MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 783         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 28 octombrie 2002

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

188. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului

 

319. - Ordin al ministrului dezvoltării si prognozei privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Tetarom” - S.A.

 

320. - Ordin al ministrului dezvoltării si prognozei privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Parc Industrial” - S.R.L. Jibou

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor

boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului

 

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare, văzând Referatul de aprobare nr. 155.063 din 16 aprilie 2002, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării lui.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 29 aprilie 2002.

Nr. 188.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor si măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului

 

Art. 1. - Prezenta normă sanitară veterinară defineste măsurile generale de control ce urmează să fie aplicate în eventualitatea unui focar al uneia dintre bolile enumerate în anexa nr. 1.

Art. 2. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare se aplică următoarele definitii:

a) exploatatie - orice întreprindere agricolă sau de altă natură, situată pe teritoriul României, în care sunt tinute sau crescute animale;

b) animal - orice animal domestic dintr-o specie susceptibilă de a fi afectată direct de boala în cauză sau orice animal vertebrat sălbatic care poate avea implicatii în epidemiologia bolii, actionând ca purtător sau rezervor de infectie;

c) vector - orice animal sălbatic vertebrat sau nevertebrat care, prin mijloace mecanice sau biologice, este susceptibil de a transmite si de a răspândi agentul bolii în cauză;

d) proprietar sau detinător - orice persoană fizică sau juridică, care are în proprietate animale sau care este însărcinată cu întretinerea acelor animale, fie că este sau nu este recompensată financiar;

e) perioadă de incubatie - perioada care poate dura între expunerea la agentul bolii si instalarea simptomelor clinice.

Durata acestei perioade este cea stabilită în anexa nr. 1 pentru boala în cauză;

f) confirmarea infectiei - declararea de către autoritatea competentă a prezentei oricăreia dintre bolile enumerate în anexa nr. 1, bazată pe rezultatele de laborator; totusi, în eventualitatea unei epidemii, autoritatea competentă poate, de asemenea, să confirme prezenta bolii pe baza rezultatelor clinice si/sau epidemiologice;

g) autoritate competentă - autoritatea veterinară competentă responsabilă pentru efectuarea controalelor veterinare sau altă autoritate veterinară căreia autoritatea veterinară centrală a României i-a delegat această responsabilitate;

h) medic veterinar oficial - medicul veterinar numit de autoritatea competentă.

Art. 3. - Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că este obligatoriu ca suspiciunea prezentei oricăreia dintre bolile la care se referă anexa nr. 1 să fie notificată imediat autoritătii competente.

Art. 4. - (1) Atunci când animalele dintr-o exploatatie sunt suspectate de a fi infectate sau contaminate cu una dintre bolile enumerate în anexa nr. 1, autoritatea competentă trebuie să se asigure că medicul veterinar oficial declansează imediat pregătirile pentru investigarea oficială de confirmare sau infirmare a prezentei bolii în cauză si, în special, trebuie să preleveze probele necesare examinărilor de laborator. În acest scop animalele în cauză pot fi transportate la laboratoare sub supravegherea autoritătii competente, care va lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni răspândirea bolii.

(2) De îndată ce prezenta suspiciunii de boală este notificată, autoritatea competentă va pune exploatatia sub supraveghere oficială si, în special, va solicita:

a) să fie efectuată o numărare a tuturor categoriilor de animale din speciile susceptibile de boală si să fie înregistrat pentru fiecare dintre aceste categorii numărul animalelor deja moarte, infectate sau suspecte de a fi infectate ori contaminate; numărarea trebuie actualizată zilnic pentru a se tine seama de animalele fătate sau de cele care mor pe durata perioadei de suspiciune de boală; informatiile privind numărarea lor trebuie să fie actualizate zilnic si prezentate, la cerere, pentru a fi verificate la fiecare vizită a autoritătii competente;

b) ca toate animalele din speciile susceptibile de boală din exploatatie să fie tinute în adăposturile lor sau retinute în alte locuri în care acestea pot fi izolate, tinând seama, atunci când este cazul, de posibilul rol de vector al acestora;

c) ca nici un animal din speciile susceptibile să nu intre sau să nu părăsească exploatatia;

d) toate miscările:

1. de persoane, animale din alte specii nesusceptibile de boală si vehicule spre si de la exploatatie;

2. de carne sau carcase de animale, ori de furaje pentru animale, echipament, deseuri, dejectii, purină, gunoi de grajd sau orice altă sursă susceptibilă de a transmite boala în cauză;

e) să fie supusă autorizării de către autoritatea competentă care stabileste conditiile pentru prevenirea oricărui risc de răspândire a bolii; să fie instalate mijloace corespunzătoare de dezinfectie la intrările si iesirile din clădiri sau în locurile în care adăpostesc animale din speciile susceptibile de boală si din exploatatia în sine;

f) să se efectueze o anchetă epizootologică conform art. 8.

(3) Până la momentul în care măsurile oficiale stabilite la alin. (2) sunt aplicate, proprietarul sau detinătorul oricărui animal la care s-a suspectat boala trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura conformitatea cu prevederile alin. (2), cu exceptia celor de la lit. f).

(4) Autoritatea competentă poate aplica oricare dintre măsurile prevăzute la alin. (2) altor exploatatii, dacă localizarea lor, configuratia sau contactele acestora cu exploatatia unde boala este suspectată motivează suspiciunea unei posibile contaminări.

(5) Măsurile la care se face referire în alin. (1) si (2) nu vor fi ridicate până când suspiciunea de prezentă a bolii nu a fost infirmată de medicul veterinar oficial.

Art. 5. - (1) Din momentul în care s-a confirmat oficial că una dintre bolile enumerate în anexa nr. 1 este prezentă într-o exploatatie, autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că, fată de măsurile stabilite la art. 4 alin. (2), autoritatea competentă solicită aplicarea următoarelor măsuri:

a) toate animalele din speciile susceptibile de boală din exploatatie trebuie omorâte la fata locului fără întârziere.

Animalele care au murit sau care au fost omorâte trebuie fie arse sau îngropate la fata locului, dacă este posibil, fie distruse într-o unitate de ecarisare a carcaselor de animale moarte. Aceste operatiuni trebuie efectuate în asa fel încât să se reducă riscul diseminării agentului bolii;

b) orice substantă sau deseu, cum ar fi furajul, purina, dejectiile sau apele reziduale, care sunt susceptibile de a fi contaminate, trebuie să fie distruse sau tratate corespunzător. Acest tratament efectuat conform instructiunilor medicului veterinar oficial trebuie să asigure că orice agent sau vector al agentului bolii este distrus;

c) după efectuarea operatiunilor enumerate la lit. a) si b) clădirile utilizate pentru adăpostirea animalelor din speciile susceptibile de boală, împrejurimile lor, vehiculele folosite pentru transport si tot echipamentul susceptibil de a fi contaminat trebuie curătate si dezinfectate conform art. 16;

d) trebuie efectuată o anchetă epizootologică conform art. 8.

(2) Atunci când se recurge la îngropare, aceasta trebuie să fie suficient de adâncă pentru a preveni dezgroparea carcaselor sau a deseurilor la care se referă alin. (1) lit. a) si b), de către animalele carnivore, si trebuie să fie făcută într-un teren potrivit, astfel încât să se prevină contaminarea apei freatice sau orice altă afectare a mediului.

(3) Autoritatea competentă poate extinde măsurile prevăzute la alin. (1) la alte exploatatii vecine, dacă localizarea lor, configuratia sau contactele acestora cu exploatatia unde prezenta bolii a fost confirmată motivează suspiciunea unei posibile contaminări.

(4) Repopularea exploatatiei trebuie autorizată de autoritatea competentă în urma inspectiei cu rezultate satisfăcătoare, efectuată de medicul veterinar oficial, a operatiunilor de curătare si dezinfectare realizate conform art. 16.

Art. 6. - Atunci când animalele care trăiesc în libertate sunt infectate sau suspectate de a fi infectate, autoritatea competentă trebuie să se asigure că au fost luate toate măsurile corespunzătoare.

Art. 7. - (1) În cazul exploatatiilor care constau din două sau mai multe unităti separate de productie, autoritatea competentă poate deroga de la cerintele art. 5 alin. (1) lit. a) în ceea ce priveste unitătile de productie sănătoase dintr-o exploatatie care este infectată, cu conditia ca medicul veterinar oficial să fi confirmat că structura si dimensiunile acestor unităti si operatiunile efectuate sunt de asa natură încât adăpostirea, cresterea, personalul, echipamentul si furajarea sunt complet separate, astfel încât să se prevină răspândirea agentului bolii de la o unitate la alta.

(2) Atunci când se recurge la prevederile alin. (1), măsurile stabilite în legislatia comunitară specifică trebuie să se aplice mutatis mutandis. Aceste reguli pot fi amendate pentru boala în cauză, pentru a se tine seama de natura specifică a bolii.

Art. 8. - (1) Ancheta epizootologică va avea ca scop:

a) durata în timp în care boala ar fi putut să existe în exploatatie înainte de a fi notificată sau suspectată;

b) originea posibilă a bolii în exploatatie si identificarea altor exploatatii în care există animale din speciile susceptibile de boală, care ar fi putut fi infectate sau contaminate;

c) miscarea persoanelor, animalelor, carcaselor, vehiculelor, echipamentului sau a oricăror alte materii susceptibile de a fi vehiculat agentul bolii spre si de la exploatatiile în cauză;

d) prezenta si distributia vectorilor bolii, după caz.

(2) Trebuie să se instituie o unitate de criză pentru coordonarea completă a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura eradicarea bolii cât mai repede posibil si în scopul efectuării anchetei epizootologice.

(3) Regulile generale privind unitătile de criză nationale trebuie să fie stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, conform procedurii nationale.

Art. 9. - (1) Atunci când medicul veterinar oficial găseste sau consideră, pe baza datelor confirmate, că boala ar fi putut fi introdusă din alte exploatatii în exploatatia la care se referă art. 4 ori de la cea din urmă la alte exploatatii, ca rezultat al miscării persoanelor, animalelor sau vehiculelor ori pe orice altă cale, acele alte exploatatii vor fi puse sub supraveghere oficială, conform art. 4. Această supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezentei bolii în exploatatie nu a fost oficial infirmată.

(2) Atunci când medicul veterinar oficial găseste sau consideră, pe baza datelor confirmate, că boala ar fi putut fi introdusă din alte exploatatii în exploatatia la care se referă art. 5 ori de la cea din urmă la alte exploatatii, ca rezultat al miscării persoanelor, animalelor sau vehiculelor ori pe orice altă cale, aceste alte exploatatii vor fi puse sub supraveghere oficială conform art. 4 alin. (2). Această supraveghere nu va fi ridicată până când suspiciunea prezentei bolii în exploatatie nu a fost oficial infirmată.

(3) Atunci când o exploatatie a fost supusă prevederilor alin. (2), autoritatea competentă trebuie să mentină în aplicare în exploatatie prevederile art. 4, cel putin pentru perioada maximă de incubatie ce corespunde fiecărei boli, începând de la data probabilă de introducere a bolii, stabilită de ancheta epizootologică efectuată conform art. 8.

(4) Atunci când consideră că îi permit conditiile, autoritatea competentă poate limita măsurile prevăzute la alin. (1) si (2) la o parte a exploatatiei si la animalele care se găsesc aici, în contextul în care exploatatia poate îndeplini conditiile stabilite la art. 7, sau numai la animalele din speciile susceptibile de boală.

Art. 10. - (1) De îndată ce diagnosticul uneia dintre bolile în cauză a fost oficial confirmat, autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că autoritatea competentă instituie în jurul exploatatiei infectate o zonă de protectie cu o rază de minimum 3 km, ea însăsi făcând parte dintr-o zonă de supraveghere cu o rază de minimum 10 km. Instituirea zonelor trebuie să tină seama de factorii geografici, administrativi, ecologici si epizootologici legati de boala în cauză si de posibilitătile de monitorizare.

(2) Autoritatea competentă poate decide, în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, să modifice, în special pentru a reduce sau a mări, după caz, limitele zonelor stabilite la alin. (1) sau durata măsurilor de restrictie, tinând seama de:

a) situarea lor geografică si factorii ecologici;

b) conditiile meteorologice;

c) prezenta, distributia si tipul vectorilor;

d) rezultatul anchetei epizootologice efectuate conform art. 8;

e) rezultatul testelor de laborator;

f) măsurile de control aplicate efectiv.

Art. 11. - (1) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că următoarele măsuri sunt aplicate în zona de protectie:

a) toate exploatatiile din zonă care au animale din speciile susceptibile de boală trebuie identificate;

b) trebuie să existe vizite periodice la exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boală, incluzând examinarea clinică a acestor animale si, dacă este necesar, prelevarea de probe pentru examene de laborator; trebuie păstrată o înregistrare a vizitelor si a constatărilor, frecventa vizitelor fiind proportională cu gravitatea epizootiei din exploatatiile care au riscul cel mai mare;

c) trebuie interzise miscarea si transportul animalelor din speciile susceptibile de boală pe drumurile publice sau private, cu exceptia căilor de acces ale exploatatiei; autoritatea competentă poate să acorde o derogare de la această interdictie pentru tranzitul animalelor pe sosea sau pe calea ferată, fără descărcare sau oprire;

d) animalele din speciile susceptibile de boală trebuie să rămână în exploatatia în care sunt tinute, cu exceptia cazului în care acestea urmează să fie transportate, sub supraveghere oficială, direct la un abator situat în acea zonă, pentru tăiere de urgentă sau, dacă în acea zonă nu există un abator, sub supraveghere veterinară, la un abator situat în zona de supraveghere desemnată de autoritatea competentă. Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boală din exploatatie si după ce a confirmat că nici un animal nu este suspect de a fi infectat. Autoritatea competentă care are în responsabilitate acel abator trebuie să fie informată despre intentia de trimitere a animalelor.

(2) Măsurile aplicate în zona de protectie trebuie să fie mentinute cel putin pe perioada de incubatie maximă care corespunde bolii în cauză, după ce animalele din exploatatiile infectate au fost eliminate conform prevederilor art. 5, iar operatiunile de curătare si dezinfectie au fost efectuate conform prevederilor art. 16. Atunci când boala este transmisă de un vector-insectă, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor si poate stabili prevederi pentru eventuala introducere a animalelor-santinelă. Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat.

(3) La expirarea perioadei la care se referă alin. (1), regulile aplicate pentru zona de supraveghere trebuie, de asemenea, aplicate zonei de protectie.

Art. 12. - (1) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că următoarele măsuri sunt aplicate în zona de supraveghere:

a) toate exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boală trebuie să fie identificate;

b) miscările animalelor din speciile susceptibile de boală pe drumurile publice trebuie să fie interzise, cu exceptia cazului când sunt duse la păsune sau în adăposturi; autoritatea competentă poate totusi acorda o derogare de la această interdictie pentru tranzitul animalelor pe sosea sau pe calea ferată, fără descărcări sau opriri;

c) transportul animalelor din speciile susceptibile de boală în zona de supraveghere trebuie să fie supus autorizării de către autoritatea competentă;

d) animalele din speciile susceptibile de boală trebuie să rămână în interiorul zonei de supraveghere pe durata perioadei de incubatie maximă considerată de la înregistrarea celui mai recent caz de boală. După aceea animalele pot fi scoase din acea zonă pentru a fi transportate sub supraveghere oficială direct la un abator desemnat de autoritatea competentă, pentru tăiere de urgentă. Asemenea transport poate fi autorizat de autoritatea competentă numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boală din exploatatie si a confirmat că nici un animal nu este suspectat de a fi infectat. Autoritatea competentă responsabilă pentru abator trebuie să fie informată despre intentia de a trimite animalele.

(2) Măsurile aplicate în zona de supraveghere trebuie să fie mentinute o perioadă cel putin egală cu perioada de incubatie maximă, după ce animalele din exploatatie au fost eliminate conform art. 5, iar operatiunile de curătare si dezinfectie au fost efectuate conform art. 16. Atunci când boala este transmisă de un vector-insectă, autoritatea competentă poate fixa durata măsurilor si poate stabili prevederile pentru eventuala introducere a animalelor-santinelă. Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să informeze imediat Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat.

Art. 13. - (1) Atunci când interdictiile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. d) si la art. 12 alin. (1) lit. d) sunt mentinute mai mult de 30 zile datorită aparitiei altor cazuri de boală si, ca rezultat, apar probleme privind tinerea animalelor, autoritatea competentă poate autoriza, la cererea proprietarului, însotită de motivele care stau la baza formulării acesteia, eliminarea animalelor dintr-o exploatatie situată în cadrul zonei de protectie sau al zonei de supraveghere, în următoarele conditii:

a) medicul veterinar oficial să fi verificat faptele;

b) să fi fost efectuată o inspectie a tuturor animalelor din exploatatie;

c) să fi fost supuse unei examinări clinice, cu un rezultat negativ, animalele care urmează să fie transportate;

d) fiecare animal să fi fost identificat prin marcă auriculară sau prin orice altă metodă aprobată;

e) exploatatia de destinatie să fie localizată fie în zona de protectie, fie în interiorul zonei de supraveghere.

(2) Trebuie să fie luate toate precautiile necesare, în special de curătare si dezinfectie a camioanelor după transport, pentru a se evita riscul răspândirii agentului bolii pe durata acestor transporturi.

Art. 14. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că autoritatea competentă locală ia toate măsurile necesare ca persoanele stabilite în zonele de protectie si supraveghere să fie informate despre restrictiile aplicate si să se facă toate demersurile necesare pentru implementarea corespunzătoare a acestor măsuri.

(2) Atunci când într-o zonă dată epizootia în cauză este de o gravitate exceptională, toate măsurile suplimentare ce sunt luate de România trebuie să fie adoptate în baza procedurii nationale stabilite de autoritatea veterinară centrală a României.

Art. 15. - Prin derogare de la prevederile generale stabilite în prezenta normă sanitară veterinară, dispozitiile specifice referitoare la măsurile de control si eradicare pentru fiecare boală sunt stabilite:

1. pentru boala veziculoasă a porcului, în anexa nr. 2;

2. pentru fiecare dintre celelalte boli, în anexa nr. 1, de către autoritatea veterinară centrală a României.

Art. 16. - (1) Autoritatea competentă trebuie să se asigure că:

a) dezinfectantele si insecticidele folosite atunci când este necesar si concentratiile acestora sunt oficial aprobate de autoritatea competentă;

b) curătarea si operatiunile de dezinfectie si dezinsectie sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială:

1. conform instructiunilor date de medicul veterinar oficial;

2. astfel încât să se elimine orice risc de răspândire sau de supravietuire a agentului bolii;

c) după finalizarea operatiunilor prevăzute la lit. b), medicul veterinar oficial se asigură că măsurile au fost efectuate corect si că a trecut o perioadă corespunzătoare, nu mai scurtă de 21 de zile, pentru a se asigura că boala în cauză a fost complet eliminată înainte ca animalele din speciile susceptibile de boală să fie reintroduse în exploatatie.

(2) Procedurile pentru curătarea si dezinfectia unei exploatatii infectate:

1. pentru boala veziculoasă a porcului sunt cele stabilite în anexa nr. 2;

2. în contextul pregătirii măsurilor specifice pentru fiecare boală mentionată în anexa nr. 1, sunt definite conform procedurii stabilite la art. 15 pct. 2.

Art. 17. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să se asigure că în România este desemnat:

a) un laborator national cu echipamente si personal format din experti, care să îi permită să indice întotdeauna si, în special, atunci când boala în cauză apare pentru prima dată, tipul, subtipul si varianta virusului relevant si să confirme rezultatele obtinute în laboratoarele locale de diagnostic;

b) un laborator national în care sunt testati reactivii folositi în laboratoarele locale de diagnostic.

(2) Laboratoarele nationale desemnate pentru fiecare dintre bolile mentionate trebuie să fie responsabile de coordonarea standardelor si metodelor de diagnostic, precum si de utilizarea reactivilor.

(3) Laboratoarele nationale desemnate pentru fiecare dintre bolile mentionate trebuie să fie responsabile de coordonarea standardelor si metodelor de diagnostic stabilite de fiecare laborator de diagnostic din România pentru boala în cauză. În acest scop acestea:

a) pot furniza reactivi de diagnostic laboratoarelor nationale;

b) trebuie să controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizati în România;

c) trebuie să efectueze periodic teste interlaboratoare;

d) trebuie să păstreze tulpini ale virusului bolii în cauză de la cazurile confirmate în România;

e) trebuie să asigure confirmarea rezultatelor pozitive obtinute în laboratoarele locale de diagnostic.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă România nu are un laborator national competent pentru boala în cauză, poate folosi serviciile unui laborator national cu competentă în acest domeniu al unui stat

membru al Uniunii Europene sau ale laboratorului comunitar de referintă.

(5) Lista laboratoarelor nationale pentru boala veziculoasă a porcului este mentionată în anexa nr. 2.

(6) Laboratoarele nationale desemnate pentru fiecare dintre bolile mentionate trebuie să coopereze cu laboratoarele comunitare de referintă respective, la care se referă art. 18.

(7) Regulile detaliate pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate de autoritatea veterinară centrală a României.

Art. 18. - (1) Laboratorul comunitar de referintă pentru boala veziculoasă a porcului este indicat în anexa nr. 2.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României va desemna laboratorul national de referintă pentru boala veziculoasă a porcului.

(3) Laboratoarele de referintă comunitare pentru fiecare dintre bolile enumerate în anexa nr. 1 sunt desemnate în acord cu procedura comunitară.

(4) Autoritatea veterinară centrală a României va stabili lista laboratoarelor nationale de referintă pentru fiecare dintre bolile enumerate în anexa nr. 1.

(5) Fără a se aduce atingere prevederilor legislatiei comunitare transpuse în legislatia românească privind cheltuielile în domeniul veterinar, functiile si responsabilitătile laboratoarelor la care se face referire la alin. (1) si (2) vor fi mentionate în anexa nr. 3.

Art. 19. - (1) Vaccinarea împotriva bolilor enumerate în anexa nr. 1 nu poate fi efectuată decât ca o completare la măsurile de control luate, când boala în cauză izbucneste si conform următoarelor prevederi:

a) decizia de introducere a vaccinării, ca o completare la măsurile de control, trebuie să fie luată de autoritatea veterinară centrală a României în cooperare cu Comisia Europeană, conform prevederilor nationale stabilite de autoritatea veterinară centrală a României;

b) această decizie trebuie să se bazeze în special pe următoarele criterii:

- concentrarea animalelor din speciile implicate în zonele afectate;

- caracteristicile si compozitia fiecărui vaccin folosit;

- procedurile pentru supravegherea distributiei, depozitării si utilizării vaccinurilor;

- speciile si vârsta animalelor care pot sau trebuie să fie vaccinate;

- zonele în care vaccinarea poate sau trebuie să fie efectuată;

- durata campaniei de vaccinare.

(2) În cazul în care se recurge la prevederile alin. (1):

a) trebuie interzisă vaccinarea sau revaccinarea animalelor din speciile susceptibile de boală din exploatatiile la care se face referire în art. 4;

b) trebuie interzisă inocularea de ser hiperimun.

(3) În eventualitatea recurgerii la vaccinare trebuie să se aplice următoarele reguli:

a) toate animalele vaccinate trebuie să fie identificate cu o marcă clară si lizibilă, conform metodei aprobate de autoritatea veterinară centrală a României;

b) toate animalele trebuie să rămână în zona de vaccinare, cu exceptia situatiei în care acestea sunt trimise la un abator desemnat de autoritatea competentă, pentru tăiere imediată, caz în care miscarea animalelor poate fi autorizată numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor susceptibile de boală din exploatatie si a confirmat că nici un animal nu este suspectat de a fi infectat.

(4) Când operatiile de vaccinare au fost terminate, miscările animalelor din speciile susceptibile de boală din zona de vaccinare pot fi permise în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, după o perioadă determinată prin aceeasi procedură.

(5) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să informeze periodic Comisia Europeană despre progresul privind măsurile de vaccinare.

(6) Prin derogare de la alin. (1), decizia de introducere a vaccinării de urgentă poate fi luată numai de autoritatea veterinară centrală a României, după notificarea Comisiei Europene, cu conditia ca interesele fundamentale ale României să nu fie afectate. Această decizie trebuie, în special, să tină seama de gradul de concentrare al animalelor în unele regiuni, de necesitatea de a proteja rasele individuale si de zona geografică în care se efectuează vaccinarea.

Art. 20. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să elaboreze un plan de contingentă aplicabil tuturor bolilor enumerate în anexa nr. 1, specificând măsurile nationale care urmează să fie implementate în eventualitatea existentei unui focar al oricăreia dintre aceste boli.

(2) Acest plan trebuie să permită accesul la facilităti, echipament, personal si la toate celelalte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă si eficientă a focarului de boală.

(3) Criteriile minime ce urmează să fie aplicate pentru elaborarea planurilor de contingentă sunt stabilite la pct. 1, 2, 3, 4, 5 si 10 din anexa nr. 4, pct. 6, 7, 8 si 9 reprezentând criteriile ce urmează să fie adaptate conform cu boala în cauză. Autoritatea veterinară centrală a României se poate limita la aplicarea criteriilor stabilite la pct. 6, 7, 8 si 9 atunci când criteriile de la pct. 1, 2, 3, 4, 5 si 10 au fost deja adoptate si când planurile au fost supuse aplicării măsurilor de control pentru altă boală.

(4) Planurile de contingentă elaborate conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 4 sunt trimise Comisiei Europene:

a) nu mai târziu de 6 luni după ce prezenta normă sanitară veterinară este pusă în aplicare în ceea ce priveste boala veziculoasă a porcului;

b) nu mai târziu de 6 luni de la implementarea măsurilor specifice pentru fiecare dintre celelalte boli enumerate în anexa nr. 1.

(5) Comisia Europeană examinează planurile de contingentă pentru a determina dacă acestea permit ca obiectivul dorit să fie atins si propune autoritătii veterinare centrale a României orice amendamente necesare, în special pentru a se asigura că ele sunt compatibile cu cele din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) Comisia Europeană aprobă planurile dacă este necesar si le poate amenda.

(7) Planurile pot fi ulterior amendate sau completate conform procedurii nationale, pentru a tine seama de evolutia situatiei si de natura specifică a bolii în cauză.

Art. 21. - (1) Prin derogare de la conditiile prevăzute la art. 19 si 20 privind măsurile de contingentă ce urmează să fie adoptate de autoritatea veterinară centrală a României, pentru a tine seama de constrângerile naturale si geografice, autoritatea veterinară centrală a României este autorizată să aplice măsurile speciale de control specifice pentru fiecare dintre bolile indicate în anexa nr. 1.

(2) România trebuie să informeze Comisia Europeană despre măsurile pe care le-a luat în această privintă si, în special, despre măsurile de control implementate pentru a se asigura că animalele din teritoriile în cauză sau produsele de la aceste animale nu sunt expediate în alte teritorii ale României. Urmându-se procedura de informare la care se referă prezentul alineat, art. 20 se aplică mutatis mutandis.

Art. 22. - (1) Expertii Comisiei Europene pot face controale ad-hoc în România în colaborare cu autoritatea veterinară centrală a României, în măsura în care este necesar, pentru a se asigura de aplicarea uniformă a prezentei norme sanitare veterinare. Pentru aceasta ei pot controla un procent reprezentativ de exploatatii pentru a verifica dacă autoritătile competente controlează faptul că aceste exploatatii îndeplinesc cerintele prezentei norme sanitare veterinare. Comisia Europeană informează autoritatea veterinară centrală a României despre rezultatul controalelor efectuate.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României acordă expertilor toată asistenta necesară pentru îndeplinirea obligatiilor lor.

(3) Regulile detaliate pentru implementarea prevederilor prezentului articol sunt determinate conform procedurii nationale.

Art. 23. - (1) Anexele nr. 1, 3 si 4 vor fi amendate când va fi necesar de către autoritatea veterinară centrală a României, în special pentru a tine seama de progresele în cercetare si în procedurile de diagnostic.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României, conform procedurii nationale, poate amenda anexa nr. 2, în special pentru a tine seama de progresele tehnologice si stiintifice si de metodele de diagnostic.

Art. 24. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României poate să adopte acte legislative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare, pentru a se asigura implementarea si conformitatea prevederilor acesteia.

(2) Când autoritatea veterinară centrală a României adoptă aceste măsuri, ele trebuie să contină o referintă la prezenta normă sanitară veterinară sau trebuie să fie însotite de o asemenea referintă cu ocazia publicării lor oficiale. Metodele de efectuare a unei astfel de referinte trebuie să fie stabilite de autoritatea veterinară centrală a României.

(3) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să comunice Comisiei Europene textele principalelor prevederi de drept national pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 25. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXA Nr. 1

la norma sanitară veterinară

 

LISTA

bolilor mentionate de norma sanitară veterinară, cu declarare obligatory

 

Boala

Perioada maximă de incubatie

1. Pesta rumegătoarelor mici

21 de zile

2. Boala veziculoasă a porcului

28 de zile

3. Boala limbii albastre

40 de zile

4. Boala hemoragică epizootică a cerbilor

40 de zile

5. Variola oii si a caprei (Capripox)

21 de zile

6. Stomatita veziculoasă

21 de zile

7. Pesta porcină africană

40 de zile

8. Dermatoza nodulară contagioasă

28 de zile

9. Febra văii de Rift

30 de zile

 

ANEXA Nr. 2

la norma sanitară veterinară

 

MĂSURI SPECIFICE

pentru controlul anumitor boli. Fată de prevederile generale stabilite în prezenta normă sanitară veterinară, se aplică următoarele prevederi specifice la boala veziculoasă a porcului

 

1. Descrierea bolii. O boală a porcului care nu se poate deosebi clinic de febra aftoasă, cauzând vezicule pe rât, buze, limbă si bureletul ongloanelor. Boala variază considerabil în gravitate si poate infecta un efectiv de porci fără a se manifesta leziunile clinice. Virusul poate supravietui perioade lungi în afara corpului, chiar si în carnea proaspătă; este deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale si este recunoscut pentru persistentă si stabilitate la o valoare a pH de la 2,5 la 12. În special, pentru aceasta sunt necesare curătarea si dezinfectia completă a materialelor contaminate.

2. Perioada de incubatie. În sensul normei sanitare veterinare, perioada maximă de incubatie trebuie să fie considerată de 28 de zile.

3. Procedurile de diagnostic pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului.

Metodele detaliate pentru colectarea materialelor pentru diagnostic, testele de diagnostic de laborator, detectarea anticorpilor si evaluarea rezultatelor testărilor de laborator vor fi stabilite conform procedurii nationale, imediat după intrarea în vigoare a normei sanitare veterinare.

4. Confirmarea prezentei bolii veziculoase a porcului

Prin derogare de la prevederile art. 2 lit. f) din norma sanitară veterinară, prezenta bolii este confirmată:

a) în exploatatiile în care virusul bolii veziculoase a porcului este izolat fie de la porci, fie din mediul ambiant;

b) în exploatatiile ce au porci care sunt seropozitivi pentru boala veziculoasă a porcului, cu conditia ca acesti porci sau altii să prezinte leziunile caracteristice bolii veziculoase a porcului;

c) în exploatatiile ce contin porci care prezintă semne clinice de boală sau sunt seropozitivi, cu conditia să existe o legătură epidemiologică directă cu un focar confirmat;

d) în alte efective în care sunt detectati porci seropozitivi. În ultimul caz autoritatea competentă, înainte de a confirma prezenta bolii, va realiza investigatii complementare, în special recoltarea suplimentară de probe si retestarea lor, într-un interval de cel putin 28 de zile între recoltările de probe. Prevederile art. 4 din norma sanitară veterinară trebuie să se aplice până când aceste investigatii complementare sunt realizate. Dacă investigatiile ulterioare nu indică prezenta bolii, desi porcii sunt încă seropozitivi, autoritatea competentă trebuie să se asigure că porcii testati sunt omorâti si distrusi sau tăiati sub supravegherea sa, într-un abator pe care l-a desemnat pe teritoriul national. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că la sosirea în abator porcii sunt tinuti si tăiati separat de alti porci, iar carnea lor este folosită exclusiv pe piata natională.

5. Laboratoarele de diagnostic - adrese:

a) Austria: Bundesforschungsanstalt für Viruskrankheiten der Tiere, Paul Ehrlich Strasse, 7400 Tubingen;

b) Belgia: Institut national de recherches vétérinaires, Gröselenberg 99, B-1180 Bruxelles;

c) Danemarca: Statens Veterinaere Institut for Virusforskning, Lindholm;

d) Germania: Bundesforrschungsanstalt für Viruskrankheiten der Tiere, Paul Ehrlich Strasse, 7400 Tübingen;

e) Spania: Laboratorio de Alta Seguridad Biologica (INIA), 28130 Madrid;

f) Finlanda: Eläinlääkintá - ja elintarvikelaitos, Helsinhi/Anstalten für veterinärmedicin och livsmedel, Helsingfors;

g) Franta: Laboratoire central de recherche vétérinaire, Maisons-Alfort;

h) Grecia: Institoyto Loimodon kai Parasitikon Nosimaton, Neapoleos 21, Agia Paraskevi;

i) Irlanda: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey;

j) Italia: Istituto zooprofilattico sperimentale della Lombardia e dell’Emilia (94/598) + San Marino Romagna, Brescia;

k) Luxemburg: Institut national de recherches vétérinaires, Gr.selenberg 99, B-1180 Bruxelles;

l) Olanda: Centraal Diergeneeskundig Instituut, Lelystad;

m) Portugalia: Laboratário Nacional de Investiçao Veterinária, Lisboa;

n) Regatul Unit: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey.

6. Laboratorul comunitar de referintă: AFRC Institute for Animal Health, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Woking, Surrey, GU24ONF, United Kingdom.

7. Zona de protectie

A. Dimensiunea zonei de protectie este definită la art. 10 din norma sanitară veterinară.

B. În cazul bolii veziculoase a porcului, prin derogare, măsurile prevăzute la art. 11 din norma sanitară veterinară sunt înlocuite cu următoarele:

a) sunt identificate toate exploatatiile din cadrul zonei care au animale din speciile susceptibile de boală;

b) se realizează periodic vizite la exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boală, o examinare clinică a acestor animale incluzând, dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examinarea de laborator; trebuie tinut un registru al vizitelor si observatiilor făcute, frecventa vizitelor fiind direct proportională cu gravitatea epizootiei în acele exploatatii cu riscul cel mai mare;

c) vor fi interzise miscarea si transportul animalelor din speciile susceptibile de boală pe drumurile publice sau private, excluzând drumurile de serviciu ale exploatatiilor.

Autoritatea competentă poate deroga de la această interdictie pentru tranzitul animalelor pe drum sau calea ferată, fără descărcare sau oprire;

d) conform procedurii nationale, o derogare poate fi acordată pentru porcii de tăiere proveniti din afara zonei de protectie si dirijati spre un abator situat în această zonă;

e) camioanele, alte vehicule si echipamentele care sunt folosite în interiorul zonei de protectie pentru a se transporta porci sau alte animale ori materiale care pot fi contaminate, furaje, îngrăsăminte, ape reziduale etc. nu pot părăsi:

1. o exploatatie situată în zona de protectie;

2. zona de protectie;

3. un abator,

fără să fie curătate si dezinfectate conform procedurilor stabilite de autoritatea competentă. Aceste proceduri prevăd, în special, că nici un camion sau vehicul care a fost folosit la transportul porcilor nu poate părăsi zona fără a fi inspectat de autoritatea competentă;

f) porcii nu pot fi mutati dintr-o exploatatie în care sunt tinuti timp de 21 de zile după terminarea curătării preliminare si dezinfectării exploatatiilor infectate, asa cum este stabilit în art. 16 din norma sanitară veterinară;

după 21 de zile poate fi emisă o autorizatie pentru mutarea porcilor din exploatatiile sus-mentionate:

1. direct la un abator desemnat de autoritatea competentă, de preferat în cadrul zonei de protectie sau de supraveghere, cu conditia să fi fost efectuată o inspectie a tuturor porcilor din exploatatie, o examinare clinică a porcilor care sunt transportati la abator, fiecare porc fiind marcat cu o crotalie sau prin orice altă metodă autorizată, porcii să fie transportati în vehicule sigilate de autoritatea competentă. Autoritatea competentă responsabilă de abator este informată despre intentia de a trimite porcii la abator. La sosirea la abator porcii sunt tinuti si tăiati separat de ceilalti porci. Vehiculele si echipamentele care sunt implicate în transportul porcilor sunt curătate si dezinfectate înainte de a părăsi abatorul. În timpul inspectiei dinainte de tăiere si post-mortem, efectuată la abatorul desemnat, autoritatea competentă tine seama de orice semne ce indică prezenta virusului bolii veziculoase a porcului. În cazul porcilor tăiati în baza acestor prevederi, trebuie colectate probe de sânge statistic reprezentative. În cazul unui răspuns pozitiv care conduce la confirmarea bolii veziculoase a porcului, se aplică măsurile prevăzute la pct. 9 lit. c);

2. în circumstante exceptionale porcii pot fi transportati direct la alte clădiri localizate în cadrul zonei de protectie, cu conditia să fie efectuate: o inspectie a tuturor porcilor din exploatatii, o examinare clinică a porcilor ce urmează să fie mutati, cu rezultate negative, precum si identificarea fiecărui porc cu crotalii sau prin orice altă metodă aprobată;

g) carnea proaspătă provenită de la porcii la care se face referire la lit. f) trebuie marcată conform legislatiei specifice cu privire la problemele de sănătate ce afectează comertul cu carne proaspătă si ulterior tratată conform prevederilor legislatiei specifice cu privire la problemele de sănătate ale animalelor ce afectează comertul cu produse din carne. Aceasta se face într-o unitate desemnată de autoritatea competentă. Carnea trebuie trimisă unitătii mai sus mentionate, cu conditia ca transportul să fie sigilat înainte de plecare si să rămână sigilat pe tot parcursul transportului. La cererea autoritătii competente, însotită de o justificare adecvată si conform procedurii nationale stabilite de autoritatea competentă centrală, solutiile specifice pot fi adoptate, în special, pentru respectarea marcării cărnii si folosirea sa ulterioară, precum si pentru destinatia produselor procesate.

C. Măsurile în zona de protectie continuă să fie aplicate cel putin până când:

a) se aplică toate măsurile stabilite la art. 16;

b) toate exploatatiile din zonă au fost supuse:

1. unei examinări clinice a porcilor, care relevă că acestia nu prezintă nici un semn de boală care să sugereze prezenta bolii veziculoase a porcului; si

2. unei examinări serologice a unui esantion statistic de porci, fără detectarea anticorpilor bolii veziculoase a porcului. Programul pentru screeningul serologic tine seama de transmiterea bolii veziculoase a porcului si de sistemul în care sunt tinuti porcii. Programul trebuie fixat în baza procedurii nationale stabilite de autoritatea veterinară centrală a României, imediat după intrarea în vigoare a normei sanitare veterinare.

Examinarea si prelevarea de probe la care se face referire la pct. 1 si 2 în prezenta literă nu pot fi efectuate înainte de 28 de zile de la terminarea măsurilor preliminarii de curătare si dezinfectie în exploatatia infectată.

D. La expirarea perioadei la care se face referire la lit. C regulile aplicate în zona de supraveghere se aplică, de asemenea, si zonei de protectie.

8. Zona de supraveghere

A. Mărimea zonei de supraveghere este cea stabilită la art. 10 din norma sanitară veterinară.

B. În cazul bolii veziculoase a porcului măsurile stabilite la art. 12 din norma sanitară veterinară sunt înlocuite cu următoarele:

a) toate exploatatiile care au animale din speciile susceptibile de boală trebuie să fie identificate;

b) poate fi permisă orice miscare a porcilor dintr-o exploatatie din zona de supraveghere, alta decât direct către un abator, cu conditia ca nici un porc să nu fie transferat în această unitate în următoarele 21 de zile;

proprietarul sau persoana responsabilă de aceste animale trebuie să tină un registru al miscării tuturor porcilor;

c) miscarea porcilor din zona de supraveghere poate fi autorizată de autoritatea competentă, cu conditia:

1. să fie efectuată o inspectie a tuturor porcilor din exploatatie cu 48 de ore înainte de miscare;

2. să fie efectuată o examinare clinică a porcilor ce urmează să fie mutati, cu rezultate negative, cu 48 de ore înainte de miscare;

3. să fie efectuată o examinare serologică a unui esantion statistic de probe de la porcii ce urmează să fie mutati fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasă a porcului, cu 14 zile înainte de miscare. Totusi, în cazul porcilor pentru tăiere, examinarea serologică poate fi efectuată în baza probelor de sânge prelevate la abatorul de destinatie desemnat de autoritatea competentă, pe teritoriul său. În cazul rezultatelor pozitive care confirmă prezenta bolii veziculoase a porcului se aplică măsurile prevăzute la pct. 9 lit. c);

4. fiecare porc să fie marcat cu o crotalie individuală sau prin orice altă metodă de identificare;

5. camioanele, alte vehicule si echipamentele folosite pentru transportul porcilor trebuie curătate si dezinfectate după fiecare transport;

d) camioanele, alte vehicule si echipamentele folosite pentru transportul porcilor sau al altor animale ori materiale care pot fi contaminate si care sunt utilizate în cadrul zonei de supraveghere nu părăsesc această zonă fără să fie curătate si dezinfectate conform procedurilor stabilite de autoritatea competentă.

C. Mărimea zonei de supraveghere poate fi modificată conform prevederilor stabilite la art. 10 din norma sanitară veterinară.

D. Măsurile în zona de supraveghere trebuie aplicate cel putin până la:

a) efectuarea tuturor măsurilor stabilite la art. 16 din norma sanitară veterinară;

b) efectuarea tuturor măsurilor cerute în zona de protectie.

9. Măsuri generale comune.

Măsurile suplimentare în cazul bolii veziculoase a porcului trebuie aplicate după cum urmează:

a) În cazurile în care prezenta bolii veziculoase a porcului este confirmată oficial, autoritatea veterinară competentă centrală trebuie să se asigure că, în plus fată de măsurile stabilite la art. 4 alin. (2) si la art. 5 din norma sanitară veterinară, carnea porcilor tăiati pe parcursul perioadei între introducerea probabilă a bolii în exploatatie si implementarea măsurilor oficiale, când este posibil, este identificată prin trasabilitate si distrusă sub supraveghere oficială, în asa fel încât să se evite riscul de răspândire a virusului bolii veziculoase a porcului.

b) Atunci când medicul veterinar oficial are motive să suspecteze că porcii din orice exploatatie pot fi contaminati, ca rezultat al miscării vreunei persoane, animal ori vehicul sau în orice alt mod, porcii din exploatatie rămân sub restrictiile de miscare la care se face referire în art. 9 din norma sanitară veterinară cel putin până când exploatatia este supusă:

1. unei examinări clinice a porcilor, cu rezultate negative;

2. unei examinări serologice a esantionului statistic de probe de la porci, fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasă a porcului, conform pct. 7 lit. C.b) subpct. 2.

Examinarea la care se face referire la subpct. 1 si 2 de mai sus nu se va efectua înainte de trecerea a 28 de zile de la posibila contaminare a spatiilor, ca rezultat al miscării persoanelor, animalelor sau vehiculelor, ori în orice alt mod.

c) Dacă este confirmată prezenta bolii veziculoase a porcului într-un abator, autoritatea competentă trebuie să se asigure că:

1. toti porcii din abator sunt tăiati fără întârziere;

2. cadavrele si organele porcilor infectati si contaminati sunt distruse sub supraveghere oficială în asa fel încât să se evite riscul răspândirii virusului bolii veziculoase a porcului;

3. curătarea si dezinfectia constructiilor si echipamentelor, inclusiv ale vehiculelor, au loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform instructiunilor stabilite de autoritatea competentă;

4. este efectuată o anchetă epizootologică conform prevederilor art. 8 din norma sanitară veterinară;

5. nici un porc nu este reintrodus pentru tăiere cel putin 24 de ore după realizarea operatiunilor de curătare si dezinfectie, conform pct. 3 de mai sus.

10. Curătarea si dezinfectia exploatatiilor infectate.

Fată de măsurile stabilite la art. 16 din norma sanitară veterinară se aplică, de asemenea, si următoarele măsuri:

A. Procedura pentru curătarea si dezinfectia preliminară:

a) după ce cadavrele porcilor au fost îndepărtate pentru distrugere, acele părti ale spatiilor în care porcii au fost tinuti si orice alte părti ale spatiilor care au fost contaminate în timpul tăierii trebuie aspersate cu o solutie dezinfectantă aprobată conform art. 16 din norma sanitară veterinară, având concentratia adecvată pentru boala veziculoasă a porcului. Dezinfectantul folosit trebuie să rămână pe suprafată cel putin 24 de ore;

b) orice tesut sau sânge care poate fi răspândit în timpul tăierii trebuie strâns cu grijă si distrus împreună cu cadavrele, iar tăierea trebuie să se efectueze în permanentă pe o suprafată etansă.

B. Procedura pentru curătarea si dezinfectia ulterioară:

a) toate dejectiile, asternutul, furajele contaminate etc. trebuie îndepărtate din clădiri, strânse si aspersate cu o solutie dezinfectantă aprobată. Apa reziduală trebuie tratată printr-o metodă corespunzătoare pentru inactivarea virusului;

b) toate accesoriile mobile trebuie mutate din spatiile respective, curătate si dezinfectate separat;

c) grăsimea si alte efecte murdare trebuie îndepărtate de pe toate suprafetele, prin înmuiere cu un agent de degresare, si apoi trebuie spălate cu apă sub presiune;

d) trebuie efectuată apoi o nouă aplicare de dezinfectant prin aspersarea tuturor suprafetelor;

e) camerele etanse trebuie fumigate;

f) repararea podelelor avariate, a peretilor etc. trebuie aprobată ca urmare a inspectiei de către un medic veterinar oficial si trebuie efectuată imediat;

g) o dată terminate reparatiile, se efectuează o inspectie generală pentru a se asigura că acestea au fost bine efectuate;

h) toate părtile din spatiile care nu contin material de combustie pot fi tratate termic folosindu-se un pistol cu flacără;

i) toate suprafetele trebuie aspersate cu o solutie dezinfectantă alcalină având un pH mai mare de 12,5 sau cu orice alt dezinfectant aprobat. Dezinfectantul trebuie îndepărtat după 48 de ore.

C. Procedura pentru curătarea si dezinfectia finală.

Tratamentul cu pistol cu flacără sau cu solutie dezinfectantă alcalină mentionat la lit. B.h) sau i) trebuie repetat după 14 zile.

11. Repopularea exploatatiilor infectate.

Fată de măsurile stabilite la art. 5 alin. (4) din norma sanitară veterinară se mai aplică si următoarele măsuri:

A. Repopularea nu trebuie să înceapă mai devreme de 4 săptămâni de la terminarea primei dezinfectii totale a spatiilor, de exemplu, pasul 3 al procedurilor de curătare si dezinfectie.

B. La reintroducerea porcilor trebuie să se tină seama de tipul de crestere practicat în exploatatie si trebuie să fie conformă cu una dintre următoarele proceduri:

a) în cazul exploatatiilor de porci în aer liber, repopularea începe cu introducerea unui număr limitat de purcei santinelă care au fost controlati si găsiti negativi la controlul prezentei anticorpilor împotriva virusului bolii veziculoase a porcului. Porcii santinelă trebuie repartizati, conform cerintelor autoritătii competente, peste tot în exploatatia infectată, trebuie să fie examinati clinic la 28 de zile după repartizarea în exploatatie si trebuie să li se recolteze probe de sânge pentru testarea serologică. Dacă nici un purcel nu prezintă semne clinice de boală veziculoasă a porcului sau nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului bolii, se poate realiza repopularea completă;

b) pentru toate celelalte forme de crestere reintroducerea porcilor are loc fie potrivit măsurilor prevăzute la lit. a), fie prin repopulare completă, cu respectarea următoarelor conditii:

1. toti porcii adusi într-o perioadă de 8 zile să fie seronegativi si să provină din exploatatii situate în afara zonelor de restrictie instituite ca rezultat al prezentei bolii veziculoase a porcului;

2. nici un porc nu poate părăsi exploatatia pentru o perioadă de 60 de zile după aducerea ultimului porc;

3. efectivul repopulat să fie supus unei examinări clinice si serologice conform cerintelor autoritătii competente.

Această examinare poate fi efectuată la cel putin 28 de zile după aducerea ultimilor porci.

 

ANEXA Nr. 3

la norma sanitară veterinară

 

Laboratoarele comunitare de referintă pentru bolile în cauză. Functiile si responsabilitătile

laboratoarelor comunitare de referintă pentru bolile în cauză

 

1. Coordonarea metodelor utilizate pentru diagnosticarea bolii în cauză cu cele utilizate la nivel comunitar, în special prin:

a) identificarea sau tipizarea, stocarea si livrarea tulpinilor de virus al bolii relevante pentru teste serologice si prepararea antiserurilor;

b) livrarea serurilor standard si a altor reactivi de referintă către laboratoarele nationale, a standardizării testelor si a reactivilor folositi;

c) realizarea si păstrarea unei colectii de tulpini si culturi ale agentilor bolilor relevante;

d) organizarea periodică de teste comparative si a procedurilor de diagnostic la nivel national;

e) datele de colectare si comparare si informatiile cu privire la metodele de diagnostic folosite si rezultatele testelor efectuate în România;

f) caracterizarea tulpinilor virusului bolii relevante prin metodele cele mai avansate care să permită o bună întelegere a epizootologiei bolii;

g) tinerea la zi a evidentei evolutiei privind supravegherea, epizootologia si prevenirea bolii relevante în întreaga lume;

h) realizarea expertizei cu privire la virusul bolii relevante si la alte virusuri implicate, pentru a permite un diagnostic diferential rapid;

i) însusirea de cunostinte complete în prepararea si folosirea produselor imunologice veterinare folosite pentru a eradica si a combate boala relevantă.

2. Sprijinirea activă a diagnosticării focarelor de boală importantă prin primirea tulpinilor de virus pentru diagnosticul de confirmare, caracterizare si studii epizootice.

3. Facilitarea instruirii sau reinstruirii expertilor în diagnosticul de laborator, în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.

 

ANEXA Nr. 4

la norma sanitară veterinară

 

Criterii minime pentru planurile de contingentă

 

1. Stabilirea unui centru de criză la nivel national, care să coordoneze toate măsurile de combatere a bolii în România.

2. Elaborarea unei liste cu centrele locale de combatere a bolii, cu amenajările adecvate pentru a coordona măsurile de combatere a bolii la nivel local.

3. Disponibilizarea de informatii detaliate cu privire la personalul implicat în măsurile de combatere a bolii, la calificarea si responsabilitătile lui.

4. Fiecare centru local de combatere a bolii trebuie să fie capabil să contacteze rapid persoanele sau organizatiile care sunt implicate direct sau indirect într-un focar de boală.

5. Echipamentul si materialele trebuie să fie disponibile pentru a efectua în mod adecvat măsurile de combatere a bolii.

6. Să fie disponibile instructiuni detaliate cu privire la actiunile ce trebuie întreprinse când există suspiciunea ori confirmarea infectiei sau a contaminării, inclusiv la mijloacele de ecarisare a cadavrelor.

7. Să fie stabilite programe de instruire pentru a mentine si dezvolta abilitătile în domeniu si procedurile administrative.

8. Laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă amenajări pentru examinarea post-mortem, capacitatea necesară pentru serologie, histologie etc. si trebuie să mentină tehnicile de diagnosticare rapidă a bolii. Trebuie luate măsuri pentru transportarea rapidă a probelor la laborator.

9. Să ofere detalii privind cantitatea de vaccin utilizat împotriva bolii în cauză, estimate a fi solicitate în eventualitatea recurgerii la vaccinarea de urgentă.

10. Să existe prevederi pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingentă.

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII SI PROGNOZEI

 

ORDIN

privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Tetarom” - S.A.

 

Având în vedere:

- art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, aprobată prin Legea nr. 490/2002;

- art. 2 alin. (2) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002, în temeiul prevederilor art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 758/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării si Prognozei, cu modificările ulterioare,

ministrul dezvoltării si prognozei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se acordă titlul de parc industrial Societătii Comerciale “Tetarom” - S.A., având numărul de înregistrare la Oficiul registrului comertului J-1638/12 decembrie 2001, codul unic de înregistrare 14343629, sediul social în municipiul Cluj-Napoca, bd. 21 Decembrie 1989 nr. 58, judetul Cluj, care administrează parcul industrial constituit pe terenul având datele de identificare prevăzute la art. 2.

(2) Societatea Comercială “Tetarom” - S.A., denumită în continuare societate-administrator, este înfiintată prin asocierea următorilor membri:

1. judetul Cluj, reprezentat de Consiliul Judetean Cluj;

2. municipiul Cluj-Napoca, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;

3. municipiul Dej, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Dej;

4. municipiul Gherla, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Gherla;

5. orasul Huedin, reprezentat de Consiliul Local al Orasului Huedin;

6. municipiul Turda, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Turda;

7. municipiul Câmpia Turzii, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Câmpia Turzii.

Art. 2. - Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici:

a) este în proprietatea judetului Cluj;

b) este situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Tăietura Turcului, si are număr de fisă cadastrală 20.261;

c) se învecinează la nord cu magistrala de cale ferată Cluj-Oradea, la est cu str. Tăietura Turcului, la sud cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Sectia în aer liber, la vest cu fânetele si pădurea Hoia;

d) este în suprafată de 26 ha.

Art. 3. - Prezentul titlu de parc industrial este valabil în perimetrul prevăzut la art. 2 si pe durata de existentă a societătii-administrator, în conditiile respectării caracteristicilor de parc industrial prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 4. - Societatea-administrator detinătoare a titlului de parc industrial urmăreste realizarea obiectivelor enumerate la art. 1 alin. (1) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002, si transmite trimestrial Ministerului Dezvoltării si Prognozei rapoarte privind activitătile realizate în parcul industrial.

 

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

 

Bucuresti, 11 octombrie 2002.

Nr. 319.

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII SI PROGNOZEI

 

ORDIN

privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Parc Industrial” - S.R.L. Jibou

 

Având în vedere:

- art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, aprobată prin Legea nr. 490/2002;

- art. 2 alin. (2) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002, în temeiul prevederilor art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 758/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării si Prognozei, cu modificările ulterioare,

ministrul dezvoltării si prognozei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă titlul de parc industrial Societătii Comerciale “Parc Industrial” - S.R.L. Jibou, denumită în continuare societate-administrator, având numărul de înregistrare la Oficiul registrului comertului J-31/86/27 martie 2002, codul unic de înregistrare 14543228, sediul social în orasul Jibou, piata 1 Decembrie 1918 nr. 4, judetul Sălaj, care administrează parcul industrial constituit pe terenul având datele de identificare prevăzute la art. 2.

Art. 2. - Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici:

a) este în proprietatea orasului Jibou;

b) este situat în orasul Jibou, str. Ciglentir, si este înscris în CF 1358 Jibou cu numărul topografic al parcelei A+1 291/2/1;

c) se învecinează la nord cu Statia CFR si Depoul de locomotive Jibou, la est cu Societatea Comercială “Regina” - S.R.L., Societatea Comercială “Activ Forest” - S.R.L., Întreprinderea Minieră Jibou, Societatea Comercială “Absolut” - S.R.L., Societatea Comercială “Multiprod” - S.A., Societatea Comercială “Midal-Prod” - S.A., Societatea Comercială “Marsena” - S.R.L., la sud cu păsunea comunală, statia de pompare industrială, oborul de vite, rampa de gunoi a localitătii, la vest cu păsune comunală si pădure;

d) este în suprafată de 22 ha.

Art. 3. - Prezentul titlu de parc industrial este valabil în perimetrul prevăzut la art. 2 si pe durata de existentă a societătii-administrator, în conditiile respectării caracteristicilor de parc industrial prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 4. - Societatea-administrator detinătoare a titlului de parc industrial urmăreste realizarea obiectivelor enumerate la art. 1 alin. (1) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002, si transmite trimestrial Ministerului Dezvoltării si Prognozei rapoarte privind activitătile realizate în parcul industrial.

 

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

 

Bucuresti, 11 octombrie 2002.

Nr. 320.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 44/1994*)

privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război

 


*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 167/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 44/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994, a fost modificată prin:

- Ordonanta Guvernului nr. 17/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 19 decembrie 1995);

- Ordonanta Guvernului nr. 24/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 25 august 1995 (aprobată prin Legea nr. 114/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 5 decembrie 1995);

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 85/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998);

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 31 martie 1999 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 114/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 25 iunie 1999);

- Legea nr. 132/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000;

- Legea nr. 135/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 215/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 770/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002);

- Legea nr. 770/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002;

- Legea nr. 167/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002. Legea nr. 167/2002 a fost rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 11 septembrie 2002.

 

CAPITOLUL I
Calitatea de veteran de război si văduvă de război

 

Art. 1. - Au calitatea de veteran de război persoanele care au participat la primul sau al doilea război mondial în armata română si s-au aflat într-una din următoarele situatii:

a) au luptat în unităti militare - subunităti, mari unităti sau comandamente - la diferite esaloane ori au făcut parte din formatiunile logistice, astfel cum sunt prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

b) au actionat în unitătile speciale din zona interioară la dezamorsarea proiectilelor, precum si la curătarea teritoriului de mine până la 31 decembrie 1946;

c) au fost comandanti militari sau comandanti ai gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control si receptie în întreprinderi furnizoare de material de război, prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

d) au luptat pe teritoriul national vremelnic ocupat de inamic, împotriva acestuia, în unităti ori formatiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major;

e) au făcut parte din justitia militară, politia militară, jandarmerie, din unităti de pompieri militari si companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, care au actionat în zona de operatiuni ori s-au aflat în unităti sau formatiuni constituite si au actionat în timpul războiului, în perioadele arătate în Nomenclatorul Marelui Stat Major;

f) au devenit invalizi de război;

g) au fost prizonieri de război.

Art. 2. - Sunt considerati, de asemenea, veterani de război:

a) cetătenii români din orice teritoriu care s-au înrolat voluntar si au luptat în rândurile armatelor Natiunilor Unite;

b) locuitorii din provinciile românesti, vremelnic ocupate în perioada 1940-1945, care au fost încorporati sau mobilizati în mod obligatoriu si au luptat în armatele altor state, în cazul în care si-au păstrat sau redobândit cetătenia română si domiciliul în România;

c) persoanele de nationalitate germană care au fost încadrate obligatoriu în unităti ale armatei germane, în cazul în care si-au păstrat sau redobândit cetătenia română si domiciliul în România.

Art. 3. - Invalid de război este veteranul de război care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.

Art. 4. - Prizonier de război este:

a) persoana capturată de inamic în cursul operatiunilor de război, indiferent dacă a fost combatant sau necombatant, precum si cea asimilată cu aceasta potrivit conventiilor internationale la care România este parte;

b) persoana care, după înceterea ostilitătilor, la 23 august 1944, a fost dezarmată de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmată, a fost internată în lagăre de prizonieri;

c) elevul scolilor militare de ofiteri, subofiteri si maistri militari, trimis la studii în Germania, precum si soldatul si cadrul aflati în această tară la specializare, considerati prizonieri de război de către autoritătile germane la 23 august 1944.

Art. 5. - Calitatea de veteran de război se stabileste de către Ministerul Apărării Nationale, pe baza datelor din livretul militar ori, în lipsa acestora, pe bază de acte oficiale eliberate de către organele stabilite de acest minister, prin care se confirmă situatiile prevăzute la art. 1 si 2. Invalizii de război, indiferent de gradul de invaliditate, îsi dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare si decizia de pensie respectivă.

Prizonierii de război îsi dovedesc calitatea prin datele înscrise în livretul militar, precum si în orice alt document emis de Ministerul Apărării Nationale ori de organul la care au fost retinuti.

În cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptătiti nu posedă livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesară datorită inexistentei sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în conditiile prevăzute de lege si de metodologia stabilită, în acest scop, de Ministerul Apărării Nationale.

Art. 6. - Legitimatia de veteran de război se eliberează persoanelor prevăzute la art. 1 si 2 de către Ministerul Apărării Nationale. Legitimatia de veteran de război se poate elibera celor îndreptătiti si de către Asociatia Natională a Veteranilor de Război sau de către alte asociatii ale veteranilor de război constituite legal, fiecare pentru membrii săi; aceasta va fi contrasemnată de împuternicitii Ministerului Apărării Nationale.

 

 

Art. 7. - Calitatea de veteran de război nu poate fi dobândită de persoana care:

a) a comis acte de trădare de patrie ori a acceptat să fie folosită de inamic ca spion sau agent de diversiune pe teritoriul tării, fapte constatate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

b) a luptat ca voluntar în armate străine împotriva tării sau a Natiunilor Unite ori a săvârsit acte de teroare si crime împotriva populatiei autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic;

c) a dezertat din armata română în timpul războiului;

d) a obtinut actul doveditor prevăzut la art. 5 alin. 1 prin declaratii false ori prin manopere dolosive constatate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau când hotărârea comisiei de reconstituire dată în conditiile art. 5 alin. 4 a fost anulată. Dovedirea împrejurărilor restrictive prevăzute la art. 2 lit. a) si b), precum si la art. 7 lit. b) si c) revine organului competent în stabilirea calitătii de veteran de război sau se constată, după caz, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. În cazul în care faptele prevăzute la alin. 1 lit. a), b) si c) au fost constatate după stabilirea calitătii de veteran de război, precum si în cazul prevăzut la alin. 1 lit. d), cel în cauză va pierde această calitate si va fi obligat, potrivit legii, să restituie sumele încasate necuvenit, precum si contravaloarea facilitătilor de care a beneficiat ca veteran de război.

Art. 8. - În afară de cazurile în care legea dispune altfel, drepturile decurgând din calitatea de veteran de război nu sunt transmisibile si ele încetează prin moartea titularului. Drepturile decurgând din calitatea de veteran de război decorat, legate de împroprietărirea cu loc de casă sau echivalent, sunt transmisibile mostenitorilor legali, dacă titularul a depus cererea de obtinere a acestor drepturi în timpul vietii.

Art. 9. - Văduva de război este sotia supravietuitoare a celui decedat pe front, în prizonierat sau ca urmare a rănilor ori bolilor contractate pe front sau în prizonierat. Calitatea de văduvă de război se stabileste pe bază de documente, în conditiile prevăzute în reglementările elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale.

 

CAPITOLUL II

Drepturile veteranilor de război si văduvelor de război

 

Art. 10. - Timpul participării în război, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a rănilor suferite în război sau în prizonierat, se consideră vechime în muncă sau în serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operatiuni pe care au luptat.

Art. 11. - Văduva de război care are dreptul la pensia I.O.V.R. în conditiile legii primeste, pe lângă această pensie, si pensia de asigurări sociale. Sotul supravietuitor al veteranului de război, care nu s-a recăsătorit, beneficiază de jumătate din indemnizatia de veteran de război si din renta lunară prevăzută la art. 13 si 14, precum si de jumătate din numărul călătoriilor gratuite la care avea ori trebuia să aibă dreptul, potrivit legii, sotul decedat. Văduvele de veterani de război care nu s-au recăsătorit vor beneficia de 100% din indemnizatia de veteran de război, dacă sotii acestora înaintea decesului nu au fost decorati cu ordine sau medalii de război ori cu Medalia .Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945”.

Art. 12. - Veteranii de război beneficiază de indemnizatiile si de sporul lunar, proportional cu timpul cât au luptat în război, potrivit legii. De aceleasi drepturi beneficiază si văduvele de război care nu s-au recăsătorit, cu exceptia sporului lunar mentionat la alineatul precedent. În cazurile în care una si aceeasi persoană se încadrează atât în categoria de veteran de război, cât si în aceea de fost detinut politic sau deportat, inclusiv prizonier de război în fosta U.R.S.S., luat după 23 august 1944 sau, desi declarat înainte de această dată, a fost retinut după data armistitiului, beneficiază cumulativ de drepturile bănesti pe perioadele corespunzătoare calitătii avute, cu conditia ca perioadele să fie distincte. Persoana prevăzută la alineatul precedent nu poate cumula celelalte drepturi, altele decât cele bănesti, dar va avea dreptul să opteze pentru cele mai avantajoase sau, după caz, să le obtină pe cele care nu sunt prevăzute în prezenta lege, dar sunt recunoscute prin lege pentru cealaltă categorie sau celelalte categorii în care se încadrează.

Art. 13. - Veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme săvârsite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent si dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:

a) cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul sau Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler :

- împroprietărirea cu un lot de 5 ha teren agricol, din rezerva creată conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 în localitatea de domiciliu sau un loc de casă de 500 m2 în municipiul, orasul sau comuna în care domiciliază decoratul;

- cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad si solda de functie la minim;

- cei decorati cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;

b) cei decorati cu Ordinul Steaua României cu spade si panglică de Virtute Militară sau cu Ordinul Steaua României cu spade, Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, Ordinul Coroana României cu spade si panglică de Virtute Militară sau Ordinul Coroana României cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbătie si Credintă cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar si Medalia Virtutea Ostăsească:

- împroprietărirea cu 500 m2 pentru loc de casă în municipiul, orasul sau comuna în care domiciliază sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil în extravilan.

Cei decorati cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.

Veteranii de război care, din cauza deficitului de teren în localitătile unde domiciliază sau în alte localităti, nu au putut fi împroprietăriti conform legii vor fi despăgubiti cu o sumă ce reprezintă contravaloarea terenului la care erau îndreptătiti conform legii.

Cuantumul despăgubirilor se stabileste luându-se în considerare valoarea terenului la data atribuirii si se suportă din bugetul de stat.

Art. 14. - Veteranii de război care nu sunt decorati cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) si c), dar cărora le-a fost conferită Medalia .Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945” beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.

Art. 15. - Veteranii de război pot beneficia de avansări onorifice în grad cu ocazia zilei de 9 Mai, Ziua Victoriei, potrivit propunerilor anuale ce se vor face de către asociatiile veteranilor de război, cu respectarea criteriilor stabilite de Ministerul Apărării Nationale sau de Ministerul de Interne, după caz.

Veteranii de război au dreptul de a purta uniforma militară în conditiile stabilite de Ministerul Apărării Nationale si, respectiv, de Ministerul de Interne.

Art. 16. - Veteranii de război si văduvele de război beneficiază si de următoarele drepturi:

a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilati, pentru invalizii de război, precum si pentru veteranii de război decorati cu ordine si medalii.

Veteranii de război nedecorati, precum si văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii si ofiterii călătoresc la clasa I, iar ceilalti veterani de război nedecorati si văduvele de război, la clasa a II-a. Veteranii de război si văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul în cursul unui an calendaristic la 12 călătorii interne dus-întors gratuite pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată, sau la 12 călătorii interne gratuite dus-întors pe căile fluviale, la alegere. În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, acestia le pot folosi si pentru însotitori. Însotitorii marilor mutilati si ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleasi drepturi de transport gratuit si la aceeasi clasă ca si titularii drepturilor ai căror însotitori sunt;

b) gratuităti pe mijloacele de transport în comun în mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz);

c) prioritate la repartizarea si închirierea locuintelor din fondul locativ de stat;

d) prioritate în acordarea de credite pentru construirea sau cumpărarea de locuinte în conditii avantajoase;

e) scutirea de plata impozitelor si taxelor locale. Aceste scutiri se aplică si văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

f) scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum si a abonamentelor de radio si televiziune. Aceste scutiri se aplică în proportie de 50% si văduvelor supravietuitoare ale veteranilor de război, care nu s-au recăsătorit;

g) acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice - aprovizionării cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, după caz - pentru nevoi casnice, al cărui cuantum se va stabili, în functie de evolutia preturilor, prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor asociatiilor veteranilor de război. Ajutorul anual se va asigura prin organele care efectuează plata indemnizatiilor de veteran de război, din fondurile puse la dispozitie în acest scop de la bugetul de stat;

h) asigurarea gratuit a 4 m3 lemne de foc sau echivalent cărbuni pentru marii mutilati de război din mediul rural si urban care folosesc asemenea combustibil;

i) asigurarea de facilităti la obtinerea buteliilor de aragaz;

j) asistentă medicală gratuită în toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât si pe timpul spitalizării;

k) bilete de tratament gratuite, în statiunile balneoclimaterice, pe baza reglementărilor stabilite de Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale si de Ministerul Sănătătii si Familiei, în limita a minimum 4% din numărul total al veteranilor, văduvelor de război si văduvelor veteranilor de război; contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, în limita plafonului de 3% din numărul veteranilor, văduvelor acestora si al văduvelor de război, se suportă din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat si se distribuie prin casele teritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sănătătii si Familiei, în limita a minimum 1% din numărul veteranilor, văduvelor acestora si al văduvelor de război, se suportă din Fondul de asigurări sociale de sănătate si se distribuie

prin casele de asigurări de sănătate judetene. Din numărul total de bilete gratuite primite de asociatiile de veterani de război 10% vor fi repartizate văduvelor de război care nu s-au recăsătorit;

l) obtinerea gratuită de către invalizii de război a protezelor care se acordă conform contractului-cadru adoptat în baza Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997.

De aceleasi drepturi beneficiază si veteranii de război, a căror stare de sănătate s-a înrăutătit datorită împrejurărilor în care au participat pe front, pe baza recomandărilor medicale;

m) reduceri cu 50% ale costului biletelor de intrare la toate spectacolele, iar la serbările nationale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor;

n) acces gratuit la manifestările cultural-sportive organizate de unitătile Ministerului Apărării Nationale si ale Ministerului de Interne;

o) accesul la Cercul Militar National, la cercurile militare de garnizoană, la casele de cultură, la căminele de garnizoană, la restaurantele si popotele apartinând Ministerului Apărării Nationale si Ministerului de Interne, precum si la locurile de agrement ale acestora în aceleasi conditii ca si cadrele active.

Art. 17. - Veteranii de război si văduvele de război suferinzi pot benefica, la cerere si în conditiile legii, de internare în centre de îngrijire si asistentă si în alte asezăminte de ocrotiri sociale ce se vor mai înfiinta.

Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale vor lua în comun măsuri în vederea construirii, dotării si administrării de centre de îngrijire si asistentă pentru veteranii de război, invalizii si văduvele de război lipsiti de familie. Veteranilor si văduvelor de război li se asigură în mod gratuit locuri de înhumare în cimitirele militare si civile sau incinerare, după caz. Veteranilor de război li se asigură funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele militare active. Slujbele religioase se asigură gratuit de către capelani în garnizoanele militare.

Art. 18. - De drepturile prevăzute la art. 16 lit. c), d), g), i), l), m) si la art. 17 alin. 3 beneficiază si accidentatii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza actiunii mijloacelor de luptă ale războiului.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 19. - În desfăsurarea activitătii lor, veteranii si văduvele de război vor fi sprijiniti de Ministerul Apărării Nationale si Ministerul de Interne prin:

a) fondurile special repartizate de la bugetul de stat pentru desfăsurarea în bune conditii a activitătilor pe care acestia le organizează pe plan intern si international, în scopul mentinerii unei strânse legături cu asociatiile nationale si internationale de profil la care urmează a se afilia si a plăti cotizatii anuale în valută;

b) asigurarea spatiilor necesare pentru birouri, consfătuiri si activităti de educatie patriotică si de cinstire a eroilor care s-au jertfit pentru patrie;

c) asigurarea cu mijloace de transport, cu personal activ strict necesar, în raport cu numărul veteranilor si văduvelor de război în evidentă.

Art. 20. - Contestatiile privind modul de stabilire a calitătii de veteran de război si de văduvă de război se solutionează conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Art. 21. - Drepturile bănesti ce se acordă în temeiul Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si văduvelor de război si al prezentei legi vor fi indexate periodic în functie de evolutia preturilor.

Art. 22. - Suprafetele de teren necesare împroprietăririlor prevăzute la art. 13 se vor asigura prin grija autoritătilor administratiei publice din municipiile, orasele sau comunele în care veteranii de război îsi au domiciliul, din disponibilitătile acestora, în conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 23. - Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale. Călătoria pe calea ferată se efectuează pe bază de bilete speciale de călătorie puse la dispozitie de Societatea Natională a Căilor Ferate Române, la cererea asociatiilor veteranilor de război legal constituite. Achitarea costurilor de călătorie pe calea ferată, căile fluviale si auto judetene, pe baza biletelor speciale, se face de către Ministerul Finantelor Publice direct Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar costul biletelor pe mijloacele de călătorie în comun din municipii si orase se suportă de către consiliile judetene si locale. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si agentii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare măsurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi.

Art. 24. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- prevederile referitoare la sotiile celor morti sau dispăruti în război, de la art. 5 al Decretului nr. 245/1977 privind pensiile I.O.V.R.;

- art. 4 alin. (2) si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si văduvelor de război;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.065/1990 privind gratuitătile si reducerile de tarife pentru călătoria cu mijloace de transport feroviare si auto acordate invalizilor si veteranilor de război, pensionarilor invalizi ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989, văduvelor de război si văduvelor celor căzuti în Revolutie, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 233/1991, precum si orice alte dispozitii contrare.