MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 211 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 1 aprilie 2003

SUMAR

DECRETE

160. - Decret privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Cavaler

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 70 din 18 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, precum si a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000

Decizia nr. 71 din 18 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

285. - Hotãrâre privind înfiintarea Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A. prin divizarea partialã a Regiei Autonome “Rami-Dacia”

295. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea Centrului National de Pregãtire în Statisticã

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

44. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind concursul public de oferte nr. 34/2003 pentru concesionarea unor activitãti miniere de explorare

DECRETE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului national Serviciul Credincios în grad de Cavaler

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A pct. II si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificãrile ulterioare, la propunerea ministrului culturii si cultelor, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viatã, pentru întreaga carierã artisticã pusã în slujba propãsirii artelor plastice din România, pentru realizarea unor importante monumente sculpturale si îndelungata carierã didacticã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se conferã Ordinul national Serviciul Credincios în grad de Cavaler sculptorului Izsák Martin.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnãm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 24 martie 2003.

Nr. 160.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 70

din 18 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, precum si a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, precum si a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicatã de Constantin Filimon în Dosarul nr. 8.439/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilã.

La apelul nominal se prezintã autorul exceptiei si reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti.

În sustinerea criticii de neconstitutionalitate, autorul aratã cã, întrucât pensiile si asigurãrile sociale reprezintã forme de protectie socialã, Legea nr. 19/2000 este, conform art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, o lege organicã. Prin urmare, aceastã lege nu poate fi modificatã prin intermediul unei ordonante a Guvernului, întrucât autoritatea executivã nu este abilitatã de a emite ordonante în domeniul legii organice. În ceea ce priveste prevederile art. 180 din Legea nr. 19/2000, autorul considerã cã acestea contravin principiului egalitãtii în drepturi a cetãtenilor, deoarece persoanele care nu au beneficiat de pensie pânã la data de 1 aprilie 2001, dar care au o decizie de pensionare anterioarã acestei date, au o pensie diferitã de persoanele a cãror decizie de pensionare a fost emisã dupã aceastã datã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arãtând cã nu sunt încãlcate dispozitiile art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi a cetãtenilor, întrucât textul de lege criticat nu este de naturã a crea vreo discriminare, ci numai aduce precizãri cu privire la aplicarea în timp a legii. Privitor la critica ordonantei de urgentã, în ansamblul sãu, se aratã cã interdictia Guvernului de a reglementa în domeniul legii organice se referã numai la ordonantele simple, iar nu si la ordonantele de urgentã, potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 15 mai 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 8.439/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001, precum si a dispozitiilor art. I pct. 74 din ordonantã, exceptie ridicatã de Constantin Filimon.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine cã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 nu îndeplineste conditiile prevãzute de art. 114 alin. (4) din Constitutie privind cazul exceptional si urgenta mãsurilor în domeniul reglementat si încalcã prevederea constitutionalã cuprinsã în art. 114 alin. (1) referitoare la imposibilitatea de a se reglementa prin ordonantã în domeniul legii organice. De asemenea, el apreciazã cã dispozitiile art. I pct. 74 din aceastã ordonantã contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea cetãtenilor în fata legii, întrucât drepturile de pensie diferã dupã cum deciziile de

pensionare au fost emise înainte sau dupã data de 1 aprilie 2001. Or, o astfel de diferentiere nu este posibilã decât cu încãlcarea principiului egalitãtii în drepturi a tuturor asiguratilor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civilã, exprimându-si punctul de vedere, considerã exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiatã.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciazã cã interdictia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. În ceea ce priveste ordonantele de urgentã, acestea pot fi adoptate în cazuri exceptionale, ce impun luarea unor mãsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public, care ar putea reclama instituirea unei reglementãri inclusiv în domeniul legii organice, si nu doar în acela al legii ordinare. De altfel, Guvernul considerã cã prin adoptarea legii de aprobare a ordonantei motivul de neconstitutionalitate invocat de autorul exceptiei, chiar real fiind, a fost asanat.

În ceea ce priveste critica referitoare la dispozitiile art. I pct. 74 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 49/2001, Guvernul apreciazã cã acestea nu contravin principiului egalitãtii în drepturi a cetãtenilor, ci, dimpotrivã, nu fac decât sã aducã precizãri referitoare la aplicarea în timp a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în scopul asigurãrii egalitãtii în drepturi a tuturor pensionarilor aflati în situatii identice.

Avocatul Poporului aratã cã prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale nu contravin art. 114 din Constitutie, întrucât Legea nr. 19/2000 nu face parte din categoria legilor organice prevãzute de art. 72 alin. (3) din Constitutie.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 338/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, precum si dispozitiile art. 180 din Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ulterioare. Textul de lege criticat are urmãtorul continut:

- Art. 180: “(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurãri sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurãri sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislatiei anterioare, precum si ajutoarele sociale stabilite potrivit legislatiei de pensii devin pensii în întelesul prezentei legi.

(2) CNPAS va lua mãsurile necesare astfel încât la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sã determine punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislatiei anterioare, pe categoriile de pensii prevãzute la art. 40, din care s-a dedus contributia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, datoratã conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilitã în conditiile art. 80.

(3) Pensionarilor de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în conditiile prezentei legi, pe lângã punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie si acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operatiunile de indexare si recorelare.

(4) Punctajul mediu estimat, prevãzut la alin. (3), se calculeazã de CNPAS.

(5) Punctajul mediu anual si punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzãtor recorelãrii prevãzute la art. 168 alin. (3)-(5).

(6) Cuantumul pensiilor se stabileste în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, dupã caz, stabilit conform alin. (2), (3) si (5).

(7) În situatia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislatiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos.”

Textele constitutionale pretins a fi încãlcate sunt urmãtoarele:

- Art. 16 alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.”;

- Art. 72 alin. (3): “Prin lege organicã se reglementeazã: [...] l) regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã;”;

- Art. 114: “(1) Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data pânã la care se pot emite ordonante.

(3) Dacã legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pânã la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

(4) În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentã. Acestea intrã în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se aflã în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu.

(5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale cãror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

I. Cu privire la critica de neconstitutionalitate a ordonantei în ansamblu, prin raportare la dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã a statuat cã interdictia reglementãrii de cãtre Guvern în domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare. O asemenea limitare nu este prevãzutã însã de alin. (4) al art. 114 din Constitutie, referitor la ordonantele de urgentã, “deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unor mãsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama instituirea unei reglementãri de domeniul legii organice, nu numai ordinare, care, dacã nu ar putea fi adoptatã, interesul public avut în vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalitãtii constitutionale a institutiei” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 34/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998). Ordonanta de urgentã nu este, asadar, o varietate a ordonantei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ cu o identitate si finalitate distincte, adoptat de Guvern în temeiul unei legitimãri constitutionale proprii.

De altfel, fatã de împrejurarea cã ulterior sesizãrii Curtii ordonanta de urgentã a fost aprobatã de Parlament prin lege, critica de neconstitutionalitate, sub acest aspect, nu mai are obiect, aprobarea de cãtre organul legiuitor fiind de naturã sã acopere un asemenea viciu, chiar dacã acesta ar fi fost real.

II. Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 180 din Legea nr. 19/2000, nici aceasta nu este întemeiatã.

În primul rând, nu se poate retine încãlcarea principiului constitutional al egalitãtii cetãtenilor în fata legii si a autoritãtilor publice, întrucât cele douã categorii de pensionari, supuse unor regimuri juridice diferite, nu se alfã într-o situatie identicã, de naturã sã justifice aplicarea unui tratament egal. Contrar celor sustinute de autorul exceptiei, data pensionãrii, anterioarã sau ulterioarã intrãrii în vigoare a noii reglementãri în materie, genereazã situatii juridice diferite, care impun si justificã un tratament juridic diferentiat. Sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât o eventualã extindere a incidentei actului normativ asupra unor situatii din trecut - pe care critica sa o presupune - ar avea efect retroactiv si ar contraveni dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

De altfel, a considera întemeiatã o atare criticã ar însemna sã negãm posibilitatea oricãrei modificãri a legislatiei în vigoare, întrucât, de fiecare datã, aceasta antreneazã o modificare a regimului juridic si deci un tratament juridic diferit pentru persoane aflate, asa cum considerã autorul exceptiei, în situatii identice, ceea ce, desigur, este de neconceput.

În al doilea rând, critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 nu poate fi retinutã, întrucât este infirmatã de chiar continutul textului, care reglementeazã o procedurã tehnicã prin a cãrei aplicare, în timp, sã fie înlãturate discrepantele inerente între cei pensionati sub imperiul legii anterioare si cei pensionati dupã intrarea în vigoare a noii reglementãri.

Existenta unor asemenea discrepante nu îndreptãteste însã calificarea reglementãrii ca fiind discriminatorie si, prin aceasta, neconstitutionalã, esentialã fiind vointa legiuitorului de a le elimina, chiar dacã un atare deziderat se realizeazã printr-un proces cu derulare în timp, si nu dintr-o datã, ceea ce, pentru ratiuni evidente, nu este practic posibil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, precum si a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicatã de Constantin Filimon în Dosarul nr. 8.439/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 18 februarie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 71

din 18 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicatã de Maria Vulcu în Dosarul nr. 1.551/2002, precum si de Georgeta Crãciuneanu în Dosarul nr. 1.550/2002, ambele dosare aflate pe rolul Judecãtoriei Sibiu.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 381C/2002 la Dosarul nr. 380C/2002, având în vedere cã obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în cele douã dosare este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciazã ca fiind întrunite conditiile conexãrii. În consecintã, în temeiul art. 164 din Codul de procedurã civilã si al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea dispune conexarea dosarelor anterior mentionate, pentru o mai bunã administrare a justitiei.

Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arãtând cã nu sunt încãlcate dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie referitoare la principiul neretroactivitãtii, întrucât textele de lege criticate consacrã protectia dobânditorului de bunã-credintã, justificatã din ratiuni de echitate socialã.

În ceea ce priveste prevederile art. 46 alin. (4), întrucât acestea nu au legãturã cu cauza, se apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilã.

C U R T E A,

având în vedere actele si lucrãrile dosarelor, retine urmãtoarele:

Prin încheierile din 12 septembrie 2002, pronuntate în dosarele nr. 1.551/2002 si nr. 1.550/2002, Judecãtoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicatã de Maria Vulcu si, respectiv, de Georgeta Crãciuneanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã prevederile art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 contravin principiului constitutional consacrat de art. 15 alin. (2), întrucât sanctioneazã cu nulitatea absolutã actele juridice încheiate anterior intrãrii în vigoare a acestei legi.

Judecãtoria Sibiu, exprimându-si punctul de vedere, considerã exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiatã si apreciazã cã Legea nr. 10/2001 are un caracter reparator, nu dispune pentru trecut, ci asigurã reinstaurarea legalitãtii si normalitãtii în spiritul principiilor constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciazã cã dispozitiile legale criticate, care prevãd conditiile în care actele de înstrãinare a imobilelor ce fac obiectul legii îsi mentin valabilitatea, nu contravin principiului constitutional al neretroactivitãtii legii. Se invocã în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 191/2002.

Guvernul aratã cã art. 46 alin. (1) si (4) din Legea nr. 10/2001 consacrã principiul constitutional al neretroactivitãtii, încheierea actelor juridice si regimul juridic al nulitãtii acestora fiind reglementate de legea în vigoare la acel moment. Astfel, regimul juridic al proprietãtii - continutul juridic, limitele si mijloacele de apãrare - este acelasi pentru toti proprietarii, acestia fiind egal ocrotiti de legea civilã în vigoare la acel moment.

Referitor la art. 46 alin. (2), se apreciazã cã protejarea dobândi- torului de bunã-credintã este justificatã de consideratiuni de echitate si utilitate socialã si constituie una dintre exceptiile de la principiul “resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”. Însã, în cazul în care dobânditorul este de rea-credintã, având cunostintã de faptul cã vânzãtorul nu este proprietarul bunului, contractul încheindu-se în frauda adevãratului proprietar cu complicitatea si pe riscul cumpãrãtorului, sanctiunea aplicabilã este aceea a nulitãtii absolute, în virtutea principiului “fraus omnia corrumpit”. În concluzie, exceptia de neconstitutionalitate este consideratã ca fiind neîntemeiatã.

Avocatul Poporului apreciazã cã dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2), exceptia fiind neîntemeiatã, întrucât, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã a statuat în mod constant cã nu intrã în competenta sa controlul aplicãrii dispozitiilor unei legi sub raportul actiunii lor în timp.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de lege care are urmãtorul continut:

- Art. 46 alin. (1), (2) si (4): “(1) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacã au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrãinãrii.

(2) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu bunã-credintã. [...]

(4) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu încãlcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii.”

Autoarele exceptiei de neconstitutionalitate sustin cã dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), conform cãrora: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”

I. Examinând continutul încheierilor Judecãtoriei Sibiu si sustinerile autoarelor exceptiei, cu raportare la dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea constatã cã nu poate proceda la examinarea pe fond a exceptiei privind dispozitiile art. 46 alin. (4), pentru cã solutionarea cauzei, aflatã pe rolul instantei de judecatã, nu depinde de dispozitia legalã criticatã. Într-adevãr, textul legal mentionat sanctioneazã cu nulitatea absolutã actele juridice de înstrãinare care au ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, iar litigiile în care a fost ridicatã exceptia de neconstitutionalitate au ca obiect constatarea nulitãtii contractului de vânzare-cumpãrare a unui imobil preluat de stat fãrã titlu valabil. Prin urmare, critica de neconstitutionalitate referitoare la alin. (4) al art. 46 urmeazã a fi respinsã ca fiind inadmisibilã, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã.

II. În ceea ce priveste alin. (1) al art. 46, Curtea apreciazã cã acesta nu face decât sã recunoascã validitatea actelor juridice de înstrãinare încheiate cu respectarea legilor în vigoare la acea datã, prin aplicarea principiului “tempus regit actum”, si deci nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), ci, dimpotrivã, dã expresie principiului neretroactivitãtii legii.

Curtea constatã cã, în realitate, exceptia de neconstitutionalitate vizeazã în exclusivitate teza întâi a alin. (2) al art. 46, potrivit cãreia “Actele juridice de înstrãinare, [...] având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã”; or, considerã autoarele exceptiei, o atare prevedere, prin care sunt invalidate post factum acte juridice încheiate anterior, în conditii de deplinã validitate, are caracter retroactiv si, prin urmare, contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Potrivit textului de lege criticat, sanctiunea nulitãtii absolute loveste actele juridice de înstrãinare în cazul în care sunt îndeplinite douã conditii: obiectul actului de înstrãinare îl constituie un imobil preluat de stat fãrã titlu valabil, respectiv actul de înstrãinare a fost încheiat cu rea-credintã.

Întrucât este de principiu cã nimeni nu poate transmite altuia mai mult decât are el însusi, respectiv “nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet”, un act de înstrãinare consimtit de un neproprietar este esentialmente viciat, fiind lipsit de eficientã juridicã, se poate sustine cã prevederea in terminis a unei sanctiuni cu o asemenea finalitate nu are caracter retroactiv. Mai mult, examinând teza întâi a art. 46 alin. (2) prin raportare la teza a doua a aceluiasi text, Curtea constatã cã, fãrã a prevedea in terminis, aceasta are în vedere actele de înstrãinare încheiate cu rea-credintã, care erau sanctionate cu nulitatea absolutã, în lumina principiilor dreptului civil, si anterior actualei reglementãri, ceea ce impune concluzia cã textul de lege criticat nu are caracter novator si, prin urmare, nu retroactiveazã.

În considerarea acestor argumente, nu instituirea nulitãtii absolute, ca sanctiune pentru actele de înstrãinare, este relevantã pentru determinarea retroactivitãtii textului dedus controlului, ci, asa cum considerã autoarele exceptiei, doar o eventualã modificare post factum a calificãrii obiectului lor, considerat ca fiind imobil preluat fãrã titlu valabil, în conditiile în care la data preluãrii un atare titlu existase.

Însã Curtea retine cã art. 46 alin. (2) teza întâi nu opereazã nici o modificare sub acest aspect, calificarea imobilului fiind mentionatã exclusiv ca o conditie a incidentei sanctiunii pe care o prevede. Obiectul actului de înstrãinare, imobil preluat cu titlu sau fãrã titlu valabil, constituie, din perspectiva textului dedus controlului, un “dat”, rezultat al aplicãrii altor prevederi legale, cu a cãror neconstitutionalitate Curtea nu a fost însã sesizatã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicatã de Maria Vulcu în Dosarul nr. 1.551/2002, precum si de Georgeta Crãciuneanu în Dosarul nr. 1.550/2002, ambele dosare aflate pe rolul Judecãtoriei Sibiu.

II. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicatã de aceleasi autoare în aceleasi dosare.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 18 februarie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind înfiintarea Societãtii Comerciale “Euroconf”-S.A. prin divizarea partialã a Regiei Autonome “Rami-Dacia”

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 1 alin. (1) si al art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 207/1997, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Se înfiinteazã, prin divizarea partialã a Regiei Autonome “Rami-Dacia”, Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A., societate comercialã pe actiuni, persoanã juridicã românã, cu sediul în orasul Vânju Mare, Str. Republicii nr. 91, judetul Mehedinti.

(2) Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A. se organizeazã si functioneazã în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare si cu statutul propriu prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Obiectul principal de activitate al Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A. îl constituie fabricarea si comercializarea confectiilor textile pe piata internã si externã.

Art. 3. - Capitalul social al Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A. este detinut în întregime de statul român, în calitate de actionar unic, iar Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului îsi asumã, în numele statului, drepturile si obligatiile rezultând din calitatea de actionar la Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A.

Art. 4. - (1) Capitalul social initial, integral vãrsat, al Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A., la data înfiintãrii, este de 20.207.125.000 lei, divizat în 808.285 actiuni nominative, fiecare având o valoare nominalã de 25.000 lei.

(2) Patrimoniul Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A. se constituie prin preluarea unei pãrti din patrimoniul Regiei Autonome “Rami-Dacia”, conform balantei de verificare contabilã, întocmitã la data de 31 decembrie 2002. Patrimoniul Regiei Autonome “Rami-Dacia” se diminueazã în mod corespunzãtor.

Art. 5. - (1) Predarea-preluarea activului si pasivului între Regia Autonomã “Rami-Dacia” si Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A. se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A. preia drepturile si obligatiile patrimoniale aferente pãrtii care se desprinde prin divizare din Regia Autonomã “Rami-Dacia” si se substituie în litigiile în curs ale acesteia, în pãrtile care o privesc. Repartizarea acestora se face prin protocolul prevãzut la alin. (1).

Art. 6. - Personalul Regiei Autonome “Rami-Dacia” încadrat la Fabrica de Confectii “Euroconf”, care îsi desfãsoarã activitatea la sediul unitãtii, va fi preluat de Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A. si va fi considerat transferat, pãstrându-si drepturile salariale avute la data transferului, pânã la încheierea noului contract colectiv de muncã.

Art. 7. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri actiunile Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A. sunt detinute în totalitate de stat, care îsi exercitã drepturile si îsi asumã obligatiile conferite de calitatea sa de actionar unic, prin Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, pânã la privatizarea lor, conform programului de privatizare.

Art. 8. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã art. 2 liniuta a sasea din Hotãrârea Guvernului nr. 185/1991 privind înfiintarea Regiei Autonome “Rami-Dacia”, cu modificãrile si completãrile ulterioare, Hotãrârea Guvernului nr. 345/1999 privind transmiterea unitãtii de confectii “Euroconf” din patrimoniul Regiei Autonome “Rasirom” în patrimoniul Regiei Autonome “Rami-Dacia”, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul Autoritãtii pentru Privatizare

si Administrarea Participatiilor Statului,

Ovidiu Tiberiu Musetescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 13 martie 2003.

Nr. 285.

ANEXÃ

STATUTUL

Societãtii Comerciale “Euroconf” - S.A.

CAPITOLUL I

Denumirea si sediul

Art. 1. - Denumirea societãtii comerciale este Societatea Comercialã “Euroconf” - S.A., denumitã în continuare societate comercialã.

Art. 2. - În toate actele, facturile, anunturile, publicatiile ori în alte acte emanând de la societatea comercialã denumirea acesteia va fi precedatã sau urmatã de cuvintele “societate pe actiuni” sau de initialele “S.A.”, de capitalul social, de sediul societãtii comerciale, numãrul de înmatriculare în registrul comertului si de codul unic de înregistrare la Oficiul registrului comertului.

Art. 3. - (1) Sediul societãtii comerciale pe actiuni este în România, orasul Vânju Mare, Str. Republicii nr. 91, judetul Mehedinti.

(2) Societatea comercialã poate sã-si schimbe sediul pe baza hotãrârii adunãrii generale extraordinare a actionarilor si cu respectarea conditiilor de înscriere si publicitate cerute de lege.

(3) De asemenea, aceasta poate înfiinta filiale, sucursale, reprezentante, agentii, magazine, depozite si sedii secundare si în alte localitãti din tarã si din strãinãtate.

(4) Societatea comercialã va fi societate deschisã.

CAPITOLUL II

Forma juridicã

Art. 4. - (1) Societatea comercialã este “societate pe actiuni”.

(2) Obligatiile sociale ale societãtii comerciale sunt garantate cu patrimoniul sãu social.

Art. 5. - (1) Societatea comercialã este persoanã juridicã românã si functioneazã legal din ziua înmatriculãrii ei la registrul comertului.

(2) Societatea comercialã are sigiliu si conturi bancare proprii si îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu dispozitiile contractului de societate, statutului, Codului comercial, Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale altor reglementãri legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Scopul si obiectul de activitate, durata de functionare

Art. 6. - Scopul societãtii comerciale este producerea si comercializarea articolelor de îmbrãcãminte pe piata internã si externã, promovarea si punerea în aplicare a initiativelor de interes în domeniul fabricatiei de confectii din tesãturi, domenii conexe si realizarea de beneficii.

Art. 7. - (1) În vederea respectãrii contractelor încheiate pentru realizarea si mentinerea activitãtii de bazã, obiectul de activitate al societãtii comerciale este cel prevãzut în prezentul statut.

(2) Obiectul principal de activitate al societãtii comerciale îl constituie productia de confectii textile si comercializarea la import si la export a acestora.

Art. 8. - Durata societãtii comerciale este nelimitatã.

CAPITOLUL IV

Capitalul social si actiunile

Art. 9. - Capitalul social total subscris initial este de 20.207.125.000 lei, având urmãtoarea structurã:

Actionari	Nr. actiuni	% din total actiuni	Valoarea (la 25.000 lei/ actiune)
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului	808.285	100	20.207.125.000

Art. 10. - (1) Reducerea capitalului social va putea fi fãcutã numai dupã douã luni din ziua în care hotãrârea adunãrii generale extraordinare a actionarilor de reducere a capitalului social a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Hotãrârea de reducere a capitalului social va trebui sã respecte minimul de capital social fixat de lege, sã arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

(2) Când societatea comercialã a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri fãcute actionarilor din sumele rambursate în contul actiunilor decât în proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

(3) Orice creditor al societãtii comerciale, anterior publicãrii hotãrârii prevãzute la alin. (1), poate face opozitie în termen de douã luni de la publicarea hotãrârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în conditiile prevãzute de lege.

(4) Opozitia suspendã executarea hotãrârii fatã de oponent pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti.

Art. 11. - (1) Majorarea capitalului social se va putea face numai cu respectarea dispozitiilor prevãzute de lege pentru constituirea societãtii comerciale.

(2) Hotãrârea adunãrii generale extraordinare a actionarilor pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, acordându-se, pentru exercitarea dreptului de preferintã, un termen de cel putin o lunã, cu începere din ziua publicãrii.

(3) Dacã majorarea capitalului social se face prin subscriptie publicã, prospectul de emisiune purtând semnãturile autentice a doi dintre administratori se va depune la registrul comertului pentru îndeplinirea formalitãtilor prevãzute de lege.

(4) Administratorii sunt solidar rãspunzãtori de exactitatea celor arãtate în prospectul de emisiune, în publicatiile fãcute de societatea comercialã sau în cererile adresate Oficiului registrului comertului, în vederea majorãrii capitalului social.

(5) În cazul în care majorarea capitalului social se va face prin subscriptii în naturã, adunarea generalã extraordinarã a actionarilor care a hotãrât aceasta va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor subscriptii.

(6) Subscriptii în creante nu sunt admise.

(7) Dupã depunerea raportului de expertizã, adunarea generalã extraordinarã a actionarilor se va convoca din nou si, în functie de concluziile expertilor, poate hotãrî majorarea capitalului social.

(8) Hotãrârea de majorare a capitalului social va cuprinde descrierea subscriptiei în naturã, numele persoanelor care o efectueazã si numãrul actiunilor ce se vor emite în schimb.

(9) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând celorlalti actionari, proportional cu numãrul actiunilor pe care le posedã si cu obligatia ca acestia sã-si exercite dreptul de preferintã în termenul hotãrât de adunarea generalã a actionarilor. Dupã expirarea acestui termen actiunile vor fi subscrise public.

Art. 12. - (1) Actiunile societãtii comerciale pot fi nominative si la purtãtor.

(2) La constituirea societãtii comerciale cu capital integral de stat capitalul social total subscris de 20.207.125.000 lei este împãrtit în actiuni nominative, fiecare în valoare de 25.000 lei.

(3) Actiunile emise de societatea comercialã sunt de o egalã valoare, ele acordã posesorilor lor drepturi egale. Orice actiune dã dreptul la un vot în adunarea generalã a actionarilor.

(4) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pânã nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedentã.

Art. 13. - (1) Actiunile vor cuprinde:

a) denumirea si durata societãtii comerciale;

b) data actului constitutiv, codul unic de înregistrare sub care este înmatriculatã societatea comercialã si numãrul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a fãcut publicarea;

c) capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul de ordine, valoarea nominalã a actiunilor si vãrsãmintele efectuate;

d) avantaje acordate fondatorilor.

(2) Pentru actiunile nominative se vor mai arãta numele, prenumele si domiciliul actionarului (pentru persoane fizice) sau denumirea, sediul si codul unic de înregistrare ale acestuia (persoanã juridicã).

Art. 14. - (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia fãcutã în registrul de actiuni al societãtii comerciale, subscrisã de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea fãcutã pe actiune.

(2) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt rãspunzãtori solidar de plata integralã a actiunilor timp de 3 ani, de la data la care s-a fãcut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor societãtii comerciale.

(3) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtãtor si invers, în conditiile legii.

(4) Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtãtor se transferã prin simpla traditiune a acestora.

(5) Exercitiul dreptului la vot în adunãrile generale se suspendã pentru actionarii care nu sunt la curent cu vãrsãmintele ajunse la scadentã.

Art. 15. - (1) Când actionarii nu au efectuat plata vãrsãmintelor datorate la termenele prevãzute de lege vor fi invitati sã-si îndeplineascã aceastã obligatie printr-o somatie colectivã, publicatã de douã ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de largã rãspândire. Dacã nici în urma acestei somatii actionarii nu vor efectua vãrsãmintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmãrirea actionarilor pentru vãrsãmintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

(2) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numãrului de ordine al actiunilor anulate. În locul acestora vor fi emise noi actiuni purtând acelasi numãr, care vor fi vândute.

(3) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si vânzare, a dobânzilor de întârziere si a vãrsãmintelor neefectuate, restul fiind înapoiat actionarilor.

(4) Dacã pretul obtinut nu este îndestulãtor pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societãtii comerciale sau dacã vânzarea nu are loc din lipsã de cumpãrãtori, aceasta va putea sã se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform legii.

(5) Dacã în urma îndeplinirii acestor formalitãti nu s-au realizat sumele datorate societãtii comerciale, se va proceda de îndatã la reducerea capitalului social proportional cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul social.

Art. 16. - Actionarii care oferã spre vânzare actiunile lor prin ofertã publicã vor trebui sã întocmeascã prospectul si sã îndeplineascã formalitãtile cerute de lege.

Art. 17. - Situatia actiunilor trebuie sã fie cuprinsã în anexa la situatia financiarã anualã si în mod deosebit sã arate dacã actiunile au fost integral achitate si, dupã caz, si numãrul actiunilor pentru care s-a cerut fãrã rezultat efectuarea vãrsãmintelor.

Art. 18. - În cazul pierderii uneia sau mai multor actiuni, proprietarul are obligatia sã anunte consiliul de administratie al societãtii comerciale si sã facã publicã pierderea în presã în termen de 24 de ore, într-un ziar de mare tiraj din localitatea în care se aflã sediul societãtii comerciale. Dupã 6 luni se va putea obtine un duplicat al actiunii pierdute.

CAPITOLUL V

Emiterea de obligatiuni

Art. 19. - (1) Societatea comercialã poate emite obligatiuni la purtãtor sau nominative, pentru o sumã ce nu poate depãsi trei pãtrimi din capitalul vãrsat si existent, conform ultimei situatii financiare aprobate.

(2) Valoarea nominalã a unei obligatiuni nu poate fi mai micã de 25.000 lei.

(3) Formalitãtile ce trebuie îndeplinite pentru emiterea de obligatiuni sunt prevãzute de art. 162-171 din Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

CAPITOLUL VI

Adunarea generalã a actionarilor

Art. 20. - (1) Organul de conducere al societãtii comerciale este adunarea generalã a actionarilor.

(2) Adunãrile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare si se desfãsoarã la sediul societãtii comerciale sau în locul prevãzut în convocator.

Art. 21. - Adunarea generalã ordinarã a actionarilor se întruneste cel putin o datã pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exercitiului financiar.

Art. 22. - Adunarea generalã ordinarã a actionarilor are urmãtoarele atributii:

a) aprobã structura organizatoricã a societãtii comerciale si numãrul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

b) alege administratorii, membrii consiliului de administratie si cenzorii, inclusiv cenzorii supleanti, îi descarcã de activitate si îi revocã;

c) numeste directorul general al societãtii comerciale care este si presedintele consiliului de administratie al acesteia;

d) fixeazã valoarea garantiei ce trebuie depusã de administratori si remuneratia cuvenitã pentru exercitiul în curs cenzorilor si directorului general;

e) discutã, aprobã sau modificã situatia financiarã anualã, dupã ascultarea raportului consiliului de administratie si a raportului cenzorilor, si fixeazã dividendele;

f) aprobã bugetul de venituri si cheltuieli si, dupã caz, programul de activitate pe exercitiul financiar urmãtor;

g) se pronuntã asupra gestiunii administratorilor;

h) hotãrãste cu privire la gajarea, închirierea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitãtile societãtii comerciale;

i) hotãrãste cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, la nivelul împrumuturilor bancare curente si la conditiile de acordare a creditelor comerciale si aprobã orice fel de credit acordat de societatea comercialã;

j) hotãrãste cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de investitii noi, dacã acestea depãsesc 10% din capitalul social;

k) hotãrãste cu privire la actionarea în justitie a administratorilor, a directorului si a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societãtii comerciale;

l) hotãrãste angajarea si concedierea membrilor consiliului de administratie;

m) hotãrãste si asupra altor probleme date în competenta sa de lege si de prezentul statut.

Art. 23. - (1) Pentru validitatea deliberãrilor adunãrii generale ordinare a actionarilor este necesarã prezenta actionarilor care sã reprezinte cel putin 50% din capitalul social, iar hotãrârile sã fie luate de actionarii care detin cel putin trei pãtrimi din capitalul social reprezentat în adunare.

(2) Dacã adunarea generalã ordinarã a actionarilor nu poate lucra din cauza neîndeplinirii acestor conditii, se va întruni la o a doua convocare si poate delibera asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunãri, oricare ar fi partea de capital reprezentatã de actionarii prezenti, cu majoritate de voturi.

Art. 24. - Adunarea generalã extraordinarã a actionarilor se întruneste ori de câte ori este nevoie sã se ia o hotãrâre pentru:

a) majorarea capitalului social;

b) schimbarea obiectului de activitate;

c) schimbarea formei juridice a societãtii comerciale;

d) mutarea sediului;

e) fuziunea cu alte societãti comerciale;

f) reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de noi actiuni;

g) dizolvarea anticipatã a societãtii comerciale;

h) emisiune de obligatiuni;

i) conversia actiunilor dintr-o categorie în cealaltã;

j) conversia unei categorii de obligatiuni în altã categorie sau în actiuni;

k) orice altã modificare a contractului de societate ori a statutului sau orice altã hotãrâre pentru care este cerutã aprobarea adunãrii generale extraordinare a actionarilor.

Art. 25. - Pentru validitatea deliberãrilor adunãrii generale extraordinare a actionarilor, la prima convocare este necesarã prezenta actionarilor reprezentând cel putin trei pãtrimi din capitalul social, iar hotãrârile se vor lua cu votul unui numãr de actionari care sã reprezinte cel putin 50% din capitalul social.

Art. 26. - (1) Convocarea adunãrii generale extraordinare a actionarilor se face de presedintele consiliului de administratie sau de unul dintre administratori, desemnat de presedinte.

(2) Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în ziarul cel mai rãspândit din localitatea de resedintã a societãtii comerciale.

(3) Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocãrii. Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunãrii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicitã a tuturor problemelor care vor face obiectul ordinii de zi a adunãrii generale extraordinare a actionarilor.

(4) Dacã pe ordinea de zi figureazã si propuneri pentru modificarea statutului si contractului de societate, convocarea va trebui sã cuprindã textul integral al propunerilor.

(5) În înstiintarea pentru prima adunare generalã extraordinarã a actionarilor se vor fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, dacã cea dintâi nu s-ar putea tine. Dacã aceastã mentiune se va emite, cea de-a doua adunare va avea loc în a opta zi de la prima.

Art. 27. - (1) Actionarii îsi exercitã dreptul de vot în adunarea generalã extraordinarã a actionarilor, proportional cu numãrul actiunilor pe care le posedã.

(2) Exercitarea dreptului la vot se suspendã pentru actionarii care nu sunt la curent cu vãrsãmintele ajunse la scadentã.

Art. 28. - (1) Actionarii care posedã actiuni la purtãtor au drept de vot numai dacã le-au depus la casieria societãtii comerciale cu cel putin 5 zile înainte de adunare.

(2) Constatarea depunerii în termen a actiunilor la purtãtor se va face de cãtre cenzori, printr-un proces-verbal. Actiunile vor rãmâne depuse la casierie pânã dupã adunarea generalã a actionarilor, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.

Art. 29. - (1) Actionarii vor putea fi reprezentati în adunãrile generale ale actionarilor prin alti actionari, numai pe baza unei procuri speciale. Procurile vor fi depuse în original cu cel putin o zi înainte de adunarea generalã. Ele vor fi retinute de societatea comercialã, fãcându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal al adunãrii.

(2) Administratorii si salariatii societãtii comerciale care sunt actionari pot reprezenta în adunarea generalã a actionarilor si pot vota pe bazã de procurã pentru alti actionari ai societãtii comerciale, dar nu îi pot reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitãtii hotãrârii dacã fãrã votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea cerutã.

Art. 30. - (1) Administratorii societãtii comerciale nu pot vota pe baza actiunilor pe care le posedã, nici personal si nici prin mandatar, descãrcarea gestiunii lor sau o problemã în care persoana ori administratia lor ar fi în discutie. Ei pot vota însã situatia financiarã anualã si contul de profit si pierdere dacã, fiind posesorii a cel putin jumãtate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legalã fãrã votul lor.

(2) Actionarul care, într-o anumitã operatiune are, fie personal, fie ca mandatar al altei persoane, un interes contrar aceluia al societãtii comerciale, va trebui sã se abtinã de la deliberãrile privind acea operatiune, în caz contrar fiind rãspunzãtor de daunele produse societãtii comerciale dacã fãrã votul sãu nu s-ar fi obtinut majoritatea cerutã.

Art. 31. - (1) Sedinta adunãrii generale a actionarilor este deschisã si este prezidatã de presedintele consiliului de administratie sau de acela care îi tine locul.

(2) Adunarea generalã a actionarilor va desemna dintre actionarii prezenti 2 sau mai multi secretari care vor verifica lista de prezentã a actionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintã fiecare, procesul-verbal al cenzorilor pentru constatarea numãrului actiunilor depuse si îndeplinirea tuturor formalitãtilor cerute de lege si de prezentul statut pentru tinerea adunãrii, dupã care se va trece la ordinea de zi.

Art. 32. - (1) Dezbaterile din sedinta adunãrii generale a actionarilor vor fi consemnate într-un proces-verbal ce va fi semnat de presedinte si de secretar.

(2) În procesul-verbal se vor arãta modul în care au fost îndeplinite formalitãtile de convocare, data si locul adunãrii, actionarii prezenti, numãrul actiunilor, dezbaterile în rezumat, hotãrârile luate, iar la cererea actionarilor - declaratiile fãcute de ei în sedintã.

(3) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, materialele prezentate, precum si listele de prezentã a actionarilor.

(4) Procesul-verbal si listele de prezentã vor fi trecute în registrul adunãrilor generale ale actionarilor.

Art. 33. - Hotãrârile adunãrii generale a actionarilor se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotãrârilor referitoare la rãspunderea administratorilor.

Art. 34. - (1) Pentru a fi opozabile tertilor, hotãrârile adunãrii generale a actionarilor vor fi depuse în termen de 15 zile la Oficiul registrului comertului pentru a fi mentionate în registru si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Ele nu vor putea fi executate înainte de îndeplinirea acestor formalitãti.

(3) Hotãrârile luate de adunarea generalã a actionarilor în limitele legii si ale prezentului statut sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivã.

Art. 35. - (1) Actionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat împotrivã si au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei pot ataca în justitie hotãrârile adunãrii generale a actionarilor, conform legii.

(2) Actionarii care nu sunt de acord cu hotãrârile luate de adunarea generalã, privitoare la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societãtii comerciale, au dreptul de a se retrage din aceasta si de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le posedã, la alegerea lor, fie proportional cu activul social net ce ar rezulta dupã ultima situatie financiarã anualã aprobatã, fie la valoarea medie de pe piatã a actiunilor din ultimul trimestru înscris în cota bursei sediului social ori, în lipsã, a bursei locului celui mai apropiat sau, dupã caz, de pe piata organizatã extrabursierã.

(3) O datã cu declaratia de retragere ei vor depune si actiunile pe care le posedã.

Art. 36. - La lucrãrile adunãrilor generale ale actionarilor pot fi invitati reprezentanti ai sindicatului, ai salariatilor si ai presei.

CAPITOLUL VII

Administrarea si reprezentarea societãtii comerciale, consiliul de administratie

Art. 37. - (1) Societatea comercialã este administratã de un consiliu de administratie alcãtuit din 3 administratori revocabili, reeligibili, alesi pentru un mandat de 4 ani de cãtre adunarea generalã a actionarilor, cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de 4 ani.

(2) Alegerea administratorilor se face din rândul actionarilor.

(3) Numirea si înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de cãtre adunarea generalã a actionarilor prin vot secret.

(4) Numãrul de administratori se stabileste de cãtre adunarea generalã a actionarilor.

(5) La prima sedintã consiliul de administratie alege dintre membrii sãi un presedinte si un vicepresedinte.

(6) În situatia în care presedintele lipseste din societate atributiile acestuia revin vicepresedintelui.

(7) Când rãmâne un singur administrator si acesta vrea sã se retragã, trebuie convocatã de urgentã adunarea generalã a actionarilor.

Art. 38. - (1) Fiecare administrator trebuie sã depunã o garantie pentru administratia sa, egalã cu valoarea nominalã a cel putin 10 actiuni si care va fi stabilitã de adunarea generalã a actionarilor.

(2) Dacã administratorul este actionar, garantia se constituie la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni, care pe perioada mandatului sunt inalienabile si se pãstreazã la casieria societãtii comerciale.

(3) Garantia se depune înainte de preluarea functiei de cãtre administrator, în caz contrar el fiind considerat demisionat.

(4) Garantia rãmâne în casieria societãtii comerciale si nu va putea fi restituitã administratorului decât dupã ce adunarea generalã a actionarilor a aprobat situatia financiarã a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceastã functie si i-a dat descãrcarea.

Art. 39. - Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesarã prezenta a cel putin jumãtate din numãrul administratorilor, iar deciziile se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenti.

Art. 40. - (1) Consiliul de administratie se întruneste cel putin o datã pe lunã si ori de câte ori este necesar, la sediul societãtii comerciale.

(2) Convocarea se face de presedintele consiliului de administratie.

(3) Convocãrile vor cuprinde locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi, neputându-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevãzute decât în caz de urgentã si cu conditia ratificãrii acestor decizii în sedinta urmãtoare de cãtre membrii absenti la sedinta anterioarã.

(4) În sedintele consiliului de administratie directorul general si directorii adjuncti vor prezenta rapoarte si informãri scrise în legãturã cu activitatea desfãsuratã.

(5) La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.

(6) Dezbaterile se consemneazã într-un proces-verbal care va cuprinde ordinea dezbaterilor, deciziile luate, numãrul de voturi întrunite si opiniile separate.

(7) Procesul-verbal se înscrie în registrul sedintelor si deliberãrilor consiliului de administratie si va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretar.

Art. 41. - Presedintele consiliului de administratie al societãtii comerciale îndeplineste si functia de director general, asigurând conducerea curentã a acesteia, ducerea la îndeplinire a hotãrârilor adunãrii generale a actionarilor si ale consiliului de administratie ale societãtii comerciale.

Art. 42. - (1) În relatiile cu tertii societatea comercialã este reprezentatã de presedintele consiliului de administratie, pe baza si în limitele împuternicirilor date de adunarea generalã a actionarilor sau, în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre administratorii desemnati de consiliul de administratie, care reprezintã societatea comercialã si semneazã actele care o angajeazã fatã de terti.

(2) Dreptul de reprezentare nu poate fi transmis.

(3) Membrii consiliului de administratie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãtii comerciale în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã si cu respectarea prevederilor legale.

(4) Presedintele consiliului de administratie este obligat sã punã la dispozitie actionarilor si cenzorilor documentele societãtii comerciale, la cererea acestora.

Art. 43. - Membrii consiliului de administratie, directorul general si directorii adjuncti ai societãtii comerciale nu vor putea fi, fãrã autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri în comitetul de directie, cenzori sau asociati cu rãspundere nelimitatã în alte societãti concurente sau având acelasi obiect, nici nu vor putea exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocãrii si rãspunderii pentru daune.

Art. 44. - (1) Obligatiile si rãspunderile administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevãzute în contract, în prezentul statut si în Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Administratorii sunt solidar rãspunzãtori fatã de societatea comercialã pentru:

a) realitatea vãrsãmintelor efectuate de asociati;

b) existenta realã a dividendelor plãtite;

c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

d) exacta îndeplinire a hotãrârilor adunãrilor generale ale actionarilor;

e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, contractul de societate si prezentul statut le impun.

(3) Consiliul de administratie are obligatia de a se preocupa pentru încheierea de contracte comerciale cu furnizorii si beneficiarii la nivelul capacitãtii societãtii comerciale, contractele încheiate având o rentabilitate care sã asigure acoperirea cheltuielilor si obtinerea de profit.

(4) Consiliul de administratie va urmãri încadrarea în preturile negociate cu clientii, iar în situatia depãsirii pretului negociat membrii consiliului de administratie vor hotãrî în legãturã cu executarea respectivului contract.

Art. 45. - (1) Actiunea în rãspundere contra administratorilor, cenzorilor si directorilor apartine adunãrii generale a actionarilor, care va decide cu votul actionarilor care detin majoritatea absolutã din capitalul social reprezentat în adunarea generalã, conform prevederilor art. 24. Hotãrârea va putea fi luatã chiar dacã problema rãspunderii nu figureazã pe ordinea de zi.

Adunarea generalã a actionarilor desemneazã cu aceeasi majoritate si persoana însãrcinatã sã exercite actiunea în justitie.

(2) Când adunarea generalã a actionarilor decide pornirea actiunii în rãspundere contra administratorilor, mandatul celor în cauzã înceteazã de drept si adunarea va proceda la înlocuirea lor.

(3) Dacã actiunea se porneste împotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie, pânã la rãmânerea definitivã a sentintei.

Art. 46. - Consiliul de administratie are urmãtoarele atributii:

a) angajeazã si concediazã personalul din cadrul societãtii comerciale;

b) întocmeste proiectul regulamentului de ordine interioarã pe care îl supune spre aprobare adunãrii generale a actionarilor;

c) stabileste îndatoririle si împuternicirile personalului societãtii comerciale, pe compartimente si colective de proiectare;

d) negociazã cu sindicatul si reprezentantii salariatilor contractul colectiv de muncã;

e) încheie cu aprobarea adunãrii generale a actionarilor contracte de închiriere, vânzare-cumpãrare, pentru dobândirea de imobile si alte bunuri destinate realizãrii obiectului de activitate al societãtii comerciale, cu valoare ce nu depãseste în total sau în parte o zecime din capitalul social;

f) stabileste strategia si tactica de management, marketing, cercetare si dezvoltare, asigurarea calitãtii si de protectie a mediului;

g) supune anual aprobãrii adunãrii generale a actionarilor, în 90 de zile de la încheierea exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea societãtii comerciale, situatia financiarã anualã si contul de profit si pierdere pe anul precedent, proiectul programului de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli ale societãtii comerciale pe anul urmãtor;

h) pune la dispozitie comisiei de cenzori, cu o lunã înainte de ziua stabilitã pentru sedinta adunãrii generale a actionarilor, situatia financiarã anualã precedentã cu contul de profit si pierdere, însotit de raportul consiliului de administratie, precum si documentele justificative;

i) rezolvã orice alte probleme hotãrâte de adunarea generalã a actionarilor sau prevãzute de lege.

CAPITOLUL VIII

Gestiunea

Art. 47. - (1) Gestiunea societãtii comerciale este controlatã de 3 cenzori si de 3 cenzori supleanti.

(2) Cenzorii se aleg de la început de adunarea generalã a actionarilor prin contractul de societate. Revocarea lor se face de adunarea generalã a actionarilor cu votul cerut la adunãrile generale extraordinare.

(3) Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani, acestia putând fi realesi.

(4) Cenzorii trebuie sã-si exercite personal mandatul, iar cel putin unul dintre ei trebuie sã fie contabil autorizat în conditiile legii sau expert contabil.

(5) Cenzorii sunt remunerati cu indemnizatie fixã stabilitã de adunarea generalã a actionarilor. Cenzorii au obligatia de a depune o garantie egalã cu a treia parte din garantia stabilitã pentru administratori conform prevederilor art. 38 alin. (1), dar nu mai putin de 4 actiuni, în aceleasi conditii prevãzute de lege pentru administratori.

Art. 48. - (1) Cenzorii au urmãtoarele atributii:

a) sã supravegheze gestiunea societãtii comerciale, sã verifice situatia financiarã anualã si contul de profit si pierdere (sã fie legal întocmite si în concordantã cu registrele, dacã acestea sunt regulat tinute si dacã evaluarea patrimoniului s-a fãcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea situatiei financiare anuale);

b) sã facã în fiecare lunã si inopinat inspectii casei si sã verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societãtii comerciale sau care au fost primite în gaj, cautiune ori depozit;

c) sã informeze consiliul de administratie asupra neregulilor constatate în administratie si asupra încãlcãrii dispozitiilor legale si a prevederilor prezentului statut, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostintã adunãrii generale a actionarilor;

d) sã controleze, la încheierea exercitiului financiar, exactitatea inventarului, a documentelor si a informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor societãtii comerciale, a situatiei financiare anuale si a contului de profit si pierdere, prezentând adunãrii generale a actionarilor un raport scris;

e) sã controleze operatiunile de lichidare a societãtii comerciale;

f) sã prezinte adunãrii generale a actionarilor punctul lor de vedere la propunerile de reducere a capitalului social;

g) sã convoace adunarea generalã ordinarã sau extraordinarã a actionarilor când n-a fost convocatã de consiliul de administratie;

h) sã ia parte la adunãrile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, putând face sã se înscrie în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;

i) sã constate permanent depunerea garantiei din partea administratorilor;

j) sã vegheze ca dispozitiile legii, contractului de societate si/sau ale prezentului statut sã fie îndeplinite de consiliul de administratie.

(2) Atributiile si modul de organizare si functionare a activitãtii cenzorilor se completeazã cu celelalte dispozitii legale în vigoare în acest domeniu.

CAPITOLUL IX

Activitatea

Art. 49. - Exercitiul economico-financiar începe la data de 1 ianuarie si se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an.

Primul exercitiu bugetar începe la data constituirii societãtii comerciale.

Art. 50. - Societatea comercialã va tine evidenta contabilã în lei si va întocmi situatia financiarã anualã si contul de profit si pierdere în conditiile prevãzute de lege.

Art. 51. - (1) În afarã de evidentele prevãzute de lege, societatea comercialã trebuie sã tinã:

a) un registru al actionarilor, în care se vor arãta, dupã caz, numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si vãrsãmintele fãcute în contul actiunilor;

b) un registru al sedintelor si deliberãrilor adunãrilor generale ale actionarilor;

c) un registru al sedintelor si deliberãrilor consiliului de administratie;

d) un registru al sedintelor si deliberãrilor comitetului de directie;

e) un registru al deliberãrilor si constatãrilor fãcute de comisia de cenzori în exercitarea mandatului lor;

f) un registru al obligatiunilor, în care se vor arãta totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele, prenumele, denumirea si domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative.

(2) Registrele prevãzute la alin. (1) lit. a), b), c) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, cel prevãzut la lit. d), prin grija comitetului de directie, iar cel prevãzut la lit. e), prin grija cenzorilor.

Art. 52. - (1) Profitul societãtii comerciale se stabileste prin situatia financiarã anualã aprobatã de adunarea generalã a actionarilor.

(2) Profitul impozabil se stabileste în conditiile legii. Din profitul societãtii comerciale se va prelua în fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezervã, pânã ce acesta va atinge minimum o cincime din capitalul social. Adunarea generalã a actionarilor, la propunerea consiliului de administratie, poate aproba constituirea si a altor fonduri de consum sau necesare dezvoltãrii interne a societãtii comerciale.

(3) Din profitul prevãzut în situatia financiarã anualã se scad impozitele si alte cheltuieli legale, rezultând profitul net cuvenit actionarilor, care se repartizeazã proportional cu subscriptia de capital.

(4) În cazul înregistrãrii de pierderi, pãrtile se obligã sã analizeze cauzele si sã ia mãsuri de recuperare.

(5) Plata dividendelor se face anual, în functie de rezultatele obtinute.

Art. 53. - (1) Perioada si normele de amortizare a mijloacelor fixe se stabilesc avându-se în vedere valoarea de achizitie si cheltuielile necesare punerii lor în functiune, cu respectarea normelor legale privind amortizarea imobilizãrilor.

(2) Amortizarea mijloacelor fixe, ce se include în costul de productie, al prestãrilor de servicii sau în cheltuielile de circulatie, se calculeazã de la data punerii lor în functiune si se utilizeazã pentru înlocuirea acestora sau pentru alte nevoi.

Art. 54. - Încadrarea salariatilor societãtii comerciale se face pe baza contractului individual de muncã. Salarizarea se stabileste de cãtre pãrti, prin negociere, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege.

CAPITOLUL X

Modificarea, dizolvarea si lichidarea societãtii comerciale

Art. 55. - (1) Schimbarea formei juridice a societãtii comerciale va fi hotãrâtã de adunarea generalã extraordinarã a actionarilor.

(2) Noua societate comercialã va îndeplini formalitãtile de înregistrare si publicitate prevãzute de lege la înfiintarea societãtilor comerciale.

Art. 56. - Urmãtoarele situatii duc la dizolvarea societãtii comerciale:

a) imposibilitatea realizãrii obiectului social sau realizarea acestuia;

b) pierderea a cel putin jumãtate din capitalul social, dacã adunarea generalã a actionarilor nu decide completarea acestuia sau reducerea lui la suma rãmasã;

c) în orice alte situatii prevãzute de lege sau de prezentul statut, pe baza hotãrârii adunãrii generale a actionarilor.

Art. 57. - (1) Lichidarea se va face de unul sau mai multi lichidatori numiti de adunarea generalã a actionarilor dintre actionari sau alte persoane fizice ori juridice.

(2) Din momentul intrãrii în functiune a lichidatorilor, mandatul administratorilor si directorilor înceteazã, acestia nemaiputând întreprinde noi operatiuni în numele societãtii comerciale.

(3) Lichidatorii au aceeasi rãspundere ca si administratorii.

(4) Lichidatorii îsi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

(5) Lichidatorii pot apãrea în fata instantelor judecãtoresti si pot încheia tranzactii cu creditorii societãtii comerciale.

(6) Lichidatorii vor înstiinta creditorii printr-un anunt public, cerându-le sã-si prezinte pretentiile într-o anumitã perioadã fixatã.

(7) Creditorilor cunoscuti societãtii comerciale li se va trimite un anunt separat, cerându-li-se sã-si prezinte pretentiile.

(8) Lichidatorii care efectueazã noi operatiuni ce nu sunt necesare scopului lichidãrii sunt rãspunzãtori personal si solidar de executarea acestora.

(9) Din sumele rezultate din lichidare vor fi satisfãcuti mai întâi creditorii privilegiati si apoi ceilalti creditori.

(10) Dupã aceea lichidatorii vor întocmi situatia financiarã de lichidare si vor face propuneri de repartizare între actionari a rezultatelor financiare ale lichidãrii, proportional cu cotele de participare la capitalul social.

(11) Situatia financiarã de lichidare, precum si propunerile de distribuire a mijloacelor rezultate din lichidare vor fi aprobate de adunarea generalã a actionarilor. Dupã aprobarea acestei situatii financiare se considerã cã societatea comercialã i-a descãrcat pe lichidatori de activitatea lor.

(12) Pe baza situatiei financiare de lichidare lichidatorii vor întocmi, în formã autenticã, un înscris constatator care va fi înregistrat la registrul comertului.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

Art. 58. - Solutionarea litigiilor dintre societatea comercialã si persoanele juridice si fizice, precum si a celor dintre aceasta si salariati se face potrivit legislatiei în vigoare.

Art. 59. - Încãlcarea dispozitiilor din Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, atrage sanctionarea contraventionalã si penalã a administratorilor sau actionarilor vinovati, potrivit legii.

Art. 60. - (1) Evidenta actionarilor societãtii comerciale va fi tinutã de Registrul Român al Actionarilor Bucuresti, iar actiunile vor fi tranzactionate pe piata RASDAQ.

(2) Societatea comercialã, cu aprobarea adunãrii generale a actionarilor, poate schimba optiunea initialã privind alegerea pietei organizate si a registrului independent privat autorizat.

Art. 61. - Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Codului comercial si ale altor acte normative în vigoare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea Centrului National de Pregãtire în Statisticã

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Centrul National de Pregãtire în Statisticã, denumit în continuare centru, este institutie publicã cu personalitate juridicã, finantatã integral din venituri proprii, aflat în subordinea Institutului National de Statisticã.

(2) Sediul Centrului National de Pregãtire în Statisticã este în municipiul Bucuresti, Bd. Libertãtii nr. 16, sectorul 5, în spatiul în suprafatã de 236 m2 din imobilul proprietate publicã a statului, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

(3) Suprafata de 236 m2 prevãzutã la alin. (2) se transmite din administrarea Institutului National de Statisticã în administrarea Centrului National de Pregãtire în Statisticã. Predarea-preluarea acestui spatiu se face pe bazã de protocol încheiat între institutiile interesate.

Art. 2. - Obiectul de activitate al centrului îl constituie:

a) formarea profesionalã continuã prin sistemul educational a personalului din serviciile de statisticã oficialã în domeniile statisticii, demografiei, economiei, econometriei, sociologiei cantitative si tehnologiei informatiei;

b) promovarea culturii statistice în sistemul administratiei publice centrale si locale, în companii si societãti nationale, regii autonome, societãti comerciale, persoane juridice de drept public sau privat;

c) formarea profesionalã continuã a functionarilor publici debutanti din serviciile de statisticã oficialã;

d) efectuarea contra platã, pe bazã de contract, de activitãti de documentare, cercetare, instruire, asistentã tehnicã sau consultantã pe obiectivul specific de activitãti, la cererea institutiilor sau persoanelor fizice interesate.

Art. 3. - La elaborarea si realizarea programelor de pregãtire si perfectionare profesionalã, precum si la stabilirea categoriilor de personal care participã la aceste programe centrul colaboreazã cu unitãtile de profil din ministere si institutii publice sau private interesate.

Art. 4. - Eliberarea diplomelor educationale si a certificatelor de absolvire se face în conditiile prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 5. - (1) Centrul este condus de un director, asistat de un director adjunct, numiti prin ordin al presedintelui Institutului National de Statisticã, în conditiile legii.

(2) Directorul îndeplineste urmãtoarele atributii principale:

a) aprobã programul, tematica si structura obligatorie a cursurilor de formare ale centrului;

b) asigurã conducerea curentã a activitãtii centrului;

c) rãspunde de disciplina generalã si de punerea în practicã a orientãrilor Institutului National de Statisticã în domeniul formãrii profesionale continue;

d) organizeazã aducerea la îndeplinire a prevederilor, ordinelor si instructiunilor care privesc activitatea centrului, emise de presedintele Institutului National de Statisticã;

e) coordoneazã activitatea de recrutare si angajare a personalului centrului, potrivit dispozitiilor legale, de regulã dintre specialistii în domeniile prevãzute la art. 2;

f) întocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, care se supune spre aprobare presedintelui Institutului National de Statisticã;

g) reprezintã centrul în raport cu Institutul National de Statisticã, cu ministerele si cu celelalte organe ale administratiei publice;

h) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al centrului;

i) participã la sedintele Colegiului Institutului National de Statisticã atunci când se discutã probleme ce au legãturã cu activitatea centrului.

(3) Directorul adjunct asigurã punerea în practicã a programelor de pregãtire si aplicarea tuturor reglementãrilor referitoare la formarea profesionalã continuã. Directorul adjunct îndeplineste si alte atributii stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al centrului.

Art. 6. - (1) Coordonarea activitãtii didactice si metodologice a centrului este asiguratã de consiliul de coordonare format din 5 membri, dupã cum urmeazã:

a) secretarul general al Institutului National de Statisticã;

b) directorul general al Directiei generale politici resurse umane si formare profesionalã din cadrul Institutului National de Statisticã;

c) un cadru universitar din domenii de specialitate, desemnat de ministrul educatiei si cercetãrii;

d) un reprezentant al Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, desemnat de ministrul muncii si solidaritãtii sociale;

e) directorul centrului.

(2) Membrii consiliului de coordonare sunt numiti prin ordin al presedintelui Institutului National de Statisticã. Mandatul acestora este de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru o perioadã de încã 3 ani.

(3) Consiliul de coordonare se întruneste trimestrial în sedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie, în sedinte extraordinare.

Sedintele sunt prezidate de secretarul general al Institutului National de Statisticã.

(4) Consiliul de coordonare are urmãtoarele atributii principale:

a) analizeazã si propune Colegiului Institutului National de Statisticã spre avizare tematica si structura obligatorie ale programelor de formare ale centrului;

b) analizeazã si propune spre avizare Colegiului Institutului National de Statisticã tematica anualã de pregãtire;

c) evalueazã anual, din punct de vedere stiintific si metodologic, activitatea centrului si analizeazã propunerile de dezvoltare în perspectivã;

d) stabileste conditiile de evaluare specifice domeniului sãu de activitate si colaboreazã cu institutiile abilitate prin lege, în vederea certificãrii formãrii profesionale;

e) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al centrului.

(5) Mandatele membrilor consiliului de coordonare înceteazã înainte de termen în urmãtoarele situatii:

a) demisie;

b) deces;

c) în cazul încetãrii sau suspendãrii calitãtilor în virtutea cãrora au devenit membri ai consiliului de coordonare.

(6) În cazul în care intervine una dintre situatiile prevãzute la alin. (5), presedintele Institutului National de Statisticã numeste un nou membru, cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).

Art. 7. - (1) Membrii consiliului de coordonare prevãzuti la art. 6 alin. (1) lit. c) si d) au dreptul, pentru participarea la sedinte ordinare, în cazul în care acestea au loc în afara orelor de program, la o indemnizatie de sedintã în cuantum de maximum 20% din salariul brut al directorului centrului.

(2) Fondurile necesare pentru acoperirea indemnizatiilor prevãzute la alin. (1) se prevãd în bugetele proprii anuale ale centrului.

Art. 8. - (1) Numãrul de posturi necesar, structura organizatoricã si statul de functii ale centrului se aprobã prin ordin al presedintelui Institutului National de Statisticã.

(2) Atributiile si sarcinile centrului se stabilesc prin regulament propriu de organizare si functionare si se aprobã prin ordin al presedintelui Institutului National de Statisticã.

(3) Personalul centrului este angajat prin concurs, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(4) Salarizarea personalului centrului se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare pentru institutiile publice finantate integral din venituri proprii.

Art. 9. - (1) Centrul organizeazã programe de formare profesionalã continuã cu o duratã cuprinsã între 3 si 120 de zile.

(2) Programele de formare profesionalã continuã se organizeazã la sediul centrului sau la sediile directiilor teritoriale de statisticã.

(3) Personalul care participã la programele de formare profesionalã continuã se considerã delegat în interesul serviciului, beneficiind de drepturile prevãzute de lege în acest sens.

(4) Personalul Institutului National de Statisticã participã annual la programele specifice de pregãtire profesionalã, în baza unui contract încheiat cu centrul, finantarea fãcându-se din bugetul propriu destinat pregãtirii profesionale.

Art. 10. - (1) Cheltuielile curente si de capital ale centrului se asigurã integral din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale centrului provin din: executarea unor contracte de instruire, cercetare, asistentã sau consultantã de specialitate, venituri obtinute prin sponsorizãri, donatii, asistentã financiar-tehnicã a unor organisme europene ori internationale, precum si din alte surse stabilite în conditiile legii.

(3) Disponibilitãtile rãmase neutilizate la sfârsitul anului se reporteazã în anul urmãtor cu aceeasi destinatie.

Art. 11. - (1) Pe durata functionãrii centrului acesta va beneficia de posesia si folosinta spatiului în care îsi desfãsoarã activitatea, urmând sã suporte, în functie de suprafata detinutã, cota-parte din totalul cheltuielilor de întretinere, reparare, consolidare a acestuia, pe bazã de protocol încheiat între Institutul National de Statisticã si centru.

(2) Protocolul prevãzut la alin. (1) se încheie în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, în baza situatiei contabile existente la data de 31 martie 2003.

Art. 12. - Prevederile prezentei hotãrâri intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul dezvoltãrii si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

p. Presedintele Institutului National de Statisticã,

Daniela Elena Stefãnescu

Bucuresti, 13 martie 2003.

Nr. 295.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a pãrtii din imobilul proprietate publicã a statului, care se dã în administrarea Centrului National de Pregãtire în Statisticã

Locul unde este situat imobilul care se transmite	Modul de preluare a imobilului	Caracteristicile tehnice ale imobilului
Bucuresti, Bd. Libertãtii nr. 16, sectorul 5	Administrare	Suprafata = 236 m2

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN

privind concursul public de oferte nr. 34/2003 pentru concesionarea unor activitãti miniere de explorare

Având în vedere:

- solicitãrile persoanelor juridice pentru concesionarea unor activitãti miniere de explorare, adresate Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale;

- prevederile art. 9 si 40 din Legea minelor nr. 61/1998;

- prevederile art. 6-17 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 61/1998, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 639/1998, în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, cu sediul în Bucuresti, str. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1, telefon: +(40) 21-313 22 04, +(40)21-212 54 45-49, fax: +(40)21-210 74 40, oferã în vederea concesionãrii activitãtilor miniere de explorare, în conditiile Legii minelor nr. 61/1998, Hotãrârii Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 61/1998 si ale Hotãrârii Guvernului nr. 14/1999 privind aprobarea, la cererea asociatiilor salariatilor disponibilizati, a continuãrii activitãtii la unele mine trecute în conservare, perimetrele de explorare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Durata concesionãrii activitãtilor miniere de explorare din perimetrele de explorare stabilite conform art. 1 este de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani, cu reducerea corespunzãtoare a mãrimii perimetrului, si drept de preemtiune la obtinerea licentei de exploatare.

Art. 3. - În scopul întocmirii ofertelor Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale asigurã accesul la datele specifice, în baza unui acord de confidentialitate, pentru utilizarea datelor si informatiilor geologice, cu plata tarifelor pentru consultare, în conditiile legii.

Art. 4. - Ofertele pentru concesionarea activitãtilor miniere de explorare se depun la Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în termen de 60 de zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.

Art. 5. - Conditiile de participare, continutul ofertelor si modul de evaluare a acestora sunt reglementate prin Procedura de selectare a ofertelor privind concursul public nr. 34/2003 pentru concesionarea unor activitãti miniere de explorare pentru ape subterane si solide, care se oferã gratuit, la cerere, de cãtre Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale.

Art. 6. - Ofertantii rãmân angajati prin termenii ofertelor lor pentru toatã durata de valabilitate a licentei solicitate.

Art. 7. - Deschiderea ofertelor va avea loc în sedintã publicã, la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Data si ora sedintei publice de deschidere a plicurilor se anuntã la depunerea ofertelor. Nerespectarea continutului plicurilor, stabilit prin Procedura de selectare a ofertelor privind concursul public nr. 34/2003 pentru concesionarea unor activitãti miniere de explorare pentru ape subterane si solide, sau a coordonatelor perimetrului oferit determinã descalificarea ofertantului.

Art. 8. - Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale va analiza ofertele în maximum 30 de zile si va comunica rezultatul evaluãrii tuturor ofertantilor.

Art. 9. - (1) În termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicãrii de respingere a ofertelor, la solicitarea, în scris, a ofertantilor respinsi, Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale va transmite o copie de pe procesul-verbal de evaluare a ofertelor.

(2) În termen de 5 zile calendaristice de la primirea copiei de pe procesul-verbal de evaluare a ofertelor, ofertantii pot depune la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale contestatii cu privire la modul în care au fost respectate dispozitiile legale care reglementeazã concesionarea prin concurs de oferte publice.

(3) În termen de 10 zile calendaristice de la primirea contestatiei, Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale este obligatã sã solutioneze contestatia si sã comunice rãspunsul sãu contestatarului.

Art. 10. - Negocierea licentelor de explorare cu câstigãtorii concursului începe dupã finalizarea contestatiilor si dureazã 30 de zile.

Art. 11. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Bucuresti, 20 martie 2003.

Nr. 44.

ANEXÃ

LISTA

perimetrelor miniere de explorare R 34/2003

Nr. crt.	Denumirea perimetrului	Localizarea perimetrului (judetul)	Suprafata (km2)	Coordonate Stereo’70		Resurse minerale
				X	Y
1	2	3	4	5	6	7
1.	Vedere-Cetãtuia	Harghita	10,001	528.056 528.165 525.644 525.543	566.271 570.218 570.275 566.278	apã mineralã
2.	Dealul Cetãtii	Harghita	10,083	540.250 540.250 538.715 537.368 537.323	556.800 559.389 561.196 559.330 556.800	apã mineralã
3.	Pischia	Timis	10,004	500.354 500.204 499.205 499.255 498.256 498.206 497.207 497.157 496.158 496.258 498.356	214.954 217.951 217.900 216.900 216.850 217.850 217.800 218.800 218.749 216.751 214.853	apã mineralã
4.	Buda	Bacãu	10,000	577.000 577.000 576.000 576.000 574.000 574.000	629.000 631.000 631.000 633.000 633.000 629.000	tuf
5.	Carasova Vest	Caras-Severin	11,775	415.300 415.280 418.200 418.340	250.300 254.150 254.300 250.250	calcar
6.	Ciocmani	Sãlaj	10,000	645.000 645.000 641.000 641.000	371.700 374.200 374.200 371.700	gips, alabastru
7.	Dumbrava-Macãu	Cluj	19,623	592.650 592.650 595.250 595.250 594.880 594.880	363.000 370.770 370.770 363.740 363.340 363.340	gips
8.	Valea Mare- Budureasa	Bihor	10,00	579.000 579.000 577.000 577.000	311.000 316.000 316.000 311.000	calcar cu brucit
9.	Traian	Tulcea	10,001	403.185 403.185 398.409 398.409	753.748 755.842 755.842 753.748	calcare, conglomerate, granite
10.	Mâsca	Bihor	10,00	616.370 616.370 613.550 613.550	315.500 319.046 319.046 315.500	calcar, nisipuri, argile
11.	Gãvanele	Buzãu	10,500	437.250 437.250 434.250 434.250	612.000 615.500 615.500 612.000	ape minerale