MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 782         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 28 octombrie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 211 din 10 iulie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

- Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

461/103.400. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului industriei si resurselor privind aprobarea repartizării pe destinatii a volumului de masă lemnoasă aprobat pentru recoltare în anul 2002 din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor

 

871. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind aprobarea Procedurii de întocmire a raportului financiar de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale

 

1.337. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vămilor privind actualizarea Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat din cadrul Organizatiei Mondiale a Vămilor

 

REPUBLICĂRI

 

Hotărârea Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 211

din 10 iulie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

Nicolae Popa - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de: Societatea Comercială “Reconversie si Valorificare Active” - S.A. si de Societatea Comercială “Pricewaterhousecoopers Management Consultants” - S.R.L., lichidatori, pentru Bankcoop BGCP - S.A. - Agentia Ialomita în Dosarul nr. 1.645/2000 al Tribunalului Ialomita - judecătorul-sindic; Societatea Comercială “Reconversie si Valorificare Active” - S.A. pentru Societatea Comercială “Republica” - S.A. în Dosarul nr. 1.819/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială - judecătorul-sindic; Societatea Comercială “Aldera” - S.A. pentru Societatea Comercială “Agricola” - S.A. Dăbuleni, de Societatea Comercială “Duvitur Prodcom Impex” - S.R.L. si de Societatea Comercială “Agrosun” - S.A. din Craiova în dosarele nr. 16/F/2001, nr. 19/F/1999, nr. 29/F/1999 ale Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ - judecătorul-sindic.

Dezbaterile din sedinta publică au fost consemnate în Încheierea din 9 iulie 2002, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 10 iulie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile pronuntate la 12 aprilie 2002 în Dosarul nr. 1.645/2000 al Tribunalului Ialomita - judecătorul-sindic, la 8 aprilie 2002 în Dosarul nr. 1.819/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială - judecătorul-sindic, la 18 aprilie 2002 în dosarele nr. 16/F/2001, nr. 19/F/1999 si nr. 29/F/1999 ale Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ - judecătorul-sindic, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Bankcoop BGCP - S.A., bancă în faliment, prin lichidatorii: Societatea Comercială “Reconversie si Valorificare Active”-S.A. si Societatea Comercială “Pricewaterhousecoopers Management Consultants” - S.R.L. Bucuresti, de Societatea Comercială “Aldera” - S.A. pentru Societatea Comercială “Agricola” - S.A. Dăbuleni, de Societatea Comercială “Duvitur Prodcom Impex” - S.R.L. si de Societatea Comercială “Agrosun” - S.A.

În motivarea exceptiei autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 sunt contrare prevederilor art. 21, 49, precum si ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, deoarece prin aceste dispozitii legale se paralizează posibilitatea creditorilor de a-si exercita drepturile procesuale si de a-si recupera creantele de la debitori, îngrădindu-li-se accesul liber la justitie. Prin dispozitiile legale criticate se creează un regim preferential institutiilor publice si, implicit, se defavorizează toate celelalte categorii de creditori, care se văd în imposibilitatea realizării creantelor lor, desi sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute de lege pentru aplicarea si efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995. De asemenea, autorii exceptiilor sustin că suspendarea recuperării creantelor este o actiune îndreptată împotriva intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară.

Tribunalul Ialomita - judecătorul-sindic apreciază că exceptia ridicată este admisibilă si este întemeiată, întrucât prin dispozitiile legale criticate “se paralizează posibilitatea creditorilor de a-si exercita drepturile procesuale si de a-si recupera creantele”. Aceste dispozitii legale contravin si prevederilor art. 49 alin. (2) din Constitutie, restrângând exercitiul unor drepturi neproportional cu situatia care a impus restrângerea. Prin încheierea procedurii în baza contractului de vânzare a actiunilor, le este îngrădit accesul la justitie tuturor creditorilor debitoarei, deoarece, în conformitate cu dispozitiile art. 123 din Legea nr. 64/1995, prin închiderea procedurii debitorul va fi descărcat de obligatiile pe care le avea înainte de deschiderea procedurii.

Judecătorul-sindic consideră, de asemenea, că dispozitiile legale criticate creează “un regim preferential institutiilor publice, defavorizând celelalte categorii de creditori”, contravenind astfel obligatiei constitutionale a statului de a asigura libertatea comertului si protectia concurentei loiale.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a comercială - judecătorul-sindic apreciază că textul de lege criticat este neconstitutional, accesul la justitie fiind îngrădit, deoarece prin deschiderea procedurii de reorganizare si lichidare judiciară împotriva debitoarei “se suspendă toate celelalte actiuni judiciare si extrajudiciare îndreptate împotriva debitorului sau a averii sale, urmând ca recuperarea creantelor să se facă exclusiv în cadrul acestei proceduri”. Prin dispozitiile legale criticate se intervine doar în favoarea acelor societăti comerciale la care statul este actionar majoritar, iar un actionar privat nu poate exercita aceleasi drepturi, neîndeplinindu-se astfel obligatia statului de a asigura “libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie”.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ - judecătorul-sindic apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate “nu intră în contradictie cu nici unul din articolele invocate în cerere, respectiv art. 21, art. 41 alin. (1) si (2) si art. 49 din Constitutie”. De asemenea, arată că art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 “este în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutia României, potrivit căruia, statul român trebuie să asigure protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul consideră că exceptia ridicată este neîntemeiată. Suspendarea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului “este temporară, fiind luată până la privatizarea societătii sau pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu încă un an numai în cazuri temeinic justificate”, astfel că restrângerea pe o perioadă limitată a exercitiului unor drepturi “nu poate duce la stingerea dreptului însusi”. În ceea ce priveste măsura închiderii procedurii în cazul privatizării societătii comerciale, aceasta “are, într-adevăr, efectele arătate de către autorul exceptiei de neconstitutionalitate, respectiv descărcarea debitorului de obligatiile pe care le avea înainte de deschiderea acesteia”, fiind însă conditionată de prevederile contractului de privatizare care va trebui să cuprindă clauze cu privire la modul de satisfacere a creditorilor societătii comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati.

Exceptia este nefondată si prin raportare la prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, deoarece prin “suspendarea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, se urmăreste tocmai protejarea intereselor nationale, respectiv valorificarea tuturor factorilor de productie - prin privatizarea societătii comerciale”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, dispozitii care au următoarea redactare:

“(1) Exercitiul actiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 se suspendă, la cererea institutiei publice implicate, fată de societătile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din capitalul social, ce înregistrează obligatii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenta contabilă, aflate în proces de privatizare, cuprinse în

programe speciale care să conducă la cresterea atractivitătii acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni.

(2) Suspendarea va fi pronuntată de instanta competentă pentru o perioadă de un an, care va putea fi prelungită, în cazuri temeinic justificate, cu maximum un an.

(3) În termen de 15 zile de la pronuntarea hotărârii de suspendare, administratorul sau, după caz, lichidatorul va fi obligat să prezinte institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciară.

(4) În urma privatizării societătii prin vânzarea pachetului majoritar de actiuni, judecătorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a actiunilor.”

Prevederile constitutionale pe care autorii exceptiei le consideră ca fiind încălcate prin dispozitiile legale criticate sunt:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”;

- Art. 134 alin. (2): “Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu contravin principiului liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie.

Liberul acces la justitie include dreptul oricărei persoane de a se adresa instantei judecătoresti competente “pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime”, precum si dreptul de a stărui în continuarea procesului judiciar declansat până la solutionarea definitivă a acestuia printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, inclusiv exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, drept care, în spetă, este numai suspendat, nu suprimat.

Suspendarea exercitării actiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 nu încalcă principiul liberului acces la justitie dat fiind că, prin însăsi natura ei, această măsură constituie un act judiciar de decizie, adoptat de instanta competentă, pe o perioadă limitată, potrivit art. III alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, după constatarea de către judecător a îndeplinirii conditiilor prevăzute în alin. (1) al aceluiasi articol, si anume: să fie vorba de o societate comercială la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din capitalul social; societatea comercială în cauză să aibă obligatii bugetare de peste 50% din totalul datoriilor înscrise în evidenta contabilă; societatea să se afle în proces de privatizare, cuprinsă într-un program special menit să ducă la cresterea atractivitătii acesteia pentru privatizare sau să se fi înregistrat scrisori de intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni ale acesteia.

În conditiile în care măsura suspendării nu operează de drept, ci, asa cum s-a arătat, în cadrul unei proceduri judiciare, creditorii si toate celelalte persoane interesate au posibilitatea să înfătiseze instantei punctul lor de vedere cu privire la existenta tuturor conditiilor prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea actiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de lege.

În acelasi sens este de observat că procedura suspendată pe cale judiciară urmează să se închidă tot pe cale judiciară, fie în conditiile prevăzute de art. 117 si următoarele din Legea nr. 64/1995 - dacă nu s-a realizat privatizarea -, fie în conditiile prevăzute de art. III alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, în urma privatizării prin vânzarea pachetului majoritar de actiuni.

De asemenea, Curtea retine că titularii drepturilor de creantă care au solicitat deschiderea procedurii fată de societatea comercială ajunsă în incapacitate de plată au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale prevăzute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, să îsi recupereze creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în conditiile dreptului comun, de la succesorii societătii privatizate.

Asadar, atât măsura suspendării, cât si închiderea procedurii prevăzute de lege au loc în cadru judiciar, în fata instantei competente, neputându-se retine, în consecintă, că prin textul de lege care formează obiectul exceptiei de neconstitutionalitate s-ar restrânge exercitiul dreptului sau însusi dreptul de liber acces la justitie.

Pentru aceleasi considerente, Curtea Constitutională nu poate primi nici sustinerea că dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 ar fi contrare prevederilor art. 49 din Constitutie prin aceea că s-ar restrânge dreptul creditorilor de a-si realiza creantele ce le au asupra societătilor comerciale cu capital majoritar de stat. În plus, Curtea retine că textul criticat este un text de procedură - deci fără efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor -, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea procedurilor judiciare este de competenta legiuitorului. Este, în sfârsit, neîntemeiată sustinerea autorilor exceptiei de neconstitutionalitate că dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Art. 134 din Constitutie stabileste obligatiile care revin statului în asigurarea functionării economiei de piată.

Examinând continutul dispozitiilor legale criticate, Curtea constată că acestea nu contravin cu nimic obligatiei statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie - prevăzută în art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, invocat de autorii exceptiei -, deoarece măsura suspendării, criticată de acestia, răspunde tocmai exigentei formulate de Legea fundamentală, fiind menită să salveze societătile comerciale în dificultate si capitalurile acestora, pentru a-si putea îndeplini în continuare functiile economice pentru care au fost create - deci, pentru a asigura libertatea comertului -, precum si toate obligatiile ce decurg din aceste functii, inclusiv aceea de a-si achita obligatiile fată de creditori.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de:

Societatea Comercială “Reconversie si Valorificare Active” - S.A. si de Societatea Comercială “Pricewaterhousecoopers Management Consultants” - S.R.L., lichidatori, pentru Bankcoop BGCP - S.A. - Agentia Ialomita în Dosarul nr. 1.645/2000 al Tribunalului Ialomita - judecătorul-sindic; Societatea Comercială “Reconversie si Valorificare Active” - S.A. pentru Societatea Comercială “Republica” - S.A. în Dosarul nr. 1.819/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a comercială - judecătorul-sindic; Societatea Comercială “Aldera” - S.A. pentru Societatea Comercială “Agricola” - S.A. Dăbuleni, de Societatea Comercială “Duvitur Prodcom Impex” - S.R.L. si de Societatea Comercială “Agrosun” - S.A. din Craiova în dosarele nr. 16/F/2001, nr. 19/F/1999, nr. 29/F/1999 ale Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ - judecătorul-sindic.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

Întrucât domnul Laurentiu Cristescu

se află în concediu de odihnă, în locul său semnează,

în temeiul art. 261 alin. 4 din Codul de procedură civilă,

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Apreciem că solutia adoptată cu votul majoritătii membrilor Curtii este gresită, întrucât, în cauză, se impunea admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitătii dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 a fost emisă pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului. Toate modificările si completările sunt cuprinse în art. I din ordonantă. Dispozitiile art. III din aceeasi ordonantă nu au urmărit modificarea sau completarea normelor juridice impersonale si general obligatorii ale Legii nr. 64/1995, ci instituirea unor reguli speciale, derogatorii, dar si discriminatorii, în acelasi timp, în privilegiul unei anumite categorii de societăti comerciale supuse procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, în favoarea unui singur creditor privilegiat si în detrimentul tuturor celorlalti creditori. Sub acest aspect, este interesant a se observa că, potrivit art. II din ordonantă, aceasta “intră în vigoare după 180 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. III, care intră în vigoare la data publicării”, iar conform art. IV, procedurile deschise anterior datei intrării în vigoare a ordonantei vor fi administrate si lichidate conform dispozitiilor legale anterioare, cu exceptia procedurilor “pentru care operează suspendarea solicitată de institutia publică implicată, în conformitate cu prevederile art. III”.

Art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 prevede suspendarea de drept a exercitării actiunilor sau, după caz, a efectuării procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 pentru o cauză diferită de cele arătate la art. 243 din Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”, dar aceasta nu înseamnă că legiuitorul poate institui si reguli de procedură contrare unor dispozitii sau principii constitutionale.

Analizând dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, în raport si cu consecintele directe pe care le produc, observăm că acestea contravin principiului liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie. Liberul acces la justitie include dreptul oricărei persoane de a se adresa instantei judecătoresti competente “pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime”, precum si dreptul de a stărui în continuarea procesului judiciar declansat până la solutionarea definitivă a acestuia printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, inclusiv exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Suspendarea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului la cererea unei terte persoane, respectiv a institutiei publice implicate care detine majoritatea actiunilor societătii comerciale supuse acestei proceduri, astfel cum dispune textul de lege examinat, goleste de continut si de eficientă dreptul de a se adresa justitiei, de vreme ce creditorii care au solicitat deschiderea procedurii fată de societatea comercială ajunsă în incapacitate de plată, independent de vointa si de vina lor, nu mai pot stărui în continuarea si finalizarea procedurii în vederea recuperării, integrale sau, cel putin, partiale, a creantelor lor.

Suspendarea dispunându-se pe o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu încă un an, lipseste creditorii timp îndelungat de orice posibilitate pentru valorificarea drepturilor lor legitime prin recuperarea creantelor, eventual prin lichidarea activelor sau a întregului patrimoniu al societătii debitoare.

Restrângerea, prin suspendare, a exercitiului dreptului de acces liber la justitie, chiar prin lege, nu este justificată de nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 49 din Constitutie. Se poate retine si faptul că suspendarea pe o perioadă îndelungată a procedurii si, mai ales, închiderea acesteia în urma privatizării societătii comerciale debitoare, determină, poate în multe cazuri, imposibilitatea celorlalti creditori de a-si mai recupera creantele, consecinte datorită cărora dispozitiile legale criticate aduc atingere dreptului însusi, iar nu numai restrângerea vremelnică a exercitiului acestuia.

Dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 favorizează si apără de consecintele procedurii reorganizării judiciare si a falimentului societătile comerciale cu capital majoritar de stat care au mari datorii fată de bugetul de stat (peste 50% din totalul datoriilor înregistrate) în dezavantajul celorlalte societăti comerciale creditoare, care neputându-si recupera creantele ajung în situatia de a nu-si mai putea continua activitatea ori ca nici acestea să nu-si mai poată plăti datoriile către bugetul de stat. Astfel nu se asigură nici libertatea comertului si nici concurenta loială. Credem că un asemenea tratament juridic diferentiat nu se justifică nici prin dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, care printre obligatiile statului înscrie si “protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară”. Apărarea intereselor nationale în domeniul economiei presupune asigurarea cadrului legal corespunzător pentru buna functionare si pentru desfăsurarea unei activităti eficiente de către toti agentii economici.

Încasarea într-o măsură cât mai mare si cât mai operativă a datoriilor către bugetul de stat si către bugetele locale reprezintă, într-adevăr, un interes national deosebit de important. Aceasta însă este reglementată prin alte dispozitii legale speciale. Observăm că, potrivit dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, în procedura reorganizării judiciare si a falimentului nu intervine titularul creantelor bugetare alături de ceilalti creditori, ci institutia publică implicată în privatizarea societătii comerciale debitoare, care este doar detinătorul pachetului majoritar de actiuni la această societate.

Având în vedere interesul national, legea poate califica creantele bugetare drept creante preferentiale si să prevadă prioritatea lor la recuperare fată de creantele celorlalti creditori chirografari, dar aceasta numai în cadrul procedurii falimentului si nu prin excluderea tututor celorlalti creditori.

Înfăptuirea reformei economice si, în acest cadru, privatizarea societătilor comerciale se încadrează în măsurile menite să protejeze ori să promoveze “interesul national”, dar nu în conditiile prevăzute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, prin încălcarea drepturilor si intereselor legitime ale altora. Prin suspendarea efectuării procedurilor legate de reorganizarea judiciară sau de faliment, o societate comercială nu devine mai atractivă pentru privatizare ca în cazul continuării procedurii în conditii rezonabile si de echitate. Falimentul si lichidarea unei societăti comerciale pe actiuni determină devalorizarea totală a actiunilor acesteia si, prin urmare, pierderi materiale tuturor actionarilor la societatea respectivă. Suspendarea procedurii falimentului se face în scopul unui actionar, statul ori autoritatea administratiei publice locale, respectiv pentru crearea posibilitătii vânzării pachetului majoritar de actiuni, detinut de acest actionar. Statul sau autoritatea administratiei publice locale, vânzându-si actiunile, îsi protejează proprietatea, recuperând valoarea acesteia, în timp ce toti ceilalti actionari la aceeasi societate comercială suferă o pierdere însemnată ori, poate, chiar totală. În conditiile procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, statul îsi putea recupera, eventual, total sau partial, creantele bugetare, iar, în situatia reglementată de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, vinde actiuni din proprietatea sa privată, renuntând la creante ori acceptând reesalonarea plătii creantelor izvorâte din datorii restante către bugetul de stat sau bugetul local. Credem că, în aceste conditii, nu poate fi negată încălcarea principiului ocrotirii în mod egal de lege a proprietătii private, indiferent de titular, consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie. Privatizarea societătilor comerciale debitoare se poate realiza si prin procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, având în vedere dispozitiile art. 100 alin. (2) teza a doua din această lege, potrivit cărora “Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de functionare - sau individual”. Investitorul interesat în achizitionarea societătii comerciale va putea cumpăra integral în cadrul procedurii de lichidare, situatie în care pretul plătit se distribuie între toti creditorii în ordinea prioritătii creantelor lor si în mod proportional. Din vânzarea pachetului majoritar de actiuni beneficiază doar statul sau autoritatea administratiei publice locale, iar ceilalti creditori, precum si ceilalti actionari rămân în imposibilitatea de a-si recupera creantele, respectiv, cu actiunile lor devalorizate.

Apreciem, de asemenea, că prin caracterul obligatoriu al suspendării procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, iar apoi al închiderii procedurii, prin dispozitiile legale criticate, legislativul intervine în mod neconstitutional în înfăptuirea actului de justitie.

Potrivit prevederilor art. 119 din Legea nr. 64/1995 “Judecătorul-sindic va pronunta o sentintă de închidere a procedurii chiar înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime, dacă creantele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute”, deci se are în vedere realizarea intereselor legitime ale tuturor creditorilor, respectiv, finalizarea procedurii. Conform prevederilor art. III alin. (4) din Ordonanta

Guvernului nr. 38/2002, procedura se închide, în mod obligatoriu, printr-o încheiere “ În urma privatizării societătii prin vânzarea pachetului majoritar de actiuni [.] în temeiul prevederilor contractului de vânzare a actiunilor”. Asadar, judecătorul-sindic, prezentându-i-se contractul din care rezultă că pachetul majoritar de actiuni, detinut de stat sau de o autoritate a administratiei publice locale, a fost vândut, nu va avea altă posibilitate decât să dispună închiderea procedurii. Textul de lege nu cere ca prin conventia de vânzare-cumpărare a actiunilor să se rezolve situatia tuturor debitelor societătii comerciale, iar judecătorul-sindic nu va examina această problemă, ci doar realitatea vânzării pachetului majoritar de actiuni. Astfel, demersurile creditorilor pentru recuperarea creantelor lor rămân nefinalizate sau, mai exact, zădărnicite.

Retinem în prezenta opinie separată si contrarietatea solutiei adoptate cu jurisprudenta anterioară a Curtii Constitutionale. Astfel, de exemplu, Curtea a statuat încă prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, în sensul că “o dispozitie legală prin care se suspendă cursul judecătii sau executarea hotărârilor judecătoresti definitive referitoare la anumite cauze determinate este neconstitutională”. Această constatare a fost reiterată si în Decizia nr. 50 din 21 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 20 iunie 2000.

 

Judecător,

Kozsokár Gábor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Nr. 461 din 7 octombrie 2002

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

Nr. 103.400 din 18 octombrie 2002

 

ORDIN

privind aprobarea repartizării pe destinatii a volumului de masă lemnoasă aprobat pentru recoltare în anul 2002 din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor

 

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2001 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care se va recolta în anul 2002,

în conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 332/2002 privind aprobarea unor măsuri pentru recoltarea masei lemnoase afectate de doborâturi si rupturi de vânt în perioada 6-8 martie 2002, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor si ministrul industriei si resurselor emit următorul ordin:

Art. 1. - Volumul de masă lemnoasă de 14,2 milioane m3, aprobat pentru recoltare în anul 2002 din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor, va avea următoarele destinatii:

a) 9,83 milioane m3 pentru agentii economici cu activitate de exploatare forestieră si/sau de prelucrare a lemnului;

b) 1,0 milioane m3 pentru agentii economici care construiesc drumuri forestiere în bazine forestiere inaccesibile, în contrapartidă cu masa lemnoasă pe picior;

c) 0,3 milioane m3 pentru nevoile proprii ale Regiei Nationale a Pădurilor: organizarea de santiere de împăduriri, instalatii vânătoresti si piscicole, reparatii curente la sedii de ocoale si cantoane silvice, împrejmuiri de plantatii forestiere, investitii, precum si realizarea de productii de împletituri;

d) 0,3 milioane m3 pentru nevoile proprii ale Regiei Nationale a Pădurilor, provenind din recoltarea masei lemnoase afectate de doborâturi si rupturi de vânt în perioada 6-8 martie 2002;

e) 2,77 milioane m3 pentru aprovizionarea de către Regia Natională a Pădurilor a populatiei din mediul rural cu lemn de foc si lemn pentru constructii, provenind din: tăierile de îngrijire a arboretelor tinere, igienizarea pădurilor, tăierile de produse accidentale dispersate, precum si materialul lemnos de mici dimensiuni rezultat în urma tăierilor în crâng si a celor de substituiri si refaceri.

Art. 2. - Volumul de 270.000 m3 încadrat suplimentar la art. 1 lit. d), comparativ cu volumul prevăzut la art. 2 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2001 privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care se va recolta în anul 2002, se va recolta numai din arboretele în care se vor executa tăieri de igienă si tăieri de îngrijire.

Art. 3. - Se aprobă repartizarea pe directii silvice a volumului de masă lemnoasă aprobat pentru recoltare în anul 2002 din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Regiei Nationale a Pădurilor, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile art. 1 din Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 459/2001 privind aprobarea repartizării volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltat în anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA PE DIRECTII SILVICE

a volumului maxim de masă lemnoasă pe picior care poate fi recoltat în anul 2002 din pădurile proprietate publică a statului administrate de Regia Natională a Pădurilor

 

Directia silvică

Volum(mii m3)

Alba

380

Arad

532

Arges

430

Bacău

697

Bihor

338

Bistrita-Năsăud

62

Botosani

119

Brasov

187

Bucuresti

196

Buzău

378

Caras-Severin

787

Cluj-Napoca

224

Constanta

82

Covasna

273

Dâmbovita

315

Dolj

230

Gorj

358

Harghita

262

Hunedoara

464

Ialomita

377

Iasi

268

Maramures

657

Mehedinti

299

Mures

525

Neamt

1.067

Olt

110

Prahova

389

Sălaj

92

Sibiu

193

Suceava

2.035

Teleorman

66

Timis

297

Tulcea

156

Vaslui

182

Vâlcea

410

Vrancea

378

ICAS

385

TOTAL:

14.200

 

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

privind aprobarea Procedurii de întocmire a raportului financiar de către titularul de licentă

din sectorul gazelor naturale

 

În temeiul prevederilor art. 5 lit. x), respectiv ale art. 8 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 791/2001,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale adoptă prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Procedura de întocmire a raportului financiar de către titularul de licentă din sectorul gazelor naturale, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - (1) Primul an de raportare pentru care titularul de licentă din sectorul gazelor naturale are obligatia să întocmească un raport financiar, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 1, este 2002.

(2) Pentru primul an de raportare, conform alin. (1), titularul de licentă din sectorul gazelor naturale nu va completa în anexele la raportul financiar rubrica “n-1”.

Art. 3. - Titularii de licentă din sectorul gazelor naturale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 4. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare

în Domeniul Gazelor Naturale,

Dan Pantilie

 

Bucuresti, 18 octombrie 2002.

Nr. 871.


*) Anexa se comunică agentilor economici interesati, conform Deciziei presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 51/2001 pentru aprobarea Instructiunilor privind regimul eliberării documentelor.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALĂ A VĂMILOR

 

DECIZIE

privind actualizarea Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat

din cadrul Organizatiei Mondiale a Vămilor

 

În temeiul prevederilor art. 104 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001,

 

directorul general al Directiei Generale a Vămilor emite următoarea decizie:

 


Art. 1. - Culegerea de avize de clasificare, pusă în aplicare prin Decizia directorului general al Directiei Generale a Vămilor nr. 2.008/2001 privind punerea în aplicare a prevederilor Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat din cadrul Organizatiei Mondiale a Vămilor, actualizată prin aducerile la zi nr. 1-29, se actualizează prin aducerile la zi nr. 30 si 31 prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la prezenta decizie, adoptate de Comitetul Sistemului armonizat la sesiunile 28/2001 si 29/2002 si aprobate de Consiliul de Cooperare Vamală conform procedurii prevăzute la art. 8.2 din Conventia internatională privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a mărfurilor, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996.

Art. 2. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Directiei Generale a Vămilor,

Dinu Mihail Gheorghe

 

Bucuresti, 18 octombrie 2002.

Nr. 1.337.

 

ANEXA Nr. 1*)


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2*)


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

REPUBLICĂRI

 

HOTĂRÂRE A GUVERNULUI Nr. 710/1999*)

privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării

 


*) Republicată în temeiul art. III din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2001 pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 28 decembrie 2001, dându-se textelor o nouă numerotare.

Hotărârea Guvernului nr. 710/1999 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 16 septembrie 1999.

**) A se vedea Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 privind aprobarea listei cuprinzând standardele române pentru asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 februarie 2000, cu modificările ulterioare.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre se aplică jucăriilor.

Prin jucărie se întelege orice produs sau material destinat în mod clar utilizării în jocul copiilor mai mici de 14 ani.

În întelesul prezentei hotărâri nu sunt considerate jucării produsele prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Jucăriile pot fi introduse pe piată numai dacă nu pun în pericol viata, sănătatea si/sau securitatea celor care le folosesc si/sau a unei terte persoane, atunci când sunt utilizate conform destinatiei sau într-un alt mod previzibil, având în vedere comportamentul normal al copiilor.

Prin introducere pe piată se întelege vânzarea sau orice altă formă de distribuire a jucăriei, inclusiv cu titlu gratuit, pentru prima dată.

Art. 3. - Este interzisă introducerea pe piată a jucăriilor care nu îndeplinesc cerintele esentiale de securitate cuprinse în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se consideră că sunt respectate cerintele esentiale de securitate prevăzute la art. 3 si se admite introducerea pe piată a jucăriei în următoarele situatii:

1. are marcajul national de conformitate CS aplicat de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România. Acest marcaj se aplică în următoarele situatii:

a) jucăria este conformă cu standardele române care adoptă standardele europene armonizate din domeniul securitătii jucăriilor, denumite în continuare standarde române. Lista cuprinzând standardele române pentru asigurarea securitătii utilizatorilor de jucării se aprobă si se actualizează prin ordin al ministrului industriei si resurselor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I**);

b) jucăria este conformă cu modelul aprobat în baza examinării CS de tip prevăzute la art. 7, în situatia în care producătorul nu aplică în totalitate sau aplică partial standardele române ori când nu există standarde române aplicabile;

2. are marcajul european de conformitate CE aplicat de un producător dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România.

Art. 5. - Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, are obligatia ca înainte de introducerea pe piată a jucăriei să întocmească si să detină documentele ce atestă conformitatea, care vor fi puse la dispozitie, la cerere, în copie, organelor de supraveghere a pietei, pentru examinare. Documentele ce atestă conformitatea se păstrează timp de 10 ani de la data fabricării ultimei jucării din seria sau modelul respectiv de fabricatie.

Documentele ce atestă conformitatea sunt:

a) documentatia tehnică cu privire la proiectare, productie si functionare, care să demonstreze conformitatea jucăriei cu cerintele esentiale de securitate;

b) adresele spatiilor de productie si/sau de depozitare;

c) declaratia de conformitate, pentru cazul prevăzut la art. 4 pct. 1 lit. a);

d) certificatul de examinare CS de tip si declaratia de conformitate cu modelul aprobat pentru cazul prevăzut la art. 4 pct. 1 lit. b);

e) declaratia de conformitate si certificatul de examinare CE de tip emis de un organism notificat în Uniunea Europeană, pentru cazul prevăzut la art. 4 pct. 2, care se realizează în conformitate cu modelul aprobat.

În situatia în care nici producătorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu este persoană juridică cu sediul în România, obligatia de a detine si de a pune la dispozitie organelor de supraveghere a pietei documentele ce atestă conformitatea revine importatorului.

Art. 6. - În cazul în care nerespectarea obligatiilor privind conformitatea jucăriei cu cerintele esentiale de securitate este evidentă, autoritatea de supraveghere a pietei va solicita producătorului sau reprezentantului autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, să efectueze din surse proprii, într-un termen stabilit de comun acord, încercările necesare la un laborator de încercări sau la un organism de certificare recunoscut, în vederea stabilirii unui punct de vedere autorizat.

Art. 7. - Examinarea CS de tip este procedura prin care un organism notificat constată si certifică faptul că un exemplar reprezentativ de jucărie, denumit în continuare model, respectă cerintele esentiale prevăzute la art. 3. Solicitarea unei examinări CS de tip va fi depusă de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, la un singur organism notificat, ales de către acesta. Solicitarea trebuie să contină minimum următoarele informatii:

a) numele si adresa producătorului sau ale reprezentantului autorizat, persoană juridică cu sediul în România, si locul unde se fabrică jucăria;

b) descrierea jucăriei;

c) date detaliate privind proiectarea, productia si functionarea jucăriei;

d) modelul jucăriei;

e) declaratia potrivit căreia aceeasi solicitare nu a fost înaintată nici unui alt organism notificat.

Pentru efectuarea încercărilor organismul notificat poate solicita mai multe exemplare ale jucăriei dacă acestea sunt necesare pentru realizarea programului de încercări.

Examinarea CS de tip se efectuează de către organismul notificat în următorul mod:

a) se examinează documentele care îi sunt puse la dispozitie de către solicitant si se stabileste dacă acestea sunt complete;

b) se verifică dacă jucăria este conformă cu prevederile art. 2 alin. 1;

c) se efectuează examinările si încercările corespunzătoare, utilizându-se pe cât posibil standardele române, pentru a verifica dacă modelul jucăriei respectă cerintele esentiale de securitate prevăzute la art. 3.

În cazul în care modelul jucăriei corespunde cerintelor esentiale de securitate prevăzute la art. 3, organismul notificat emite un certificat de examinare CS de tip, care se transmite solicitantului si care va cuprinde:

a) denumirea si sediul producătorului;

b) concluziile examinării;

c) conditiile pentru valabilitatea acestuia;

d) datele necesare identificării modelului aprobat;

e) perioada de valabilitate a certificatului.

La certificatul de examinare CS de tip se anexează o listă cuprinzând elementele importante pentru evaluarea conformitătii din documentatia tehnică, iar o copie de pe această listă se păstrează de către organismul notificat. În cazul în care solicitantul aduce modificări modelului aprobat, acesta va informa organismul notificat care a emis certificatul de examinare CS de tip si care detine documentatia tehnică referitoare la acesta. Dacă aceste modificări afectează conformitatea cu cerintele esentiale de securitate sau cu conditiile prevăzute pentru utilizarea jucăriei, aceasta primeste o certificare suplimentară. Certificarea suplimentară este dată sub forma unei completări la certificatul de examinare CS de tip initial. Organismul notificat informează celelalte organisme notificate cu privire la certificatele de examinare CS de tip emise si completările la acestea, precum si cu privire la certificatele de examinare CS de tip retrase. În cazul în care modelul jucăriei nu corespunde cerintelor esentiale prevăzute la art. 3, organismul notificat va informa solicitantul si Ministerul Industriei si Resurselor asupra neconformitătilor depistate. Ministerul Industriei si Resurselor poate obtine, la cerere, o copie de pe certificatul de examinare CS de tip si copii de pe proiectul jucăriei si de pe rapoartele de încercări.

Art. 8. - Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, aplică marcajul CS pe fiecare jucărie si întocmeste o declaratie de conformitate cu modelul aprobat prevăzut în anexa nr. 6. Producătorul va lua toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricatie asigură conformitatea cu modelul aprobat, astfel cum se prevede în certificatul de examinare CS de tip, si cu cerintele esentiale de securitate.

Art. 9. - În domeniul jucăriilor competenta organismelor de certificare si a laboratoarelor de încercări este recunoscută de Ministerul Industriei si Resurselor pe baza unei metodologii de evaluare, care se aprobă prin ordin al ministrului industriei si resurselor. Listele cuprinzând laboratoarele de încercări si organismele recunoscute pentru efectuarea verificărilor conform prevederilor art. 6 si organismele notificate pentru realizarea examinării CS de tip conform prevederilor art. 7 se aprobă si se actualizează periodic prin ordin al ministrului industriei si resurselor si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Conditiile minime ce trebuie îndeplinite de către organisme pentru a fi desemnate sunt prevăzute în anexa nr. 4. În cazul în care Ministerul Industriei si Resurselor constată sau este sesizat că un organism de certificare sau un laborator de încercări desemnat conform prevederilor alin. 1 nu mai respectă conditiile minime prevăzute în anexa nr. 4, va retrage notificarea, respectiv recunoasterea, si va publica acest lucru în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - Jucăriile vor avea imprimate la loc vizibil, usor lizibil si durabil, denumirea si sediul producătorului, ale reprezentantului autorizat sau, după caz, ale importatorului, vârsta minimă a utilizatorului si marcajul CS sau CE de conformitate. În cazul jucăriilor mici sau al celor formate din părti componente mici, aceste specificatii pot fi aplicate în acelasi mod pe ambalaj, pe o etichetă sau pe o foaie volantă care însoteste produsul. Atunci când aceste precizări nu sunt aplicate pe jucărie, consumatorul va fi atentionat pentru păstrarea lor. Se interzice aplicarea pe jucării a inscriptiilor care pot fi confundate cu marcajul CS. Elementele de identificare ale marcajului CS sunt prezentate în anexa nr. 5. Elementele de identificare mentionate la alin. 1 pot fi prescurtate, cu conditia ca prescurtarea să facă posibilă identificarea producătorului, a reprezentantului său autorizat cu sediul în România sau a importatorului.

Art. 11. - Jucăriile pentru care sunt necesare indicatii de utilizare sau avertismente vor fi însotite de precizările cuprinse în anexa nr. 3. Atunci când aceste precizări nu sunt aplicate pe jucărie, consumatorul va fi atentionat pentru păstrarea lor.

Art. 12. - Avertismentele, indicatiile de utilizare si specificatiile prevăzute la art. 10 si 11 se redactează în limba română.

Art. 13. - Încălcarea dispozitiilor prezentei hotărâri atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contraventională sau penală, după caz, a celor vinovati. Constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 3, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 5, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 6, 10 si 11, cu amendă de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei si, după caz, se dispune măsura de oprire temporară a introducerii pe piată.

Art. 14. - În cazul în care se constată că jucăria introdusă pe piată si utilizată conform destinatiei sau într-un mod previzibil, având în vedere comportamentul normal al copiilor, pune în pericol viata, sănătatea si/sau securitatea utilizatorilor sau a unor terte persoane, autoritătile responsabile cu supravegherea pietei vor lua toate măsurile necesare pentru a interzice distribuirea sub orice formă si, după caz, retragerea jucăriei de pe piată.

Art. 15. - În cazul în care se constată că pentru jucăria introdusă pe piată nu se respectă obligatiile prevăzute la art. 5, autoritătile de supraveghere a pietei vor restrictiona temporar distribuirea sub orice formă a jucăriei, perioadă în care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România, ori, după caz, importatorul va lua măsurile necesare pentru eliminarea neconformitătilor constatate în legătură cu documentele ce atestă conformitatea. În situatia neeliminării neconformitătilor se va interzice distribuirea sub orice formă a jucăriei si/sau se va dispune retragerea de pe piată a acesteia.

Art. 16. - Constatarea încălcării prevederilor prezentei hotărâri si aplicarea sanctiunilor se fac de reprezentantii autoritătii responsabile cu supravegherea pietei, respectiv de Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 17. - Contraventiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001*) privind regimul juridic al contraventiilor.

Art. 18. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 19. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


*) Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, si a fost aprobată si modificată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

cuprinzând produsele care nu sunt considerate jucării

 

1. Podoabe pentru pomul de Crăciun

2. Modele detaliate la scară pentru colectionari adulti

3. Echipamente destinate utilizării în colectiv, pe terenurile de joacă

4. Echipament sportiv

5. Echipament acvatic destinat utilizării în apă cu adâncime mare

6. Păpusi îmbrăcate în costume populare, păpusi decorative si alte articole similare pentru colectionari adulti

7. Jucării profesionale, instalate în locuri publice (centre comerciale, statii etc.)

8. Jocuri tip puzzle, cu mai mult de 500 de piese sau fără desen, pentru specialisti

9. Pusti si pistoale cu aer comprimat

10. Jocuri de artificii, inclusiv capse, în afara celor proiectate special pentru jucării

11. Prastii si catapulte

12. Seturi de săgeti cu vârf metalic

13. Cuptoare, fiare de călcat si alte articole electrice care functionează la o tensiune nominală mai mare de 24 V

14. Articole continând elemente de încălzire destinate utilizării de către copii, sub supravegherea adultilor, într-un context educativ

15. Vehicule cu motor cu combustie

16. Locomotivă cu abur (jucărie)

17. Biciclete destinate sportului sau circulatiei pe drumurile publice

18. Jucării video, care pot fi conectate la un ecran video, functionând la o tensiune nominală mai mare de 24 V

19. Suzete

20. Reproduceri fidele ale armelor de foc, pentru colectionari adulti

21. Bijuterii pentru copii, cu exceptia celor care sunt considerate jucării sau pentru jucării

 

ANEXA Nr. 2

 

CERINTE ESENTIALE DE SECURITATE PENTRU JUCĂRII

 

I. Principii generale

1. În conformitate cu prevederile art. 2 din hotărâre, copiii sau tertele persoane trebuie să fie protejate pentru a nu-si pune în pericol viata, sănătatea si/sau securitatea atunci când folosesc jucăriile conform destinatiei lor sau într-un alt mod previzibil, având în vedere comportamentul normal al copiilor.

Astfel de pericole sunt:

a) pericole care sunt datorate conceptiei, constructiei sau compozitiei materialelor jucăriei;

b) pericole inerente care apar în timpul folosirii unei jucării si care nu pot fi eliminate, deoarece ar conduce la modificarea conceptiei, constructiei si functionării jucăriei.

2. a) Gradul de pericol pe care îl are o jucărie în timpul folosirii trebuie să fie corespunzător vârstei copilului.

Această conditie trebuie aplicată în special jucăriilor care, prin conceptie, dimensiuni si caracteristici, sunt destinate copiilor mai mici de 36 de luni.

b) Pentru respectarea conditiilor prevăzute la lit. a), pe jucărie trebuie specificată vârsta minimă a utilizatorilor si, atunci când este cazul, avertismentul de a fi utilizate numai sub supravegherea unei persoane adulte.

3. Etichetele de pe jucărie si/sau de pe ambalajul acesteia, precum si instructiunile de utilizare trebuie să avertizeze utilizatorii si persoanele adulte, în mod complet si eficient, asupra pericolelor inerente în timpul folosirii jucăriei si modului de evitare a acestor pericole.

II. Pericole specifice

1. Proprietăti fizice si mecanice:

a) Jucăriile trebuie concepute si realizate astfel încât pericolul rănirii fizice, cauzat de miscarea părtilor componente, să fie redus la minimun.

b) Jucăriile si părtile lor componente, iar în cazul jucăriilor fixe, elementele lor de fixare, trebuie să aibă rezistenta mecanică necesară solicitărilor la care sunt supuse în timpul utilizării, fără a se distruge sau a se deforma si fără a provoca răniri fizice.

c) Muchiile accesibile, proeminentele, snururile, cablurile si elementele de fixare trebuie concepute si realizate în asa fel încât pericolul rănirii fizice să fie redus la minimum.

d) Jucăriile, părtile lor componente si orice reper detasabil al acestora, care sunt destinate copiilor mai mici de 36 de luni, trebuie să aibă dimensiunile în asa fel încât să nu permită înghitirea si/sau inhalarea lor.

e) Jucăriile, părtile lor componente si ambalajul lor, pentru vânzarea cu amănuntul, nu trebuie să prezinte pericolul de strangulare sau sufocare.

f) Jucăriile destinate utilizării în apă de adâncime mică, capabile să ducă sau să sustină copilul, trebuie să fie concepute si realizate în asa fel încât să fie redus la minimum pericolul de a-si pierde starea de plutire si de scufundare a copilului atunci când sunt folosite conform instructiunilor de utilizare.

g) Jucăriile în care copilul poate pătrunde într-un spatiu închis trebuie să poată fi deschise cu usurintă de către copil, actionând din interior spre exterior.

h) Jucăriile cu care copilul se poate deplasa trebuie să fie dotate, pe cât este posibil, cu un dispozitiv de frânare adecvat tipului de jucărie si energiei cinetice a acesteia. Dispozitivul de frânare trebuie să fie usor de actionat de către utilizator si fără a produce căderi sau răniri fizice.

i) Forma, compozitia si energia cinetică a proiectilelor folosite la jucării trebuie să fie în asa fel încât, tinând seama de tipul jucăriei, să nu existe riscul de rănire fizică a utilizatorului sau a unei terte persoane.

j) Jucăriile care contin o sursă de căldură trebuie să fie în asa fel concepute si realizate încât:

- temperatura maximă a oricărei suprafete accesibile să nu provoace pericolul de arsură la atingere;

- lichidele sau gazele continute în jucării să nu atingă temperaturi sau presiuni periculoase atunci când sunt declansate la utilizare sau din alte cauze.

2. Inflamabilitate

a) Jucăriile nu trebuie să constituie un material inflamabil periculos pentru mediul înconjurător al copilului. Jucăriile trebuie să fie realizate din materiale care să îndeplinească cel putin una dintre următoarele conditii:

1. să nu ardă sub actiunea directă a unei flăcări, scântei sau a altui potential focar de incendiu;

2. să nu fie usor inflamabile (flacăra să se stingă imediat ce dispare cauza focului);

3. dacă se aprind, trebuie să ardă încet si să prezinte o viteză mică de răspândire a flăcării;

4. indiferent de compozitia materialelor, jucăriile trebuie să fie tratate în asa fel încât să întârzie procesul de ardere.

Materialele inflamabile din jucărie nu trebuie să producă aprinderea altor materiale folosite la realizarea acesteia.

b) Jucăriile care, în scopul functionării lor, contin substante sau preparate periculoase, de exemplu: materialele si echipamentele pentru experiente chimice, turnare în forme de material plastic sau ceramic, pentru fotografiere sau pentru alte activităti similare, nu trebuie să contină substante sau preparate care pot deveni inflamabile datorită pierderilor componentelor volatile.

c) Jucăriile nu trebuie să contină elemente sau substante explozive atunci când sunt folosite conform instructiunilor de utilizare.

Această conditie nu se aplică capselor pentru jucării, la care s-a făcut referire la pct. 10 din anexa nr. 1.

d) Jucăriile, în particular jocurile si jucăriile tip truse chimice, nu trebuie să contină substante sau preparate:

- care pot exploda prin reactie chimică, încălzire sau în amestec cu substante oxidante;

- care contin componente volatile inflamabile în aer si sunt capabile să formeze vapori inflamabili sau explozibili.

3. Proprietăti chimice

a) Jucăriile trebuie să fie astfel concepute si realizate încât, atunci când sunt folosite conform instructiunilor de utilizare, să nu reprezinte un pericol pentru sănătatea, securitatea sau viata copiilor.

În toate cazurile ele trebuie să respecte legislatia referitoare la anumite categorii de produse sau prevederile de interzicere, de limitare în utilizare sau de etichetare a anumitor substante si preparate periculoase.

b) Pentru protectia sănătătii copiilor biodisponibilitatea rezultată din utilizarea jucăriilor nu trebuie să depăsească următoarele niveluri zilnice:

- 0,2 µg pentru stibiu (antimoniu);

- 0,1 µg pentru arsen;

- 25,0 µg pentru bariu;

- 0,6 µg pentru cadmiu;

- 0,3 µg pentru crom;

- 0,7 µg pentru plumb;

- 0,5 µg pentru mercur;

- 5,0 µg pentru seleniu.

Biodisponibilitatea acestor substante reprezintă extractul solubil cu influentă toxicologică.

c) Jucăriile nu trebuie să contină preparate sau substante periculoase într-o cantitate care ar putea pune în pericol sănătatea copiilor care le utilizează. Este strict interzisă folosirea în jucării a preparatelor si substantelor periculoase. În caz particular, la jucăriile la care este necesar un număr limitat de preparate si substante pentru functionarea lor, de exemplu: materialele si echipamentele pentru experiente chimice, asamblare după model, turnare în forme din materiale plastice si ceramice, emailări, fotografieri sau alte activităti similare, acestea sunt admise în anumite niveluri maxime de concentratie, cu conditia să fie etichetate conform prevederilor pct. 4 din anexa nr. 3.

4. Proprietăti electrice

a) Jucăriile electrice trebuie alimentate de la o sursă de energie a cărei tensiune nominală nu depăseste 24 V si nici un reper al jucăriei nu trebuie să depăsească 24 V.

b) Părtile jucăriilor care sunt în contact sau care pot să intre în contact cu o sursă de energie capabilă să producă socuri electrice trebuie să fie bine izolate si protejate mecanic, astfel încât să se prevină pericolul unor socuri electrice.

c) Jucăriile electrice trebuie să fie astfel concepute si realizate încât temperatura maximă atinsă de toate suprafetele accesibile să nu producă arsuri prin atingerea lor.

5. Igienă

Jucăriile trebuie să fie astfel concepute si realizate încât să respecte cerintele de igienă si de curătenie, pentru a se evita orice pericol de infectare, îmbolnăvire sau contaminare.

6. Radioactivitate

Jucăriile nu trebuie să contină elemente sau substante radioactive în forme sau în proportii care să pună în pericol sănătatea copiilor, în conditiile legii.

Jucăriile trebuie să fie însotite de avertismente vizibile, lizibile si durabile, imprimate pentru reducerea pericolelor inerente în folosirea lor, asa cum este prezentat în cerintele esentiale de securitate si în particular.

1. Jucării care nu sunt destinate copiilor mai mici de 36 de luni

Jucăriile care pot fi periculoase pentru copiii mai mici de 36 de luni vor fi însotite de avertismentul:

“Nerecomandat copiilor sub 36 de luni” sau “Nerecomandat copiilor sub 3 ani”, împreună cu avertizarea asupra pericolelor care determină această restrictie.

Acest avertisment nu se aplică jucăriilor care, prin functii, dimensiuni, caracteristici, proprietăti sau prin alte elemente incontestabile, sunt în mod evident necorespunzătoare pentru copiii sub 36 de luni.

2. Tobogane, leagăne, inele suspendate, trapeze, corzi si alte jucării similare fixate pe o traversă

Aceste jucării trebuie să fie însotite de instructiuni de utilizare, prin care să se atragă atentia asupra necesitătii verificării si întretinerii periodice a părtilor principale (elemente de sustinere, fixare, ancorare etc.) si să se sublinieze faptul că, dacă aceste verificări nu sunt efectuate, jucăria poate cauza căderea sau răsturnarea involuntară a copilului. De asemenea, acest tip de jucării trebuie să fie însotit de instructiuni de montaj pentru a se asigura o asamblare corectă, indicându-se acele părti care pot prezenta pericole, dacă sunt incorect asamblate.

3. Jucării functionale

Jucăriile functionale sau ambalajul lor vor purta avertismentul: “Atentie! A se folosi sub directa supraveghere a unei persoane adulte.” În plus acest tip de jucării trebuie să fie însotit de instructiuni de utilizare, precum si de măsurile de precautie pe care trebuie să le ia utilizatorul si care, dacă nu sunt respectate, reprezintă pericole ce vor fi specificate în special pentru jucăriile care reprezintă un model la scară redusă sau imitatia unui aparat. Se va recomanda ca acest tip de jucărie să nu fie lăsat la îndemâna copiilor mici.

Notă: Jucării functionale sunt jucăriile care reproduc la scară redusă produse, aparate sau instalatii destinate adultilor.

4. Jucării care contin substante sau preparate chimice periculoase. Jucării chimice

a) Pe lângă respectarea prevederilor legale privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor periculoase instructiunile de utilizare a jucăriilor chimice vor avea înscris un avertisment asupra pericolelor pe care le reprezintă substantele sau preparatele chimice din jucării si indicatii asupra precautiilor ce trebuie luate de utilizator pentru a evita pericolele. În plus trebuie ca instructiunile să cuprindă informatii

generale de prim-ajutor în eventualitatea unor accidente rezultate din folosirea acestui tip de jucărie. Se va recomanda ca acest tip de jucărie să nu fie lăsat la îndemâna copiilor mici.

b) În plus fată de instructiunile prevăzute la lit. a), jucăriile chimice vor purta următorul avertisment: “Atentie! A se utiliza numai de către copiii peste (x) ani. A se utiliza numai sub supravegherea unei persoane adulte.”

Nota 1: (x) - vârsta copiilor stabilită de fabricant.

Nota 2: Jucării chimice sunt considerate următoarele tipuri de jucării:

- truse pentru experiente chimice;

- seturi pentru mulaj pe bază de ipsos;

- materiale ceramice si emailuri pentru vitrifiere;

- seturi de pastă pentru modelat, pe bază de PVC plastifiat, cu întărire în cuptor;

- seturi pentru developare de fotografii;

- adezivi, vopsele, lacuri, diluanti, solventi, furnizati împreună cu jucăria sau recomandati să fie folositi la realizarea acesteia.

5. Patine si skateboard pentru copii

Dacă aceste produse sunt destinate utilizării de către copii, trebuie însotite de avertismentul: “Atentie! A se purta echipament de protectie.”

Instructiunile de utilizare trebuie să contină mentiuni asupra faptului că jucăria necesită îndemânare în utilizare, în vederea evitării căderii sau a coliziunilor, care pot cauza rănirea utilizatorului sau a altei persoane. De asemenea, trebuie să existe recomandări referitoare la echipamentul de protectie necesar (cască, mănusi, apărători pentru genunchi, apărători pentru umăr etc.).

6. Jucării acvatice

Jucăriile destinate utilizării în apă de adâncime mică vor contine avertismentul: “Atentie! A se utiliza numai în apă de adâncime mică si sub supravegherea unei persoane adulte.”

 

ANEXA Nr. 3

 

AVERTISMENTE SI INDICATII

de utilizare a jucăriilor

 

ANEXA Nr. 4

 

CONDITII MINIME

care trebuie îndeplinite de către organismele recunoscute

 

Pentru a fi recunoscute organismele de certificare, laboratoarele de încercări si organismele de control trebuie să îndeplinească următoarele conditii minime: să aibă personal, mijloacele si aparatura necesare; să dovedească competentă tehnică si integritate profesională, precum si independentă în efectuarea testelor, pregătirea rapoartelor si în emiterea certificatelor; să păstreze secretul profesional; să aibă încheiată o asigurare de răspundere civilă.

Ministerul Industriei si Resurselor va verifica periodic respectarea conditiilor care au stat la baza recunoasterii.

 

ANEXA Nr. 5

 

MARCAJUL DE CONFORMITATE CS

 

Marcajul de conformitate CS este format din literele C si S, cu forma prezentată în figura următoare:

NOTĂ:

- fontul (stilul literei): Times New Roman, corp 36;

- diametrul cercului: 20 mm.

În cazul în care marcajul CS trebuie să fie mărit sau micsorat, este necesar să se respecte proportiile prezentate în schita de mai sus.

Componentele C si S ale marcajului CS trebuie să aibă aceeasi dimensiune pe verticală, dar aceasta nu trebuie să fie mai mică de 5 mm.

 

ANEXA Nr. 6

 

DECLARATIE DE CONFORMITATE

Noi, .................................................................................................................................................................................... (numele furnizorului si adresa), declarăm pe propria răspundere că produsul .............................................................................................................................. (denumirea, tipul sau modelul, numărul lotului, seriei si numărul de exemplare) este în conformitate cu următorul/următoarele standard/standarde sau altă/alte reglementare tehnică/reglementări tehnice ...........................................................................................................................................................................................................

(titlul si/sau numărul si data publicării standardului/standardelor sau altui/altor document/documente normativ/normative)  ...................................................... si respectă cerintele esentiale.

Încercările au fost realizate de laboratorul ........................................................................................................................................... (denumirea)

....................................................................................................................................................................................… (adresa)

Raport de încercări/Certificat de examinare de tip nr. ..... din ................................. (data).

 

.....................................

(locul si data emiterii)

 

.........................................

(numele si semnătura sau marcajul echivalent al persoanei autorizate)