MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 236         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 7 aprilie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

113. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997

 

Acord privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat

 

178. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            347. - Hotărâre privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate chimice periculoase

 

            373. - Hotărâre privind aprobarea închirierii unei părti a unui imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            555/1.020/2002-1/2003. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind aprobarea Metodei de analiză de referintă pentru detectarea laptelui de vacă si a cazeinatilor din lapte de vacă în brânzeturile produse din lapte de oaie, lapte de capră sau lapte de bivolită ori din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită

 

251. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor privind constituirea Comisiei pentru acordarea licentei de depozit pentru semintele de  consum

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

            Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997, ratificat prin Legea nr. 117/1997.

 

            Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

            Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 17 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Bucuresti, 2 aprilie 2003.

Nr. 113.

 

ACORD

privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat

 

ARTICOLUL I

Scop

 

            Scopul prezentului acord este modificarea art. 1 “Echivalenta si clasificarea informatiilor militare secrete de stat” din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997.

 

ARTICOLUL II

Clasificarea de securitate si echivalenta

 

            Articolul 1 “Echivalenta si clasificarea informatiilor militare secrete de stat” din acordul mentionat mai sus va avea următoarea formă:

            (1) Clasificările de securitate si echivalentele lor pentru părti sunt:

 

În România

Echivalenta în limba engleză

În Republica Ungară

Strict secret de importantă deosebită

Top secret

Szigorúan titkos

Strict secret

Secret

Titkos

Secret

Confidential

Bizalmas

Secret de serviciu

Restricted

Korlátozott terjesztésü

 

            (2) Ambele părti se vor informa reciproc despre orice modificare a clasificărilor de securitate.

            (3) Orice copie a informatiilor si materialelor secrete va purta nivelul de clasificare desemnat de partea emitentă.

 

ARTICOLUL III

Intrarea în vigoare

 

            Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părtile se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.

            Semnat la Arad la 17 octombrie 2002, în limbile română, maghiară si engleză, în câte două exemplare originale, toate textele fiind egal autentice.

În cazul unor divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Ioan Mircea Pascu,

ministrul apărării nationale

Pentru Guvernul Republicii Ungare,

Juhász Ferenc,

ministrul apărării

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997

 

            În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciprocă a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 1 aprilie 2003.

Nr. 178.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind restrictionarea introducerii pe piată si a utilizării anumitor substante si preparate chimice periculoase

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 36 lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 451/2001,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileste restrictiile la introducerea pe piată si utilizarea substantelor, grupelor de substante si preparatelor chimice periculoase prevăzute în anexa nr. 1, în scopul asigurării protectiei sănătătii populatiei si a mediului.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:

a) transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase pe calea ferată, rutieră, navală si aeriană;

b) substantelor si preparatelor chimice periculoase care se exportă în tări care nu sunt membre ale Uniunii Europene;

c) substantelor si preparatelor chimice periculoase aflate în tranzit sau care sunt supuse operatiunilor vamale, cu conditia ca acestea să nu fie procesate.

Art. 3. - În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:

a) substantă - element chimic si compusii săi în stare naturală sau obtinuti printr-un proces de productie, continând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitătii produsului si orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substantei si fără a-i modifica compozitia;

b) preparat - amestecuri sau solutii compuse din două ori mai multe substante.

Art. 4. - (1) Substantele, grupele de substante si preparatele chimice periculoase prevăzute la art. 1 se pot introduce pe piată si se pot utiliza numai cu respectarea conditiilor specifice de restrictionare stabilite în anexa nr. 1, coloana B.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică substantelor, grupelor de substante si preparate chimice periculoase utilizate pentru activitătile de cercetare, dezvoltare si pentru efectuarea analizelor chimice în cadrul procesului de învătământ.

Art. 5. - Lista cuprinzând substantele, grupele de substante si preparatele chimice periculoase, clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, conform Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002, incluse în anexa nr. 1 la pozitiile 29, 30 si 31, este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 6. - (1) În scopul adaptării la progresul tehnic, anexele nr. 1 si 2 se actualizează periodic cu substantele, grupele de substante si preparatele chimice periculoase restrictionate la introducerea pe piată, ca rezultat al evaluării riscului pe care acestea îl reprezintă asupra sănătătii populatiei si mediului.

(2) Actualizarea anexelor nr. 1 si 2 se face prin ordin comun al ministrului industriei si resurselor, al ministrului muncii si solidaritătii sociale, al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului sănătătii si familiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - (1) Controlul respectării prevederilor prezentei hotărâri si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.

(2) Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase informează periodic Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Sănătătii si Familiei privind situatiile constatate ca urmare a controlului efectuat, aspectele deosebite remarcate si măsurile aplicate.

Art. 8. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 9. - (1) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Anexa nr. 2 se procură de la Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.

Art. 10. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 iulie 2005.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), termenul de intrare în vigoare este 1 ianuarie 2007 pentru pozitia 6 “Fibre de azbest” din anexa nr. 1.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 martie 2003.

Nr. 347.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

SUBSTANTE, GRUPURI DE SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

restrictionate la introducerea pe piată si utilizare, conditii de restrictionare

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea închirierii unei părti a unui imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 14, 15 si 16 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Art. 1. - (1) Ministerul Apărării Nationale este împuternicit să închirieze prin licitatie publică, în conditiile legii, partea de imobil, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

            (2) Cuantumul chiriei datorate va fi stabilit în euro si se va achita în lei, la cursul stabilit de Banca Natională a României la data efectuării plătii.

            Art. 2. - (1) Ministerul Apărării Nationale va retine o cotă de 50% din chiria prevăzută în contractul de închiriere, ca venituri proprii pentru finantarea activitătilor sportive, diferenta urmând să fie virată la bugetul de stat.

            (2) În contractul de închiriere se vor specifica clauze privind utilizarea, conservarea si restituirea bunurilor închiriate, precum si clauze de natură să asigure exploatarea potrivit specificului acestora.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

George Maior,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 aprilie 2003.

Nr. 373.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, care pot fi închiriate

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică care administrează imobilul

Caracteristicile imobilului/numărul de identificare

Suprafata terenului

Municipiul Bucuresti, bd. Ghencea

nr. 45, sectorul 6

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 1950 (partial), cod 8.29.09, nr. MF 103598

1. Stadionul Ghencea, compus din:

- tribuna oficială;

- tribuna I;

- tribuna a II-a, inclusiv pavilionul administrativ;

- peluza 1;

- peluza 2;

- parcările de la tribuna oficială

- Suprafata construită = 12.318 m2

- Suprafata terenului = 37.700 m2

2. Terenuri de antrenament (nr. 4, 5, 6 si 7)

- Suprafata = 33.825 m2

3. Teren de minifotbal

- Suprafata = 4.032 m2

4. Terenul dintre tribuna I si Fabrica de confectii, adiacent parcării

- Suprafata = 34.390 m2, din care 7.704 m2 teren de antrenament

5. Parcări betonate

- Suprafata = 9.275 m2

6. Garaj din tablă ondulată

- Suprafata construită = 130 m2

7. Clădirea centrului de copii si juniori - partial

- Suprafata = 531 m2 (2/3 din clădire)

- Suprafata

construită = 27.538 m2

- Suprafata

terenului = 194.222 m2

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII,

ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Nr. 555 din 2 decembrie 2002

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 1.020 din 17 decembrie 2002

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU

PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 1 din 16 ianuarie 2003

 

ORDIN

privind aprobarea Metodei de analiză de referintă pentru detectarea laptelui de vacă si a cazeinatilor din lapte de vacă în brânzeturile produse din lapte de oaie, lapte de capră sau lapte de bivolită ori din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 132.534 din 5 noiembrie 2002 al Directiei generale de elaborare si armonizare a politicilor, strategiilor si programelor,

având în vedere prevederile art. 38 alin. (9) lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrul sănătătii si familiei si presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metoda de analiză de referintă pentru detectarea laptelui de vacă si a cazeinatilor din lapte de vacă în brânzeturile produse din lapte de oaie, lapte de capră sau lapte de bivolită ori din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Metoda de analiză de referintă se aplică în laboratoarele oficiale ale autoritătilor competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, stabilite prin art. 38 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2002.

Art. 3. - Agentii economici care produc si/sau comercializează brânzeturi ale căror denumire si compozitie, mentionate pe etichetă sau în declaratia de conformitate cu specificatia tehnică, nu corespund cu rezultatele analizelor de laborator se sanctionează de către autoritătile mentionate în art. 2, conform art. 41-43 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2002.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, Ministerul Sănătătii si Familiei, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, agentii economici care desfăsoară activităti de producere si comercializare a brânzeturilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 1 ianuarie 2004.

 

Ministrul agriculturii,

alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

p. Ministrul sănătătii si familiei,

Radu Deac,

secretar de stat

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

METODA DE ANALIZĂ DE REFERINTĂ

pentru detectarea laptelui de vacă si a cazeinatilor din lapte de vacă în brânzeturile produse din lapte de oaie, lapte de capră sau lapte de bivolită ori din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită

 

I. Generalităti

1.1. Metoda de analiză de referintă se utilizează în vederea garantării faptului că brânza care trebuie produsă exclusiv din lapte de oaie, lapte de capră sau lapte de bivolită ori dintr-un amestec de lapte de oaie, capră si bivolită nu contine de fapt cazeină din lapte de vacă.

1.2. Se consideră că este prezentă cazeina din lapte de vacă dacă continutul aparent de cazeină din lapte de vacă al probei analizate este mai mare sau egal cu continutul probei de referintă descrise, care contine 1% lapte de vacă.

2. Metodele de rutină folosite pentru detectarea cazeinei din lapte de vacă în brânzeturile mentionate la pct. 1 se utilizează în următoarele conditii:

a) limita de detectare trebuie să fie de 0,5% sau mai mică;

b) nu apar rezultate fals-pozitive. Dacă această conditie nu este îndeplinită, orice probă pentru care s-a obtinut un rezultat pozitiv trebuie analizată prin metoda de referintă;

c) cazeina din laptele de vacă trebuie să poată fi detectată cu sensibilitatea cerută chiar si după perioade lungi de maturare, asa cum se poate întâmpla în conditii comerciale normale. Dacă această conditie nu este îndeplinită pentru un anumit tip de brânză mentionat la pct. 1, brânza respectivă trebuie analizată prin metoda de referintă.

II. Descrierea metodei

1. Obiect

Detectarea laptelui de vacă si a cazeinei în brânzeturile produse din lapte de oaie, lapte de capră, lapte de bivolită sau din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită prin focalizarea izoelectrică a γ-cazeinelor după plasminoliză

2. Domeniu de aplicare

Prezenta metodă poate fi folosită pentru detectarea sensibilă si specifică a laptelui de vacă si a cazeinatului natural sau tratat termic în brânzeturile proaspete si maturate produse din lapte de oaie, lapte de capră, lapte de bivolită sau din amestecuri de lapte de oaie, capră si bivolită. Nu poate fi folosită pentru detectarea falsificării laptelui si a brânzei cu concentrate de proteine de zer de vacă tratate termic.

3. Principiu

3.1. Izolarea cazeinei din brânză si din probele de referintă

3.2. Dizolvarea cazeinelor izolate si tratarea acestora prin clivare plasminică (EC.3.4.21.7)

3.3. Focalizarea izoelectrică a cazeinelor tratate cu plasmină în prezenta ureii si colorarea proteinelor

3.4. Evaluarea benzilor colorate de γ2- si γ3-cazeină (dovezi ale prezentei laptelui de vacă) prin compararea benzilor obtinute din probă cu benzile obtinute pe acelasi gel din probele de referintă continând 0% si 1% lapte de vacă.

4. Reactivi

În afara cazurilor mentionate explicit, produsele chimice obtinute trebuie să fie de puritate analitică. Apa folosită trebuie să fie bidistilată sau de o puritate echivalentă.

Observatie: Următoarele detalii se aplică gelurilor de poliacrilamide cu continut de uree preparate în laborator, cu dimensiunile de 265 x 125 x 0,25 mm. Dacă se folosesc geluri de alte dimensiuni sau tipuri, se poate dovedi necesară schimbarea conditiilor de separare.

Focalizarea izoelectrică

4.1. Reactivi pentru producerea gelurilor de poliacrilamide cu continut de uree

4.1.1. Prepararea solutiei “de bază” de gel

Se dizolvă în apă:

4,85 g acrilamidă

0,15 g N, N’-metilen-bis-acrilamidă (BIS)

48,05 g uree

15,00 g glicerină (87% m/m) si se completează cu apă până la 100 ml, apoi se păstrează produsul obtinut în frigider, într-un recipient din sticlă de culoare închisă.

Observatie: În locul cantitătilor fixe de acrilamide neurotoxice mentionate mai sus se poate folosi o solutie de acrilamidă/BIS prefabricată care poate fi găsită în comert.

Dacă o astfel de solutie contine 30% m/v acrilamidă si 0,8% m/v BIS, cantitătile de acrilamidă si BIS din preparatul de mai sus se înlocuiesc cu 16,2 ml de solutie.

Termenul de valabilitate a solutiei “de bază” este de maximum 10 zile; dacă conductibilitatea acesteia este mai mare de 5 µS, se deionizează substanta prin agitare cu 2 g Amberlite MB-3 timp de 30 de minute, apoi se filtrează printr-o membrană de 0,45 µm.

4.1.2. Solutia de gel

Se prepară o solutie de gel amestecându-se aditivii si amfolitii cu solutia “de bază” de gel (vezi pct. 4.1.1):

9,0 ml solutie “de bază”

24 mg §-alanină

500 µl amfolit pH 3,5-9,51)

250 µl amfolit pH 5-71)

250 µl amfolit pH 6-81)

Se amestecă solutia de gel si se degazeifică timp de două sau trei minute într-o baie cu ultrasunete sau sub vid.

Observatie: Solutia de gel se prepară imediat înainte de a se turna (vezi pct. 6.2).

4.1.3. Catalizatori:

4.1.3.1. N, N, N’ N’ - tetrametiletilendiamină (Temed)

4.1.3.2. 40% m/v persulfat de amoniu (PER)

Se dizolvă 800 mg PER în apă si se completează cu apă până la 2 ml.

Observatie: A se folosi întotdeauna solutie PER proaspăt preparată.

4.2. Fluid de contact: kerosen sau parafină lichidă

4.3. Solutie anodică: se dizolvă în apă 5,77 g acid fosforic (85% m/m) si se diluează până la 100 ml.

4.4. Solutie catodică: se dizolvă în apă 2,00 g hidroxid de sodiu si se diluează până la 100 ml.

Prepararea probei

4.5. Reactivi pentru izolarea proteinelor

4.5.1. Se diluează acid acetic (25,0 ml acid acetic glacial completat cu apă până la 100 ml)

4.5.2. Clorură de metilen

4.5.3. Acetonă

4.6. Solutie tampon de dizolvare a proteinei

Se dizolvă în apă:

5,75 g glicerină (87% m/m)

24,03 g uree

250 mg ditiotreitol si se completează cu apă până la 50 ml.

Observatie: Se păstrează substanta în frigider; termen de valabilitate: maximum o săptămână.

4.7. Reactivi pentru clivarea plasminică a cazeinelor

4.7.1. Solutie tampon de carbonat de amoniu Se titrează până la pH 8 o solutie de bicarbonat de amoniu 0,2 mol/l (1,58 g/100 ml apă) continând acid etilendiaminotetraacetic 0,05 mol/l (EDTA, 1,46 g/100 ml), cu o solutie de carbonat de amoniu 0,2 mol/l (1,92 g/100 ml apă) continând 0,05 mol/l EDTA.

4.7.2. Plasmină bovină (EC 3.4.21.7), cu activitate de minimum 5 U/ml

4.7.3. Solutie de acid μ-aminocaproic pentru inhibarea enzimelor

Se dizolvă 2,624 g acid μ-aminocaproic (acid 6-amino-nhexanoic) în 100 ml de etanol 40% (v/v).

4.8. Probe de referintă

4.8.1. De la Institutul pentru Materiale si Măsurători de Referintă al Comunitătii, B-2440 Geel, Belgia, pot fi obtinute probe de referintă certificate, obtinute din amestecuri de lapte degresat de oaie si capră continând 0%, respectiv 1% lapte de vacă.

4.8.2. Prepararea probelor de referintă provizorii de laborator din lapte de bivolită închegat continând 0% si 1% lapte de vacă

Laptele degresat se prepară prin centrifugarea laptelui crud de bivolită sau de vacă vrac la 37şC (2.500 g, timp de 20 de minute). După răcirea rapidă a tubului si a continutului la 6-8şC stratul superior de grăsime se îndepărtează în totalitate. Pentru prepararea probei standard 1% se adaugă 5,00 ml lapte de vacă degresat la 495 ml lapte de bivolită degresat într-un vas de 1 l, se ajustează pH-ul la 6,4 prin adăugarea de acid lactic diluat (10% m/v). Se ajustează temperatura la 35şC si se adaugă 100 µl cheag de vitel (activitatea reninică 1:10000, c. 3000 U/ml), se amestecă timp de 1 minut, apoi se acoperă vasul cu o folie de aluminiu si se lasă la 35şC timp de o oră pentru a se forma coagulul. După formarea acestuia laptele închegat este liofilizat în întregime fără omogenizare prealabilă si fără a se extrage zerul. După liofilizare produsul se zdrobeste până se obtine o pulbere fină omogenă. Pentru prepararea probei standard 0% se urmează aceeasi procedură, folosindu-se lapte degresat de bivolită veritabil.

Probele trebuie păstrate la -20şC.

Observatie: Înaintea preparării probelor standard se recomandă verificarea puritătii laptelui de bivolită prin focalizarea izoelectrică a cazeinelor tratate cu plasmină.

Reactivi pentru colorarea proteinelor

4.9. Fixator: se dizolvă în apă 150 g acid tricloroacetic si se completează cu apă până la 1.000 ml.

4.10. Solutie pentru decolorare: se diluează cu apă distilată până la 2.000 ml 500 ml metanol si 200 ml acid acetic glacial.

Observatie: Se prepară zilnic o solutie proaspătă de decolorare; solutia poate fi preparată prin amestecarea de volume egale de solutii “de bază” metanol 50% (v/v) si acid acetic glacial 20% (v/v).

4.11. Solutii pentru colorare

4.11.1. Solutie pentru colorare (solutie “de bază” 1)

Se dizolvă 3,0 g Albastru Briliant de Coomassie G-250 (C.I. 42655) în 1.000 ml metanol 90% (v/v), folosindu-se un agitator magnetic (timp de aproximativ 45 de minute), apoi se filtrează prin două filtre cutate de hârtie cu porozitate medie.

4.11.2. Solutie pentru colorare (solutie “de bază” 2)

Se dizolvă 5,0 g sulfat de cupru (pentahidrat în 1.000 ml acid acetic 20% (v/v).

4.11.3. Solutie pentru colorare (solutie de lucru)

Se amestecă 125 ml din fiecare solutie “de bază” (pct. 4.11.1, 4.11.2) imediat înainte de colorare.

Observatie: Se recomandă prepararea solutiei de colorare în ziua folosirii acesteia.

5. Aparatură

5.1. Plăci de sticlă (265 x 125 x 4 mm); rolă de cauciuc (lătime 15 cm), masă reglabilă

5.2. Foi sustinătoare de gel (265 x 125 mm)

5.3. Foaie de acoperire (280 x 125 mm). Se lipeste o bucată de bandă adezivă (280 x 6 x 0,25 mm) pe fiecare latură lungă (vezi figura 1).

5.4. Cuvă de electrofocalizare cu placă de răcire (de exemplu: 265 x 125 mm) cu unitate de alimentare electrică adecvată 2,5 kV) sau cu aparat automat de electroforeză

5.5. Criostat de circulatie reglabilă la 12±0,5şC

5.6. Centrifugă care poate realiza 3.000 g

5.7. Benzi de electrozi (ł 265 mm)

5.8. Sticle picurătoare de plastic pentru solutiile anodice si catodice

5.9. Aplicatoare de probe (10 x 5 mm, viscoză sau hârtie de filtru cu absorbtie redusă a proteinelor)

5.10. Foarfece, scalpele si pensete din otel inoxidabil

5.11. Cuve din otel inoxidabil pentru colorare si decolorare (de exemplu: tăvi de 280 x 150 mm)

5.12. Omogenizator ajustabil cu tijă (diametrul tijei 10 mm), viteză de rotatie 8.000-20.000 rpm

5.13. Agitator magnetic

5.14. Baie cu ultrasunete

5.15. Aparat de sudură a foliilor

5.16. Micropipete de 25 µl

5.17. Concentrator sub vid sau liofilizator

5.18. Baie de apă cu agitator, reglabilă si care poate realiza 35 si 40±1şC

5.19. Echipament de densitometrie cu citire la l = 634 nm

6. Procedura de testare

6.1. Prepararea probei

6.1.1. Izolarea cazeinelor

Se cântăreste într-un tub de centrifugă de 100 ml echivalentul a 5 g materie uscată de brânză sau probă de referintă, se adaugă 60 ml apă distilată si se omogenizează cu un omogenizator cu tijă (8.000-10.000 rpm). Se ajustează la un pH de 4,6 cu o solutie de acid acetic diluat (pct. 4.5.1) si se pune în centrifugă (5 minute, 3.000 g). Se decantează grăsimea si zerul, se omogenizează reziduul la 20.000 rpm în 40 ml apă distilată ajustată la un pH de 4,5 cu solutie de acid acetic diluat (pct. 4.5.1), se adaugă 20 ml diclorometan (pct. 4.5.2), se omogenizează din nou si se pune în centrifugă (5 minute, 3.000 g). Se îndepărtează cu o spatulă stratul de cazeină care se află între faza apoasă si cea organică (vezi figura 2) si se elimină ambele faze. Se reomogenizează cazeina în 40 ml apă distilată (vezi mai sus) si în 20 ml diclorometan (pct. 4.5.2), apoi se pune în centrifugă. Se repetă procedura până când ambele faze extrase sunt incolore (de două sau trei ori). Se omogenizează reziduul de proteină cu 50 ml acetonă (pct. 4.5.3) si se filtrează printr-un filtru cutat cu hârtie de porozitate medie. Se spală de fiecare dată reziduul de pe filtru cu câte două portii separate de 25 ml acetonă si se lasă să se usuce în aer sau în curent de azot, apoi se transformă în pulbere într-un mojar.

Observatie: Cazeina izolată uscată trebuie păstrată la -20şC.

6.1.2. Clivarea plasminică a §-cazeinelor pentru intensificarea γ-cazeinelor

Se prepară o suspensie de 25 mg cazeine izolate (pct. 6.1.1) în 0,5 ml solutie tampon de carbonat de amoniu (pct. 4.7.1) si se omogenizează timp de 20 de minute, folosindu-se, de exemplu, tratamentul ultrasonic. Se încălzeste la 40şC si se adaugă 10 µl plasmină (pct. 4.7.2), apoi se amestecă si se incubează timp de o oră la 40şC, agitând încontinuu. Pentru a inhiba enzimele se adaugă 20 µl solutie de acid μ-aminocaproic (pct. 4.7.3), apoi se adaugă 200 mg uree solidă si 2 mg ditiotreitol. Observatie: Pentru a obtine o simetrie mai mare a benzilor cazeinice focalizate se recomandă liofilizarea solutiei după adăugarea acidului μ-aminocaproic si dizolvarea reziduurilor în 0,5 ml solutie tampon pentru dizolvarea proteinelor (pct. 4.6).

6.2. Prepararea gelurilor poliacrilamide care contin uree

Cu ajutorul câtorva picături de apă se întinde foaia sustinătoare de gel (pct. 5.2) pe o placă de sticlă (pct. 5.1), îndepărtându-se surplusul de apă cu un servetel.

Se întinde în mod similar foaia de acoperire (pct. 5.3) cu spatiatoare (0,25 mm) pe o altă placă de sticlă. Se asază placa orizontal pe masa reglabilă.

Se adaugă 10 µl Temed (pct. 4.1.3.1) la solutia de gel degazeificată pregătită (pct. 4.1.2), se amestecă si se adaugă 10 µl solutie PER (pct. 4.1.3.2), se amestecă bine si se toarnă imediat amestecul într-un strat egal pe centrul foii de acoperire. Se pune o margine a plăcii sustinătoare de gel (cu fata foii îndreptată în jos) pe placa de acoperire si se coboară încet, astfel încât între foi să se formeze un strat subtire de gel care să se întindă uniform si fără bule (figura 3). Se coboară cu grijă până la capăt placa sustinătoare de gel, folosindu-se o spatulă subtire, apoi se asază încă trei plăci de sticlă deasupra, pentru a actiona ca greutate. După încheierea polimerizării (în jur de 60 minute) se transferă gelul polimerizat împreună cu foaia de acoperire pe foaia sustinătoare de gel, înclinându-se plăcile de sticlă. Se curătă cu grijă spatele foii sustinătoare de gel pentru a se elimina reziduurile de gel si de uree.

Se sudează marginile “sandvisului” de gel astfel încât să se obtină un tub si se păstrează în frigider (timp de maximum 6 săptămâni).

Observatie: Foaia de acoperire si spatiatoarele pot fi refolosite. Gelul de poliacrilamidă poate fi tăiat la dimensiuni mai mici, actiune care este recomandată în cazul în care există putine probe sau dacă se foloseste un aparat automat de electroforeză (două geluri format 4,5 x 5 cm).

6.3. Focalizarea izoelectrică

Se reglează termostatul de răcire la 12şC. Se sterge cu kerosen spatele foii sustinătoare de gel, apoi se picură câteva picături de kerosen (pct. 4.2) pe centrul blocului de răcire. Se rulează apoi pe el “sandvisul” de gel, cu partea sustinătoare de gel îndreptată în jos, avându-se grijă să se evite formarea bulelor. Se sterge excesul de kerosen si se îndepărtează foaia de acoperire. Se îmbibă benzile de electrozi în solutiile electrolitice (pct. 4.3, 4.4), se taie după lungimea gelului si se plasează în pozitia prevăzută (distanta dintre electrozi de 9,5 cm).

Conditii pentru focalizarea izoelectrică:

6.3.1. Dimensiunile gelului 265 x 125 x 0,25 mm

 

Pas

Timp

(min.)

Voltaj

(V)

Intensitate

(mA)

Putere

(W)

Volţi oră

(Vh)

1. Prefocalizare

30

maximum 2.500

maximum 15

constant 4

c. 300

2. Focalizarea probei1)

60

maximum 2.500

maximum 15

constant 4

c. 1000

3. Focalizarea finală

60

40

30

maximum 2.500

maximum 2.500

maximum 2.500

maximum 5

maximum 6

maximum 7

maximum 20

maximum 20

maximum 25

c. 3000

c. 3000

c. 3000

 

Observatie: Dacă se schimbă grosimea sau lătimea gelurilor, atunci intensitatea si puterea curentului trebuie ajustate în consecintă (e.g. dacă se foloseste un gel de 265 x 125 x 0,5 mm se dublează valorile pentru intensitatea si puterea curentului electric).

6.3.2. Exemplu de program de voltaj pentru un aparat automat de electroforeză (două geluri de 5,0 x 4,5 cm), cu electrozi fără benzi si aplicati direct pe gel

 

Pas

Voltaj

(V)

Intensitate

(mA)

Putere

(W)

Temperatură

Volţi oră

(Vh)

Prefocalizare

1.000 V

10,0 mA

3,5 W

8şC

85 Vh

Focalizarea probei

250 V

5,0 mA

2,5 W

8şC

30 Vh

Focalizare

1.200 V

10,0 mA

3,5 W

8şC

80 Vh

Focalizare

1.500 V

5,0 mA

7,0 W

8şC

570 Vh


1) Aplicarea probei: după prefocalizare (pasul 1) se picură 18 µl din probă si din solutiile standard pe aplicatorii probei (10 x 5 mm), se plasează aplicatorii pe gel la distantă de 1 mm unul de celălalt si la 5 mm longitudinal fată de anod si se apasă usor. Procedura de focalizare se finalizează în conditiile specificate mai sus, îndepărtându-se cu grijă aplicatorii probei după 60 de minute de focalizare a probei.

 

6.4. Colorarea proteinelor

6.4.1. Fixarea proteinelor

Se îndepărtează benzile de electrozi imediat după stingerea aparatului si se plasează imediat gelul într-o cuvă de colorare/decolorare umplută cu 200 ml fixator (pct. 4.9); se lasă acolo timp de 15 minute, agitând continuu.

6.4.2. Spălarea si colorarea plăcii de gel Se scurge cu grijă fixatorul si se spală placa de gel de două ori, timp de câte 30 de secunde, cu 100 ml solutie decolorantă (pct. 4.10). Se decantează solutia decolorantă si se umple cuva cu 250 ml solutie colorantă (pct. 4.11.3); se lasă 45 de minute să se coloreze, agitându-se usor cuva.

6.4.3. Decolorarea plăcii de gel

Se decantează solutia colorantă, se spală placa de gel de două ori, cu câte 100 ml solutie decolorantă (pct. 4.10), apoi se agită timp de 15 minute cu 200 ml solutie decolorantă si se repetă pasul de decolorare de cel putin douătrei ori, până când fundul vasului este curătat si incolor. Se clăteste apoi cu apă distilată placa de gel (2 x 2 minute) si se usucă la aer (2-3 ore) sau cu un uscător de păr (10-15 minute).

Observatie 1: Fixarea, spălarea, colorarea si decolorarea se efectuează la 20şC. A nu se folosi temperaturi ridicate.

Observatie 2: Dacă se preferă colorarea mai sensibilă cu argint (e.g. Silver Staining Kit, Protein, Pharmacia Biotech, cod nr. 17-1150-01), probele de cazeină tratate cu plasmină trebuie diluate la 5 mg/ml.

7. Interpretarea rezultatelor

Evaluarea este efectuată prin compararea benzilor de proteine ale probei necunoscute cu probele de referintă efectuate pe acelasi gel. Detectarea laptelui de vacă în brânzeturile din lapte de oaie, lapte de capră si lapte de bivolită si în amestecurile de lapte de oaie, capră si bivolită se face prin intermediul γ3- si γ2-cazeinelor, ale căror puncte izoelectrice se află în intervalul pH 6,5-7,5 (figurile 4a, 4b si 5). Limita de detectie este mai mică de 0,5%.

7.1. Interpretare vizuală

Pentru evaluarea vizuală a cantitătii de lapte de vacă se recomandă ajustarea concentratiilor probelor si a probelor standard pentru a se obtine acelasi nivel de intensitate a γ3- si γ2-cazeinelor din laptele de ovine, caprine si/sau bivolite (vezi “γ2-E, G, B” si “γ3-E, G, B” din figurile 4a, 4b si 5). După aceasta nivelul de lapte de vacă (mai mic decât, egal cu sau mai mare de 1%) din proba necunoscută poate fi estimat direct, prin compararea intensitătii γ3- si γ2-cazeinelor din laptele de vacă (vezi “γ3-C” si “γ2-C” din figurile 4a, 4b si 5) cu cea a probelor de referintă de 0% si 1% (oaie, capră) sau cu standardele provizorii de laborator (bivolită).

7.2. Interpretare densitometrică

Dacă este disponibilă, se aplică densitometria (pct. 5.19) pentru determinarea raportului dintre suprafata vârfurilor γ3- si γ2-cazeinelor din laptele de vacă, respectiv din laptele de oaie, capră si/sau bivolită (vezi figura 5). Această valoare se compară cu raportul dintre suprafata vârfurilor γ3- si γ2- cazeinelor pentru proba de referintă 1% (oaie, capră) sau pentru standardul provizoriu de laborator (bivolită), analizate pe acelasi gel.

Observatie: Metoda functionează corespunzător dacă se obtine un semnal pozitiv clar pentru ambele cazeine γ3- si γ2- din proba de referintă 1%, dar nu si din proba de referintă 0%. Dacă nu, procedura trebuie îmbunătătită respectându-se cu exactitate detaliile acestei metode.

O probă este considerată pozitivă dacă ambele cazeine bovine γ3- si γ2- sau raportul suprafetei vârfurilor corespunzător sunt mai mari sau egale cu nivelul din proba de referintă 1%.

 

Pagina a 1-a

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind constituirea Comisiei pentru acordarea licentei de depozit pentru semintele de consum

 

În baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit,

văzând Referatul de aprobare nr. 125.283 din 21 martie 2003 al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice privind constituirea Comisiei pentru acordarea licentei de depozit pentru semintele de consum,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se înfiintează în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor Comisia pentru acordarea licentei de depozit pentru semintele de consum, denumită în continuare Comisie.

Art. 2. - (1) Comisia are în componenta sa 15 persoane.

(2) Comisia este condusă de un presedinte, în persoana secretarului de stat coordonator al sectorului productiei vegetale, si de un vicepresedinte desemnat de reprezentantii asociatiilor patronale si/sau agentilor economici cu activitate în domeniul depozitării semintelor de consum.

Art. 3. - Componenta Comisiei este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 136/2002 privind constituirea Comisiei de licentiere a depozitelor de cereale si seminte oleaginoase si înfiintarea serviciului tehnic de specialitate în domeniu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 19 aprilie 2002.

 

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 aprilie 2003.

Nr. 251.


1) Produsele Ampholine ® pH 3,5-9,5 (Pharmacia) and Resolyte ® pH 5-7 si pH 6-8 (BDH, Merck) s-au dovedit deosebit de folositoare pentru obtinerea gradului necesar de separare a γ-cazeinelor.

 

ANEXĂ

 

COMISIA

pentru acordarea licentei de depozit pentru semintele de consum

 

1. Petre Daea - presedinte, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

2. Vasile Bacila - membru, director general - Directia generală de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

3. Elena Tatomir - membru, director - Directia de productie vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

4. Dănut Viorel Diaconescu - membru, sef serviciu - Serviciul tehnic pentru acordarea licentei de depozit, emiterea si gestionarea certificatelor de depozit si constituirea Fondului de garantare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

5. Nicolae Baciu - membru, consilier juridic - Directia juridică din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

6. Mariana Gheorghe - membru, consilier - Directia de productie vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

7. Tudorel Baltă - membru, sef serviciu - Directia de industrie alimentară, standarde, mărci si licente din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

8. Dan Anghel - membru, director general al Societătii Comerciale “Comcereal” - S.A. Alexandria

9. Aurel Rizea - membru, director general al Societătii Comerciale “Comcereal” - S.A. Brăila

10. Marin Durac - membru, director general adjunct – Agentia Domeniilor Statului

11. Ion Scurteli - membru, presedinte - Asociatia Patronală a Angrosistilor de Cereale din România

12. Mihai Anghel - membru, depozitar - reprezentant al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificatie si Produse Făinoase “Rompan”

13. Ofelia Balan - membru, presedinte - Asociatia Română a Comerciantilor de Produse Agricole

14. Teodor Ancuta - membru, presedinte - Bursa Monetar-Financiară si de Mărfuri Sibiu

15. Traian Ion Coica - membru, director - Asociatia Natională Patronală “Nutricomb”