MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 213         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 1 aprilie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 80 din 25 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997

 

Decizia nr. 103 din 11 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 3 si 21 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997, aprobată cu modificări si completări

prin Legea nr. 105/2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

331. - Ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea măsurilor privind întărirea managementului sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transportă si pasageri si care operează în serviciu regulat

 

1.406/191. - Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 80

din 25 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Premix” - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 241/CA/2001 al Tribunalului Dolj – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă, sustinând că Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, solutia legislativă criticată nefiind preluată în cuprinsul noii reglementări.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 241/CA/2001, Tribunalul Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Premix” - S.A. din Craiova.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine că art. 54 alin. (1) din Legea nr. 145/1997 contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât, în marea majoritate a cazurilor, persoanele care lucrează în baza unei conventii civile au, în acelasi timp, calitatea de pensionar sau salariat încadrat la un alt loc de muncă, astfel încât li se retine contributia C.A.S., simultan, din cele două venituri: suma primită în baza conventiei civile, respectiv salariu sau pensie. Se creează astfel o inegalitate vădită între cei care suportă o singură retinere C.A.S. si cei care suportă si retinerea din suma cuvenită în baza conventiei civile, fără a beneficia de o dublă prestatie în asistentă medicală sau medicamente.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ, exprimându-si punctul de vedere, consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că, întrucât cota de 7% se aplică asupra veniturilor salariale brute, nu se ajunge la o dublă impozitare atunci când se retine contributia C.A.S. din veniturile obtinute de o persoană din diferitele activităti pe care le desfăsoară.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciază că dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 145/1997 nu contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât raportarea contributiei pentru asigurările de sănătate se face la totalitatea veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent dacă aceste venituri provin dintr-o singură sursă sau din mai multe surse. Se mai arată că, dimpotrivă, retinerea contributiei doar dintr-o singură sursă ar genera inegalităti între persoanele care, desi realizează aceleasi venituri, unele dintr-o singură sursă, iar altele din surse diferite, plătesc contributii diferite la fondul de asigurări de sănătate.

Avocatul Poporului arată că din interpretarea sistematică a prevederilor legale din domeniul asigurărilor de sănătate reiese că, pentru determinarea contributiei, cota de 7% se aplică asupra tuturor veniturilor obtinute de o persoană fizică, în acelasi timp, indiferent de sursa acestora: contract individual de muncă, conventie civilă de prestări servicii sau pensie. Prin urmare, nu se ajunge la o dublă retinere, astfel încât nu sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 54 alin. (1): “(1) Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucrează pe bază de conventii civile, contributia pentru asigurările sociale de sănătate se retine, o dată cu plata drepturilor bănesti asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurările sociale de sănătate se virează casei de asigurări de sănătate la care este arondată persoana în cauză.”

Textul constitutional pretins a fi încălcat este următorul:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, prevederile referitoare la colectarea si utilizarea fondurilor de asigurări sociale de sănătate, din care făcea parte si textul de lege criticat, încetându-si aplicarea de la data de

1 ianuarie 2003. În cadrul noii reglementări, textul criticat nu se mai regăseste. Anumite prevederi ale sale sunt abrogate, cum este cazul celei referitoare la pensionari care, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e), sunt scutiti de plata contributiei; altele, cum este cea privitoare la beneficiarii indemnizatiei de somaj sau ai alocatiei de sprijin, sunt preluate, cu modificări, în cuprinsul unor articole distincte, art. 6 alin. (2) si art. 53 alin. (1) din ordonantă, care prevăd că, în ceea ce îi priveste, contributia se suportă din alte surse.

Cu privire la persoanele care lucrează în baza unor conventii civile, categorie la care se referă si autoarea exceptiei, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 nu prevede nimic in terminis.

În consecintă, ca efect al adoptării noii reglementări, critica de neconstitutionalitate nu mai are obiect, astfel încât exceptia urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Premix” - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 241/CA/2001 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 februarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 103

din 11 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 3 si 21 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 3 si 21 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “INTER STAR” - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 3.775/2002 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul autoarei exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, partea prezentă pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, depunând note scrise în sprijinul sustinerilor sale.

Reprezentantul Ministerului Public consideră textele de lege criticate ca fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale, întrucât reglementează definitii ale mijloacelor de transport si reprezintă optiunea legiuitorului în calificarea diferitelor categorii de vehicule destinate transportului public.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 10 iulie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 3.775/2002, Tribunalul Alba - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 3 si 21 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “INTER STAR” - S.R.L. din Alba Iulia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că în definirea notiunilor de “autoturism” si “minibuz” s-a ignorat situatia de fapt potrivit căreia autovehiculele cu 8 locuri pentru călători si un loc pentru conducătorul auto reprezintă minibuze, aceasta fiind destinatia lor prin constructie, iar nu taximetre, asa cum le defineste legea. Se consideră că la calificarea unui vehicul ca apartinând unei anumite categorii s-a pornit de la un criteriu gresit, si anume acela al numărului de locuri, iar nu de la destinatia ce i-a fost atribuită prin fabricatie. Prin urmare, posesorii unor vehicule având opt plus unu locuri, destinate prin constructie transportului colectiv de persoane, trebuie să obtină autorizatie de taximetrist si să transporte, dacă este cazul,

chiar si o singură persoană, desi au opt locuri pentru călători. Se creează astfel o discriminare între persoanele care detin autovehicule cu peste nouă locuri si cele care detin vehicule cu nouă sau mai putine locuri.

Tribunalul Alba - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că pentru autovehiculele destinate transportului de persoane caracteristica tehnică determinantă o constituie capacitatea de transport, respectiv numărul de persoane care pot fi transportate cu un anumit autovehicul. În functie de capacitatea de transport, în anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 si în art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001 au fost prevăzute definitiile “autoturismului” si “minibuzului”.

Prevederile legale criticate nu fac referire la detinătorii autovehiculelor, astfel încât nu poate fi pusă în discutie încălcarea dispozitiilor constitutionale invocate de reclamantă.

În realitate, reclamanta este nemultumită de faptul că, neîndeplinind conditia referitoare la dotarea tehnică a autovehiculului necesară operatorilor de transport de călători, nu poate presta serviciul public de transport în conditii legale.

Se mai arată că încadrarea autovehiculelor în diverse categorii reprezintă o optiune a legiuitorului, iar nu o problemă de constitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile pct. 3 si 21 cuprinse în anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 29 august 1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 30 iunie 2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată si modificată prin Legea nr. 284/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 3 iunie 2002.

Textele de lege criticate au următorul continut:

- Anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997:

- pct. 3: “autoturism - autovehicul care, prin constructie si echipare, este destinat transportului de persoane, bagaje si/sau al bunurilor acestora, având cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto”;

- pct. 21: “minibuz (sau microbuz) - autovehicul destinat prin constructie transportului a 10-17 persoane pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune si în picioare”;

- Art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001:

“Prin mijloacele de transport rutier în comun se întelege vehiculele destinate în mod special transportului public local de călători. Acestea pot fi: [É]

d) minibuze sau microbuze, autovehicule destinate prin constructie transportului a 10-17 persoane pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune si în picioare.”

Autoarea exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 20 alin. (1): “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.”;

- Art. 38 alin. (1): “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

Alegerea profesiei si alegerea locului de muncă sunt libere.”;

- Art. 43 alin. (1): “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.”;

- Art. 134 alin. (2) lit. a) si f): “(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; [É]

f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitătii vietii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că autoarea exceptiei este nemultumită de calificarea juridică a autovehiculului pe care îl detine, textele de lege criticate denumindu-l autoturism, desi el este prevăzut cu opt locuri pentru călători. Astfel, ceea ce determină critica textelor legale nu este continutul lor, ci faptul că autoarea exceptiei nu posedă autovehicule care să respecte conditia referitoare la dotarea tehnică privind capacitatea de transport necesară pentru executarea serviciilor regulate de transport public de călători.

Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, “Dispozitiile prezentei ordonante constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea si asigurarea desfăsurării fluente si în sigurantă a transporturilor rutiere de persoane si de mărfuri, cu respectarea principiilor liberei concurente si a măsurilor de protectie a mediului înconjurător, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice si pentru satisfacerea necesitătilor economiei nationale si nevoilor de apărare a tării.”

Curtea retine că anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 stabileste semnificatia unor termeni tehnici necesari pentru aplicarea ordonantei, textele legale deduse controlului continând exclusiv definitii formulate pe baza caracteristicilor de constructie a autovehiculelor, fără nici o referire la posesorii acestora, persoane fizice sau juridice, astfel încât dispozitiile anexei nu au nici o legătură cu prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi a cetătenilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 43 alin. (1) privind nivelul de trai sau ale art. 134 alin. (2) lit. a) si f) referitoare la obligatia statului de a asigura protectia concurentei loiale sau de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitătii vietii. De altfel, clasificarea adoptată prin textele de lege criticate consacră optiunea legiuitorului în această materie, instituirea diferitelor categorii de vehicule destinate transportului în comun având la bază criterii obiective, care tin de situatia tehnică a fiecărui mijloc de transport.

Capacitatea de transport, respectiv numărul de persoane care pot fi transportate cu un autovehicul, reprezintă criteriul care conduce la calificarea vehiculului ca fiind autoturism, autobuz sau minibuz. În urma acestei clasificări, excluderea categoriei privind autoturismele de la serviciul public local de transport de călători, pentru care sunt necesare vehicule cu o capacitate de transport sporită, precum autobuzele sau minibuzele, situatie prevăzută de art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, constituie, de asemenea, o optiune a legiuitorului, care nu aduce atingere nici unei norme constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 3 si 21 din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 44/1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, si a dispozitiilor art. 4 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 86/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 284/2002, exceptie ridicată de Societatea Comercială “INTER STAR” - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 3.775/2002 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

 

ORDIN

pentru aprobarea măsurilor privind întărirea managementului sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transportă si pasageri si care operează în serviciu regulat

 

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 5 si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei,

având în vedere prevederile art. 69 si 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, prevederile Regulamentului Consiliului nr. 3.051/95/CE din 8 decembrie 1995 referitor la managementul sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transportă si pasageri, astfel cum a fost amendat prin Regulamentul Comisiei nr. 179/98/CE din 23 ianuarie 1998, prin Regulamentul Comisiei nr. 1.970/2002/CE din 4 noiembrie 2002, precum si prin Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 2.099/2002/CE din 5 noiembrie 2002,

ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Scopul prezentului ordin este de a întări managementul pentru operarea în sigurantă a navelor de tip Ro-Ro ferry care transportă si pasageri si pentru prevenirea poluării, când acestea operează în serviciu regulat între porturi românesti sau între porturi românesti si porturile statelor membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state membre.

(2) Companiile care operează acest tip de nave, în conditiile prevăzute la alin. (1), trebuie să fie în conformitate cu prevederile Codului international de management al sigurantei (Codul I.S.M.) prin implementarea si mentinerea de către acestea a unui sistem de management al sigurantei atât la bordul navei, cât si la tărm, iar verificarea conformitătii se face prin efectuarea controlului statului pavilionului si a controlului statului portului.

Art. 2. - În întelesul prezentului ordin, termenii utilizati se definesc după cum urmează:

a) Autoritatea Navală Română - organ tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, căruia i se deleagă competentele privind aplicarea prevederilor prezentului ordin;

b) navă de tip Ro-Ro ferry care transportă si pasageri – o navă maritimă de pasageri cu facilităti privind îmbarcarea si debarcarea vehiculelor rutiere sau feroviare pe propriile roti si care poate transporta mai mult de 12 pasageri, denumită în continuare navă Ro-Ro ferry;

c) companie - proprietarul unei nave Ro-Ro ferry sau orice altă persoană fizică ori juridică, cum ar fi managerul sau agentul de închiriere în regim de bare-boat, care si-a asumat răspunderea pentru operarea navei Ro-Ro ferry de la proprietar;

d) serviciu regulat - o serie de voiajuri efectuate de nave Ro-Ro ferry care operează pentru deservirea traficului între porturi românesti sau între porturi românesti si porturile statelor membre; sau

1. conform unui program publicat; ori

2. voiajurile se efectuează cu o asemenea frecventă care poate fi recunoscută ca serviciu regulat;

e) organizatie recunoscută - o societate de clasificare recunoscută conform criteriilor stabilite de legislatia europeană;

f) Codul I.S.M. - Codul international de management pentru exploatarea în sigurantă a navelor si pentru prevenirea poluării (Codul international de management al sigurantei) adoptat de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia A.741(18) din 4 noiembrie 1993 si modificat prin amendamentele adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 4 decembrie 2000, acceptat de România prin Legea nr. 85/1987, modificată si completată prin Legea nr. 681/2002;

g) administratie - Autoritatea Navală Română pentru navele Ro-Ro ferry care arborează pavilion român si autoritatea competentă a statului care acordă navei Ro-Ro ferry dreptul să arboreze pavilionul acesteia;

h) document de conformitate/document de conformitate interimar - documentul eliberat unei companii în conformitate cu prevederile Codului I.S.M.;

i) certificat de management al sigurantei/certificat de management al sigurantei interimar - certificatul eliberat unei nave Ro-Ro ferry în conformitate cu prevederile Codului I.S.M.

Art. 3. - Prezentul ordin se aplică tuturor companiilor care operează cel putin o navă Ro-Ro ferry, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, si care efectuează serviciu regulat.

Art. 4. - Toate companiile trebuie să respecte prevederile Codului I.S.M.

Art. 5. - (1) Autoritatea Navală Română trebuie să respecte prevederile Codului I.S.M. în raport cu companiile si navele Ro-Ro ferry.

(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei eliberează, prin Autoritatea Navală Română, documentul de conformitate/documentul de conformitate interimar companiilor care operează nave Ro-Ro ferry care arborează pavilionul român, precum si certificatul de management al sigurantei/certificatul de management al sigurantei interimar navelor Ro-Ro ferry care arborează pavilionul român.

(3) Documentul de conformitate/documentul de conformitate interimar si certificatul de management al sigurantei/certificatul de management al sigurantei interimar se eliberează de Autoritatea Navală Română potrivit prevederilor Codului I.S.M. si în baza rapoartelor de audit favorabile întocmite de organizatii recunoscute.

(4) Autoritatea Navală Română poate elibera un document de conformitate/document de conformitate interimar companiilor care au sediul principal pe teritoriul României.

Dacă nava Ro-Ro ferry nu arborează pavilion român sau pavilionul unui stat membru, înainte de a elibera documentul de conformitate, Autoritatea Navală Română va consulta si autoritatea competentă a statului care a acordat navei Ro-Ro ferry dreptul să arboreze pavilionul acesteia.

(5) Forma si continutul documentului de conformitate/documentului de conformitate interimar eliberat de Autoritatea Navală Română unei companii care operează o navă Ro-Ro ferry în serviciu regulat sunt prevăzute în anexă.

(6) Documentul de conformitate este valabil 5 ani de la data emiterii lui, cu conditia verificării anuale, cu scopul de a confirma functionarea sistemului de management al sigurantei si pentru a verifica dacă posibilele modificări introduse de la ultima verificare satisfac prevederile Codului I.S.M.

(7) Forma si continutul certificatului de management al sigurantei/certificatului de management al sigurantei interimar eliberat de Autoritatea Navală Română unei nave Ro-Ro ferry când operează în serviciu regulat sunt prevăzute în anexă.

(8) Certificatul de management al sigurantei este valabil 5 ani de la data emiterii lui, cu conditia unei verificări intermediare la cel putin 30 de luni de la data emiterii sau mai frecvent, pentru a confirma functionarea sistemului de management al sigurantei si pentru a verifica dacă posibilele modificări introduse de la ultima verificare satisfac prevederile Codului I.S.M.

(9) Autoritatea Navală Română acceptă un document de conformitate/document de conformitate interimar sau un certificat de management al sigurantei/certificat de management al sigurantei interimar emis de administratia oricărui stat membru sau de o organizatie recunoscută care actionează în numele său.

(10) Documentul de conformitate/documentul de conformitate interimar si certificatul de management al sigurantei/certificatul de management al sigurantei interimar, eliberate în numele administratiei unui stat tert, sunt recunoscute de Autoritatea Navală Română numai dacă ele au fost eliberate de către o organizatie recunoscută.

Art. 6. - (1) Dacă Autoritatea Navală Română consideră că o companie care, desi detine un document de conformitate, nu poate opera o navă Ro-Ro ferry în serviciu regulat, pe motiv că există riscul unui grav pericol pentru siguranta vietii omenesti sau pentru navă si bunurile transportate ori pentru infrastructură sau mediul înconjurător, operarea navei într-un astfel de serviciu poate fi interzisă până când un astfel de pericol este înlăturat.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) Autoritatea Navală Română va informa fără întârziere autoritătile competente din statele interesate asupra deciziei luate, prezentând si motivele care au stat la baza acesteia.

Art. 7. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Marius Sorin Ovidiu Bota,

secretar de stat

 

Bucuresti, 6 martie 2003.

Nr. 331.

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI

Nr. 1.406 din 3 martie 2003

MEDIULUI MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 191 din 7 martie 2003

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană

 

În temeiul art. 6 alin. (6) din Programul de actiune pentru reducerea poluării mediului acvatic si a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substante periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002, al Hotărârii Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu modificările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările ulterioare,

ministrul apelor si protectiei mediului si ministrul sănătătii si familiei emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă implementarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană.

Art. 2. - Metodologia prevăzută la art. 1 are ca scop evaluarea riscului pentru mediu si sănătatea umană si se aplică la toate unitătile potential poluatoare ale apelor, care, prin tipul de substantă si mărimea activitătii de producere, utilizare sau depozitare a substantelor chimice periculoase, se încadrează în prevederile anexei.

Art. 3. - (1) Administratia Natională “Apele Române” va realiza clasificarea unitătilor precizate la art. 2 în functie de valorile indicilor de risc; clasificarea se va realiza în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(2) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, în calitate de unitate de expertiză a Centrului International Principal de Avertizare (PIAC - România), va asigura, la cerere, asistenta tehnico-stiintifică unitătilor prevăzute la art. 2, în vederea implementării metodologiei prevăzute la art. 1.

(3) Metodologia prevăzută la art. 1 va fi pusă la dispozitie Administratiei Nationale “Apele Române” si Directiei generale de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei de către Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti.

(4) Directiile de sănătate publică judetene vor implementa metodologia pe elementele specifice pentru sănătatea umană si vor asigura comunicarea riscurilor pentru populatie.

(5) Administratia Natională “Apele Române” va furniza directiilor de sănătate publică judetene lista cuprinzând clasificarea unitătilor precizate la art. 2 în functie de valorile indicilor de risc, în scopul adecvării programului de monitorizare a riscurilor pentru sănătatea umană.

Art. 4. - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Sănătătii si Familiei, Administratia Natională “Apele Române”, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti, directiile de sănătate publică judetene vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin intră în vigoare pe data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a