MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 242             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Miercuri, 9 aprilie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 113 din 13 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

248/149. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003

 

471. - Ordin al ministrului finantelor publice privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.111/2002 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificările si completările ulterioare

 

Lista cuprinzând autorizatiile, în vigoare la data de 1 aprilie 2003, eliberate de Ministerul Finantelor Publice agentilor economici producători interni si importatori de alcool etilic rafinat, distilate si băuturi alcoolice distilate

 

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 113

din 13 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Agafia Ivanov în Dosarul nr. 709/CA/2002 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 noiembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 709/CA/2002, Tribunalul Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 si a dispozitiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, exceptie ridicată de Agafia Ivanov într-un litigiu de asigurări sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 sunt contrare dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (4) din Constitutie, întrucât acest act normativ, care modifică o lege organică, a fost adoptat fără ca Guvernul să fi fost abilitat printr-o lege specială si fără să fi existat un caz exceptional. Pe de altă parte, dispozitiile acestei ordonante restrâng exercitiul unor drepturi, cu toate că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 49 din Constitutie. De asemenea, autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 180 alin. (2) din Legea  nr. 19/2000, în redactarea modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 49/2001, sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece sinterzic calcularea corectă a valorii punctului de pensie”, instituind si un tratament discriminatoriu. Consideră că sunt încălcate si prevederile art. 43 alin. (1) si (2) din Constitutie, precum si reglementările din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Tribunalul Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia este neîntemeiată, având în vedere că “recorelarea tuturor categoriilor de pensii urmăreste să determine modalitatea de stabilire a măsurilor de protectie socială”, iar “dispozitiile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu afectează pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a legii, ci instituie un sistem unitar de calcul al pensiilor”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia ridicată nu este întemeiată. Modificările aduse art. 80, 81 si 180 din Legea nr. 19/2000, care reglementează modul de calcul al valorii punctului de pensie si măsurile de recalculare a cuantumului pensiilor aflate în plată, nu aduc “atingere dreptului la pensie, consacrat de art. 43 alin. (2) din Constitutie, întrucât continutul si conditiile acordării acestui drept se stabilesc prin lege, si numai în raport cu resursele financiare existente, care pot fi alocate în acest scop, potrivit art. 137 alin. (5) din Constitutie”. Arată că reglementările internationale invocate de autorul exceptiei nu sunt incidente, iar dispozitiile legale criticate nu instituie discriminări, deoarece “legiuitorul are competenta de a reglementa în mod diferit si în raport cu posibilitătile financiare existente, măsurile de protectie socială ce se acordă unor categorii de cetăteni”. Acestea nu restrâng exercitiul nici unui drept si  nu încalcă nici prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, sub acest aspect ridicându-se doar probleme de aplicare a reglementărilor legale succesive.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Art. 114 alin. (4) din  Constitutie nu interzice reglementarea prin ordonantă de urgentă în domenii rezervate legii organice, iar aprobarea prin lege a ordonantei de urgentă confirmă existenta cazului exceptional. Prin dispozitiile art. 180 din Legea nr. 19/2000, în redactarea lor modificată, nu s-a instituit nici o discriminare, întrucât “nu creează un tratament diferentiat, discriminatoriu, între categoriile de pensionari care îndeplinesc aceleasi conditii de pensionare”. Nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, dispozitiile legale criticate dispunând numai pentru viitor. Invocarea art. 20 din Constitutie este eronată, întrucât reglementările internationale la care face referire autorul exceptiei au “o cu totul altă sferă de aplicare”. Textul art. 49 din Constitutie se referă la cazuri speciale “care nu se regăsesc în domeniul reglementat prin legea pensiilor”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări  sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, si dispozitiile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări  sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările ulterioare.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), ale art. 43, 49 si ale art. 114 alin. (1) si (4), care au următorul continut:

- Art. 15 alin. (2) - “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- Art. 16 alin. (1) - “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 43 - “(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală în unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistentă socială prevăzute de lege.” ;

- Art. 49. - “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”;

- Art. 114 alin. (1) si (4) - “(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [...]

(4) În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu.”

De asemenea, autorul exceptiei sustine încălcarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si a Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, fără a arăta însă care dintre prevederile cuprinse în aceste documente internationale sunt considerate a fi încălcate.

I. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2000, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu respectarea dispozitiilor art. 114 alin. (4) din Constitutie. Alin. (1) al aceluiasi articol nu este aplicabil în spetă, întrucât nu era necesară o lege specială de abilitare si nu există nici interdictia de a reglementa în domenii rezervate legii organice.

Autorul exceptiei critică Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru faptul că a modificat art. 180 din Legea nr. 19/2000 în sensul că dispozitiile Legii nr. 19/2000 nu se aplică deopotrivă si de la aceeasi data tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii lor la pensie, fiind restrâns exercitiul drepturilor persoanelor pensionate anterior datei intrării în vigoare a legii si avantajate persoanele care se pensionează după acea dată.

În legătură cu aceste critici Curtea retine că dispozitiile legale respective nu restrâng exercitiul nici unui drept sau libertăti constitutionale, nefiind încălcate astfel prevederile art. 49 din Constitutie. De asemenea, aceste dispozitii legale nu sunt contrare reglementărilor internationale invocate.

Curtea Constitutională a statuat în mod constant, în practica sa, că abrogarea, modificarea sau completarea unor legi intră în competenta exclusivă a legiuitorului.

Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 si ale Legii nr. 338/2002. Astfel, prin Decizia nr. 328 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003, Curtea a respins exceptia ridicată si a constatat că aceste texte sunt constitutionale.

II. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 180 din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că acest text de lege prevede, la alin. (2), determinarea punctajului mediu anual al fiecărui pensionar “prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislatiei anterioare [...] la valoarea unui punct de pensie stabilită în conditiile art. 80”.

Determinarea punctajului mediu anual se face în aceleasi conditii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 si urmează a se avea în vedere la recalcularea si recorelarea pensiilor, operatiune ce se efectuează esalonat în timp, în functie de posibilitătile financiare existente. Aceste prevederi sunt în concordantă cu principiul egalitătii în drepturi, consacrat în art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, aceste prevederi se aplică începând cu data intrării în vigoare a legii, pentru persoanele care se pensionează după acea dată, neputându-se retine încălcarea principiului neretroactivitătii legii. Curtea retine, de asemenea, că alin. (7) al art. 180 din Legea nr. 19/2000 elimină posibilitatea diminuării unor drepturi stabilite pe baza legislatiei anterioare, prevăzând că “În situatia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislatiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si a dispozitiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Agafia Ivanov în Dosarul nr. 709/CA/2002 al Tribunalului Dolj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 248 din 21 martie 2003

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 149 din 21 martie 2003

 

ORDIN

pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003

 

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 169/2003 privind organizarea si finantarea  programelor de sănătate în anul 2003,

văzând Referatul de aprobare nr. DB 2.680/ET 2.300/2003,

ministrul sănătătii si familiei si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă subprogramele de sănătate finantate din bugetul de stat, gestionate de ministrul sănătătii si familiei, si din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, gestionate de presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, în anul 2003, care sunt prezentate în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Unitătile sanitare prin care se derulează subprogramele de sănătate prevăzute la art. 1 sunt nominalizate în anexa nr. 2.

(2) Obiectivele si activitătile aferente subprogramelor de sănătate, precum si indicatorii fizici, de eficientă si de rezultate sunt cuprinse în anexele nr. 3/1-3/3.

(3) Normele metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor specifici prevăzuti în programele, respectiv subprogramele de sănătate în anul 2003 sunt prevăzute în anexa nr. 4.

A. Prevederi referitoare la derularea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei

Art. 3. - (1) Ministerul Sănătătii si Familiei poate contracta, în sistem direct, cu unitătile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, realizarea unor studii si activităti de formare a personalului medical, campanii de informare, educare, comunicare (IEC) si alte activităti aferente programelor de sănătate.

(2) Sumele aferente acestor contracte se alocă de către Ministerul Sănătătii si Familiei, potrivit prevederilor contractuale.

Art. 4. - (1) Coordonatorii nationali si locali de programe, respectiv subprograme de sănătate vor urmări utilizarea fondurilor alocate potrivit destinatiei aprobate, realizarea obiectivelor si raportarea indicatorilor prevăzuti în anexa nr. 3, acestea reprezentând sarcini de serviciu.

(2) Coordonatorii nationali de programe, respectiv subprograme de sănătate sunt directorii directiilor generale si ai directiilor de specialitate din Ministerul Sănătătii si Familiei si ai altor institutii, nominalizati în anexa nr. 3. Coordonatorii nationali răspund de organizarea, monitorizarea si controlul, raportarea si analiza indicatorilor fizici, de eficientă si de rezultate, specifici fiecărui program, respectiv subprogram de sănătate.

(3) În scopul derulării în bune conditii a programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, coordonatorii nationali pot elabora norme tehnice, aprobate prin ordin al ministrului sănătătii si familiei.

(4) Coordonatorii locali sunt responsabilii de subprograme de sănătate din cadrul directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, nominalizati prin  decizie a consiliului de administratie, si medicii coordonatori din unitătile sanitare. Coordonatorii locali răspund de organizarea si monitorizarea activitătilor specifice, utilizarea fondurilor alocate potrivit destinatiei stabilite si de raportarea indicatorilor prevăzuti în anexa nr. 3, aceste activităti reprezentând sarcini de serviciu.

(5) Coordonatorii nationali si coordonatorii locali din cadrul directiilor de sănătate publică au obligatia de a controla modul în care institutiile cu responsabilităti si, respectiv medicii coordonatori din cadrul unitătilor sanitare îndeplinesc atributiile ce le revin în derularea subprogramelor de sănătate. În cazul în care se constată nerespectarea acestora, pot propune ministrului sănătătii si familiei măsuri de sistare a finantării subprogramelor de sănătate respective.

Art. 5. - (1) Sumele prevăzute în bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei pentru finantarea programelor de sănătate se alocă lunar directiilor de sănătate publică teritoriale, institutiilor subordonate si, pe bază contractuală, institutiilor aflate în coordonarea sau sub autoritatea sa, după caz.

(2) Sumele reprezentând finantarea subprogramelor de sănătate se cuprind în bugetele de venituri si cheltuieli ale unitătilor respective si se aprobă o dată cu acestea.

(3) Ordonatorii de credite secundari si tertiari au obligatia de a utiliza fondurile bugetare potrivit destinatiei, cu respectarea dispozitiilor legale, de a gestiona eficient mijloacele materiale si bănesti, de a organiza evidenta contabilă a cheltuielilor pe fiecare subprogram si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, precum si de a raporta indicatorii fizici si de eficientă.

Art. 6. - (1) Realizarea indicatorilor specifici programelor de sănătate finantate din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei, prevăzuti si aprobati prin legea bugetară anuală, se raportează potrivit normelor legale si sunt supusi controlului organelor abilitate în acest sens.

(2) Indicatorii realizati se raportează directiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătătii si Familiei pentru centralizare si analiză. Semestrial acestea vor întocmi rapoarte prin care vor informa conducerea ministerului cu privire la implementarea subprogramelor de sănătate, realizarea indicatorilor specifici si la eficienta cu care au fost cheltuite fondurile alocate.

Art. 7. - (1) Pentru realizarea unor activităti specifice programelor de sănătate, din fondurile alocate de la  titlul 38 “Transferuri”, unitătile sanitare pot finanta si cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi  încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată sau cu timp partial de muncă, potrivit legii.

(2) Activitătile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin. (1) sunt următoarele:

a) coordonarea si implementarea programelor sau subprogramelor de sănătate, după caz, destinate grupurilor sociale minoritare sau dezavantajate din punct de vedere al conditiilor economico-sociale;

b) educarea pentru sănătate pe grupe de populatie cu risc de îmbolnăvire;

c) promovarea sănătătii femeii si copilului la nivel comunitar, prin asistenti medicali si mediatori sanitari;

d) efectuarea screeningului pentru grupele de populatie incluse în programul sau subprogramul de sănătate, după caz;

e) formarea personalului;

f) informarea, educarea si acordarea de consultatii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos;

g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informational clinic si logistic al retelei;

h) primirea, centralizarea si raportarea datelor pentru monitorizarea activitătilor si indicatorilor programelor de sănătate;

i) logistica aprovizionării si distribuirii contraceptivelor, a preparatelor de fier si calciu pentru femei gravide si copii, prin reteaua de asistentă medicală ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populatie;

j) realizarea lucrărilor de secretariat în cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătătii si Familiei, legate de implementarea programelor si, respectiv, subprogramelor de sănătate.

Art. 8. - (1) În sumele prevăzute pentru finantarea din bugetul Ministerului Sănătătii si Familiei a programelor si, respectiv, subprogramelor de sănătate, se cuprind si cheltuielile ocazionate de monitorizarea si controlul acestora.

(2) În cadrul Programului de prevenire si control al bolilor netransmisibile se cuprind si cheltuielile aferente organizării transportului în cazuri speciale si cu aeronave.

(3) Indicatorii Programului de sănătate a copilului si familiei se raportează Unitătii de management al programelor de sănătate a femeii, copilului si familiei, unitate finantată din fondurile alocate acestui program, care  asigură coordonarea tehnică a acestuia, potrivit Ordinului ministrului sănătătii si familiei nr. 109/2002 pentru aprobarea structurilor de coordonare, monitorizare si evaluare a programelor de sănătate a femeii, copilului si familiei.

(4) În scopul creării unei baze de date corecte si coerente referitoare la indicatorii fizici si financiari din cadrul Programului de sănătate a copilului si familiei, în anul 2003 Unitatea de management al programelor de sănătate a femeii, copilului si familiei va lua măsuri de dotare pentru implementarea unui sistem informational care să permită conectarea acestei unităti cu directiile de sănătate publică teritoriale prin care se derulează programul.

Art. 9. - Contraceptivele achizitionate prin licitatie la nivel national din fondurile alocate Programului de sănătate a copilului si familiei se acordă fără plată prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie inclusi în program, următoarelor categorii de persoane: somere, eleve si studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliu stabil în mediul rural, femei care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitară publică, precum si alte persoane fără venituri, care dau declaratie pe propria răspundere în acest sens.

B. Prevederi referitoare la derularea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate

Art. 10. - (1) Sumele alocate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate pentru finantarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate se utilizează pentru asigurarea în spital si în ambulatoriu a unor medicamente si materiale sanitare specifice unor boli cu consecinte grave asupra stării de sănătate a populatiei.

(2) Casa Natională de Asigurări de Sănătate va evalua numărul de bolnavi tratati, corespunzător nivelului sumelor aferente medicamentelor si materialelor sanitare ce se achizitionează pentru programele de sănătate.

(3) Numărul de bolnavi tratati în cadrul programelor de sănătate finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se raportează caselor de asigurări de sănătate si, respectiv, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unitătilor sanitare si al cabinetelor medicale acreditate, prin care se derulează aceste programe.

(4) Finantarea din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate a programelor, respectiv subprogramelor de sănătate se efectuează lunar de către casele de asigurări de sănătate, în cadrul fondurilor aprobate pentru cheltuieli materiale si prestări de servicii cu caracter medical, din bugetul acestora.

(5) Casele de asigurări de sănătate răspund de asigurarea, urmărirea si controlul utilizării fondurilor aprobate pentru derularea subprogramelor de sănătate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, de monitorizarea, analiza si controlul indicatorilor raportati de unitătile sanitare prin care se derulează subprogramele de sănătate.

(6) Casele de asigurări de sănătate vor raporta lunar Casei Nationale de Asigurări de Sănătate utilizarea sumelor contractate potrivit destinatiei acestora, precum si numărul de bolnavi tratati si costul mediu/bolnav.

Art. 11. - (1) Unitătile sanitare apartinând ministerelor cu retea sanitară proprie pot derula programe, respective subprograme de sănătate finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

(2) Unitătile sanitare prin care se derulează programe, respectiv subprograme de sănătate se nominalizează de ministerele în subordinea cărora functionează.

(3) Normele metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevăzuti în programele, respectiv subprogramele de sănătate în anul 2003, prevăzute în anexa nr. 4, vor fi adaptate corespunzător specificului unitătii sanitare din reteaua sanitară proprie. (4) Directiile medicale din cadrul ministerelor cu retea sanitară proprie vor raporta trimestrial Casei Nationale de Asigurări de Sănătate indicatorii fizici si de eficientă, în vederea analizei si evaluării de ansamblu a fiecărui  program, respectiv subprogram de sănătate si stabilirii rezultatelor.

C. Alte dispozitii

Art. 12. - (1) Achizitia, în conditiile legii, a unor medicamente ce se acordă în spital si în ambulatoriu, a unor vaccinuri si materiale sanitare specifice, precum si a contraceptivelor se efectuează prin licitatie la nivel national pentru următoarele programe, respectiv subprograme de sănătate:

- Prevenirea si controlul bolilor transmisibile

- Supravegherea si controlul tuberculozei

- Supravegherea si controlul infectiei HIV/SIDA

- Hematologie si securitate transfuzională

- Sănătatea copilului si familiei

- Preventie în patologia nefrologică si dializă

- Preventie si control în patologia oncologică

- Preventie si control al hemofiliei si talasemiei (factor VIII)

- Profilaxie în patologia psihiatrică si psihosocială

- Preventie si control în diabet si alte boli de nutritie.

(2) Pentru subprogramele de sănătate pentru care nu se organizează licitatie la nivel national, achizitionarea medicamentelor si materialelor specifice se face, în conditiile legii, de către unitătile sanitare care derulează subprogramele respective.

(3) Procedura de achizitie publică prin licitatie la nivel national se organizează de către Ministerul Sănătătii  si Familiei, precum si de alte institute si unităti sanitare abilitate prin ordin al ministrului sănătătii si familiei si cu participarea Casei Nationale de Asigurări de Sănătate în cazurile în care achizitia se face din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

(4) Până la efectuarea licitatiei la nivel national aprovizionarea cu medicamente ce se acordă în spital si în ambulatoriu, cu vaccinuri si cu materiale sanitare specifice se efectuează potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătătii si familiei si presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 573/457/2001 privind achizitia unor medicamente ce se acordă în spital si în ambulatoriu, a unor vaccinuri, materiale sanitare si a altor materiale necesare în vederea derulării programelor de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 11 septembrie 2001, modificat si completat prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei si presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 654/519/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 25 octombrie 2001, Ordinul ministrului sănătătii si familiei si presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 510/190 din 5 iulie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea si derularea contractelor de achizitii publice pentru medicamente si/sau materiale sanitare specifice, necesare realizării programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iulie 2002.

(5) Repartizarea sumelor pentru programele, respectiv subprogramele de sănătate prevăzute la alin. (1), se face pe baza contractelor încheiate între Casa Natională de Asigurări de Sănătate, în calitate de achizitor, si furnizorii de medicamente si materiale adjudecate prin licitatiile nationale.

Art. 13. - Modificarea sumelor aferente subprogramelor de sănătate, a structurii si indicatorilor, pe parcursul finantării acestora, în functie de necesităti, se efectuează, la propunerea fundamentală a ordonatorilor de credite, cu aprobarea ministrului sănătătii si familiei sau a presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, după caz.

Art. 14. - Directiile generale si directiile din Ministerul Sănătătii si Familiei, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si casele de asigurări de sănătate, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si unitătile sanitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 15. - Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 16. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Eugeniu Turlea

 


*) Anexele nr. 1-4 se publică ulterior.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.111/2002 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificările si completările ulterioare

 

În baza art. 56 din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor,

în temeiul art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 267/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.111/2002 - Instructiuni de aplicare a Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor se modifică astfel:

- Alineatul (4) al punctului 18 va avea următorul cuprins:

“(4) La lucrările comisiei instituite la nivelul Ministerului Finantelor Publice va fi invitat câte un reprezentant al primelor 3 patronate ale producătorilor de alcool si băuturi alcoolice legal înfiintate, în functie de numărul membrilor afiliati.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 4 aprilie 2003.

Nr. 471.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

LISTA

cuprinzând autorizatiile, în vigoare la data de 1 aprilie 2003, eliberate de Ministerul Finantelor Publice agentilor economici producători interni si importatori de alcool etilic rafinat, distilate si băuturi alcoolice distilate*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a