MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 225 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 3 aprilie 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 76 din 20 februarie
2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403
alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă
Decizia nr. 115 din 18 martie
2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III
din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
318. - Hotărâre privind
constituirea si functionarea Comitetului interministerial si a comitetelor
judetene pentru zona montană
322. - Hotărâre privind aprobarea
structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului “Dezvoltarea
oraselor prin stimularea activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii” care
se finantează de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul Ministerului
Dezvoltării si Prognozei în cadrul
programelor regionale specifice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
389. - Ordin al ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei privind înfiintarea comisiilor
de coordonare a miscării navelor maritime si fluviale în porturile
fluvio-maritime Galati si Tulcea
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 20 februarie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din
Codul de procedură civilă
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de
procedură civilă, exceptie ridicată de Asociatia Natională a Societătilor de
Valori Mobiliare în Dosarul nr. 1.137/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia
a V-a comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată,
apreciind că dispozitiile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale
ale art. 16 alin. (1) si ale art. 41 alin. (2), invocând în acest sens si
jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie (deciziile nr. 150/2002 si nr.
160/2002).
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 octombrie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 1.137/2002, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Asociatia Natională a Societătilor de Valori Mobiliare într-o cauză
având ca obiect suspendarea executării silite începute în baza unei sentinte
civile pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul
exceptiei sustine că i-au fost încălcate drepturile constitutionale “prin
stabilirea de către instanta de judecată a două cautiuni pentru aceeasi cauză,
una în vederea solutionării cererii de suspendare provizorie a executării
silite si a doua cautiune pentru solutionarea cererii de suspendare pe fondul
acesteia, formulată în temeiul art. 300 din Codul de procedură civilă”. De
asemenea, apreciază că stabilirea, prin dispozitiile legale criticate, a două
cautiuni încalcă si dreptul de proprietate garantat de art. 41 din Constitutie,
“conducând la ideea dublei impuneri”, iar neprecizarea de către legiuitor a
unei cautiuni fixe sau a unui procent aduce atingere principiului egalitătii
cetătenilor în fata legii.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială consideră
că dispozitiile criticate sunt constitutionale si, ca atare, exceptia este
neîntemeiată.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea
nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că sustinerile autorului
referitoare la cuantumul cautiunii stabilite în spetă nu reprezintă o problemă
de constitutionalitate, ci de aplicare a textului legal criticat. Pe de altă
parte, textele criticate trebuie analizate în contextul reglementării unitare
continute de art. 403 din Codul de procedură civilă, reglementare concepută cu
respectarea prevederilor constitutionale referitoare la realizarea drepturilor
în justitie. Astfel, potrivit alin. 3 al art. 403 din Codul de procedură
civilă, partea interesată are posibilitatea să atace încheierea dată asupra
suspendării executării, realizându-se astfel un tratament juridic egal pentru
cei interesati în exercitarea dreptului de a se adresa justitiei atât în ceea
ce priveste încuviintarea suspendării executării silite, cât si pentru
controlul judecătoresc al solutiei pronuntate. Cu privire la alin. 4 al art.
403 din Codul de procedură civilă, apreciază că acesta consacră o solutie
firească, în concordantă cu necesitatea respectării drepturilor si obligatiilor
procesuale ale părtilor, suspendarea executării pe calea ordonantei
presedintiale având caracter provizoriu si putând fi luată numai în cazuri
urgente de către presedintele instantei.
Pe de altă parte, Guvernul apreciază că stabilirea
cautiunii reprezintă o garantie în favoarea creditorului, având si o functie de
prevenire a exercitării abuzive a unor drepturi procesuale si a tergiversării
executării unor obligatii stabilite prin titlu executoriu.
Avocatul Poporului apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, pentru considerentele arătate în
deciziile nr. 150/2002 si nr. 160/2002 ale Curtii Constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă,
astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 156 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 479 din 2 octombrie 2000, având următorul continut: “Până la
solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea
silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o
cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea
dispune altfel. [...] În cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune
suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonantă presedintială, până la
solutionarea de către instantă a cererii de suspendare prevăzute de prezentul
articol.”
În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate,
autorul acesteia apreciază că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate
următoarele prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata
legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;
- Art. 41 alin. (2): “Proprietatea privată este
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si
apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispozitiile legale criticate prevăd obligativitatea depunerii unei
cautiuni în cuantumul fixat de instantă, în cazul suspendării executării
silite. Aceste prevederi trebuie apreciate în raport cu întregul sistem de
garantii procedurale instituite de lege pentru asigurarea posibilitătii
debitorului de a se apăra prin mijloace judiciare.
În acest sens, judecătorul nu are libertatea de a
stabili cautiuni exorbitante, chiar dacă legea nu stabileste anumite limite,
dat fiind că un eventual abuz în acest sens poate fi sanctionat prin
exercitarea de către debitor a căilor de atac prevăzute de lege. Astfel,
potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, încheierea de
solutionare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs, debitorul
beneficiind astfel de toate garantiile accesului liber la justitie.
Cu privire la dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul
de procedură civilă, Curtea constată că nici acestea nu contravin prevederilor
constitutionale, deoarece măsura suspendării executării pe calea ordonantei
presedintiale are caracter vremelnic si poate fi luată numai în cazuri urgente
de către presedintele instantei.
Totodată, Curtea constată că s-a mai pronuntat cu
privire la dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă prin
Decizia nr. 150 din 9 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 508 din 15 iulie 2002, prin care a respins exceptia de
neconstitutionalitate invocată. Neintervenind elemente noi de natură a
determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, solutia si considerentele
acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
Fată de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie
ridicată de Asociatia Natională a Societătilor de Valori Mobiliare în Dosarul
nr. 1.137/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a comercială.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 20 februarie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 18 martie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent sef
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr.
38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Casa judeteană
de pensii Bistrita-Năsăud în dosarele nr. 5/F/1999 si nr. 38/F/2000 ale
Tribunalului Bistrita-Năsăud.
La apelul nominal lipsesc toate părtile, fată de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că exceptiile de
neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 285C/2002 si nr. 286C/2002 au un
continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispozitiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr.
47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură
civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 286C/2002 la Dosarul nr. 285C/2002,
care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând
jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere
a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin încheierile din 21 aprilie 2002, pronuntate în
dosarele nr. 5/F/1999 si nr. 38/F/2000, Tribunalul Bistrita-Năsăud a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului. Exceptia
de neconstitutionalitate a fost ridicată de Casa judeteană de pensii
Bistrita-Năsăud, creditoare în două cauze comerciale ce au ca obiect
solutionarea cererilor de suspendare a procedurii falimentului fată de
debitoarea Societatea Comercială “Agroindustrială” - S.A. Jelna.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul
acesteia sustine că dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002
aduc atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1). Astfel,
consideră că suspendarea procedurii falimentului la care s-a depus oferta de
achizitionare a pachetului majoritar de actiuni creează o situatie privilegiată
institutiilor publice implicate, în spetă Agentia Domeniilor Statului, în
defavoarea celorlalte categorii de creditori, care nu au posibilitatea de a-si
exprima acordul cu privire la privatizare si care nu si-ar mai putea îndestula
creantele din banii rezultati în urma acestei proceduri.
Tribunalul Bistrita-Năsăud,
însusindu-si motivarea autorilor exceptiei, consideră că art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 este neconstitutional. În acest sens, sustine că textul
de lege criticat aduce atingere si art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie,
deoarece “nici Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 si nici legile specifice
privind privatizarea societătilor comerciale cu capital integral sau partial de
stat ce detin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată
a statului (cum sunt Legea nr. 268/2001 si Legea nr. 137/2002) nu contin
dispozitii referitoare la recuperarea creantelor tuturor creditorilor, în afară
de unele scutiri ori esalonări ale creantelor bugetare”.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază ca neîntemeiată exceptia
de neconstitutionalitate. Astfel, arată că suspendarea procedurii reorganizării
judiciare sau a falimentului, în cazurile prevăzute la art. III, este o măsură
temporară, luată de judecătorulsindic “până la privatizarea societătii sau
pentru o perioadă de cel mult un an, cu posibilitatea de a fi prelungită cu
încă un an numai în cazuri temeinic justificate”, măsură ce se înscrie în
limitele statuate în art. 49 din Constitutie cu privire la restrângerea unor
drepturi sau libertăti fundamentale. De asemenea, consideră că, în cazul în
care societatea comercială este privatizată prin vânzarea pachetului majoritar
de actiuni, închiderea procedurii poate fi dispusă de către judecătorul-sindic
numai în conditiile prevăzute în contractul de privatizare, care trebuie să
cuprindă clauze cu privire la modul de satisfacere a creditorilor societătii
comerciale privatizate, mai ales a creditorilor privati, deoarece societatea în
cauză poate fi scutită de la plata obligatiilor bugetare. Guvernul mai retine
că nici critica de neconstitutionalitate a art. III din Ordonanta Guvernului
nr. 38/2002 în raport cu art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie nu este
întemeiată, deoarece textul legal criticat nu aduce atingere dreptului de
proprietate si nu creează o situatie discriminatorie între diferitii titulari
ai acestui drept în ceea ce priveste protectia juridică a acestui drept real.
În acest sens se arată că creditorii se pot adresa
instantelor judecătoresti pentru satisfacerea creantelor, imediat ce
suspendarea procedurii a încetat.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere
al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării
judiciare si a falimentului, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.
Aceste dispozitii legale au următoarea redactare:
“(1) Exercitiul actiunilor sau, după caz, efectuarea
procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995 se suspendă, la cererea institutiei
publice implicate, fată de societătile comerciale la care statul sau o
autoritate a administratiei publice locale detine cel putin 50% + 1 din
capitalul social, ce înregistrează obligatii bugetare de peste 50% din totalul
datoriilor înscrise în evidenta contabilă, aflate în proces de privatizare,
cuprinse în programe speciale care să conducă la cresterea atractivitătii
acestora pentru privatizare ori pentru care s-au înregistrat scrisori de
intentie pentru achizitionarea pachetului de actiuni.
(2) Suspendarea va fi pronuntată de instanta
competentă pentru o perioadă de un an, care va putea fi prelungită, în cazuri
temeinic justificate, cu maximum un an.
(3) În termen de 15 zile de la pronuntarea hotărârii
de suspendare, administratorul sau, după caz, lichidatorul va fi obligat să
prezinte institutiei publice implicate un raport cu privire la ansamblul
operatiunilor efectuate în cursul procedurii de lichidare judiciară.
(4) În urma privatizării societătii prin vânzarea
pachetului majoritar de actiuni, judecătorul-sindic va pronunta, la cererea
institutiei publice implicate, o încheiere prin care va dispune închiderea
procedurii în temeiul prevederilor contractului de vânzare a actiunilor.”
În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de
lege, se invocă încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata
legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”
- Art. 41 alin. (1) si (2): “(1) Dreptul de
proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de
lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi
dreptul de proprietate asupra terenurilor.”
Examinând exceptia, Curtea retine că autorul exceptiei
sustine că dispozitiile legale criticate creează un regim discriminatoriu între
diferitele categorii de creditori ai societătilor agricole aflate în procedura
falimentului, prin avantajarea Agentiei Domeniilor Statului, care preia sumele
de bani rezultate în urma procedurii privatizării, procedură asupra căreia
ceilalti creditori nu au posibilitatea să îsi exprime acordul. Curtea observă,
de asemenea, că Tribunalul Bistrita-Năsăud extinde critica de
neconstitutionalitate. Astfel, consideră că, în contextul lipsei unor prevederi
legale care să reglementeze modul de recuperare a creantelor de către toti
creditorii, textul de lege criticat contravine art. 41 alin. (1) si (2) din
Constitutie. Aceste argumente nu pot fi primite. Din analiza textului de lege
supus controlului, Curtea retine că acesta este un text de procedură, deci fără
efect cu privire la dreptul substantial al creditorilor.
De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat
asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. Astfel, prin Decizia nr. 211 din 10 iulie
2002, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate, a constatat că
“Suspendarea exercitării actiunilor sau, după caz, a procedurilor prevăzute de
Legea nr. 64/1995 nu încalcă principiul liberului acces la justitie, dat fiind
că, prin însăsi natura ei, această măsură constituie un act judiciar de
decizie, adoptat de instanta competentă, pe o perioadă limitată, potrivit art.
III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 după constatarea de către judecător a
îndeplinirii conditiilor prevăzute în alin. (1) al aceluiasi articol [...]”.
Totodată, s-a arătat că “procedura suspendată pe cale judiciară urmează a se închide
tot pe cale judiciară fie în conditiile prevăzute de art. 117 si următoarele
din Legea nr. 64/1995 - dacă nu s-a realizat privatizarea -, fie în conditiile
prevăzute de art. III alin. (4) din ordonanta criticată, în urma privatizării
prin vânzarea pachetului majoritar de actiuni”. De asemenea, Curtea a retinut
în decizia sa că “titularii drepturilor de creantă care au solicitat
deschiderea procedurii fată de societatea comercială ajunsă în stare de
incapacitate de plată au posibilitatea ca, la închiderea procedurii speciale
prevăzute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, să-si recupereze
creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, în conditiile
dreptului comun, de la succesorii societătii privatizate”.
Cu privire la critica de neconstitutionalitate a art.
III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 în raport cu art. 41 alin. (1) si (2)
din Constitutie, se constată că, prin Decizia nr. 273 din 22 octombrie 2002,
Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra acestui aspect, arătând că
aceste dispozitii constitutionale nu au incidentă, textul de lege criticat
vizând exclusiv procedurile prevăzute de Legea nr. 64/1995 în caz de insolventă
a debitorilor comercianti aflati în incapacitate vădită de plată a datoriilor
exigibile cu sumele disponibile. Asa fiind, suspendarea acestor proceduri nu
aduce atingere dreptului de proprietate al titularilor creantelor, putând doar
să determine întârzierea realizării acestor drepturi. Pentru aceleasi
considerente s-a arătat că nu poate fi retinută nici încălcarea principiului
ocrotirii egale a proprietătii private, indiferent de titular. În sfârsit,
Curtea observă că în spetă nu este vorba de o problemă de constitutionalitate,
ci de una de interpretare si aplicare a legii, care însă intră în competenta
instantei de judecată, judecătorul-sindic putând pronunta închiderea procedurii
în conditiile dispozitiilor Legii nr. 64/1995.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea
nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a
falimentului, exceptie ridicată de Casa judeteană de pensii Bistrita-Năsăud în
dosarele nr. 5/F/1999 si nr. 38/F/2000 al Tribunalului Bistrita-Năsăud.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 18 martie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
constituirea si functionarea Comitetului interministerial si a comitetelor
judetene pentru zona montană
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 12
alin. (2) si (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea
Guvernului României si a ministerelor,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - În vederea coordonării unor actiuni unitare
în domeniul dezvoltării si protectiei zonelor montane din România se constituie
Comitetul interministerial pentru zona montană, denumit în continuare Comitet
interministerial, organism fără personalitate juridică, ce functionează pe
lângă Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.
Art. 2. - (1) Comitetul interministerial se compune
din reprezentantii următoarelor ministere:
a) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor;
b) Ministerul Administratiei Publice;
c) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;
d) Ministerul Culturii si Cultelor;
e) Ministerul Educatiei si Cercetării;
f) Ministerul Turismului;
g) Ministerul Finantelor Publice;
h) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuintei;
i) Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie;
j) Ministerul Dezvoltării si Prognozei;
k) Ministerul Sănătătii si Familiei;
l) Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale.
(2) Componenta nominală a Comitetului interministerial
se aprobă de presedintele acestuia, pe baza propunerilor formulate de
conducătorii ministerelor prevăzute la alin. (1).
(3) Membrii Comitetului interministerial sunt
reprezentati la nivel de secretar de stat. În situatiile în care acestia sunt
în imposibilitatea de a participa, reprezentarea se face la nivel de director
general sau director, după caz, împuternicit de ministru sau de secretarul de stat.
(4) În functie de ordinea de zi a reuniunii, Comitetul
interministerial poate invita pentru participare, cu rol consultativ,
specialisti din cadrul ministerelor sau ai unor organizatii guvernamentale si
neguvernamentale cu activităti în zona montană.
(5) În cadrul ministerelor reprezentate în Comitetul
interministerial, prin grija conducerii acestora, se va constitui câte un grup
de lucru pentru zona montană.
Art. 3. - Presedintele onorific al Comitetului
interministerial este primul-ministru, iar presedintele executiv este ministrul
agriculturii, alimentatiei si pădurilor, care poate delega, ca reprezentant al
ministrului, pe unul dintre secretarii de stat ai Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor, pentru desfăsurarea activitătilor curente ale
Comitetului interministerial.
Art. 4. - (1) Comitetul interministerial avizează si
coordonează proiectele de actiuni, politici si strategii sectoriale pentru
protectia si dezvoltarea durabilă a zonei montane la nivel national.
(2) Comitetul interministerial exercită următoarele
atributii:
a) adoptă decizii, cu caracter de recomandare, în
vederea asigurării coerentei în procesul de elaborare si de promovare a actelor
normative care vizează dezvoltarea si protectia zonei montane, valorificarea
superioară a resurselor naturale si umane din zona montană;
b) îndrumă si participă la aplicarea strategiilor si
politicilor nationale si sectoriale pentru zona montană de către organele de
specialitate ale administratiei publice centrale si, la nivel local, prin
comitetele judetene pentru zona montană;
c) colaborează cu organele de specialitate ale
administratiei publice centrale, cu institutiile de învătământ superior, cu
autoritătile administratiei publice locale, cu comitetele judetene pentru zona
montană, precum si cu organizatii neguvernamentale si agenti economici, cu alte
persoane de drept public si privat din România si din străinătate, în scopul
creării unui cadru favorabil dezvoltării durabile a zonei montane;
d) efectuează analiza, sinteza si prognoza fenomenelor
social-economice din zona montană, în baza datelor primite din partea
comitetelor judetene pentru zona montană, stabileste prioritătile si prezintă
periodic informări Guvernului în legătură cu evolutia actiunilor ce se
întreprind si face propuneri privind prevenirea oricăror actiuni defavorabile
zonei montane;
e) colaborează la organizarea manifestărilor
stiintifice si culturale, a târgurilor si expozitiilor, precum si a altor
activităti cu caracter promotional si educativ, destinate zonei montane, pe
plan intern, si participă la astfel de actiuni pe plan international;
f) promovează prin mass-media programe educative
privitoare la zona montană, contribuind la formarea unei culturi montane în
România;
g) practică schimbul de informatii în domeniul
activitătii proprii si foloseste experti, agenti economici si alte persoane
juridice care pot contribui la elaborarea programelor si studiilor de
specialitate;
h) editează materiale informativ-educative si
promotionale, independent sau în colaborare cu institutii din tară si din
străinătate;
i) organizează activitatea de instruire, pentru
specificul dezvoltării durabile a mediului montan, a membrilor grupurilor de
lucru pentru zona montană din cadrul ministerelor reprezentate în Comitetul
interministerial.
Art. 5. - Regulamentul propriu de organizare si
functionare se elaborează si se adoptă la prima reuniune a Comitetului
interministerial, care va avea loc în termen de 60 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei hotărâri, se aprobă prin ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor si se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 6. - (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, prin Agentia Natională a Zonei Montane, asigură secretariatul
Comitetului interministerial.
(2) Secretarul general al Comitetului interministerial
este directorul Agentiei Nationale a Zonei Montane din cadrul Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, care asigură coordonarea activitătii
secretariatului acestuia.
(3) Atributiile si responsabilitătile secretariatului
se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului
interministerial.
Art. 7. - Deciziile adoptate de Comitetul
interministerial potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) se comunică Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor în termen de 10 zile de la adoptare, în
vederea stabilirii măsurilor si demersurilor necesare.
Art. 8. - (1) Pentru buna functionare a
secretariatului Comitetului interministerial, la nivelul Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Pădurilor se constituie colectivul de lucru pentru zona
montană, aflat în coordonarea Agentiei Nationale a Zonei Montane.
(2) Colectivul de lucru pentru zona montană este
condus de directorul Agentiei Nationale a Zonei Montane si are în componentă
specialisti desemnati prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si
pădurilor, care, pe lângă atributiile specifice posturilor ocupate, vor
participa si la lucrările secretariatului Comitetului interministerial.
Art. 9. - (1) În judetele cu zonă montană se
constituie, prin ordin al prefectului, comitetul judetean pentru zona montană,
organism fără personalitate juridică, în scopul coordonării unor actiuni
unitare în domeniul dezvoltării si protectiei zonei montane la nivel judetean.
(2) Comitetul judetean pentru zona montană se compune
din prefect, presedintele consiliului judetean, precum si din conducătorii
următoarelor institutii publice:
a) directia generală pentru agricultură si industrie
alimentară judeteană;
b) inspectoratul teritorial de regim silvic si
cinegetic;
c) directia silvică;
d) inspectoratul judetean de protectie a mediului;
e) directia apelor;
f) directia pentru cultură, culte si patrimoniu
cultural national judeteană;
g) inspectoratul scolar judetean;
h) directia generală a finantelor publice judeteană;
i) directia de sănătate publică judeteană;
j) directia de muncă si solidaritate socială
judeteană.
(3) Membrii comitetului judetean pentru zona montană
sunt reprezentati la nivel de director general, inspector scolar general,
inspector-sef sau director.
(4) Functia de presedinte al comitetului judetean
pentru zona montană este îndeplinită de prefectul judetului, care îl poate
delega ca reprezentant pe subprefect pentru desfăsurarea activitătilor curente
ale comitetului judetean pentru zona montană.
(5) Functia de prim-vicepresedinte al comitetului
judetean pentru zona montană este îndeplinită de presedintele consiliului
judetean, iar functia de vicepresedinte este îndeplinită de directorul general
al directiei generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene.
(6) Secretariatul comitetului judetean pentru zona
montană se asigură prin structura specializată pentru zona montană din cadrul
directiei generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene.
Art. 10. - (1) Comitetul judetean pentru zona montană
coordonează si avizează proiectele locale privind actiunile pentru protectia si
dezvoltarea durabilă a zonei montane la nivel local si asigură implementarea
deciziilor Comitetului interministerial.
(2) Comitetul judetean pentru zona montană exercită
următoarele atributii:
a) îndrumă si coordonează organele de specialitate ale
administratiei publice la nivel local pentru punerea în aplicare a deciziilor
Comitetului interministerial privind politicile nationale si sectoriale pentru
zona montană
b) colaborează cu organismele neguvernamentale si
agentii economici din zona montană, cu universităti, cu alte persoane de drept
public si privat, în scopul dezvoltării durabile a zonei montane;
c) efectuează analiza, sinteza si prognoza fenomenelor
social-economice din zona montană, la nivel de judet, si prezintă periodic
informări Comitetului interministerial;
d) initiază si organizează la nivel local manifestări
stiintifice, culturale, târguri si expozitii, alte activităti cu caracter
promotional si educativ, destinate zonei montane;
e) pune în aplicare programele cultural-educative si
difuzează materiale promotionale privitoare la dezvoltarea durabilă a zonei
rural montane;
f) realizează schimbul de informatii cu alte comitete
judetene pentru zona montană si creează parteneriate cu experti, agenti
economici si alte persoane juridice care pot contribui la elaborarea de
proiecte specifice, studii de fezabilitate, memorii de necesitate sau
fundamentări pentru dezvoltarea durabilă montană la nivel local;
g) atrage fonduri din surse interne si externe si le
utilizează pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare durabilă
montană la nivel local;
h) sprijină persoanele fizice si juridice pentru
înfiintarea de exploatatii agricole montane, constructii agroturistice,
grajduri, anexe gospodăresti moderne si pentru formarea profesională a celor
interesati;
i) stabileste reprezentantul comitetului judetean
pentru zona montană în vederea participării la sedinte comune cu Comitetul
interministerial.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Ilie Sârbu
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
20 martie 2003.
Nr. 318.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului
“Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitătilor întreprinderilor mici si
mijlocii” care se finantează de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul
Ministerului Dezvoltării si Prognozei în cadrul programelor regionale specifice
În temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se aprobă structura, indicatorii si
fondurile aferente subprogramului “Dezvoltarea oraselor prin stimularea
activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii” care se finantează prin
bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2003 în cadrul
programelor regionale specifice, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Indicatorii aferenti subprogramului prevăzut la
alin. (1) sunt stabiliti în conditiile care au stat la baza elaborării
bugetului de stat.
Art. 2. - Finantarea subprogramului prevăzut la art. 1
se asigură de la bugetul de stat prin bugetul pe anul 2003 al Ministerului
Dezvoltării si Prognozei, capitolul 69.01 “Alte actiuni economice”.
Art. 3. - Subprogramul “Dezvoltarea oraselor prin
stimularea activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii” urmăreste
sustinerea financiară a investitiilor întreprinderilor mici si mijlocii care
îsi desfăsoară activitatea în localitătile urbane prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 5. - Procedura de implementare a subprogramului
prevăzut la art. 1 se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării si prognozei
si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile
de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
20 martie 2003.
Nr. 322.
ANEXA Nr.
1
Ordonator
principal de credite:
Ministerul
Dezvoltării si Prognozei
STRUCTURA, INDICATORII SI FONDURILE AFERENTE
subprogramului “Dezvoltarea oraselor prin stimularea
activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii”
1. Scop: dezvoltarea economică urbană prin
cresterea activitătilor economice desfăsurate de întreprinderile mici si
mijlocii
2. Obiective:
- crearea conditiilor pentru ca unele orase mici si
mijlocii să devină poli industriali care să atragă populatia din mediul rural
în activităti industriale;
- accelerarea dezvoltării economice a oraselor prin
mărirea fluxului de capital investitional;
- cresterea contributiei întreprinderilor mici si
mijlocii la crearea de noi locuri de muncă;
- cresterea investitiilor în sectorul privat;
- înfiintarea ori dezvoltarea firmelor capabile să
desfăsoare activităti productive sau de servicii generatoare de produse cu
valoare adăugată mare;
- diversificarea si îmbunătătirea produselor si
serviciilor;
- sporirea competitivitătii produselor autohtone.
3. Program: programe regionale specifice
Subprogram: “Dezvoltarea oraselor prin stimularea
activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii”
4. Indicatori:
|
Indicatori |
Valori estimate |
|
-
Indicatori de rezultate: |
|
|
Investitii
directe în întreprinderi mici si mijlocii |
817 miliarde lei (50% fonduri de la bugetul de stat) |
|
-
Indicatori fizici: Întreprinderi nou-înfiintate |
45 |
|
Întreprinderi
dezvoltate |
150 |
|
-
Indicatori de eficientă: Număr de locuri de muncă create în mod direct |
2.500 |
5. Finantarea subprogramului
- mii lei -
|
|
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
|
Finantarea
subprogramului - Total, din care pe surse de finantare |
198.000.000 |
627.608.000 |
825.608.000 |
|
-
bugetul de stat: |
100.000.000 |
316.804.000 |
416.804.000 |
|
- alte
surse: |
98.000.000 |
310.804.000 |
408.804.000 |
|
- surse
proprii ale solicitantilor |
98.000.000 |
310.804.000 |
408.804.000 |
6. Sursa de finantare:
Cod 01
Denumire: Bugetul de stat
- mii lei -
|
Denumire linii bugetare |
Codul bugetar |
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
||
|
Capitol |
Subcapitol |
Titlu |
||||
|
ALTE
ACTIUNI ECONOMICE |
69.01 |
|
|
100.000.000 |
316.804.000 |
416.804.000 |
|
Cheltuieli
curente |
|
|
01 |
100.000.000 |
316.804.000 |
416.804.000 |
|
Transferuri |
|
|
38 |
100.000.000 |
316.804.000 |
416.804.000 |
|
Administratie
centrală |
|
01 |
|
100.000.000 |
316.804.000 |
416.804.000 |
Cod 31
7. Denumire: Alte surse
- mii lei -
|
|
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
|
Surse
proprii ale solicitantilor |
98.000.000 |
310.804.000 |
408.804.000 |
8. Alte informatii:
- Subprogramul este implementat de Ministerul
Dezvoltării si Prognozei împreună cu agentiile pentru dezvoltare regională,
constituite potrivit Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în
România, cu modificările si completările ulterioare. Relatia dintre cele două
institutii, pentru realizarea prezentului subprogram, se asigură prin contract
de prestări de servicii.
- Subprogramul se încheie la 31 decembrie 2004.
- Subprogramul se adresează societătilor comerciale,
persoane juridice române, cu capital integral privat, care se încadrează în
categoria întreprinderilor mici si mijlocii definite conform Legii nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea
întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificările si completările ulterioare,
constituite înainte de data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I, a prezentei hotărâri.
- Suma minimă a finantării nerambursabile a unui
proiect este de 350 milioane lei si cea maximă de 3,5 miliarde lei.
- Procentul maxim de cofinantare asigurat de la
bugetul de stat solicitantilor, prin acest subprogram, este de 50% din
costurile totale eligibile ale proiectului.
- Durata de implementare a unui proiect este de 18
luni.
- În Procedura de implementare a subprogramului vor fi
detaliate criteriile de evaluare, acordându-se un punctaj mai mare proiectelor
care prevăd realizarea de investitii în localitătile urbane în care rata somajului
raportată la populatia în vârstă de 18-62 de ani a fost în ultimele 3 luni
superioară ratei somajului pe tară pentru populatia în vârstă de 18-62 ani.
- Subprogramul finantează:
- investitiile întreprinderilor mici si mijlocii în
achizitionarea de utilaje, instalatii, echipamente, cu exceptia
autovehiculelor, precum si în reabilitarea clădirilor necesare dezvoltării
productiei si/sau serviciilor;
- asistenta tehnică pentru implementarea
subprogramului (cheltuieli de personal, materiale si servicii) destinată
agentiilor pentru dezvoltare regională.
- Suma totală destinată pentru activitătile de
asistentă tehnică efectuate de agentiile pentru dezvoltare regională este de 8
miliarde lei.
ANEXA Nr.
2*)
LOCALITĂTI URBANE
în care se implementează subprogramul “Dezvoltarea
oraselor prin stimularea activitătilor întreprinderilor mici si mijlocii”
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI
privind
înfiintarea comisiilor de coordonare a miscării navelor maritime si fluviale în
porturile fluvio-maritime Galati si Tulcea
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1)
din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 412/2002, si ale art. 25 alin. (1) lit.
b) din Ordonanta Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si a
căilor navigabile, precum si desfăsurarea activitătilor de transport naval în
porturi si pe căi navigabile, republicată,
în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului
nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei,
ministrul lucrărilor publice, transporturilor si
locuintei emite prezentul ordin.
Art. 1. - În vederea coordonării traficului de nave
maritime si fluviale, a stabilirii ordinii de intrare/iesire si a tranzitului
navelor maritime si fluviale în porturile Galati si Tulcea, precum si a
alocării danelor se înfiintează comisiile de coordonare a miscării navelor
maritime si fluviale în porturile fluvio-maritime Galati si Tulcea, denumite în
continuare comisii, care îsi vor desfăsura activitatea în porturile
Galati si Tulcea.
Art. 2. - (1) Presedintii comisiilor sunt directorul
general al Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” -
S.A. Galati, pentru portul Galati, si directorul Sucursalei Tulcea a Companiei
Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati, pentru
portul Tulcea.
(2) Componenta comisiilor este prevăzută în anexa nr.
1.
(3) Secretariatul comisiilor este asigurat de
Serviciul coordonare activitate portuară si servicii publice din cadrul
Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati, pentru
portul Galati, si de
Compartimentul servicii portuare si urmărire
activitate portuară din cadrul Sucursalei Tulcea a Companiei Nationale
“Administratia Porturilor Dunării Maritime”, pentru portul Tulcea.
Art. 3. - Comisiile se întrunesc zilnic si stabilesc,
pentru următoarele 24 de ore:
a) programul de intrare/plecare în/din porturi, de
tranzitare, fără oprire, a navelor si de manevrare de la o dană la alta a
navelor maritime si fluviale, în functie de disponibilitatea danelor, de
asigurarea conditiilor de sigurantă a navigatiei si a serviciilor de sigurantă,
precum pilotajul, remorcajul de manevră si legarea/dezlegarea navelor;
b) alocarea danelor în functie de solicitările
agentilor economici care desfăsoară activităti de transport naval în porturile
fluvio-maritime Galati si Tulcea.
Art. 4. - Măsurile stabilite de comisii sunt
obligatorii pentru toti agentii economici din porturile fluvio-maritime Galati
si Tulcea.
Art. 5. - Operatorii portuari, societăti comerciale
care asigură încărcarea, descărcarea sau transbordarea mărfurilor în porturi,
vor stabili zilnic, împreună cu reprezentantii Societătii Nationale de
Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” - S.A. din zonă, programul de încărcare
si descărcare a vagoanelor. Programul stabilit va fi prezentat în cadrul
sedintelor zilnice ale comisiilor.
Art. 6. - (1) Agentii navelor maritime si fluviale vor
înainta Serviciului coordonare activitate portuară si servicii publice din
cadrul Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati
si Compartimentului servicii portuare si urmărire activitate portuară din
cadrul Sucursalei Tulcea a Companiei Nationale “Administratia Porturilor
Dunării Maritime” - S.A. Galati, cu cel putin 24 de ore înainte de sosirea
navelor maritime si fluviale în porturile fluvio-maritime Galati si Tulcea,
documentele de avizare de sosire a navei, întocmite în conformitate cu modelul
prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Operatorii portuari vor comunica zilnic
Serviciului coordonare activitate portuară si servicii publice - Dispecerat din
cadrul Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A.
Galati si Compartimentului servicii portuare si urmărire activitate portuară
din cadrul Sucursalei Tulcea a Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării
Maritime” - S.A. Galati datele operative privind operarea navelor maritime si
fluviale.
(3) Compania Natională “Administratia Porturilor
Dunării Maritime” - S.A. Galati va edita zilnic, pe suport hârtie si în formă
electronică, în cadrul portalului porturilor fluviomaritime românesti,
Buletinul informativ al navelor maritime si fluviale, care va cuprinde în
principal:
a) date de identificare a navelor maritime si
fluviale, precum: denumirea, pavilionul, lungimea, pescajul, portul de plecare,
portul de destinatie;
b) date referitoare la desfăsurarea operatiunilor
portuare, precum: data sosirii, data intrării la operare, data estimată a
terminării operatiunii, pozitia în port, operatorul portuar, agentul navei;
c) date de identificare a mărfurilor, precum: felul
mărfii, cantitatea totală de marfă, tara de provenientă, tara de destinatie,
tipul operatiunii, cantitatea operată în ultimele 24 de ore, restul de marfă
rămas de încărcat/descărcat.
Art. 7. - (1) Pentru efectuarea manevrelor de
intrare/iesire în/din port, de tranzitare fără oprire sau de schimbare a danei,
agentii navelor maritime si fluviale vor întocmi în mod obligatoriu Buletinul
de pilotaj, în trei exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) În cadrul sedintelor comisiilor, buletinele de
pilotaj vor fi avizate de reprezentantul Căpităniei Zonale Galati, respectiv de
reprezentantul Căpităniei Zonale Tulcea, si vor fi aprobate de reprezentantul
Companiei Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati,
respectiv de reprezentantul Companiei Nationale “Administratia Porturilor
Dunării Maritime” - S.A. Galati - Sucursala Tulcea.
(3) Nerespectarea acestui mod de lucru conduce la
neprogramarea manevrelor solicitate.
Art. 8. - (1) La acostarea navelor în danele porturilor
fluvio-maritime Galati si Tulcea reprezentantii autorizati ai Companiei
Nationale “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati vor elibera
Permisul de acostare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(2) Eliberarea Permisului de acostare este
conditionată de obtinerea de către navă sau agentul acesteia a acceptului de
intrare a navei în port, dat de căpitănia zonală a portului respectiv, pe baza
permisului de liberă practică, transmis de Directia de Sănătate Publică a
Judetului Galati, respectiv Tulcea, Serviciul Sanitar de Frontieră Port Galati,
respectiv Tulcea, si a constatării că nava îndeplineste conditiile minime de
navigatie în sigurantă în zona portuară, respectiv în port.
Art. 9. - (1) În cazul în care este necesar, se poate
modifica sau completa programul de miscare a navelor, modificare ce va fi
făcută de presedintii comisiilor după o consultare prealabilă a căpitanului-sef
de port al Căpităniei Zonale Galati, respectiv al Căpităniei Zonale Tulcea.
(2) În cazul în care, în timpul derulării programului
stabilit, se constată că sunt puse în pericol ordinea, disciplina si siguranta
navigatiei, căpitănia zonală a portului respectiv poate lua orice măsură care
să conducă la prevenirea evenimentelor de navigatie sau a altor situatii deosebite,
în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 10. - Trimestrial presedintii comisiilor vor
întocmi si vor înainta Directiei generale a transporturilor maritime, pe Dunăre
si căi navigabile din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor
si Locuintei un aport asupra activitătii comisiilor si propuneri de
îmbunătătire a activitătii acestora.
Art. 11. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului transporturilor nr. 101/1995 privind
înfiintarea comisiilor de coordonare a miscării navelor în porturile Tulcea,
Galati si Brăila, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183
din 14 august 1995.
Art. 12. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 13. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si
locuintei,
Marius Sorin Ovidiu Bota,
secretar de stat
Bucuresti,
14 martie 2003.
Nr. 389.
ANEXA Nr.
1
COMPONENTA
Comisiei de coordonare a miscării navelor maritime si
fluviale în portul fluvio-maritim Galati
1. Directorul general al Companiei Nationale
“Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati sau reprezentantul
acestuia, în calitate de presedinte;
2. Căpitanul-sef al Căpităniei Zonale Galati sau
reprezentantul acestuia;
3. Reprezentantul Societătii Nationale de Transport
Feroviar de Marfă “CFR Marfă” - S.A. pentru Galati sau reprezentantul acestuia;
4. Reprezentantul Regiei Autonome “Administratia
Fluvială a Dunării de Jos” - Galati;
5. Reprezentantul Santierului Naval “Damen” Galati;
6. Reprezentantii agentilor maritimi de nave;
7. Reprezentantii societătilor de transport fluvial;
8. Reprezentantii societătilor de exploatare portuară
si expeditii de mărfuri;
9. Reprezentantii societătilor de pilotaj, remorcaj de
manevră si de legare/dezlegare a navelor;
10. Reprezentantii organelor vamale din portul
fluviomaritim Galati;
11. Reprezentantii politiei de control al traficului
de frontieră din portul fluvio-maritim Galati;
12. Reprezentantii altor agenti economici interesati
care îsi desfăsoară activitatea în portul fluvio-maritim Galati.
Societătile comerciale sau persoanele juridice au
obligatia de a comunica în scris secretariatului comisiei, sub semnătură
autorizată, numele si functia persoanelor titulare sau ale înlocuitorilor
acestora, care le reprezintă si pot dispune măsuri în numele acestora.
COMPONENTA
Comisiei de coordonare a miscării
navelor maritime si fluviale în portul fluvio-maritim Tulcea
1. Directorul general al Companiei Nationale
“Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati - Sucursala Tulcea
sau reprezentantul acestuia, în calitate de presedinte;
2. Căpitanul-sef al Căpităniei Zonale Tulcea sau
reprezentantul acestuia;
3. Reprezentantul Societătii Nationale de Transport
Feroviar de Marfă “CFR Marfă” - S.A. pentru Tulcea sau reprezentantul acestuia;
4. Reprezentantul Regiei Autonome “Administratia
Fluvială a Dunării de Jos” - pentru portul Tulcea;
5. Reprezentantul Santierului Naval “Aker” Tulcea;
6. Reprezentantii agentilor maritimi de nave;
7. Reprezentantii societătilor de transport fluvial;
8. Reprezentantii societătilor de exploatare portuară
si expeditii de mărfuri;
9. Reprezentantii societătilor de pilotaj, remorcaj de
manevră si de legare/dezlegare a navelor;
10. Reprezentantii organelor vamale din portul
fluviomaritim Tulcea;
11. Reprezentantii politiei de control al traficului
de frontieră din portul fluvio-maritim Tulcea;
12. Reprezentantii altor agenti economici interesati
care îsi desfăsoară activitatea în portul fluvio-maritim Tulcea.
ANEXA Nr.
2*)
ANEXA Nr.
3
|
Aprobat, Compania
Natională “Administratia Porturilor Dunării
Maritime” - S.A. Galati (Compania Natională
“Administratia Porturilor Dunării Maritime”
- S.A. Galati - Sucursala Tulcea) Agentul
navei Operatorul
portuar Santierul
naval (dacă operatiunea portuară se execută în incinta acestuia) |
Avizat, Căpitănia Zonală Galati (Căpitănia Zonală Tulcea) |
BULETIN DE PILOTAJ
Prin prezentul solicităm Companiei de pilotaj să
efectueze manevra navei ..., de la la ..., în portul , în baza hotărârii
Comisiei de coordonare a miscării navelor maritime si fluviale în portul Galati
(Tulcea), îndata de .., ora .
Datele caracteristice ale navei sunt:
1. Pavilion
2. Tipul
3. Lungimea totală
4. Lătimea
5. Pescajul maxim
6. Pescajul maxim la manevră
7. Tonajul brut/tonajul net
8. Deadweight
Plata prestatiilor efectuate se va face de către ……….din
contul…………., deschis la …….
Depus.
|
Data …………..
|
Ora .………………. |
Semnătura persoanei care comandă prestarea operatiunii
de pilotaj
…………………….
ANEXA Nr.
4*)
