MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 279         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 21 aprilie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

161. - Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

238. - Decret pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr.147 din 16 aprilie 2003 cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CARTEA I

Reglementări generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei

TITLUL I

Transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante

 

Art. 1. - (1) În vederea descurajării acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si autoritătile administratiei publice locale, după caz, au obligatia de a aduce la cunostinta publică lista contribuabililor, cu exceptia microîntreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligatii restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurări sociale de sănătate si la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare, totalul obligatiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenti în care s-au înregistrat obligatii restante, cuantumul obligatiilor restante, precum si modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele competente ale autoritătilor publice sus-mentionate.

(2) Lista contribuabililor si informatiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunostinta publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre institutiile si autoritătile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.

Art. 2. - Înainte de a fi aduse la cunostinta publică, sumele reprezentând obligatii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si ale autoritătilor administratiei publice locale, după caz, unde acestia sunt înregistrati ca plătitori de impozite si taxe. În cazul contribuabililor cu sucursale si puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cât si pentru cea a sucursalelor si a punctelor de lucru.

Art. 3. - (1) Actualizarea listei debitorilor si a obligatiilor restante înregistrate de către acestia se face trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

(2) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligatiilor datorate Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si autoritătilor administratiei publice locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare debitor care si-a achitat aceste obligatii.

Art. 4. - (1) Prevederile prezentului titlu nu se aplică persoanelor juridice în privinta cărora a fost declansată procedura reorganizării judiciare si a falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Obligatiile bugetare stabilite prin titluri de creantă împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice până la solutionarea căilor de atac.

Art. 5. - (1) În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a comunica Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si autoritătilor administratiei publice locale lista contribuabililor mari cărora li se aplică prevederile prezentului titlu.

(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligatii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligatiile bugetare restante înregistrate la aceeasi dată de către ceilalti contribuabili, lista va fi publicată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si Ministerul Administratiei Publice emit instructiuni de aplicare.

 

TITLUL II

Transparenta în administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 6. - (1) Prezentul titlu stabileste obiectivele, principiile, termenii si conditiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informatiile si serviciile publice si furnizarea acestora, precum si regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparentei informatiilor si serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administratiei publice.

(2) Autoritătile administratiei publice vor furniza informatiile si serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile traditionale.

”Art. 7. - Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:

a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor publice;

b) cresterea gradului de transparentă a modului de utilizare si administrare a fondurilor publice;

c) îmbunătătirea accesului la informatii si servicii publice în conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la informatiile de interes public;

d) eliminarea contactului direct între functionarul de la ghiseu si cetătean sau agentul economic;

e) furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;

f) întărirea capacitătii administrative a institutiilor publice de a-si îndeplini rolul si obiectivele si de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informatii si servicii publice;

g) promovarea colaborării dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;

h) redefinirea relatiei între cetătean si administratia publică, respectiv între mediul de afaceri si administratia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile si informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;

i) promovarea utilizării Internetului si a tehnologiilor de vârf în cadrul institutiilor publice.

Art. 8. - (1) Principiile care stau la baza furnizării de informatii si servicii publice prin mijloace electronice sunt:

a) transparenta în furnizarea de informatii si servicii publice;

b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informatii si servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

c) eficienta utilizării fondurilor publice;

d) confidentialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;

e) garantarea disponibilitătii informatiilor si a serviciilor publice.

(2) Autoritătile administratiei publice au obligatia să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relatia cu persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informatii si servicii publice, precum si pentru schimbul de informatii.

Art. 9. - (1) Prin prezentul titlu se înfiintează Sistemul Electronic National ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informatii publice si furnizării de servicii publice către persoane fizice si juridice.

(2) Operatorii Sistemului Electronic National sunt:

a) Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, pentru “Sistemul e-guvernare”;

b) Ministerul Administratiei Publice, pentru “Sistemul e-administratie”;

c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Tării, în conditiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare si sigurantă natională.

(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic National si vor asigura actiunile de promovare a acestuia.

(4) Operatorii vor utiliza standarde si proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate si sigurantă a operatiunilor desfăsurate în cadrul Sistemului Electronic National, în acord cu practicile internationale în domeniu.

Art. 10. - În cadrul Sistemului Electronic National pot participa si alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experti, în conditiile legii.

Art. 11. - În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:

a) guvernare electronică este utilizarea de către autoritătile administratiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:

1. îmbunătătirii accesului la informatiile si serviciile publice ale autoritătilor administratiei publice centrale;

2. eliminării procedurilor birocratice si simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătătirii schimbului de informatii si servicii între autoritătile administratiei publice centrale;

4. îmbunătătirii calitătii serviciilor publice la nivelul administratiei publice centrale;

b) administratie electronică este utilizarea de către autoritătile administratiei publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:

1. îmbunătătirii accesului si furnizării informatiilor si serviciilor publice ale autoritătilor administratiei publice locale către cetăteni;

2. eliminării procedurilor birocratice si simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătătirii schimbului de informatii între componentele autoritătilor administratiei publice locale;

4. îmbunătătirii eficacitătii, eficientei si calitătii serviciilor publice la nivelul autoritătilor administratiei publice locale;

c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică si la formulare administrative în format electronic ale administratiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică,

accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare loSistem e-guvernare”;

d) portalul pentru acces la servicii de administratie electronică si la formulare administrative în format electronic ale administratiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administratie.ro, denumit în continuare “Sistem e-administratie”;

e) Sistemul Electronic National este ansamblul unitar alcătuit din “Sistemul e-guvernare” si “Sistemul e-administratie”,

accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;

f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizică sau juridică beneficiază de facilitătile tehnice oferite de Sistemul Electronic National;

g) interactiunea unidirectională este procedura electronică prin care destinatarii informatiilor publice si beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa si tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autoritătile administratiei publice prin mijloace traditionale;

h) interactiunea bidirectională este procedura electronică prin care destinatarii informatiilor publice si beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa si trimite către autoritătile administratiei publice prin mijloace electronice;

i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic National de a comunica si schimba informatii într-o modalitate efectivă si compatibilă.

Art. 12. - (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:

a) declararea, notificarea si efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele si impozitele datorate de către persoane fizice si juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurări sociale de sănătate si la bugetele locale;

b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agentiilor de ocupare a fortei de muncă, precum:

evidenta locurilor de muncă, evidenta somerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;

c) servicii privind obtinerea de autorizatii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obtinerea certificatelor de urbanism, obtinerea autorizatiilor de constructie sau de desfiintare, completarea si transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizatiilor si certificatelor, efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizatiilor sau a certificatelor;

d) servicii privind obtinerea de licente de functionare, precum: completarea cererilor pentru obtinerea de licente, completarea si transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licentelor, efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licentelor;

e) servicii privind obtinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obtinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

f) servicii privind achizitiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăti prin mijloace electronice de plată;

g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mentiuni în registrul comertului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comertului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizatiilor legale;

h) servicii în legătură cu evidenta informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a pasapoartelor, cărtilor de identitate si a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau resedintei, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea solutionării reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achizitionarea unui nou vehicul, rezervarea optională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării si prezentării documentelor doveditoare;

j) servicii de sănătate publică, precum: informatii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităti medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăti pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum:

consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului national virtual, consultarea de cărti sau publicatii în format electronic;

l) înscrierea în diferite forme de învătământ, în special învătământul liceal si superior: completarea si transmiterea electronică a cererilor de înscriere si a documentelor;

m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul National de Statistică, în specia” notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelatiilor în timp real si notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea si publicarea datelor;

n) servicii privind înregistrarea unei asociatii sau fundatii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului national al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăti prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

o) servicii privind declaratiile vamale, precum: întocmirea si transmiterea declaratiilor vamale, efectuarea de plăti pentru taxele si comisioanele în vamă prin mijloace electronice de plată;

p) servicii privind consultarea si eliberarea propriului cazier fiscal;

q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.

(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic National si alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).

Art. 13. - Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic National, împreună cu autoritătile administratiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate si le înaintează Guvernului României.

 

CAPITOLUL II

Procedura electronică

 

Art. 14. - Autoritătile administratiei publice au obligatia de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informatii si servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

Art. 15. - Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic National, se realizează gradual, în următoarele etape:

a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informatiilor de interes public;

b) interactiunea unidirectională;

c) interactiunea bidirectională;

d) efectuarea de plăti prin mijloace electronice de plată.

Art. 16. - Dezvoltarea si operarea Sistemului Electronic National se fac în conformitate cu următoarele criterii:

a) furnizarea de servicii si informatii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază de functionalităti, si nu pe baza competentei unei institutii publice;

b) asigurarea accesibilitătii serviciilor si informatiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic National;

c) accesul la serviciile si informatiile publice va fi integrat la nivel central, judetean sau local prin informatiile si serviciile publice furnizate prin procedura electronică;

d) accesul la informatia detinută de mai multe institutii publice va fi realizat astfel încât să asigure protectia datelor cu caracter personal, conform legislatiei în vigoare.

Art. 17. - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Administratiei Publice stabilesc proceduri si norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidentialitate si sigurantă în utilizare, în scopul bunei desfăsurări a procedurii electronice.

Art. 18. - (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în formă electronică si semnate electronic, în conditiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic National.

(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii si al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic National.

(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu exceptia documentelor care confirmă primirea.

(4) Formatul documentului electronic, precum si conditiile generării, transmiterii si stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic National si aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 19. - (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, înfiintat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autoritătilor administratiei publice si supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, tinând cont de:

a) prioritătile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;

b) planificarea fondurilor si controlul investitiilor realizate în domeniul tehnologiei informatiei;

c) securitatea informatiilor;

d) protectia datelor cu caracter personal;

e) accesibilitatea, diseminarea si modul de conservare a informatiilor publice;

f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;

g) alte elemente legate de guvernare electronică.

(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România exercită si următoarele atributii:

a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării si administrării efective a initiativelor de guvernare electronică;

b) recomandă adaptări ale strategiei si prioritătilor nationale cu privire la guvernarea electronică;

c) promovează utilizarea inovatiei în domeniul tehnologiei informatiei de către autoritătile administratiei publice, initiative ce implică cooperarea între mai multe autorităti publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare si a utilizării tehnologiei informatiei;

d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si al Ministerului Administratiei Publice;

e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administratiei publice centrale, în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, si va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către institutiile publice ale administratiei publice centrale;

f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administratiei publice locale, în scopul furnizării de servicii de administratie electronică, si va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către institutiile publice ale administratiei publice locale;

g) coordonează activitatea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel national, a unui set de standarde si recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta si securitatea sistemelor de guvernare electronică;

h) coordonează activitatea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Administratiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel national, a unui set de standarde si recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea si interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică si a bazelor de date aferente.

Art. 20. - (1) În scopul acoperirii costurilor de operare si utilizare a Sistemului Electronic National, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obtinerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic National un tarif anual de utilizare.

(2) Cuantumul tarifului de utilizare si categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Obligatia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naste în momentul înregistrării în sistem.

(4) Persoanele fizice si institutiile publice nu datorează tarife de utilizare.

(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic National.

Art. 21. - Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic National, în conformitate cu prioritătile si directiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România.

Art. 22. - În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Informatiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii si informatii publice prin intermediul procedurii electronice.

 

CAPITOLUL III

Conditii de participare la procedura electronică

 

Art. 23. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în conditiile Legii nr. 544/2001 si ale prezentului titlu, informatiile si serviciile publice.

Art. 24. - (1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic National.

(2) Conditiile si procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic National.

(4) Toate autoritătile administratiei publice au obligatia să se înregistreze si să utilizeze Sistemul Electronic National.

 

CAPITOLUL IV

Implementarea Sistemului Electronic National

 

Art. 25. - (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autoritătile administratiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum si formularele administrative si serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.

(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic National a autoritătilor administratiei publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 26. - În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice va transmite Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Administratiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice si juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic National.

Art. 27. - (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice are obligatia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25.

(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic National, institutiile publice ale administratiei publice centrale au obligatia de a implementa si utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25, în concordantă cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.

(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic National, institutiile publice ale administratiei publice locale au obligatia de a implementa si utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National, stabilite conform art. 25, în concordantă cu resursele si sistemele informatice existente în cadrul acestora.

Art. 28. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritătile administratiei publice vor transmite Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Informatiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informatiile publice si serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.

(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritătile administratiei publice vor transmite Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerului Informatiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora si la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum si la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.

Art. 29. - În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic National, fiecare autoritate a administratiei publice, stabilită conform art. 25, are obligatia de a-si crea o pagină proprie de Internet.

Art. 30. - Realizarea paginilor de Internet ale autoritătilor administratiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performantă:

a) viteza de regăsire a informatiilor;

b) accesibilitatea si disponibilitatea informatiilor si serviciilor publice oferite;

c) relevanta informatiei prezentate;

d) structurarea informatiilor;

e) existenta unor măsuri pentru protectia datelor cu caracter personal;

f) existenta unor măsuri de securitate pentru protejarea informatiei.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 31. - Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic National, în functie de gradul de dezvoltare a tehnologiei si de cerintele de securitate necesare.

Art. 32. - (1) Ministerul Administratiei Publice va înfiinta, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic National al Ministerului Administratiei Publice, care va întretine, dezvolta si promova “Sistemul e-administratie”.

(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul “Sistemului e-administratie” este Centrul Informatic National al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administratiei Publice.

Art. 33. - Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

TITLUL III

Prevenirea si combaterea criminalitătii informatice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 34. - Prezentul titlu reglementează prevenirea si combaterea criminalitătii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire si sanctionare a infractiunilor săvârsite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului si protectia datelor personale.

Art. 35. - (1) În prezentul titlu, termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:

a) prin sistem informatic se întelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relatie functională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;

b) prin prelucrare automată a datelor se întelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;

c) prin program informatic se întelege un ansamblu de instructiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obtinerii unui rezultat determinat;

d) prin date informatice se întelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de către un sistem informatic;

e) prin furnizor de servicii se întelege:

1. orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;

2. orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 si pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;

f) prin date referitoare la traficul informational se întelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic si produse de acesta, care reprezintă o parte din lantul de comunicare, indicând originea, destinatia, ruta, ora, data, mărimea, volumul si durata comunicării, precum si tipul serviciului utilizat pentru comunicare;

g) prin date referitoare la utilizatori se întelege orice informatie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicatie si serviciul folosit, adresa postală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces si modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum si orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;

h) prin măsuri de securitate se întelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;

i) prin materiale pornografice cu minori se întelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, desi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.

În sensul prezentului titlu, actionează fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situatii:

a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract;

b) depăseste limitele autorizării;

c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfăsura cercetări stiintifice sau de a efectua orice altă operatiune într-un sistem informatic.

 

CAPITOLUL II

Prevenirea criminalitătii informatice

 

Art. 36. - Pentru asigurarea securitătii sistemelor informatice si a protectiei datelor personale, autoritătile si institutiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societătii civile desfăsoară activităti comune si programe de prevenire a criminalitătii informatice.

Art. 37. - Autoritătile si institutiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societătii civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri si standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

Art. 38. - Autoritătile si institutiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societătii civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatică si riscurile la care sunt expusi utilizatorii de sisteme informatice.

Art. 39. - (1) Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciul Român de Informatii si Serviciul de Informatii Externe constituie si actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică.

(2) Institutul National de Criminologie din subordinea Ministerului Justitiei efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină si a conditiilor ce favorizează criminalitatea informatică.

Art. 40. - Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Serviciul Român de Informatii si Serviciul de Informatii Externe desfăsoară programe speciale de pregătire si perfectionare a personalului cu atributii în prevenirea si combaterea criminalitătii informatice.

Art. 41. - Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligatia de a avertiza utilizatorii cu privire la conditiile legale de acces si utilizare, precum si cu privire la consecintele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice.

Avertizarea trebuie să fie accesibilă oricărui utilizator.

 

CAPITOLUL III

Infractiuni si contraventii

SECTIUNEA 1

Infractiuni contra confidentialitătii si integritătii datelor si sistemelor informatice

 

Art. 42. - (1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârsită în scopul obtinerii de date informatice, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârsită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Art. 43. - (1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică si care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce contine date informatice care nu sunt publice.

Art. 44. - (1) Fapta de a modifica, sterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infractiune si de pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sanctionează si transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Art. 45. - Fapta de a perturba grav, fără drept, functionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, stergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Art. 46. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 6 ani:

a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârsirii uneia dintre infractiunile prevăzute la art. 42-45;

b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispozitie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic în scopul săvârsirii uneia dintre infractiunile prevăzute la art. 42-45.

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si detinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârsirii uneia dintre infractiunile prevăzute la art. 42-45.

Art. 47. - Tentativa infractiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepseste.

 

SECTIUNEA a 2-a

Infractiuni informatice

 

Art. 48. - Fapta de a introduce, modifica sau sterge, fără drept, date informatice ori de a restrictiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 49. - Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a functionării unui sistem informatic, în scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Art. 50. - Tentativa infractiunilor prevăzute la art. 48 si 49 se pedepseste.

 

SECTIUNEA a 3-a

Pornografia infantilă prin sisteme informatice

 

Art. 51. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispozitie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori detinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

(2) Tentativa se pedepseste.

 

SECTIUNEA a 4-a

Contraventii

 

Art. 52. - Nerespectarea obligatiei prevăzute la art. 41 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 53. - (1) Constatarea contraventiei prevăzute la art. 52 si aplicarea sanctiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, precum si de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.

(2) Contraventiei prevăzute la art. 52 îi sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii procedurale

 

Art. 54. - (1) În cazuri urgente si temeinic justificate, dacă există date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârsirea unei infractiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorilor, se poate dispune conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informational, fată de care există pericolul distrugerii ori alterării.

(2) În cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonantă motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar în cursul judecătii, de instantă prin încheiere.

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune pe o durată ce nu poate depăsi 90 de zile si poate fi prelungită, o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăsi 30 de zile.

(4) Ordonanta procurorului sau încheierea instantei se transmite, de îndată, oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se află datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată să le conserve imediat, în conditii de confidentialitate.

(5) În cazul în care datele referitoare la traficul informational se află în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la alin”(4) are obligatia de a pune, de îndată, la dispozitia organului de urmărire penală sau a instantei informatiile necesare identificării celorlalti furnizori de servicii, în vederea cunoasterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.

(6) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să încunostinteze, în scris, persoanele fată de care se efectuează urmărirea penală si ale căror date au fost conservate.

Art. 55. - (1) În termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizatiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, ori instanta de judecată dispune cu privire la ridicarea obiectelor care contin date informatice, date referitoare la traficul informational sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le detine, în vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de probă.

(2) Dacă obiectele care contin datele informatice sau datele referitoare la traficul informational nu sunt puse de bunăvoie la dispozitia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau instanta de judecată dispune ridicarea silită. În cursul judecătii, dispozitia de ridicare silită se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.

(3) Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice si proceduri adecvate de natură să asigure integritatea informatiilor continute de acestea.

Art. 56. - (1) Ori de câte ori pentru descoperirea si strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.

(2) Dacă organul de urmărire penală sau instanta de judecată apreciază că ridicarea obiectelor care contin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfăsurarea activitătii persoanelor care detin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de probă si care se realizează potrivit art. 55 alin. (3).

(3) În cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice si sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, se poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării perchezitiei în vederea cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice căutate.

(4) Dispozitiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplică în mod corespunzător.

Art. 57. - (1) Accesul într-un sistem informatic, precum si interceptarea si înregistrarea comunicărilor desfăsurate prin intermediul sistemelor informatice se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea situatiei de fapt sau identificarea făptuitorilor nu poate fi realizată în baza altor probe.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie ori de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate să păstreze secretul operatiunii efectuate.

(3) Autorizatia prevăzută la alin. (2) se dă pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăsi 30 de zile. Durata maximă a măsurii autorizate nu poate depăsi 4 luni.

(4) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să încunostinteze în scris persoanele fată de care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1).

(5) Dispozitiile Codului de procedură penală referitoare la înregistrările audio sau video se aplică în mod corespunzător.

Art. 58. - Dispozitiile prezentului capitol se aplică în urmărirea penală sau judecarea cauzelor privind infractiunile prevăzute în prezentul titlu si a oricăror alte infractiuni săvârsite prin intermediul sistemelor informatice.

Art. 59. - În cazul infractiunilor prevăzute în prezentul titlu si al oricăror alte infractiuni săvârsite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din Codul penal se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.

 

CAPITOLUL V

Cooperare internatională

 

Art. 60. - (1) Autoritătile judiciare române cooperează în mod direct, în conditiile legii si cu respectarea obligatiilor decurgând din instrumentele juridice internationale la care România este parte, cu institutiile având atributii similare din alte state, precum si cu organizatiile internationale specializate în domeniu.

(2) Cooperarea, care se organizează si se desfăsoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistenta judiciară internatională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea si confiscarea produselor si instrumentelor infractiunii, desfăsurarea anchetelor comune, schimbul de informatii, asistenta tehnică sau de altă natură pentru culegerea si analiza informatiilor, formarea personalului de specialitate, precum si alte asemenea activităti.

Art. 61. - (1) La solicitarea autoritătilor competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăsura anchete comune, în vederea prevenirii si combaterii criminalitătii informatice.

(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăsoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritătile competente.

(3) Reprezentantii autoritătilor competente române pot participa la anchete comune desfăsurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.

Art. 62. - (1) Pentru asigurarea cooperării internationale imediate si permanente în domeniul combaterii criminalitătii informatice se înfiintează, în cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitătii Organizate si Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, Serviciul de combatere a criminalitătii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.

(2) Serviciul de combatere a criminalitătii informatice are următoarele atributii:

a) acordă asistentă de specialitate si oferă date despre legislatia română în materie punctelor de contact similare din alte state;

b) dispune conservarea imediată a datelor, precum si ridicarea obiectelor care contin datele informatice sau datele referitoare la traficul informational solicitate de o autoritate străină competentă;

c) execută sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalitătii informatice, cooperând cu toate autoritătile române competente.

Art. 63. - (1) În cadrul cooperării internationale, autoritătile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitătii informatice conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informational, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează să formuleze o cerere de asistentă judiciară internatională în materie penală.

(2) Cererea de conservare imediată prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:

a) autoritatea care solicită conservarea;

b) o scurtă prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale si încadrarea juridică a acestora;

c) datele informatice care se solicită a fi conservate;

d) orice informatie disponibilă, necesară pentru identificarea detinătorului de date informatice si a localizării sistemului informatic;

e) utilitatea datelor informatice si necesitatea conservării lor;

f) intentia autoritătii străine de a formula o cerere de asistentă judiciară internatională în materie penală.

(3) Cererea de conservare se execută potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu poate fi mai mică de 60 de zile si este valabilă până la luarea unei decizii de către autoritătile române competente cu privire la cererea de asistentă judiciară internatională în materie penală.

Art. 64. - Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informational, Serviciul de combatere a criminalitătii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitantă, comunicând totodată informatiile necesare identificării respectivului furnizor de servicii.

Art. 65. - (1) O autoritate străină competentă poate avea acces la sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritătile române.

(2) O autoritate străină competentă poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul său, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispozitie prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autoritătile române.

Art. 66. - Autoritătile române competente pot transmite, din oficiu, autoritătilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal, informatiile si datele detinute, necesare pentru descoperirea infractiunilor săvârsite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru solutionarea de către autoritătile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infractiuni.

Art. 67. - Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abrogă.

 

TITLUL IV

Conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 68. - Prezentul titlu reglementează conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor ce pot interveni în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice.

Art. 69. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită următoarele demnităti publice si functii publice:

a) Presedinte al României;

b) deputat si senator;

c) consilier prezidential si consilier de stat din Administratia Prezidentială;

d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, prefect si subprefect;

e) magistrati;

f) alesi locali;

g) functionari publici.

(2) Functiile asimilate celor de ministru, secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul unor autorităti publice centrale sunt cele prevăzute în actele normative privind organizarea si functionarea acestor autorităti.

Prin alesi locali se întelege primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, consilierii locali si consilierii judeteni.

 

CAPITOLUL II

Conflictul de interese

SECTIUNEA 1

Definitie si principii

 

Art. 70. - Prin conflict de interese se întelege situatia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o functie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conflictul de interese în exercitarea functiei de membru al Guvernului si a altor functii publice de autoritate din administratia publică centrală si locală

 

Art. 72. - (1) Persoana care exercită functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul sotul său ori rudele sale de gradul I.

(2) Obligatiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Art. 73. - (1) Încălcarea obligatiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii.

(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligatiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

(3) Verificarea sesizărilor privind încălcarea obligatiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) se face de către Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificărilor se prezintă primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra măsurilor ce se impun.

(4) Dacă din verificările efectuate potrivit alin. (3) rezultă că cel în cauză a realizat foloase materiale prin săvârsirea abaterii administrative prevăzute la alin. (1), primul-ministru dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici.

(5) Decizia primului-ministru poate fi atacată la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea curtii de apel este supusă recursului.

(6) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau, după caz, decizia primului-ministru, neatacată în termenul prevăzut la alin. (5), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Persoana care a săvârsit o abatere administrativă constatată potrivit alin. (3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o functie publică dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data publicării hotărârii judecătoresti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.

Art. 74. - (1) În cazul conflictului de interese prevăzut în prezenta sectiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din oficiu.

(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunică, în scris, modul de solutionare a sesizării, în termen de 30 de zile de la data solutionării acesteia.

Art. 75. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese prevăzut în prezenta sectiune se poate adresa instantei de judecată competente, potrivit legii, în functie de natura actului emis sau încheiat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Conflictul de interese privind alesii locali

 

Art. 76. - (1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispozitie, în exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentrul sotul său ori rudele sale de gradul I.

(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozitiile emise cu încălcarea obligatiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

(3) Dacă în urma controlului asupra legalitătii actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă că alesul local în cauză a realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici.

(4) Orice persoană interesată poate sesiza, în scris, prefectul în legătură cu faptele prevăzute la alin. (1).

Dispozitiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 77. - Conflictele de interese pentru presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene sau consilierii locali si judeteni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 78. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese prevăzut în prezenta sectiune se poate adresa instantei de judecată competente, potrivit legii, în functie de natura actului emis sau încheiat.

 

SECTIUNEA a 4-a

Conflictul de interese privind functionarii publici

 

Art. 79. - (1) Functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;

b) participă în cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau rudă de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea functiei publice.

(2) În cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat să se abtină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si să-l informeze de îndată pe seful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunostintă.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autoritătii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic căruia îi este subordonat direct functionarul public în cauză, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregătire si nivel de experientă.

(4) Încălcarea dispozitiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

 

CAPITOLUL III

Incompatibilităti

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 80. - Incompatibilitătile privind demnitătile publice si functiile publice sunt cele reglementate de Constitutie, de legea aplicabilă autoritătii sau institutiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o functie publică îsi desfăsoară activitatea, precum si de dispozitiile prezentului titlu.

 

SECTIUNEA a 2-a

Incompatibilităti privind calitatea de parlamentar

 

Art. 81. - (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei functii publice de autoritate, potrivit Constitutiei, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

(2) Prin functii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se întelege functiile din administratia publică asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate celor de secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentială, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, functiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităti si institutii publice, functiile de consilieri locali si consilieri judeteni, de prefecti si subprefecti si celelalte functii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, functiile de primar, viceprimar si secretar ai unitătilor administrativ-teritoriale, functiile de conducere si executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitătile administrativ-teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judetene si consiliilor locale, precum si functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le detin să candideze în alegeri.

Art. 82. - (1) Calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societătile comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

b) functia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societătile comerciale prevăzute la lit. a);

c) functia de reprezentant al statului în adunările generale ale societătilor comerciale prevăzute la lit. a);

d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale;

e) calitatea de comerciant persoană fizică;

f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

g) o functie publică încredintată de un stat străin, cu exceptia acelor functii prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte.

(2) În mod exceptional, Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, la propunerea Guvernului si cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a actionarilor ori ca membru în consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societătilor nationale, institutiilor publice ori al societătilor comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

(3) Deputatii si senatorii pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Art. 83. - (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilitătile prevăzute de art. 81 si 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.

(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar si functia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre functii.

(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din functia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunostinta Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Procedura de constatare a incompatibilitătii este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputatilor si în Regulamentul Senatului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Incompatibilităti privind functia de membru al Guvernului si alte functii publice de autoritate din administratia publică centrală si locală

 

Art. 84. - (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a) orice altă functie publică de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator ori a altor situatii prevăzute de Constitutie;

b) o functie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizatiilor cu scop comercial;

c) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societătile comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

d) functia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societătile comerciale prevăzute la lit. c);

e) functia de reprezentant al statului în adunările generale ale societătilor comerciale prevăzute la lit. c);

f) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) o functie publică încredintată de un stat străin, cu exceptia acelor functii prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte.

(2) Functia de secretar de stat, functia de subsecretar de stat si functiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei functii publice de autoritate, precum si cu exercitarea functiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).

(3) În mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) si (2) ca reprezentanti ai statului în adunarea generală a actionarilor ori ca membri în consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societătilor nationale, institutiilor publice ori al societătilor comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si persoanele care îndeplinesc functii asimilate acestora pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Art. 85. - (1) Functia de prefect si subprefect este incompatibilă cu:

a) calitatea de deputat sau senator;

b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;

c) functia de consilier local sau consilier judetean;

d) o functie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizatiilor cu scop comercial;

e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societătile comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;

f) functia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societătile comerciale prevăzute la lit. e);

g) functia de reprezentant al statului în adunările generale ale societătilor comerciale prevăzute la lit. e);

h) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale;

i) calitatea de comerciant persoană fizică;

j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

k) o functie publică încredintată de un stat străin, cu exceptia acelor functii prevăzute în acordurile si conventiile la care România este parte.

(2) Prefectii si subprefectii pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Art. 86. - (1) Persoana care exercită una dintre functiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 si 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în functie, să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

(2) În cazul în care, în timpul exercitării functiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 si 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:

a) pentru functia de prim-ministru, ministru si ministru delegat, se aplică dispozitiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor;

b) pentru functia de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora, precum si pentru functia de prefect si subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.

 

SECTIUNEA a 4-a

Incompatibilităti privind alesii locali

 

Art. 87. - (1) Functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibilă cu:

a) functia de consilier local;

b) functia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;

d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societătile comerciale, inclusiv băncile sau alte institutii de credit, societătile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societătile nationale, precum si la institutiile publice;

e) functia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comercială;

f) functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societătilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăti comerciale de interes national;

g) calitatea de comerciant persoană fizică;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) calitatea de deputat sau senator;

j) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă functie asimilată acestora;

k) orice alte functii publice sau activităti remunerate, în tară sau în străinătate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

(2) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti nu pot detine, pe durata exercitării mandatului, functia de consilier judetean.

(3) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literarartistice.

Art. 88. - (1) Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibilă cu:

a) functia de primar sau viceprimar;

b) functia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv;

d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societătile comerciale de interes local înfiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societătile comerciale de interes national care îsi au sediul sau care detin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

e) functia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes national care îsi are sediul sau care detine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

f) functia de reprezentant al statului la o societate comercială care îsi are sediul ori care detine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

g) calitatea de deputat sau senator;

h) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

(2) O persoană nu poate exercita în acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Art. 89. - (1) Calitatea de ales local este incompatibilă si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comercială înfiintată de consiliul local, respectiv de consiliul judetean.

(2) Incompatibilitatea există si în situatia în care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre agentii economici prevăzuti la alin. (1).

(3) Prin actionar semnificativ se întelege persoana care exercită drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezintă cel putin 10% din capitalul social sau îi conferă cel putin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Art. 90. - (1) Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societătile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităti administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritătile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societătile comerciale înfiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si în cazul în care functiile sau calitătile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Art. 91. - (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o functie incompatibilă cu cea de ales local.

(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau ruda de gradul I a acestuia devin actionari.

(3) Alesul local poate renunta la functia detinută înainte de a fi numit sau ales în functia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această functie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei sectiuni este obligat să demisioneze din una dintre functiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) În situatia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renuntă la una dintre cele două functii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitătii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unitătii administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competentă.

(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali si consilierilor judeteni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 92. - (1) Încălcarea dispozitiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

(2) Consilierii locali si consilierii judeteni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligatia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunte la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unitătii administrativ-teritoriale.

(3) Încălcarea obligatiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.

(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judetean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitătii administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competentă.

(6) Prevederile alin. (1) si (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea dispozitiilor art. 90 a încetat.

Art. 93. - (1) Prevederile art. 90 se aplică si persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societătile înfiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispozitiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.

(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispozitie a conducătorilor autoritătilor publice sau ai agentilor economici prevăzuti la alin. (1).

Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

 

SECTIUNEA a 5-a

Incompatibilităti privind functionarii publici

 

Art. 94. - (1) Calitatea de functionar public este incompatibilă cu orice altă functie publică decât cea în care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publică.

(2) Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfăsura alte activităti, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice;

b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului în care functionarul public este suspendat din functia publică, în conditiile legii, pe durata numirii sale;

c) în cadrul regiilor autonome, societătilor comerciale ori în alte unităti cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociatii familiale sau ca persoană fizică autorizată;

d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.

(3) Functionarii publici care, în exercitarea functiei publice, au desfăsurat activităti de monitorizare si control cu privire la societăti comerciale sau alte unităti cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-si desfăsoare activitatea si nu pot acorda consultantă de specialitate la aceste societăti timp de 3 ani după iesirea din corpul functionarilor publici.

(4) Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legătură cu functia publică pe care o exercită.

(5) În situatia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, functionarul public este reîncadrat în functia publică detinută sau într-o functie similară.

Art. 95. - (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si în cazul în care seful ierarhic direct are calitatea de demnitar.

(3) Persoanele care se află în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renuntarea la calitatea de demnitar.

(4) Orice persoană poate sesiza existenta situatiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).

(5) Situatiile prevăzute la alin. (1) si neîndeplinirea obligatiei prevăzute la alin. (3) se constată de către seful ierarhic superior al functionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soti sau rude de gradul I.

(6) Situatiile prevăzute la alin. (2) si neîndeplinirea obligatiei prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar si functionarul public sot sau rudă de gradul I.

Art. 96. - (1) Functionarii publici pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

(2) În situatia functionarilor publici care desfăsoară activitătile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau institutia publică la care acestia sunt numiti.

Art. 97. - (1) Functionarul public poate candida pentru o functie eligibilă sau poate fi numit într-o functie de demnitate publică.

(2) Raportul de serviciu al functionarului public se suspendă:

a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;

b) până la încetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publică, în cazul în care functionarul public a fost ales sau numit.

Art. 98. - (1) Functionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

(2) Functionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice si să exprime sau să apere în mod public pozitiile unui partid politic.

(3) Functionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înaltilor functionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functia publică.

 

CAPITOLUL IV

Alte conflicte de interese si incompatibilităti

 

Art. 99. - (1) Persoanelor care exercită următoarele demnităti publice si functii publice de autoritate din cadrul autoritătilor si institutiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:

a) membrii Curtii de Conturi;

b) presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectie;

c) Avocatul Poporului si adjunctii săi;

d) membrii Consiliului Concurentei;

e) membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consilului de administratie si angajatii cu functii de conducere ai Băncii Nationale a României;

g) directorul Serviciului Român de Informatii, primadjunctul si adjunctii săi;

h) directorul Serviciului de Informatii Externe si adjunctii săi;

i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

j) membrii Consiliului National al Audiovizualului;

k) membrii consiliilor de administratie si ai comitetelor directoare ale Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune;

l) membrii Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii;

m) directorul general si membrii consiliului director al Agentiei Nationale de Presă ROMPRES li se aplică dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitătilor prevăzut în prezentul titlu pentru ministri si, respectiv, secretari de stat, precum si incompatibilitătile prevăzute în legi speciale.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

(3) Dispozitiile art. 73 si 74 se aplică în mod corespunzător si persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.

(4) Persoanele care ocupă demnitătile publice si functiile publice de autoritate din cadrul autoritătilor si institutiilor prevăzute la alin. (1), dacă se află într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputatilor si, respectiv, Senatului.

(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnitătile publice si functiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste functii si cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionând din functia care a generat cazul de incompatibilitate.

(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoana care ocupă functia sau demnitatea publică este considerată demisionată din această functie. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si, respectiv, Senatului.

Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 100. - (1) Consilierilor prezidentiali si consilierilor de stat din Administratia Prezidentială li se aplică dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitătilor prevăzut în prezentul titlu pentru ministri si, respectiv, secretari de stat.

(2) Consilierii prezidentiali si consilierii de stat din Administratia Prezidentială pot exercita functii sau activităti în domeniul didactic, al cercetării stiintifice si al creatiei literar-artistice.

(3) Dispozitiile art. 73 si 74 se aplică în mod corespunzător si persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Presedintele României.

(4) Procedurile de constatare a incompatibilitătilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Prezidentiale.

 

CAPITOLUL V

Reglementări privind magistratii

 

Art. 101. - Functia de judecător si procuror este incompatibilă cu orice altă functie publică sau privată, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior.

Art. 102. - Magistratilor le este interzis:

a) să desfăsoare activităti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăti civile, societăti comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăti de asigurare sau financiare, companii nationale, societăti nationale ori regii autonome;

c) să desfăsoare activităti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Art. 103. - (1) Magistratii nu se subordonează scopurilor si doctrinelor politice.

(2) Magistratii nu pot să facă parte din partide politice ori să desfăsoare activităti cu caracter politic.

(3) Magistratii au obligatia ca, în exercitarea atributiilor, să se abtină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

Art. 104. - Magistratilor le este interzisă orice manifestare contrară demnitătii functiei pe care o ocupă ori de natură să afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia.

Art. 105. - (1) Magistratilor le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:

a) dacă sunt soti sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;

b) dacă ei, sotii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică si magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când sotul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă si ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilităti, abtinere si recuzare.

Art. 106. - (1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat, timp de 2 ani de la încetarea calitătii de judecător.

(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistentă juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a functionat, timp de 2 ani de la încetarea calitătii de procuror.

Art. 107. - Magistratii au obligatia de a aduce de îndată la cunostinta presedintelui instantei sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia functionează orice ingerintă în actul de justitie, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.

Art. 108. - (1) Încălcarea dispozitiilor art. 101-105 si 107 constituie abateri disciplinare si se sanctionează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:

a) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;

b) îndepărtarea din magistratură.

(2) Sanctiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Judecătorul sau procurorul sanctionat cu îndepărtarea din magistratură nu poate ocupa nici o functie de specialitate juridică timp de 3 ani.

Art. 109. - (1) Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.

(2) Magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

Art. 110. - Dispozitiile art. 101-104, 107 si 109 se aplică în mod corespunzător si judecătorilor Curtii Constitutionale.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii comune

 

Art. 111. - (1) Persoanele care exercită demnitătile publice si functiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaratie de interese, pe propria răspundere, cu privire la functiile si activitătile pe care le desfăsoară, cu exceptia celor legate de mandatul sau functia publică pe care o exercită.

(2) Functiile si activitătile care se includ în declaratia de interese sunt:

a) functiile detinute în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale ori partide politice;

b) activitătile profesionale remunerate;

c) calitatea de actionar sau asociat la societăti comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăti de asigurare si financiare.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte functii sau nu desfăsoară alte activităti decât cele legate de mandatul sau functia pe care o exercită, depun o declaratie în acest sens.

Art. 112. - (1) Declaratia de interese se depune în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în functie.

(2) Persoanele care exercită demnitătile publice si functiile publice prevăzute în prezentul titlu vor actualiza declaratiile de interese ori de câte ori intervin schimbări care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste declaratii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificării sau încetării functiilor sau activitătilor.

Art. 113. - (1) Declaratiile de interese sunt publice si se depun după cum urmează:

a) Presedintele României, la seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale;

b) deputatii si senatorii, la secretarul general al Camerei din care acestia fac parte;

c) consilierii prezidentiali si consilierii de stat din Administratia Prezidentială, la seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale;

d) membrii Guvernului, secretarii de stat si subsecretarii de stat, la secretarul general al Guvernului;

e) persoanele care îndeplinesc functii asimilate celei de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autoritătii publice sub controlul căreia se află;

f) magistratii, la presedintele instantei sau la conducătorul parchetului la care functionează; presedintii instantelor si conducătorii parchetelor, la presedintii instantelor si, respectiv, conducătorii parchetelor superioare;

presedintele Curtii Supreme de Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, la Consiliul Superior al Magistraturii;

g) prefectii si subprefectii, la secretarul general al prefecturii;

h) alesii locali, la secretarul unitătii administrativ-teritoriale;

i) functionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritătilor publice, institutiilor publice sau, după caz, al unitătilor din care fac parte.

(2) Numele persoanelor prevăzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu depun declaratia de interese potrivit art. 112, se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităti ori institutii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judetene, după caz.

(3) Evidenta declaratiilor de interese se consemnează într-un registru special, denumit leRegistrul declaratiilor de interese”, al cărui model se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

Art. 114. - (1) Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o functie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exercitiul demnitătii sau functiei sale.

(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însotit de calitatea persoanei care exercită demnitătile publice si functiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum si a vreunui produs comercial, national sau străin.

(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnitătile publice si functiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu exceptia publicitătii gratuite pentru scopuri caritabile.

(4) Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o functie publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informatiilor care nu sunt publice, obtinute în legătură cu exercitarea atributiilor, în scopul obtinerii de avantaje pentru ei sau pentru altii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 115. - Alte cazuri de incompatibilităti si interdictii sunt cele stabilite prin legi speciale.

Art. 116. - (1) Prefectii sunt obligati să verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situatia tuturor alesilor locali din judet. În acest scop, conducătorii autoritătilor si institutiilor publice, precum si conducătorii oficiilor registrului comertului de pe lângă tribunale sunt obligati să pună la dispozitia prefectului si a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilitătile si interdictiile prevăzute de prezentul titlu.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sanctiuni, potrivit legii.

Art. 117. - Pe data întrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 si teza finală a art. 152 l5iar consilierii în functie la data intrării în vigoare a prezentei legi îsi vor exercita mandatul până la următoarele alegeri locale” din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările si completările ulterioare, precum si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdictii pentru alesii locali si functionarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 378/2002.

 

TITLUL V

Grupurile de interes economic

CAPITOLUL I

Grupurile de interes economic

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 118. - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activitătii economice a membrilor săi, precum si al îmbunătătirii rezultatelor activitătii respective.

(2) Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.

(4) Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi si să aibă doar un caracter accesoriu fată de aceasta.

(5) Grupul nu poate:

a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activitătii membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finantelor si investitiilor;

b) să detină actiuni, părti sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societătile comerciale membre; detinerea de actiuni, părti sociale sau de interes în altă societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului si dacă se face în numele membrilor;

c) angaja mai mult de 500 de persoane;

d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditării, în alte conditii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a unui administrator ori director al societătii comerciale sau a sotului, rudelor sau afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operatiunea de creditare priveste o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris;

e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte conditii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, la si de la administratorul sau directorul societătii comerciale ori sotul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operatiunea priveste o

societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului în care una dintre societătile comerciale respective este filiala celeilalte;

f) să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.

(6) Grupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile.

Art. 119. - (1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligatiile grupului si solidar, în lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti.

Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligatiile lui si, numai dacă acesta nu le plăteste în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.

(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) si în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă tertilor de la data mentionării în registrul comertului si a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

 

SECTIUNEA a 2-a

Constituirea grupului de interes economic

 

Art. 120. - (1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.

(2) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt considerati fondatori.

(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înselăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influentă, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum si pentru infractiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, infractiunile prevăzute de Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările si completările ulterioare, si infractiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, si persoanelor cu functii de administrator, cenzor si lichidator al grupului de interes economic.

Art. 121. - (1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.

(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfăsurarea activitătii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă si pot avea orice natură.

(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauză contrară se consideră nulă.

Art. 122. - (1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileste modul de organizare a grupului, în conditiile stabilite de prezentul titlu, si va cuprinde:

a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma “ …grup de interes economic” ori de initialele “G.I.E.”, sediul si, dacă este cazul, emblema grupului;

b) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul si nationalitatea membrilor, persoane juridice;

c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice;

codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în functie de forma juridică a acestora;

d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului si a activitătii principale, precum si a naturii comerciale sau necomerciale a activitătii;

e) capitalul subscris si cel vărsat, cu mentionarea aportului fiecărui membru si a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natură si a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;

f) durata grupului;

g) membrii care reprezintă si administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora si dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat, precum si conditiile în care acestia pot fi revocati;

h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum si documentele la care acestia vor putea să aibă acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;

i) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică -, atunci când se înfiintează o dată cu grupul, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiintare;

j) modul de dizolvare si de lichidare a grupului.

(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în conditiile prevăzute la încheierea sa, va fi mentionată în registrul comertului si va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.

Art. 123. - (1) În cursul existentei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.

(2) Orice membru al grupului se poate retrage în conditiile prevăzute de actul constitutiv, cu conditia îndeplinirii prealabile a obligatiilor sale specifice de membru.

Art. 124. - (1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.

(2) Sediul grupului trebuie stabilit:

a) fie la locul în care se află administratia centrală a grupului;

b) fie la locul în care se află administratia centrală a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principală a acesteia, dacă grupul exercită o activitate în locul mentionat.

(3) La sediul indicat de grup vor putea functiona mai multe persoane juridice, dacă cel putin o persoană este, în conditiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.

(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentatia prezentată nu rezultă că sunt îndeplinite conditiile legale.

 

SECTIUNEA a 3-a

Înmatricularea grupului de interes economic

 

Art. 125. - (1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comertului în a cărui rază teritorială îsi va avea sediul grupul.

(2) Cererea va fi însotită de:

a) actul constitutiv al grupului;

b) dovada efectuării vărsămintelor, în conditiile actului constitutiv, dacă este cazul;

c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care printre ele figurează si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

d) actele constatatoare ale operatiunilor încheiate în contul grupului si aprobate de membri;

e) dovada sediului declarat;

f) declaratia pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor si cenzorilor că îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentul titlu.

(3) Autorizatiile de functionare a grupului vor fi solicitate de către Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului, în conditiile prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionării comerciantilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 126. - (1) În cazul în care cerintele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronuntată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea grupului si va dispune înmatricularea lui în registrul comertului, în conditiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Încheierea de înmatriculare va reda mentiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.

Art. 127. - (1) Grupul de interes economic dobândeste personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comertului.

(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronuntării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.

(3) Înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului.

(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal si într-o manieră obisnuită, toate faptele de comert necesare realizării scopului său.

Art. 128. - Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în conditiile legii, următoarele:

a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;

b) înfiintarea sau desfiintarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor si celorlalte entităti fără personalitate juridică;

c) hotărârea judecătorească prin care se declară nulitatea grupului;

d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, mentiunea dacă administratorii pot actiona individual sau împreună, precum si încetarea atributiilor acestora;

e) cesiunea, în tot sau în parte, a părtilor de interes ale unui membru;

f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;

g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum si încetarea atributiilor acestora;

h) terminarea lichidării grupului;

i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;

j) clauza prin care noii membri sunt exonerati de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în grup.

Art. 129. - Grupul de interes economic este obligat să publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în conditiile legii:

a) actul constitutiv al grupului;

b) actele modificatoare ale acestuia;

c) mentiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data si locul înregistrării, precum si radierea grupului;

d) documentele si mentiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).

Art. 130. - Dispozitiile referitoare la constituirea, înmatricularea si functionarea filialelor si sucursalelor societătilor comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător filialelor si, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.

Art. 131. - (1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.

(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi mentionată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comertului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(3) În termen de două luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată poate face opozitie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în conditiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se solutionează opozitia la decizia de transfer al sediului se mentionează, din oficiu, în registrul comertului.

(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă tertilor decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.

(6) Radierea grupului din registrul comertului este posibilă doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.

(7) Până la efectuarea mentiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comertului, tertii se pot prevala de sediul grupului din România, cu exceptia cazului în care grupul face dovada că acestia au cunoscut existenta sediului din statul străin.

Art. 132. - (1) Reprezentantii grupului sunt obligati să depună la oficiul registrului comertului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi în timpul functionării grupului, în termen de 15 zile de la alegere.

(2) Dispozitia alin. (1) se aplică în mod corespunzător si conducătorilor sucursalelor.

 

SECTIUNEA a 4-a

Efectele încălcării cerintelor legale de constituire a grupului de interes economic

 

Art. 133. - Când actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispozitie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerintă legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în

care membrii sau reprezentantii grupului înlătură asemenea neregularităti. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

Art. 134. - În cazul în care fondatorii sau reprezentantii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comertului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

Art. 135. - (1) În cazul unor neregularităti constatate după înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităti.

(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societătii, sub sanctiunea plătii de daune cominatorii, să le regularizeze.

(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.

Art. 136. - Fondatorii, reprezentantii grupului, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale grupului răspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitătile prevăzute la art. 133-135.

Art. 137. - (1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse tertilor, în afară de cazul în care grupul face dovada că acestia le cunosteau.

(2) Operatiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile tertilor, dacă acestia dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunostintă de ele.

Art. 138. - Tertii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicitătii le lipseste de efecte.

- Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar si nelimitat fată de terti pentru actele juridice încheiate cu acestia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.

Art. 140. - (1) Nici grupul si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când această numire a fost publicată în conformitate cu dispozitiile legale.

(2) Grupul nu poate invoca fată de terti numirile în functiile mentionate la alin. (1) sau încetarea acestor functii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 141. - (1) În raporturile cu tertii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăsesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedeste că tertii cunosteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depăsirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoasterii.

(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar dacă au fost publicate.

(3) Actul constitutiv va putea prevedea că grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai multi administratori actionează împreună. O asemenea clauză este opozabilă tertilor numai în conditiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în conditiile prevăzute la art. 129.

Art. 142. - Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comertului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

a) lipseste actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă autentică;

b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;

c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;

d) lipseste încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;

e) lipseste autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăsurarea anumitor activităti, precum cea bancară sau de asigurări;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul si obiectul de activitate al grupului.

Art. 143. - Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu exceptia situatiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.

Art. 144. - (1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulitătii.

(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulitătii, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către acestia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentatia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.

Art. 145. - (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv si intră în lichidare.

Dispozitiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii se vor numi si lichidatorii grupului.

(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comertului, care, după mentionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.

(4) Membrii grupului răspund pentru obligatiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.

Art. 146. - (1) Declararea nulitătii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.

(2) Nici grupul si nici membrii săi nu pot opune tertilor de bună-credintă nulitatea grupului.

Art. 147. - Prevederile cap. V laUnele dispozitii procedurale” din cadrul titlului II “Constituirea societătilor comerciale” al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce priveste grupurile de interes economic.

 

SECTIUNEA a 5-a

Functionarea grupurilor de interes economic

 

Art. 148. - (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restrictiile arătate în actul constitutiv.

(2) Ei sunt obligati să ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor si la organele de conducere similare acestora.

Art. 149. - (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.

(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.

(3) Administratorul care fără drept îsi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.

Art. 150. - Obligatiile si răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu si de dispozitiile referitoare la mandat.

Art. 151. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători fată de societate pentru:

a) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

b) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun.

(2) Actiunea în răspundere împotriva administratorilor apartine si creditorilor grupului, însă acestia o vor putea exercita numai atunci când, prin operatiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadentă, în mod repetat, obligatiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 152. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect, scrisoare, anunt, publicatie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se precizeze:

a) denumirea, însotită de mentiunea”grup de interes economic” sau de initialele “G.I.E.O;

b) sediul;

c) codul unic de înregistrare si oficiul registrului comertului în care a fost înmatriculat grupul;

d) acolo unde este cazul, mentiunea că grupul se află în lichidare;

e) acolo unde este cazul, mentiunea că administratorii trebuie să actioneze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislatia din domeniu.

Art. 153. - (1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei grupului, în conditiile stipulate prin actul constitutiv.

(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite conditii privind cvorumul si majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulatii, hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.

(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula că aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare si adoptare a hotărârilor.

(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:

a) modificarea obiectului grupului;

b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;

c) modificarea conditiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;

d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;

e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;

f) modificarea oricărei alte obligatii a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

g) orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiti membri să dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalti, dar fără ca prin aceasta un membru să detină majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulatii se consideră că fiecare membru dispune de câte un vot.

Art. 154. - (1) La initiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligati să convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră în atributiile adunării.

(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile si mai lung de o lună de la data convocării.

(3) La solicitarea oricărei persoane interesate si cu audierea părtilor, instanta de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanta va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.

(4) Toti membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să tină o adunare generală si să ia orice hotărâre de competenta adunării, fără respectarea formalitătilor cerute pentru convocarea ei.

Art. 155. - (1) Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel putin 10 zile înainte de data tinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.

(2) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunării, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.

(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

Art. 156. - (1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.

(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instantei competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 157. - (1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai multi administratori dintre ei, fixându-le atributiile, durata însărcinării si eventuala lor remuneratie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

(2) Prin vot unanim membrii pot decide si asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Art. 158. - (1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.

(2) Drepturile si obligatiile părtilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică este obligată să îsi desemneze unul sau mai multi reprezentanti permanenti, persoane fizice. Reprezentantul este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civilă si penală ca si un administrator, persoană fizică, ce actionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micsoreze răspunderea solidară.

(3) Când persoana juridică îsi revocă reprezentantul, ea are obligatia să numească în acelasi timp un înlocuitor.

Art. 159. - (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garantie pentru administratia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garantia nu poate fi mai mică decât dublul remuneratiei lunare.

(2) Garantia se va depune înainte de preluarea functiei de către administrator; ea poate fi depusă si de un tert.

(3) Dacă garantia nu va fi depusă înainte de data preluării functiei, administratorul este considerat demisionat.

(4) Garantia rămâne la dispozitia grupului si nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situatia financiară a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit această functie si i-a dat descărcare.

Art. 160. - Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului, în conditiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atributia de cenzor din care rezultă depunerea garantiei.

Art. 161. - (1) Dacă un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depăseste limitele operatiunilor obisnuite activitătii pe care o exercită grupul, acesta trebuie să îi înstiinteze pe ceilalti administratori, înainte de a o încheia, sub sanctiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

(2) În caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.

(3) Operatiunea încheiată împotriva opozitiei făcute este valabilă fată de tertii cărora nu li se va fi comunicat această opozitie.

Art. 162. - (1) Membrul care, într-o operatiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operatiune.

(2) Membrul care contravine dispozitiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obtinut majoritatea cerută.

Art. 163. - Membrul care, fără consimtământul scris al celorlalti membri, întrebuintează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul său ori în cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au rezultat si să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Art. 164. - (1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul grupului.

(2) Membrul care contravine acestei dispozitii este răspunzător de sumele luate si de daune.

(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, conditiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.

Art. 165. - (1) Grupul nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine.

(2) Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situatiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părti egale.

(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o formă, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezervă.

(4) În cazul în care cheltuielile depăsesc veniturile grupului, diferenta va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părti egale.

(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în conditiile legii.

Art. 166. - Când aportul la capitalul grupului apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fată de grup si trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.

Art. 167. - (1) Membrii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.

(2) Hotărârea judecătorească obtinută împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.

Art. 168. - Pentru aprobarea situatiei financiare si pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majoritătii membrilor.

Art. 169. - (1) Cesiunea sau constituirea unei garantii asupra părtii de interes către membri sau terti este posibilă cu acordul unanim al membrilor.

(2) Constituirea unei garantii asupra părtii de interes către membri sau terti este posibilă si în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă, un tert nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părtii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalti membri.

(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul său de capital.

(4) Fată de terti cedentul rămâne răspunzător potrivit dispozitiilor privind excluderea membrilor.

(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispozitiile art. 182 si 186.

Art. 170. - Dreptul de a reprezenta grupul apartine fiecărui administrator, în afară de cazul în care există stipulatie contrară în actul constitutiv.

Art. 171. - (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergentă între administratori, se va decide prin votul majoritătii membrilor.

(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalti, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administratie.

Art. 172. - Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată.

Art. 173. - (1) Situatia financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situatia financiară va fi depusă de administratori, în termen de 15 zile, la administratia finantelor publice. Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comertului.

(2) Aprobarea situatiei financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea actiunii în răspundere împotriva administratorilor.

 

SECTIUNEA a 6-a

Modificarea actului constitutiv

 

Art. 174. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea conditiilor de fond si de formă prevăzute pentru încheierea lui.

(2) Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea si lichidarea acestuia se vor mentiona în registrul comertului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor mentiona, cu respectarea dispozitiilor legale, în baza rezolutiei directorului oficiului registrului comertului. Această rezolutie are, în mod corespunzător, regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.

(3) Actul aditional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comertului si se mentionează în acest registru. Actul modificator se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi si, în această formă, va fi depus la oficiul registrului comertului.

(5) În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare ale fondatorilor si ale primilor membri ai organelor grupului.

(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel putin 5 ani de la data înmatriculării grupului si numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Art. 175. - (1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opozitie, în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat initial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.

(2) Când opozitia a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înteleg să renunte la prelungire sau să excludă din grup membrul debitor al oponentului.

(3) În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situatii financiare aprobate.

(4) În caz de contestatie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie determinată de către un expert desemnat de părti sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.

Art. 176. - În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societătilor în nume colectiv.

 

SECTIUNEA a 7-a

Încetarea calitătii de membru. Excluderea si retragerea membrilor grupului de interes economic

 

Art. 177. - (1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:

a) excludere;

b) retragere;

c) cesiune a părtilor de interes, în conditiile legii si ale actului constitutiv;

d) deces, respectiv încetarea personalitătii juridice, în conditiile legii.

(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:

a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;

b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) membrul care se amestecă fără drept în administratie, contravine dispozitiilor art. 163 ori tulbură sau amenintă cu tulburarea gravă a functionării grupului;

d) membrul administrator care comite fraudă în dauna grupului sau se serveste de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul său sau al altora;

e) membrul împotriva căruia există un titlu executoriu detinut de un tert care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în conditiile prevăzute la art. 175.

Art. 178. - (1) De îndată ce un membru încetează să apartină unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalti membri asupra faptului respectiv si vor depune diligentele necesare efectuării mentiunii în registrul comertului si publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) În cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoană interesată poate actiona în vederea realizării acestor măsuri.

Art. 179. - (1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continuă să existe după ce unui membru i-a încetat această calitate, în conditiile prevăzute în actul constitutiv sau stabiltie cu acordul unanim al membrilor rămasi.

(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoană în conformitate cu dispozitiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).

Art. 180. - (1) Excluderea se pronuntă, la cererea majoritătii membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.

(2) La solutionarea cererii de excludere se vor cita grupul si membrul pârât.

(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalti membri.

(4) Hotărârea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 181. - (1) Membrul exclus răspunde de pierderi si are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proportională din patrimoniul grupului, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.

Art. 182. - (1) Membrul exclus rămâne obligat fată de terti pentru operatiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

(2) Dacă, în momentul excluderii sunt operatiuni în curs de executare, membrul este obligat să suporte consecintele si nu îsi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operatiuni.

(3) Dreptul la actiune împotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mentiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 183. - (1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:

a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;

b) cu acordul tuturor celorlalti membri;

c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. c) instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalti membri.

(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părtile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de acestia sau, în caz de neîntelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.

(4) Drepturile membrului retras, mentionate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetară.

(5) Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus fată de obligatiile izvorâte din activitatea grupului până la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplică în mod corespunzător membrului retras, precum si celui căruia îi încetează în alt mod această calitate.

 

SECTIUNEA a 8-a

Dizolvarea, fuziunea si divizarea grupului de interes economic

 

Art. 184. - (1) Grupul de interes economic se dizolvă prin:

a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitătii grupului;

d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu exceptia cazului în care actul constitutiv dispune altfel;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neîntelegerile grave dintre membri, care împiedică functionarea grupului, precum si la cererea oricărei autorităti publice competente;

f) declararea falimentului grupului;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie să fie consultati, cu cel putin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.

În lipsă, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.

Art. 185. - (1) Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalitătii juridice, în conditiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.

(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu mostenitorii.

Art. 186. - (1) Dacă un membru decedează si dacă nu există conventie contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine mostenitorilor, după ultima situatie financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămasi nu decid, în unanimitate, să continue grupul cu mostenitorii care consimt la aceasta.

(2) În cazul decesului unui membru, nici o altă persoană nu poate deveni membru în locul său, cu exceptia cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispozitii exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămasi.

(3) Mostenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, până la publicarea schimbărilor intervenite.

Art. 187. - (1) În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cât nu s-a făcut nici o repartitie din activ.

(2) Noua hotărâre se mentionează în registrul comertului, după care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.

(3) Creditorii si orice parte interesată pot face opozitie la tribunal împotriva hotărârii, în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 188. - (1) Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comertului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).

(2) Înscrierea si publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, si în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronuntată de justitie.

(3) În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronuntă de judecătorul-sindic prin aceeasi încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.

Art. 189. - (1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operatiuni; în caz contrar, ei sunt personal si solidar răspunzători pentru operatiunile pe care le-au întreprins.

(3) Interdictia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentintă judecătorească.

(4) Grupul îsi păstrează personalitatea juridică pentru operatiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Art. 190. - Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fată de terti numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 191. - Membrii grupului pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului grupului si când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

Art. 192. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunta dizolvarea grupului în cazurile în care:

a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

c) grupul si-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscută.

(2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anuntată organelor fiscale si înscrisă în registrul comertului. Durata inactivitătii nu poate depăsi 3 ani.

(3) Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se înregistrează în registrul comertului, se comunică directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se îndrepta împotriva grupului.

(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoresti de dizolvare, pentru situatiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică si sediul grupului dizolvat, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul si data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri  tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.

(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitătii în conditiile alin. (3) si (4). Dispozitiile articolului 60 alin. (3) si (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(6) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comertului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel.

Art. 193. - (1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a două ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.

(2) Divizarea se face prin împărtirea întregului patrimoniu al unui grup care îsi încetează existenta între două sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiintă.

(3) Grupul nu îsi încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul său se desprinde si se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiintă.

(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartitia între membri a părtilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

Art. 194. - (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăste de fiecare grup, în conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.

(2) Dacă prin fuziune sau divizare se înfiintează un nou grup, acesta se constituie în conditiile prevăzute de prezentul titlu.

Art. 195. - Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care îsi încetează existenta si transmiterea universală sau cu titlu universal a patrimoniului său către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găseste la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părti de interes ale acestora către membrii grupului care încetează si, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăsi 10% din valoarea nominală a părtilor de interes atribuite.

Art. 196. - În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participă la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:

a) denumirea si sediul tuturor grupurilor participante la operatiune;

b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizării;

c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;

d) dacă este cazul, modalitătile de predare a părtilor de interes si data de la care acestea dau dreptul la dividende;

e) raportul de schimb al părtilor de interes si, dacă este cazul, cuantumul sultei;

f) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate grupurile participante;

g) orice alte date care prezintă interes pentru operatiune.

Art. 197. - (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este înmatriculat fiecare grup, însotit de o declaratie a grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.

(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părtilor, integral sau în extras, potrivit dispozitiei judecătorului-delegat sau cererii părtilor, cu cel putin 30 de zile înaintea datelor sedintelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.

Art. 198. - (1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide, având o creantă anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opozitie în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Opozitia suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plătii datoriilor sau oferă garantii acceptate de creditori ori convine cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

(3) Dispozitiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, rămân aplicabile.

Art. 199. - (1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispozitia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel putin o lună înainte de data sedintei adunării generale:

a) proiectul de fuziune sau de divizare;

b) darea de seamă a administratorilor, în care se justifică din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizării, si se va stabili raportul de schimb al părtilor de interes;

c) situatiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exercitii financiare, precum si cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;

d) raportul cenzorilor;

e) evidenta contractelor cu valori depăsind 100.000.000 lei, în curs de executare, si repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.

(2) Membrii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

Art. 200. - În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit răspund civil fată de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operatiunii de fuziune.

Art. 201. - (1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.

(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înfiintate prin fuziune sau divizare se aprobă de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care îsi încetează existenta.

Art. 202. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistrează în registrul comertului în a cărui circumscriptie îsi are sediul grupul si, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.

(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.

Art. 203. - Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:

a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comertului a noului grup sau a ultimului dintre ele;

b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.

Art. 204. - În cazul fuziunii prin absorbtie, grupul absorbant dobândeste drepturile si este tinut de obligatiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile grupurilor care îsi încetează existenta trec asupra noului grup astfel înfiintat.

Art. 205. - (1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fată de creditori pentru obligatiile grupului care si-a încetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proportii.

(2) Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligatie, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.

(3) Aportul unei părti din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiintă, în schimbul părtilor de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispozitiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).

 

SECTIUNEA a 9-a

Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

 

Art. 206. - (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:

a) până la preluarea functiei de către lichidatori, administratorii continuă mandatul lor, cu exceptia prevăzută la art. 189;

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi înscrise de îndată si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Numai după îndeplinirea formalitătilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnătură în registrul comertului si vor exercita această functie.

(3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o actiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori împotriva lor.

(4) În afară de dispozitiile prezentului capitol, se aplică grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

(5) Toate actele emanând de la grup trebuie să arate că acesta este în lichidare.

Art. 207. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti, persoane fizice ale societătii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizati, în conditiile legii.

(2) Lichidatorii au aceeasi răspundere ca si administratorii.

(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea functiei, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar si să încheie o situatie financiară care să constate situatia exactă a activului si pasivului grupului si să le semneze.

(4) Lichidatorii sunt obligati să primească si să păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredintat de administratori si actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidării, în ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii îsi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.

Art. 208. - În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfăsurat în baza autorizatiei de mediu prevăzute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligati să ia măsuri pentru efectuarea bilantului de mediu prevăzut de această lege si să comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 209. - (1) În afară de puterile conferite de membri, cu aceeasi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

a) să stea în judecată si să fie actionati în interesul lichidării;

b) să execute si să termine operatiunile patrimoniale referitoare la lichidare;

c) să vândă prin licitatie publică imobilele si orice avere mobiliară a grupului;

d) să încheie tranzactii;

e) să lichideze si să încaseze creantele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supusi procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, dând chitantă;

f) să contracteze obligatii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare si să îndeplinească orice alte acte necesare.

(2) Ei nu pot însă, în lipsă de dispozitii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, să constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizati de instantă, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.

(3) Lichidatorii care întreprind noi operatiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal si solidar de executarea lor.

Art. 210. - (1) Lichidatorii nu pot plăti membrilor nici o sumă în contul părtilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.

(2) Membrii vor putea cere însă ca sumele retinute să fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la o altă bancă sau la una dintre unitătile acestora si să se facă repartizarea asupra părtilor de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligatiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadentă, mai rămâne un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.

(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opozitie în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 211. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situatiei financiare, că fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare membrilor.

Art. 212. - Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani nu vor putea să exercite împotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce apartineau creditorilor plătiti.

Art. 213. - (1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul grupului, si numai după aceea de a se îndrepta împotriva membrilor.

(2) Dreptul la actiune împotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării mentiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 214. - (1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătoruldelegat, în urma sesizării oricărei părti interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitivă si executorie.

(3) Radierea se poate face si din oficiu. (4) Lichidarea nu liberează pe membri si nu împiedică deschiderea procedurii de reorganizare judiciară si faliment a grupului.

Art. 215. - (1) După aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei registrele si actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre acestia nu doreste, la oficiul registrului comertului, pe cheltuiala grupului.

(2) Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani si vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.

Art. 216. - (1) Numirea lichidatorilor va fi făcută de toti membrii, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.

(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instantă, la cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor si administratorilor.

(3) Împotriva sentintei se poate declara numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronuntare.

Art. 217. - (1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să întocmească situatia financiară de lichidare si să propună repartizarea activului între membri.

(2) Membrul nemultumit poate face opozitie, în conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.

(3) Pentru solutionarea opozitiei problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării, fată de care lichidatorii pot rămâne străini.

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opozitiei a rămas irevocabilă, situatia financiară de lichidare si repartizarea se consideră aprobate si lichidatorii sunt liberati.

Art. 218. - (1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolventă, va fi supus procedurii reorganizării judiciare si falimentului, în conditiile stabilite de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic.

 

SECTIUNEA a 10-a

Interdictii. Sanctiuni

 

Art. 219. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneratii si orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.

(2) Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operatiuni, precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;

c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;

d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligatii personale ale acestora fată de terte persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creante ce are drept obiect un împrumut acordat de o tertă persoană administratorilor ori o altă prestatie personală a acestora.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si operatiunilor în care sunt interesati sotul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă operatiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură ori împreună cu una dintre persoanele susmentionate, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:

a) în cazul operatiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;

b) în cazul în care operatiunea este încheiată de grup în conditiile exercitării curente a activitătii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la alin. (2) si (3) decât cele pe care, în mod obisnuit, grupul le practică fată de terte persoane.

Art. 220. - (1) Administratorul care are într-o anumită operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să înstiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori si să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la această operatiune.

(2) Aceeasi obligatie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operatiune, stie că sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.

Art. 221. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobândirile de bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de obtinerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si operatiunilor de închiriere sau leasing.

(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor în care una dintre părti este sotul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operatiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Art. 222. - (1) Nerespectarea de către grupurile de interes economic a dispozitiilor legale si a termenelor prevăzute pentru solicitarea înmatriculării, efectuarea de mentiuni, depunerea de semnături sau alte acte se sanctionează cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată prin hotărâre judecătorească, dacă, potrivit legii penale, fapta nu constituie infractiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor mentionate, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.

(2) Amenda prevăzută la alin. (1) se aplică si reprezentantilor grupurilor de interes amendate, potrivit dispozitiilor acelui alineat.

(3) Sesizarea instantei pentru aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se poate face de orice persoană interesată.

(4) Amenzile judiciare prevăzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevăzut de Codul de procedură civilă, si se aplică de către instanta în a cărei rază teritorială s-a săvârsit fapta.

Art. 223. - (1) Încălcarea obligatiilor prevăzute la art. 152 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finantelor Publice.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 224. - (1) Persoana care, cu rea-credintă, a făcut declaratii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o mentiune în registrul comertului, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Prin hotărârea pronuntată instanta va dispune si rectificarea sau radierea înmatriculării ori mentiunii inexacte.

Art. 225. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:

a) foloseste, cu rea-credintă, bunuri sau creditul de care se bucură grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;

b) se împrumută, sub orice formă, în alte conditii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta sau face ca una dintre aceste persoane juridice să îi acorde vreo garantie pentru datorii proprii;

c) încasează sau plăteste dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situatie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;

d) încalcă dispozitiile art. 165 alin. (3).

Art. 226. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:

a) îndeplineste hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;

b) îndeplineste hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului fără ca membrii să fi fost executati pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteste de plata vărsămintelor ulterioare.

Art. 227. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul care:

a) încalcă, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 220;

b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;

c) emite titluri negociabile reprezentând părti de interes ale unui grup de interes economic.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sanctionează si membrul grupului de interes economic care încalcă dispozitiile art. 162.

Art. 228. - Se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul, administratorul si cenzorul care exercită functiile ori însărcinările lor cu încălcarea dispozitiilor art. 120 alin. (3) si (4) referitoare la incompatibilitate.

Art. 229. - Dispozitiile art. 223-227 se aplică si lichidatorului.

Art. 230. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă lichidatorul care face plăti asociatilor cu încălcarea dispozitiilor art. 210.

Art. 231. - Constituie infractiunea de bancrută frauduloasă si se sanctionează cu pedeapsa prevăzută la art. 276 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si fapta persoanei care:

a) falsifică, sustrage sau distruge evidentele unui grup de interes economic ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

b) înfătisează datorii inexistente sau prezintă în registrele unui grup de interes economic, în alt act sau în situatia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;

c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventă a unui grup de interes economic, o parte însemnată din active.

 

CAPITOLUL II

Grupurile europene de interes economic

 

Art. 232. - Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute si pot functiona, în conditiile legii, în România.

Art. 233. - (1) Grupul european de interes economic este acea asociere dintre două sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituită pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, în scopul înlesnirii ori dezvoltării activitătii economice a membrilor săi, precum si al îmbunătătirii rezultatelor activitătii respective.

(2) Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:

a) companii sau firme, în sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidată a Tratatului instituind Comunitatea Europeană, precum si alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost înfiintate în conformitate cu legislatia unui stat membru al Uniunii Europene si care îsi au sediul social, precum si centrul principal de conducere si de gestiune a activitătii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană; dacă, conform legislatiei unui stat membru, o companie, firmă sau altă persoană juridică nu este obligată să aibă un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere si de gestiune a activitătii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice să fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană;

b) persoanele fizice care desfăsoară activităti industriale, comerciale, mestesugăresti sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de altă natură pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană.

(3) Grupul european de interes economic trebuie să fie alcătuit din minimum:

a) două companii, firme sau alte persoane juridice, în sensul mentionat la alin. (2) lit. a), ale căror centre principale de conducere si de gestiune a activitătii statutare sunt situate în state membre diferite;

b) două persoane fizice, din rândul celor mentionate la alin. (2) lit. b), care îsi desfăsoară activitatea principală în state membre diferite; sau

c) o companie, firmă sau altă persoană juridică, în sensul mentionat la alin. (2) lit. a), al cărei centru principal de conducere si de gestiune a activitătii statutare se găseste într-un stat membru, si o persoană fizică, din rândul celor mentionate la alin. (2) lit. b), care îsi desfăsoară activitatea principală într-un alt stat membru.

Art. 234. - (1) Grupul european de interes economic se constituie în baza unui contract de asociere, denumit act constitutiv, si se înregistrează în registrul special desemnat în acest scop de statul membru pe teritoriul căruia grupul îsi stabileste sediul.

(2) Actul constitutiv al grupului stabileste modul de organizare a grupului si trebuie să cuprindă următoarele mentiuni obligatorii:

a) denumirea grupului, precedată sau succedată de expresia lxGrup European de Interes Economic”, sau de initialele lnG.E.I.E.”, dacă aceste expresii sau initiale nu constituie deja o parte a denumirii;

b) sediul grupului;

c) obiectul de activitate al grupului;

d) numele/denumirea, firma, forma juridică, domiciliul/sediul si, dacă este cazul, codul de înregistrare si locul înmatriculării fiecărui membru al grupului;

e) perioada pe care va functiona grupul, cu exceptia cazului când aceasta este nedeterminată.

Art. 235. - (1) Grupurile europene de interes economic pot înfiinta în România filiale, precum si sucursale, reprezentante si alte unităti fără personalitate juridică.

(2) Înfiintarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispozitiilor referitoare la înmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.

(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea si functionarea în România a reprezentantelor societătilor comerciale si organizatiilor economice străine, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Cererile de înmatriculare vor indica si:

a) denumirea sucursale/filialei si denumirea si sediul grupului european de interes economic;

b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului si a activitătii principale, precum si a naturii comerciale sau necomerciale a activitătii;

c) numele si calitatea persoanelor care pot reprezenta fată de terti si în justitie grupul european de interes economic, precum si ale celor dintre ele care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;

d) puterile ce li s-au conferit reprezentantilor si dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;

e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate si publicate potrivit legislatiei statului în care acesta îsi are sediul.

(5) Vor fi supuse înregistrării si mentiunile referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventă asupra grupului european de interes economic;

b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea si puterile lichidatorilor acestuia;

c) închiderea sucursalei/filialei.

(6) Toate aceste formalităti se vor face la oficiul registrului comertului de la sediul sucursalei sau filialei.

(7) Dacă un grup european de interes economic înfiintează mai multe sucursale în România, documentele de constituire si alte acte ale aceluiasi grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.

Art. 236. - (1) Reprezentantul sau reprezentantii sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, fată de grup sau fată de terti, pentru încălcarea dispozitiilor legale reglementând grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfăsurată, care au produs prejudicii grupului.

(2) În cazul în care mai multi reprezentanti pot fi tinuti responsabili pentru aceleasi fapte, tribunalul va stabili contributia fiecăruia la repararea prejudiciului.

Art. 237. - Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societătilor comerciale si organizatiilor economice străine, aprobată si modificată prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 238. - Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.

 

CARTEA II

Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii si combaterii coruptiei

TITLUL I

Asigurarea transparentei în exercitarea functiilor publice, prevenirea si combaterea coruptiei

 

Art. I. - Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) În întelesul prezentei legi, sunt infractiuni de coruptie infractiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6 1 si 8 2 din prezenta lege, precum si infractiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităti specifice ale infractiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, si la art. 6 1 si 8 2 din prezenta lege.”

2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Dispozitiile prezentei legi sunt aplicabile si infractiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunitătilor Europene prevăzute la art. 18 1 -18 5 , prin sanctionarea cărora se asigură protectia fondurilor si a resurselor Comunitătilor Europene.”

3. După articolul 6 se introduce articolul 6 1 cu următorul cuprins:

“Art. 6 1 . - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influentă sau lasă să se creadă că are influentă asupra unui functionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 10 ani.

(2) Făptuitorul nu se pedepseste dacă denuntă autoritătii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infractiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2).”

4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă infractiunile prevăzute la art. 256 si 257 din Codul penal, precum si infractiunile prevăzute la art. 6 1 si 8 2 din prezenta lege au fost săvârsite de una dintre persoanele mentionate la alin. (1) si (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.”

5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - Constituie infractiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6 1 si 8 2 din prezenta lege si faptele incriminate în aceste texte săvârsite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atributii de control la societătile comerciale, companiile si societătile nationale, regiile autonome si la orice alti agenti economici.”

6. După articolul 8 se introduc articolele 8 1 si 8 2 cu următorul cuprins:

“Art. 8 1 . - Prevederile art. 254-257 din Codul penal si ale art. 6 1 si 8 2 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător si următoarelor persoane:

a) functionarilor sau persoanelor care îsi desfăsoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atributii similare în cadrul unei organizatii publice internationale la care România este parte;

b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care România este parte;

c) functionarilor sau persoanelor care îsi desfăsoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atributii similare în cadrul Comunitătilor Europene;

d) persoanelor care exercită functii judiciare în cadrul instantelor internationale a căror competentă este acceptată de România, precum si functionarilor de la grefele acestor instante;

e) functionarilor unui stat străin;

f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.

Art. 8 2 . - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui functionar al unui stat străin ori al unei organizatii publice internationale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obtinerii unui folos necuvenit în cadrul operatiunilor economice internationale, se pedepseste cu închisoare de la unu la 7 ani.”

7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.”

8. După articolul 13 se introduce articolul 13 1 cu următorul cuprins:

“Art. 13 1 . - Infractiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseste cu închisoare de la 7 la 12 ani.”

9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d1) cu următorul cuprins:

“d1) santajul, săvârsit în legătură cu infractiunile prevăzute în sectiunile a 2-a si a 3-a;”

10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“e) infractiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârsirea unei infractiuni prevăzute în sectiunile a 2-a si a 3-a;”

11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“g) infractiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârsite în legătură cu infractiunile prevăzute în sectiunile a 2-a si a 3-a;”

12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“i) traficul de droguri, traficul de substante toxice si nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, săvârsite în legătură cu o infractiune prevăzută în sectiunile a 2-a si a 3-a;”

13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) si k) cu următorul cuprins:

“j) infractiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, săvârsite în legătură cu o infractiune prevăzută în sectiunile a 2-a si a 3-a;

k) infractiunea prevăzută în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finantării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârsită în legătură cu o infractiune prevăzută în sectiunile a 2-a si a 3-a.”

14. Alineatele (1) si (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:

“Art. 18. - (1) Infractiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d 1 ) se sanctionează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infractiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

(2) Infractiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sanctionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani.”

15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

“(4) Infractiunile prevăzute la art. 17 lit. g) se sanctionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani.”

16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

“(6) Infractiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sanctionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infractiunea privind traficul de substante toxice se sanctionează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al cărei maxim se majorează cu 2 ani, iar infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor se sanctionează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani.”

17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) si (8) cu următorul cuprins:

“(7) Infractiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sanctionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

(8) Infractiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sanctionează cu pedeapsa prevăzută în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finantării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, al cărei maxim se majorează cu 2 ani.”

18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Sectiunea 4 1 cu următorul cuprins:

 

“SECTIUNEA 4 1

Infractiuni împotriva intereselor financiare ale Comunitătilor Europene

 

Art. 18 1 . - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează omisiunea de a furniza, cu stiintă, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) si (2) au produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 18 2 . - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinatiei unui folos legal obtinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sanctionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

Art. 18 3 . - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează omisiunea de a furniza, cu stiintă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) si (2) au produs consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 18 4 . - Tentativa infractiunilor prevăzute la art. 18 1 -18 3 se pedepseste.

Art. 18 5 . - Încălcarea din culpă, de către director, administrator sau persoana cu atributii de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârsirea uneia dintre infractiunile prevăzute la art. 18 1 -18 3 sau săvârsirea unei infractiuni de coruptie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Comunitătilor Europene, de către o persoană care se află în subordinea sa si care a actionat în numele acelui agent economic, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.”

19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - În cazul infractiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.”

20. Alineatul (3) al articolului 25 se abrogă.

21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - Secretul bancar si cel profesional, cu exceptia secretului profesional al avocatului exercitat în conditiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, si nici instantei de judecată. Datele si informatiile solicitate de procuror sau de instanta de judecată se comunică la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instantei, în cursul judecătii.”

22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârsirea uneia dintre infractiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o durată de cel mult 30 de zile:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicatiilor;

c) accesul la sisteme informationale;

d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.

(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleasi conditii, fiecare prelungire neputând depăsi 30 de zile. Durata maximă a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.

(3) În cursul judecătii, instanta poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere motivată.

(4) Dispozitiile art. 91 1 -91 5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.”

23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Pentru judecarea în primă instantă a infractiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecătorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători.”

24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător si prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel.”

25. Articolul 32 se abrogă.

Art. II. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 503/2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(3) Parchetul National Anticoruptie se organizează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie. Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.”

2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“a) efectuarea urmăririi penale, în conditiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si în prezenta ordonantă de urgentă, pentru infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenta Parchetului National Anticoruptie;”

3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) În exercitarea atributiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine.”

4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Parchetul National Anticoruptie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.”

5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilati procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.”

6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“(3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului National Anticoruptie se aprobă distinct, de Parlament, ca anexă la bugetul Ministerului Public.”

7. Alineatele (1) si (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) La nivel central Parchetul National Anticoruptie se organizează în sectii conduse de procurori sefi de sectie, si anume:

a) sectia de combatare a coruptiei;

b) sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie;

c) sectia judiciară penală.

(2) În cadrul Parchetului National Anticoruptie la nivel central se pot organiza servicii si birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.”

8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Ofiterii de politie judiciară sunt organizati într-o brigadă condusă de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, iar specialistii încadrati în Parchetul National Anticoruptie sunt organizati în servicii si birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.”

9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) La nivelul parchetelor de pe lângă curtile de apel se înfiintează servicii teritoriale ale Parchetului National Anticoruptie.”

10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“(3) Numărul procurorilor, al ofiterilor de politie judiciară si al specialistilor mentionati la art. 6, încadrati în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în functie de volumul si de complexitatea activitătii de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat.”

11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului National Anticoruptie se pot organiza birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.”

12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Sunt de competenta Parchetului National Anticoruptie, care functionează la nivel central, infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârsite în una dintre următoarele conditii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de gravă a activitătii unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbării aduse unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de către deputati, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat si asimilatii acestora, judecătorii Curtii Supreme de Justitie, ai Curtii Constitutionale, presedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi, guvernatorul si viceguvernatorul Băncii Nationale a României, presedintele Consiliului Concurentei, ceilalti magistrati, ofiteri superiori, amirali, generali, maresali, chestori, chestori principali, chestori sefi adjuncti si chestori sefi, subcomisari, comisari si comisari sefi, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti si primarii si viceprimarii municipiilor resedintă de judet, prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere si control în cadrul autoritătilor publice centrale, notarii publici, comisarul general al Gărzii Financiare si comisarii sefi ai Gărzii Financiare judetene, membrii consiliilor de administratie si persoanele care detin functii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societătilor nationale, al băncilor si societătilor comerciale la care statul este actionar majoritar, institutiilor publice care au atributii în procesul de privatizare si al unitătilor centrale financiar-bancare, precum si persoanele prevăzute la art. 8 1 din Legea nr. 78/2000.

(2) Sunt de competenta serviciilor teritoriale ale Parchetului National Anticoruptie, care functionează la nivelul parchetelor de pe lângă curtile de apel, infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârsite în una dintre următoarele conditii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenti de politie, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor judetene de conturi, executorii judecătoresti, consilierii judeteni si locali, primarii si viceprimarii oraselor altii decât cei prevăzuti la alin. (1) lit. b), persoane cu functii de conducere si control în cadrul autoritătilor publice locale.

(3) Procurorii specializati din cadrul Parchetului National Anticoruptie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infractiunile prevăzute la alin. (1) si (2).

(4) Urmărirea penală în cauzele privind infractiunile prevăzute la alin. (1) si (2) săvârsite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul Parchetului National Anticoruptie.

(5) Sunt de competenta parchetelor de pe lângă instante, potrivit dispozitiilor Codului de procedură penală, infractiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) si (2), în competenta Parchetului National Anticoruptie.”

13. După articolul 13 se introduce articolul 13 1 cu următorul cuprins:

“Art. 13 1 . - Competenta de judecată privind infractiunile săvârsite de procurorii din Parchetul National Anticoruptie revine instantei competente să judece, potrivit legii, infractiunile săvârsite de procurorii de la parchetele de pe lângă curtile de apel si de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.”

14. După articolul 22 se introduce articolul 22 1 cu următorul cuprins:

“Art. 22 1 . - Ordonantele prin care se dispune arestarea preventivă si rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului National Anticoruptie sunt confirmate de procurorii sefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii sefi ai serviciilor teritoriale, precum si cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului National Anticoruptie sunt confirmate de procurorii sefi ai sectiilor. Când ordonantele prin care se dispune arestarea preventivă si rechizitoriile sunt întocmite de procurorii sefi ai sectiilor Parchetului National Anticoruptie, confirmarea se face de către procurorul general al acestui parchet.”

15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenta Parchetului National Anticoruptie sunt detinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului National Anticoruptie, deservite de personal detasat de la Directia Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în sectiile de arest preventiv ale penitenciarelor.”

16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

“Art. 25. - În vederea consultării reciproce în cazul infractiunilor de competenta Parchetului National Anticoruptie si a schimbului de date si informatii cu privire la investigarea si urmărirea acestor infractiuni se constituie un birou de legătură cu institutii similare din alte state.”

17. Articolul 26 se abrogă.

Literele a), d) si e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:

“a) 98 de posturi de procurori;

d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;

e) 63 de posturi de personal economic si administrativ.”

19. Alineatele (1), (2) si (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:

“Art. 28. - (1) Procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie sunt salarizati cu indemnizatiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor.

(2) Specialistii prevăzuti în art. 11 sunt salarizati cu indemnizatia prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002, aceasta fiind unica formă de salarizare. Specialistii care au functia de sef serviciu sau sef birou sunt salarizati cu indemnizatia corespunzătoare functiei de procuror sef serviciu si, respectiv, procuror sef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curtile de apel.

(3) Ofiterii de politie judiciară prevăzuti la art. 10 sunt salarizati cu indemnizatia prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la Ordonanta de urgentă nr. 177/2002, aceasta fiind unica formă de salarizare. Ofiterii de politie care au functia de sef serviciu si sef birou sunt salarizati cu indemnizatia corespunzătoare functiei de procuror sef si, respectiv, procuror sef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curtile de apel.”

Art. III. - Legea nr. 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

“LEGE

pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Se instituie obligatia declarării averii pentru demnitari, magistrati si asimilatii acestora, persoane cu functii de conducere si de control prevăzute în prezenta lege si pentru functionarii publici, precum si procedura controlului averilor acestora în cazul în care există dovezi certe că anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Presedintele României, deputatii, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum si asimilatii acestora, magistratii si asimilatii acestora, consilierii judeteni si locali, primarii, viceprimarii, prefectii, subprefectii, persoanele cu functii de conducere si de control si functionarii publici care îsi desfăsoară activitatea în cadrul autoritătilor publice centrale ori locale sau în cadrul institutiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administratie si persoanele care detin functii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes national sau local, al companiilor si societătilor nationale, societătilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, institutiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Nationale a României, băncilor la care statul este actionar majoritar, au obligatia să îsi declare averea, în conditiile prezentei legi.

(2) Obligatia privind declararea averii revine, în conditiile prezentei legi, si persoanelor care sunt numite în functie de către Presedintele României, Parlament sau primulministru.”

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Declaratia de avere se depune după cum urmează:

a) Presedintele României, consilierii prezidentiali si consilierii de stat depun declaratia de avere la seful Cancelariei Administratiei Prezidentiale;

b) presedintii Camerelor Parlamentului, deputatii si senatorii depun declaratia de avere la secretarul general al Camerei din care acestia fac parte;

c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat si asimilatii acestora, precum si consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declaratia de avere la secretarul general al Guvernului;

d) magistratii si asimilatii acestora depun declaratia de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;

e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declaratia de avere la secretariatele autoritătilor sau institutiilor publice din care fac parte;

f) consilierii judeteni si locali, precum si primarii si viceprimarii depun declaratia de avere la secretarii unitătilor administrativ-teritoriale;

g) prefectii si subprefectii depun declaratia de avere la secretarul general al prefecturii;

h) persoanele cu functii de conducere si de control prevăzute la art. 2 alin. (1), functionarii publici si personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declaratia de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritătilor publice, institutiilor publice sau, după caz, al unitătilor din care fac parte.

(2) Declaratia de avere se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităti ori institutii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judetene, după caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suportă de către persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.

(3) Persoana desemnată să primească si să păstreze declaratiile de avere eliberează depunătorului o dovadă de primire si ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispozitiilor alin. (2).”

5. Alineatul (2) al articolului 5 se abrogă.

6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligatia ca, anual, în situatia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexă, să îsi actualizeze declaratia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activitătii, ele au obligatia să depună o nouă declaratie privind averea pe care o detin la data respectivă.”

7. Alineatele (3) si (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:

“(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în functii pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durată nedeterminată, au obligatia ca, din 4 în 4 ani, să depună o declaratie de avere actualizată.

(4) Neactualizarea declaratiei de avere, din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situatia dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declaratii în termen de 15 zile de la încetarea activitătii ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declaratie conduce la declansarea din oficiu a procedurii de control.”

Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“(2) Ordonanta de clasare se comunică părtilor si parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia functionează comisia, precum si directiei generale judetene a finantelor publice în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă cercetării.”

9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - (1) Cercetarea averii Presedintelui României, a deputatilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducătorilor autoritătilor publice numiti de Presedinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curtii Constitutionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistratilor de la Curtea Supremă de Justitie si de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul National Anticoruptie, precum si de la curtile de apel si de la parchetele de pe lângă acestea, aflati în functie, se face de către o comisie specială formată din:

- doi judecători de la Curtea Supremă de Justitie, desemnati de adunarea generală a acestei curti, dintre care unul în calitate de presedinte;

- un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.”

10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Dispozitivul hotărârii judecătoresti, rămasă irevocabilă, prin care se constată provenienta ilicită a unor bunuri, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si se comunică organului de specialitate al Ministerului Finantelor Publice de la domiciliul persoanei a cărei avere a fost cercetată, în vederea executării.

Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justitiei.”

11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. - Ordonanta de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instantei de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că provenienta bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justitiei.”

12. Articolul 37 se abrogă.

13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Persoanele prevăzute la art. 2, care au detinut functii publice similare celor mentionate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligatia declarării averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă există dovezi certe că anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit.”

14. Anexa privind declaratia de avere se înlocuieste cu anexa la prezentul titlu.

15. În tot cuprinsul Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum urmează:

- Ministerul Finantelor cu Ministerul Finantelor Publice;

- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii si Cultelor;

- Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie;

- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie;

- primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Art. IV. - Articolul 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:

1. După alineatul (1) se introduc alineatele (1 1 ) si (1 2 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Presedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie sau de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie.

(1 2 ) Orice cetătean care are cunostintă despre săvârsirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exercitiul functiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie sau procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Presedintelui României.”

2. Alineatul (3) se completează cu două teze cu următorul cuprins:

“Sedintele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia.”

3. După alineatul (3) se introduce alineatul (3 1 ) cu următorul cuprins:

“(3 1 ) Presedintele României hotărăste asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la alin. (3) si dispune comunicarea solutiei mijloacelor de informare în masă.”

Art. V. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, va introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor si a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.

Art. VI. - (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune declaratia de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).

(2) Declaratiile de avere depuse până la intrarea în vigoare a prezentului titlu îsi păstrează caracterul confidential. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a continutului acestora constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. VII. - Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările si completările ulterioare, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată

cu modificări si completări prin Legea nr. 503/2002 si Legea nr. 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum si Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificările si completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

ANEXĂ

la Titlul I

 

DECLARATIE DE AVERE

 

Subsemnatul....................., având functia de ..................la .............................., declar, pe propria răspundere, că împreună cu familia*) am următoarea avere:

I. Bunuri imobile**):

1.      Terenuri:

Anul

Suprafata

Valoarea

 

Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare

- agricole ............ ............ ............

- forestiere ............ ............ ............

- intravilane ............ ............ ............

- luciu de apă ............ ............ ............

2. Clădiri ...........................

2.1. Spatii cu destinatia de locuintă:

 

Nr.

Anul dobândirii

Suprafata construită

Valoarea de impozitare

 

- apartament ............ ............ ............ ............

- casă de locuit ............ ............ ............ ............

- casă de vacantă ............ ............ ............ ............

2.2. Spatii comerciale sau de productie ............ ............ ............ ............

II. Bunuri mobile:

1.      Autovehicule/autoturisme, tractoare, masini agricole, salupe, iahturi si alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii:

 

Denumirea

Marca

Buc.

Anul de fabricatie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Depozite în valută sau în lei, în tară sau în străinătate, a căror valoare depăseste echivalentul a 10.000 EURO: Da ¨ Nu ¨

3. Creante cu o valoare ce depăseste echivalentul a 10.000 EURO: Da ¨ Nu ¨

4. Obligatii cu o valoare ce depăseste echivalentul a 10.000 EURO: Da ¨ Nu ¨

5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care însumate depăsesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an: Da ¨ Nu ¨

III. Asociat sau actionar la societăti comerciale, dacă valoarea actiunilor sau a părtilor sociale depăseste echivalentul a 10.000 EURO: Societăti comerciale***): Da ¨ Nu ¨

IV. Alte activităti cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare depăseste echivalentul a 10.000 EURO: Da ¨ Nu ¨

V. Bunurile si serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităti de protocol în exercitarea mandatului sau a functiei, a căror valoare depăseste, fiecare, echivalentul a 300 EURO Da ¨ Nu ¨

VI. Alte precizări ale declarantului …....

Prezenta declaratie constituie act public si răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.

 

 

Data

……………………………….

Semnătura

…………………………..

**) Prin familie, în sensul prezentei declaratii, se întelege sotul, sotia si copiii aflati în întretinere.

***) Dacă se află în indiviziune, se va arăta cota-parte.

***) Inclusiv din alte tări.

 

TITLUL II

Asigurarea transparentei si stabilitătii în mediul de afaceri

 

Art. VIII. - Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatele (1) si (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Comerciantii, înainte de începerea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activitătii acestora, au obligatia să ceară înmatricularea în registrul comertului, iar în cursul exercitării si la încetarea comertului sau, după caz, a activitătii respective, să ceară înscrierea în acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

(2) În întelesul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice si asociatiile familiale care efectuează în mod obisnuit acte de comert, societătile comerciale, companiile nationale si societătile nationale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.”

2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2 1 ) cu următorul cuprins:

“(2 1 ) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se întelege atât înmatricularea comerciantului si înscrierea de mentiuni, precum si alte operatiuni care, potrivit legii, se mentionează în registrul comertului.”

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Înregistrările în registrul comertului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoresti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.

(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.

(3) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntării încheierii pentru părti si de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(4) Recursul se depune si se mentionează în registrul comertului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înaintează recursul curtii de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

(5) Motivele recursului se pot depune la instantă, cu cel putin două zile înaintea termenului de judecată.

(6) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionată în registrul comertului.”

4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Instantele judecătoresti sunt obligate să trimită oficiului registrului comertului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte si mentiuni a căror înregistrare în registrul comertului o dispun, conform legii.”

5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) Registrul comertului este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale si un altul pentru înregistrarea comerciantilor persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se tin în sistem computerizat.

6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică în registrul comertului va cuprinde:”

7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetătenia, data si locul nasterii, starea civilă si activitatea comercială anterioară;”

8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Cererea de înmatriculare a unei asociatii familiale în registrul comertului trebuie să cuprindă:

a) numele si prenumele fiecăruia dintre asociati, codul numeric personal, domiciliul, cetătenia, data si locul nasterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă si activitatea comercială anterioară;

b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociatia în relatiile cu tertii - membrul de familie din initiativa căruia s-a înfiintat asociatia sau împuternicitul acestuia;

c) firma comercială si sediul acesteia;

d) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitătii principale, astfel cum sunt prevăzute în autorizatia pentru exercitarea comertului;

e) numărul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.”

9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“(3) Oficiul va înscrie în registrul comertului toate datele din cerere, precum si, în cazul asociatiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii.”.

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Cererea de înmatriculare a unei societăti comerciale va cuprinde, după caz, datele continute în mod obligatoriu în actul său constitutiv si va fi însotită de documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Oficiul va înscrie în registrul comertului toate datele din cerere, precum si codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii nationale sau societăti nationale în registrul comertului trebuie să cuprindă:”

12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Oficiul va înscrie în registrul comertului toate datele din cerere, precum si codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Oficiul va înscrie în registrul comertului toate datele din cerere, precum si codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

14. Literele a) si b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

“a) pentru comercianti, persoane fizice si asociatii familiale, de la data autorizării;

b) pentru societătile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;”

15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alinetul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Cererea de înmatriculare a asociatiei familiale se face de membrul de familie din initiativa căruia s-a înfiintat asociatia sau împuternicitul acestuia, cu procură specială si autentică.”

16. Alineatele (2) si (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:

“(2) Pentru dovedirea specimenului de semnătură, comerciantul persoană fizică, respectiv reprezentantul asociatiei familiale, semnează la oficiul registrului comertului, în prezenta judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.

(3) În absenta comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului asociatiei familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnătură legalizat de notarul public.”

17. Literele a), b) si c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:

“a) donatia, vânzarea, locatiunea sau garantia reală mobiliară constituită asupra fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comertului sau care face să înceteze firma ori fondul de comert;

b) numele si prenumele, cetătenia, codul numeric personal, pentru cetătenii români, seria si numărul pasaportului, pentru cetătenii străini, data si locul nasterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală, mentiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi dată în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) si (3);

c) brevetele de inventii, mărcile de fabrică, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenientă, firma, emblema si alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizatia cooperatistă sau comerciantul persoană fizică sau asociatie familială are un drept;”

18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:

“g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite această activitate;”

19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“(3) Mentiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele si actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) si g).”

20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Înfiintarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al comertului în străinătate este supusă tuturor dispozitiilor referitoare la înmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru comerciantii din tară.”

21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (1 1 ) si (1 2 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Cererile de înmatriculare vor indica si:

a) denumirea sucursalei si numele/denumirea, forma si sediul comerciantului din străinătate;

b) numele si calitatea persoanelor care pot reprezenta fată de terti si în justitie comerciantul din străinătate, precum si ale celor dintre ele care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei;

c) ultima situatie financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificată sau publicată potrivit legislatiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.

(1 2 ) Dacă este cazul, se vor înregistra si mentiuni referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventă asupra comerciantului din străinătate;

b) dizolvarea societătii din străinătate, numele si puterile lichidatorilor;

c) închiderea sucursalei.”

22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“(2) Toate aceste formalităti se vor face la sediul oficiului registrului comertului de la sediul sucursalei.”

23. Alineatele (1), (3), (4) si (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:

“Art. 25. - (1) Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mentiune în registrul comertului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoresti irevocabile au fost desfiintate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă mentionarea în registrul comertului.

.…………………………………………

(3) Tribunalul se pronuntă asupra cererii cu citarea oficiului registrului comertului si a comerciantului.

(4) Hotărârea judecătorească de solutionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronuntare, pentru părtile prezente, si de la comunicare, pentru părtile lipsă.

(5) Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părtii care a introdus cererea. În acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comertului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu mentiunea rămânerii irevocabile.”

Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“(2) Înregistrarea în registrul comertului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronuntării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării.”

25. Articolul 27 se abrogă.

26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29 - Comerciantul este obligat să mentioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente întrebuintate în comert, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare si, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislatia din domeniu.”

27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Firma unei asociatii familiale trebuie să cuprindă numele membrului de familie la initiativa căruia se înfiintează asociatia familială, cu mentiunea «asociatie familială», scrisă în întregime.”

28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Firmele si emblemele radiate din registrul comertului nu sunt disponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 41.”

29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - (1) Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comert va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoană fizică sau al unui asociat al unei asociatii familiale, societăti în nume colectiv ori comandită simplă, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi si cu obligatia de mentionare în cuprinsul acelei firme a calitătii de succesor.”

30. Alineatele (1) si (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:

“Art. 44. - (1) Dacă nu respectă dispozitiile legii si termenele prevăzute, comerciantii care trebuie să ceară înmatricularea sau înscrierea unei mentiuni sau să depună specimene de semnătură ori anumite acte vor fi obligati, prin încheiere pronuntată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infractiune.

(2) În cazul în care înmatricularea, mentiunea, depunerea specimenului de semnătură sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infractiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.”

31. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. - Comerciantii persoane fizice si reprezentantii asociatiilor familiale si ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligatiilor prevăzute la art. 29, vor fi sanctionati de organele de control ale Ministerului Finantelor Publice cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispozitiile corespunzătoare din legea penală.”

32. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

“Art. 46. - Sesizarea judecătorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 44 se poate face de orice persoană interesată sau din oficiu.”

33. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

“Art. 47. - Amenzile judiciare prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor judiciare, prevăzut de Codul de procedură civilă.”

Art. IX - Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (4 1 ) cu următorul cuprins:

“(4 1 ) În cazurile în care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementând organizarea, functionarea si desfăsurarea activitătii societătii.”

2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“(5) Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toti asociatii sau, în caz de subscriptie publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publică.”

3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:

“(6) Actul constitutiv dobândeste dată certă si prin depunerea la oficiul registrului comertului.”

4. Litera a) a articolului 7 va avea următorul cuprins:

“a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandită simplă se vor arăta asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, dacă este cazul;”

5. Litera a) a articolului 8 va avea următorul cuprins:

“a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandită pe actiuni se vor arăta asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, dacă este cazul;”

6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăti astfel constituite.”

7. După articolul 14 se introduce articolul 14 1 , cu următorul cuprins:

“Art. 14 1.  - Contractele între societatea cu răspundere limitată si persoana fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sanctiunea nulitătii absolute.”

8. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia, se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria răspundere privind detinerea calitătii de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată.

(2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societăti, dacă cel putin o persoană este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăti.

(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care dă dată certă va refuza operatiunile solicitate, dacă din documentatia prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (1).”

9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:

“Art. 31. - (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăti constituite prin subscriptie publică.

(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăsi 6% din profitul net si nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societătii.

(3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social initial.”

10. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

“Art. 33. - Dreptul la actiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipată.”

11. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

“Art. 34. - Societătile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publică sunt considerate societăti detinute public în sensul art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare, care se completează cu dispozitiile prezentei legi în ceea ce priveste înmatricularea în registrul comertului.”

12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea următorul cuprins:

“Art. 35. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societătii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societătii în registrul comertului în a cărui rază teritorială îsi va avea sediul societatea.”

13. La articolul 35 alineatul (2), după litera b) se introduce litera b 1 ) cu următorul cuprins:

“b 1 ) dovada sediului declarat si a disponibilitătii firmei;”

14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea următorul cuprins:

“(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronuntării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societătii comerciale.”

15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. - (1) Reprezentantii societătii sunt obligati să depună la oficiul registrului comertului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi în timpul functionării societătii, în termen de 15 zile de la alegere.”

16. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

“Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispozitie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerintă legală pentru constituirea societătii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de interventie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociatii înlătură asemenea neregularităti. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

(2) În cazul în care au fost formulate cereri de interventie, judecătorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora în conditiile art. 49 si următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedură civilă.”

17. Literele a) si f) ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:

“a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situatiile prevăzute la art. 5 alin. (5);

.………………………………………….

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societătii, obiectul său de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si vărsat;”

18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea următorul cuprins:

“(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comertului, care, după mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.”

19. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

“Art. 60. - (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.

(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntării încheierii pentru părti si de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(3) Recursul se depune si se mentionează în registrul comertului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înaintează recursul curtii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul societătii, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, curtii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

(4) Motivele recursului se pot depune la instantă, cu cel putin două zile înaintea termenului de judecată.

(5) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionată în registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48, 49 si 56-59.”

20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care să solicite instantei judecătoresti să oblige, după caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.”

21. Alineatele (1) si (2) ale articolului 62 vor avea următorul cuprins:

“Art. 62. - (1) Opozitia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociatilor sau a actului aditional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru si o va înainta instantei judecătoresti competente.

(2) Dispozitiile art. 132 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. Opozitia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă.”

Articolul 63 va avea următorul cuprins:

“Art. 63. - Cererile si căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenta instantelor judecătoresti, se solutionează de instanta locului unde societatea îsi are sediul principal.”

23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins:

“Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plăteste fiecărui asociat constituie dividend.

(2) Dividendele se plătesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociatilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(4) Dividendele plătite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, dacă societatea dovedeste că asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.”

24. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

“Art. 69. - Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.”

25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea următorul cuprins:

“(2) Actiunea în răspundere împotriva administratorilor apartine si creditorilor societătii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare.”

26. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

“Art. 74. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie să se mentioneze denumirea, forma juridică, sediul si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislatia din domeniu.

(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui mentionat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si în comandită pe actiuni se va mentiona si capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situatii financiare anuale aprobate.”

27. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

“Art. 86. - Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii în răspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentând majoritatea capitalului social.”

28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:

“(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.”

29. Alineatele (2) si (3) ale articolului 91 vor avea următorul cuprins:

“(2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul actionarilor.

(3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin ofertă publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile pietei organizate pe care acele actiuni sunt tranzactionate.”

30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea următorul cuprins:

“(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în formă materială.”

31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) data actului constitutiv, numărul din registrul comertului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare si numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;”

32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoană fizică; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoană juridică, după caz.”

33. Alineatele (1) si (2) ale articolului 98 vor avea următorul cuprins:

“Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declaratie făcută în registrul actionarilor si prin mentiunea făcută pe titlu, semnată de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaratie făcută în registrul actionarilor, semnată de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

(2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în formă dematerializată si tranzactionate pe o piată organizată se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea următorul cuprins:

“(4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviză sau comună a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.”

35. Alineatele (5) si (6) ale articolului 103 vor avea următorul cuprins:

“(5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societătii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiară anuală aprobată.

(6) În raportul de gestiune care însoteste situatia financiară anuală se vor arăta: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezintă.”

36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:

“(8) Dispozitiile prezentului articol se aplică si în cazurile în care o societate, în care altă societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influentă dominantă, dobândeste actiuni ale societătii dominante.”

Alineatul (2) al articolului 105 va avea următorul cuprins:

“(2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actionează în nume propriu, dar pe seama societătii, este asimilată cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însă contabilizate separat.”

38. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

“Art. 106. - (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnătură privată, în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garantează, iar în cazul actiunilor la purtător si nominative emise în formă materială, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnată de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.

(2) Garantia se înregistrează în registrul actionarilor tinut de administratori sau, după caz, de societatea independentă care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garantia reală mobiliară asupra actiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.

(3) Garantia devine opozabilă tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferintă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare.”

39. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

“Art. 107. - Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste actiuni este suspendat, iar majoritătile de prezentă si de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social.”

40. Articolul 108 va avea următorul cuprins:

“Art. 108. - Actionarii care oferă spre vânzare actiunile lor prin ofertă publică vor trebui să întocmească un prospect de ofertă în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

41. Articolul 109 va avea următorul cuprins:

“Art. 109. - Situatia actiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situatia financiară anuală si, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate si, după caz, numărul actiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.”

42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea următorul cuprins:

“Art. 111. - (1) Adunarea ordinară se întruneste cel putin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercitiului financiar.”

43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) să discute, să aprobe sau să modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si să fixeze dividendul;”

44. La articolul 113, după litera c) se introduce litera c 1 ) cu următorul cuprins:

“c 1 ) înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;”

45. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

“Art. 114. - (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), e), f) si i) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.

(2) Dispozitiile art. 130 alin. (4) si (5), ale art. 131, cu exceptia alin. (3), si ale art. 132 se aplică si în cazul deciziilor adoptate de către administratori în conditiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în justitie de persoana desemnată de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană.”

46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea următorul cuprins:

“(4) Dacă toate actiunile societătii sunt nominative, convocarea poate fi făcută numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunării, la adresa actionarului înscrisă în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societătii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de actionar.”

47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:

“(9) Actionarii societătilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu exceptia cazului când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel putin 5 zile înainte de data adunării, urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării generale.”

48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanta de la sediul societătii va putea autoriza, cu citarea administratorilor si în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeasi încheiere instanta va stabili data de referintă prevăzută de art. 122 alin. (2), data tinerii adunării generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.”

49. După articolul 121 se introduce articolul 121 1 cu următorul cuprins:

“Art. 121 1 . - În cazul societătilor închise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunărilor generale si prin corespondentă.”

50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.”

51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:

“Art. 124. - (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunările generale decât prin alti actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) si (3), când procura specială poate fi dată si altui coproprietar.”

52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea următorul cuprins:

“(2) Ei pot vota însă situatia financiară anuală dacă, detinând cel putin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.”

53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (2 1 )-(2 3 ) cu următorul cuprins:

“(2 1 ) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată si de orice persoană interesată.

(2 2 ) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din functie.

(2 3 ) Cererea se va solutiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin administratori.”

Alineatul (4) al articolului 131 va avea următorul cuprins:

“(4) Actiunea se va introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îsi are sediul societatea.”

55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea următorul cuprins:

“(7) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi mentionată în registrul comertului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor actionarilor.”

56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea următorul cuprins:

“Art. 132. - (1) O dată cu intentarea actiunii în anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonantă presedintială, suspendarea executării hotărârii atacate.”

57. Articolul 133 va avea următorul cuprins:

“Art. 133. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societătii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le posedă, la valoarea medie determinată de către un expert autorizat, prin folosirea a cel putin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).

(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suportă de societatea în cauză.

(3) O dată cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societătii actiunile pe care le posedă, dacă acestea au fost eliberate în conditiile art. 97.

(4) Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevăzute de alin. (1), actiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozitiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.”

58. Alineatul (3) al articolului 134 se abrogă.

59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea următorul cuprins:

“(5) Garantia va fi depusă într-un cont bancar distinct, la dispozitia exclusivă a societătii, si va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situatia financiară a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit această functie si i-a dat descărcare.”

60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu următorul cuprins:

“(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.

(4) Dacă presedintele în functie al consiliului de administratie nu poate sau îi este interzis să participe la vot, ceilalti membri ai consiliului de administratie vor putea alege un presedinte de sedintă, având aceleasi drepturi ca presedintele în functie.

(5) În caz de paritate de voturi si dacă presedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se consideră respinsă.”

61. După articolul 143 se introduce articolul 143 1 cu următorul cuprins:

“Art. 143 1 . - (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau actionar:

a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activitătii societătii; si b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a actionarilor, precum si prevederilor art. 37 si 38, va fi mentionată în registrul comertului si va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar cu largă răspândire.

(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobândire efectuate în cadrul activitătii curente a societătii, cele făcute din dispozitia unei autorităti administrative sau a unei instante judecătoresti si nici cele făcute în cadrul operatiunilor de bursă.”

62. Alineatele (4) si (5) ale articolului 144 vor avea următorul cuprins:

“(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediati dacă, având cunostintă de neregulile săvârsite de acestia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor financiari.

(5) În societătile care au mai multi administratori răspunderea pentru actele săvârsite sau pentru omisiuni nu se întinde si la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administratie, împotrivirea lor si i-au încunostintat despre aceasta, în scris, pe cenzori si, după caz, pe auditorii financiari.”

63. Alineatele (1) si (3) ale articolului 145 vor avea următorul cuprins:

“Art. 145. - (1) Administratorul care are într-o anumită operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societătii trebuie să îi înstiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau pe auditorii financiari si să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la această operatiune.

.…………………………………………..

(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:

a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societătii;

b) acordarea de către administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garantii în favoarea societătii.”

64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.”

65. După articolul 145 se introduce articolul 145 1 cu următorul cuprins:

“Art. 145 1 . - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 145, sub sanctiunea nulitătii, administratorul va putea înstrăina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societătii, numai după obtinerea aprobării adunării generale extraordinare, în conditiile prevăzute la art. 112.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si operatiunilor de închiriere sau leasing.

(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc operatiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o asemenea situatie financiară nu a fost încă prezentată si aprobată.

(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor în care una dintre părti este sotul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operatiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului în care una dintre societătile comerciale respective este filiala celeilalte.”

66. Articolul 148 va avea următorul cuprins:

“Art. 148. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor remuneratii si orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.

(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;

c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;

d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror alte obligatii personale ale acestora fată de terte persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creante ce are drept obiect un împrumut acordat de o tertă persoană administratorilor sau directorilor ori o altă prestatie personală a acestora.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si operatiunilor în care sunt interesati sotul, rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operatiunea priveste o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună cu una din persoanele sus-mentionate, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:

a) în cazul operatiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;

b) în cazul în care operatiunea este încheiată de societate în conditiile exercitării curente a activitătii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la alin. (2) si (3) decât cele pe care, în mod obisnuit, societatea le practică fată de terte persoane.”

67. Alineatele (1) si (5) ale articolului 150 vor avea următorul cuprins:

“Art. 150. - (1) Actiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.

.………………………………………….

(5) Dacă actiunea se porneste împotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie până la rămânerea irevocabilă a sentintei.”

68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea următorul cuprins:

“Art. 153. - (1) Dacă administratorii constată că în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferentă între totalul activelor si datoriile societătii, reprezintă mai putin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societătii.”

69. Sectiunea a IV-a va avea următorul titlu: “Auditul financiar, auditul intern si cenzorii”

70. Alineatele (5) si (6) ale articolului 154 se abrogă.

71. Alineatul (7) al articolului 154 va avea următorul cuprins:

“(7) Cenzorii sunt obligati să depună, în termenul prevăzut la art. 137 alin. (3), a treia parte din garantia cerută pentru administratori. Sunt exceptati de la această obligatie cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, dacă fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională.”

72. Articolul 155 va avea următorul cuprins:

“Art. 155. - (1) Situatiile financiare ale societătilor comerciale, care intră sub incidenta reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de către auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în conditiile prevăzute de lege.

(2) Societătile comerciale ale căror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.

(3) La societătile comerciale ale căror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar adunarea generală ordinară a actionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.”

73. La articolul 156 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:

“d) persoanele care, pe durata exercitării atributiilor conferite de această calitate, au atributii de control în cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevăzute expres de lege.”

74. Alineatele (1)-(3) ale articolului 158 vor avea următorul cuprins:

“Art. 158. - (1) Cenzorii sunt obligati să supravegheze gestiunea societătii, să verifice dacă situatiile financiare sunt legal întocmite si în concordantă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt tinute regulat si dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănuntit.

(3) Adunarea generală poate aproba situatiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însotite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.”

75. Sectiunea a VI-a va avea următorul titlu:

“Despre registrele societătii si despre situatiile financiare anuale”

76. La articolul 172 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) un registru al actionarilor care să arate, după caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si vărsămintele făcute în contul actiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinută public, tranzactionate pe o piată reglementată, va fi tinută de o societate de registru autorizată de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare;”

77. Articolul 173 va avea următorul cuprins:

“Art. 173. - (1) Administratorii sau, după caz, societătile de registru independent au obligatia să pună la dispozitia actionarilor si a oricăror alti solicitanti registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a) si să elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.

(2) De asemenea, sunt obligati să pună la dispozitia actionarilor si a detinătorilor de obligatiuni, în aceleasi conditii, registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. b) si f).”

78. La articolul 175 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) În cazul în care registrul actionarilor este tinut de către o societate de registru independent autorizată, este obligatorie mentionarea în registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.”

79. Articolul 176 va avea următorul cuprins:

“Art. 176. - Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel putin o lună înainte de ziua stabilită pentru sedinta adunării generale, situatia financiară anuală pentru exercitiul financiar precedent, însotită de raportul lor si de documentele justificative.”

Articolul 177 va avea următorul cuprins:

“Art. 177. - (1) Situatiile financiare anuale se vor întocmi în conditiile prevăzute de lege.

(2) Situatiile financiare anuale ale societătilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.”

81. Alineatele (1) si (4) ale articolului 178 vor avea următorul cuprins:

“Art. 178. - (1) Din profitul societătii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

.………………………………….

(4) Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară.”

82. Articolul 179 va avea următorul cuprins:

“Art. 179. - (1) Situatiile financiare anuale împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse la sediul societătii si la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care precedă întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de actionari.

(2) Actionarii vor putea cere consiliului de administratie, pe cheltuiala lor, copii de pe situatiile financiare anuale si de pe celelalte rapoarte prevăzute la alin. (1).”

83. Alineatul (1) al articolului 180 se abrogă.

84. Alineatul (2) al articolului 180 va avea următorul cuprins:

“(2) Administratorii sunt obligati ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe situatiile financiare anuale, însotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunării generale, la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor Publice, în conditiile prevăzute de Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată.”

85. Articolul 181 va avea următorul cuprins:

“Art. 181. - Aprobarea situatiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea actiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.”

86. Alineatul (1) al articolului 187 va avea următorul cuprins:

“Art. 187. - (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociatilor si a părtilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.”

87. La articolul 189 alineatul (1), literele a) si b) vor avea următorul cuprins:

“a) să aprobe situatia financiară anuală si să stabilească repartizarea profitului net;

b) să îi desemneze pe administratori si cenzori, să îi revoce si să le dea descărcare de activitatea lor, precum si să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;”

88. Articolul 191 va avea următorul cuprins:

“Art. 191. - Dispozitiile prevăzute pentru societătile pe actiuni, în ce priveste dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică si societătilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 131 alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunostintă de hotărârea adunării generale pe care o atacă.”

89. Alineatul (3) al articolului 192 va avea următorul cuprins:

“(3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplică si societătilor cu răspundere limitată.”

90. Articolul 194 va avea următorul cuprins:

“Art. 194. - (1) Dispozitiile art. 155 alin. (1) si (2) se vor aplica în mod corespunzător.

(2) La societătile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 155 alin. (1) adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori.

(3) Dacă numărul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

(4) Dispozitiile prevăzute pentru cenzorii societătilor pe actiuni se aplică si cenzorilor din societătile cu răspundere limitată.

(5) În lipsă de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societătii, va exercita dreptul de control pe care asociatii îl au în societătile în nume colectiv.”

91. Alineatul (1) al articolului 196 va avea următorul cuprins:

“Art. 196. - (1) Situatiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe actiuni. După aprobarea de către adunarea generală a asociatilor, ele vor fi depuse de administratori la directiile generale ale finantelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comertului. Acesta va face anuntul prevăzut la art. 180 alin. (3).”

92. Alineatul (1) al articolului 199 va avea următorul cuprins:

“Art. 199. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în conditiile legii sau printr-un act aditional la actul constitutiv sau prin hotărârea instantei judecătoresti, în conditiile art. 218 alin. (2 1 ) si art. 221 alin. (1 1 ).”

93. După alineatul (1) al articolului 199 se introduc alineatele (1 1 ) si (1 2 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci când are ca obiect:

a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui teren;

b) modificarea formei juridice a societătii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) majorarea capitalului social prin subscriptie publică.

(1 2 ) Dispozitiile art. 16 se aplică si în cazul schimbării denumirii ori în cel al continuării societătii cu răspundere limitată cu asociat unic.”

94. Alineatele (2) si (3) ale articolului 199 vor avea următorul cuprins:

“(2) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în registrul comertului pe baza încheierii judecătorului delegat, cu exceptia cazului prevăzut de art. 218 alin. (2 1 ) si art. 221 alin. (1 1 ), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de excludere.

(3) După înregistrarea în registrul comertului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, de către registrul comertului, pe cheltuiala societătii.”

95. Alineatul (3) al articolului 203 va avea următorul cuprins:

“(3) Orice creditor al societătii, a cărui creantă este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii, poate face opozitie în conditiile art. 62.”

96. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Creditorii chirografari ale căror creante sunt constatate prin titluri anterioare publicării hotărârii pot să obtină, pe calea opozitiei, exigibilitatea anticipată a creantelor lor la data expirării termenului de două luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în care societatea a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori.”

97. Alineatul (3) al articolului 205 va avea următorul cuprins:

“(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul social.”

La articolul 207 alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:

“e) ultima situatie financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;”

99. Articolul 208 va avea următorul cuprins:

“Art. 208. - Majorarea capitalului social al unei societăti prin ofertă publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările si completările ulterioare, este supusă acelui act normativ.”

100. Articolul 211 va avea următorul cuprins:

“Art. 211. - (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând actionarilor existenti, proportional cu numărul actiunilor pe care le posedă, acestia putându-si exercita dreptul de preferintă numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen.

După expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

(2) Operatiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferintă către actionarii existenti, prevăzută la alin. (1), este lovită de nulitate absolută.”

101. La articolul 218, după alineatul (2) se introduce alineatul (2 1 ) cu următorul cuprins:

“(2 1 ) Ca urmare a excluderii, instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalti asociati.”

102. Alineatul (3) al articolului 218 va avea următorul cuprins:

“(3) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea societătii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.”

103. La articolul 221, după alineatul (1) se introduce alineatul (1 1) cu următorul cuprins:

“(1 1) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. c), instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalti asociati.”

104. Alineatul (2) al articolului 222 va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie să fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni înainte de expirarea duratei societătii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art. 119.”

105. Alineatul (2) al articolului 223 va avea următorul cuprins:

“(2) Societatea în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată se dizolvă în cazul si în conditiile prevăzute de alin. (1) lit. a) si b).”

106. Articolul 232 va avea următorul cuprins:

“Art. 232. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societătii în cazurile în care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

c) societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscută;

d) societatea nu si-a completat capitalul social, în conditiile legii.

(2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară anuntată organelor fiscale si înscrisă în registrul comertului. Durata inactivitătii nu poate depăsi 3 ani.

(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se înregistrează în registrul comertului, se comunică directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societătii.

(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoresti de dizolvare, pentru situatiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică si sediul societătii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul si data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitătii, în conditiile alin. (3) si (4).

Dispozitiile art. 60 alin. (3) si (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu din registrul comertului.”

107. La articolul 234, după alineatul (1) se introduce alineatul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Când actiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. g), este subordonată rezultatului votului pe categorii, dat în conditiile art. 115.”

108. La articolul 236, literele e) si h) vor avea următorul cuprins:

lue) raportul de schimb al actiunilor sau al părtilor sociale si, dacă este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbantă  actiunile societătii absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbantă ori însăsi societatea absorbită;

.…………………………………………

h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societătile participante;”

109. Alineatul (2) al articolului 237 va avea următorul cuprins:

“(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părtilor, integral sau în extras, potrivit dispozitiei judecătorului delegat sau cererii părtilor, cu cel putin 30 de zile înaintea datelor sedintelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra fuziunii/divizării.”

110. Articolul 239 va avea următorul cuprins:

“Art. 239. - (1) Administratorii societătilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o lună înainte de data sedintei adunării generale extraordinare:

a) proiectul de fuziune/divizare;

b) darea de seamă a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizării si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/părtilor sociale;

c) situatiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;

d) raportul cenzorilor si, după caz, raportul auditorilor financiari;

e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 37 si 38, de judecătorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/părtilor sociale, în cazul societătilor pe actiuni, în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul să obtină de la societătile care fuzionează/se divid toate documentele si informatiile necesare si să efectueze verificările corespunzătoare. Raportul va cuprinde:

- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;

- aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metodă, precum si opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;

- eventualele greutăti întâmpinate în cursul actiunii de evaluare;

f) evidenta contractelor cu valori depăsind 100.000.000 lei în curs de executare si repartizarea lor, în caz de divizare a societătilor.

(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.”

111. După articolul 239 se introduce articolul 239 1 cu următorul cuprins:

“Art. 239 1 . - În cazul fuziunii prin absorbtie, administratorii societătii absorbite, precum si expertii care au elaborat raportul prevăzut la art. 239 alin. (1) lit. e) răspund civil fată de actionarii/asociatii societătii absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul operatiunii de fuziune.”

112. Articolul 242 va avea următorul cuprins:

“Art. 242. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al societătii absorbante se înregistrează în registrul comertului în a cărui circumscriptie îsi are sediul societatea si, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societătii.

(2) Publicitatea pentru societătile absorbite poate fi efectuată de societatea absorbantă, în cazurile în care acele societăti nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societătii absorbante de către judecătorul delegat.”

113. Articolul 251 va avea următorul cuprins:

“Art. 251. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situatiei financiare anuale, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociatilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă acestia sunt obligati, potrivit formei societătii, să le procure sau, dacă sunt debitori fată de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de asociati.”

114. Alineatul (2) al articolului 254 va avea următorul cuprins:

“(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea societătii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părti interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului-delegat este executorie si supusă recursului.”

115. Alineatul (2) al articolului 255 va avea următorul cuprins:

“(2) În societătile pe actiuni si în comandită pe actiuni registrele prevăzute de art. 172 alin. (1) lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost înregistrată societatea, unde orice parte interesată va putea lua cunostintă de ele cu autorizarea judecătorului delegat, iar restul actelor societătii vor fi depuse la Arhivele Nationale.”

116. Alineatele (1), (2) si (4) ale articolului 257 vor avea următorul cuprins:

“Art. 257. - (1) După terminarea lichidării societătii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească situatia financiară si să propună repartizarea activului între asociati.

(2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.

.………………………………………….

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opozitiei a rămas irevocabilă, situatia financiară de lichidare si repartizare se consideră aprobată si lichidatorii sunt liberati.”

117. Alineatul (1) al articolului 259 va avea următorul cuprins:

“Art. 259. - (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seamă asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situatie financiară aprobată până la începerea lichidării.”

118. Alineatul (2) al articolului 260 va avea următorul cuprins:

“(2) Când gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seamă trebuie anexată la prima situatie financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale.”

119. Articolul 261 va avea următorul cuprins:

“Art. 261. - Dacă lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati să întocmească situatia financiară anuală, conformându-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.”

120. Alineatele (1) si (2) ale articolului 262 vor avea următorul cuprins:

“Art. 262. - (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc situatia financiară finală, arătând partea ce se cuvine fiecărei actiuni din repartizarea activului societătii, însotită de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorilor financiari.

(2) Situatia financiară, semnată de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionată, la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.”

121. Alineatul (1) al articolului 263 va avea următorul cuprins:

“Art. 263. - (1) Dacă termenul prevăzut la art. 260 alin. (3) a expirat fără a se face opozitie, situatia financiară se consideră aprobată de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizării activului societătii.”

122. Alineatul (1) al articolului 264 va avea următorul cuprins:

“Art. 264. - (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de două luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una dintre unitătile acesteia, cu arătarea numelui si prenumelui actionarului, dacă actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, dacă ele sunt la purtător.”

123. Punctul 2 al articolului 265 va avea următorul cuprins:

“2. prezintă, cu rea-credintă, actionarilor/asociatilor o situatie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societătii, în vederea ascunderii situatiei ei reale;”

124. Punctul 5 al articolului 266 va avea următorul cuprins:

“5. încasează sau plăteste dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situatie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;”

125. Partea introductivă a articolului 268 va avea următorul cuprins:

“Art. 268. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societătii, care:”

Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 269 va avea următorul cuprins:

“Art. 269. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul care:”

127. Articolul 270 va avea următorul cuprins:

“Art. 270. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.”

128. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 273 va avea următorul cuprins:

“Art. 273. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă actionarul sau detinătorul de obligatiuni care:”

129. Alineatul (2) al articolului 273 va avea următorul cuprins:

“(2) Persoana care determină pe un actionar sau pe un detinător de obligatiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

130. Litera a) a articolului 276 va avea următorul cuprins:

“a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societătii ori ascunderea unei părti din activul societătii, înfătisarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societătii, în alt act ori în situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsit în vederea diminuării aparente a valorii activelor;”

131. După articolul 286 se introduce articolul 286 1 cu următorul cuprins:

“Art. 286 1 . - Guvernul va putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minimă a capitalului social stabilită la art. 10 alin. (1), tinând seama de rata inflatiei, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2005, pentru societătile pe actiuni si în comandită pe actiuni, capitalul social să nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro.

Hotărârea Guvernului va cuprinde si termenul pentru completarea capitalului social.”

Art. X. - Titlul VI “Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Literele a) si c) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:

“a) toate cesiunile drepturilor de creantă;

.………………………………………

c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevăzute la art. 6 din prezentul titlu;”

2. La articolul 6 alineatul (5), literele g) si h) vor avea următorul cuprins:

“g) drepturile de creantă garantate;

h) instrumentele negociabile;”

3. La articolul 6 alineatul (5), litera n) se abrogă.

4. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Orice tip de obligatie de a da, a face sau a nu face este susceptibilă să fie garantată cu garantia reală reglementată prin acest titlu, inclusiv obligatiile viitoare, sub conditie, divizibile sau determinabile.”

5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Contractul de garantie reală va indica valoarea maximă a obligatiei garantate.”

6. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Orice bun care înlocuieste bunul constituit ca garantie sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garantiei se presupune a fi produs al bunului initial, cu exceptia cazului în care debitorul va face dovada contrarie.”

7. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. - (1) Când garantia reală cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligatiei care a rămas a fi garantată sau o listă amănuntită a bunurilor afectate garantiei. În acest scop, debitorul va da creditorului o listă cuprinzând evaluarea estimativă a bunurilor afectate garantiei, spre a fi confirmată de acesta.”

8. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

“Art. 28. - Fată de terti, inclusiv fată de stat, o garantie reală si celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispozitiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit în momentul în care garantia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute în acest capitol.”

9. Alineatul (1) al articolului 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. - (1) Orice creditor care, fără a fi parte într-un contract de garantie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale pentru creantele provenite din impozite, taxe, amenzi si din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le sunt datorate, are prioritate asupra garantiei reale a creditorului asupra bunului în cauză numai în momentul în care privilegiul îndeplineste conditia de publicitate prin înscrierea acestuia la arhivă sau prin posesia bunului.”

10. Alineatul (2) al articolului 57 va avea următorul cuprins:

“(2) Baza de date va trebui să cuprindă data, ora, minutul si secunda înregistrării.”

11. Alineatul (2) al articolului 68 va avea următorul cuprins:

“(2) Creditorul va avansa cheltuielile si va suporta riscurile legate de transportarea si depozitarea bunurilor în cauză.”

12. Alineatul (3) al articolului 71 va avea următorul cuprins:

“(3) Notificarea se va face în orice mod care asigură dovada primirii ei.”

13. Alineatul (1) al articolului 75 va avea următorul cuprins:

“Art. 75. - (1) În termen de 5 zile libere de la primirea notificării, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacă are un interes, poate face opozitie la vânzarea bunului la instanta competentă, potrivit Codului de procedură civilă.”

14. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:

“Art. 80. - (1) Dacă obligatia garantată nu a fost plătită, iar bunul afectat garantiei sau produsele obtinute din vânzarea lui reprezintă sume depuse într-un cont la o bancă, creditorul va notifica acesteia intentia sa de a-si recupera creanta din sumele depuse în acel cont.”

15. Alineatele (1) si (2) ale articolului 82 vor avea următorul cuprins:

“Art. 82. - (1) După blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va plăti din acest cont datoria debitorului garantat, potrivit cererii creditorului.

(2) Dacă, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are grad de prioritate superior asupra contului de depozit, banca trebuie să plătească mai întâi creditorul cu gradul de prioritate superior, chiar dacă creanta acestuia nu a devenit exigibilă.”

Articolul 86 se abrogă.

17. Alineatul (2) al articolului 88 va avea următorul cuprins:

“(2) Creditorul poate retine sumele obtinute ca urmare a unei astfel de vânzări, după ce va plăti debitorului drepturile cuvenite, potrivit alin. (1).”

18. Alineatul (1) al articolului 91 va avea următorul cuprins:

“Art. 91. - (1) Garantia reală asupra unui bun mobil corporal, care este opozabilă, potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii acesteia, îsi mentine rangul de prioritate în România, dacă s-a făcut înregistrarea la arhivă:

a) înainte să înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garantia; si

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut că bunul a fost adus în România.”

19. Alineatul (1) al articolului 92 va avea următorul cuprins:

“Art. 92. - (1) Garantia locatorului sau a finantatorului, care este opozabilă indiferent de existenta unor formalităti de publicitate, potrivit legii locului unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing, îsi mentine rangul de prioritate, dacă înregistrarea la arhivă, potrivit prezentului titlu, s-a făcut:

a) înainte să înceteze rangul de prioritate, dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garantia, si

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România, sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut că bunul a fost adus în România.”

20. La articolul 93 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

“) titlurilor de valoare negociabile, care nu sunt în posesia creditorului.”

21. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:

“(3) În cuprinsul prezentului titlu, prin locul unde se află creditorul, locatorul, finantatorul, debitorul, locatarul sau, după caz, utilizatorul se întelege sediul profesional, domiciliul sau resedinta persoanei fizice ori sediul social al persoanei juridice.”

22. Articolul 94 va avea următorul cuprins:

“Art. 94. - În cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul îsi schimbă domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau în cazul în care debitorul constituie o garantie în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garantia reală care a dobândit un rang de prioritate, potrivit prezentului titlu, îsi conservă rangul din România, dacă garantia

reală sau contractul de locatiune ori de leasing este înregistrat în străinătate:

a) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garantia reală sau înregistrarea locatorului sau a finantatorului îsi pierde rangul de prioritate; si b) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabileste în străinătate ori de la data la care debitorul constituie garantia în favoarea unei persoane aflate în străinătate; sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunostintă că debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în străinătate ori că a constituit garantia în favoarea unei persoane aflate în străinătate.”

23. Alineatul (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:

“Art. 98. - (1) Creditorii privilegiati, inclusiv statul si unitătile administrativ-teritoriale, pentru creantele provenite din impozite, taxe, amenzi si din alte sume ce reprezintă venituri publice, pot avea prioritate fată de un creditor cu garantie reală, numai dacă si-au înscris creanta la arhivă sau, după caz, în documentele de publicitate imobiliară, înaintea înscrierii unei astfel de garantii de către creditorul garantat.”

Art. XI. - Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice si persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili.”

2. La articolul 3 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

“Contribuabilii care realizează venituri din activitatea de comert sau prestări de servicii către populatie sunt obligati să afiseze, în locurile unde se desfăsoară activitatea, autorizatia de functionare si certificatul de înregistrare care contine codul unic de înregistrare atribuit.”

3. La articolul 4 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

“Contribuabilii sunt obligati să utilizeze pentru activitatea desfăsurată documente primare si de evidentă contabilă stabilite prin lege, achizitionate numai de la unitătile stabilite prin normele legale în vigoare si să completeze integral rubricile formularelor, corespunzător operatiunilor înregistrate.”

4. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele justificative si actele de evidentă contabilă, precum si bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor si contributiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligatiilor bugetare.”

5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amendă neîntocmirea, întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut drept consecintă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.

Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se sanctionează si punerea în circulatie, în orice mod, fără drept sau detinerea în vederea punerii în circulatie, fără drept, a documentelor financiare si fiscale.”

6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi următoarele fapte:

a) sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităti pentru care legea prevede obligatia înregistrării sau prin exercitarea de activităti neautorizate, în scopul obtinerii de venituri;

b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligatiilor fiscale, în scopul obtinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operatiuni fictive;

c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii în acte contabile sau în alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau contributia;

d) organizarea si conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile;

e) emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu stiintă de documente fiscale false.

Tentativa se pedepseste.”

7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12 - Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi următoarele fapte:

a) sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin cesionarea părtilor sociale detinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;

b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictivă cu privire la sediul unei societăti comerciale, la sediile subunitătilor sau la sediile punctelor de lucru, precum si la schimbarea acestora fără îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege, efectuată în acest scop.”

8. Articolele 13-16 se abrogă.

9. La articolul 17 alineatul 1, literele b) si k) se abrogă.

10. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:

“Contraventiile prevăzute la alin. 1 se sanctionează cu amendă de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice si cu amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoanele juridice.”

11. Articolul 18 se abrogă.

12. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către organele de control financiarfiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si unitătilor teritoriale subordonate, Garda financiară si de către celelalte organe de control abilitate potrivit legii.”

13. Articolul 21 se abrogă.

14. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.”

Art. XII. - Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările si completările ulterioare, titlul VI lIRegimul juridic al garantiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, si Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

TITLUL III

Reglementări privind functia publică si functionarii publici

 

Art. XIII. - Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală, denumite în continuare raporturi de serviciu.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozitiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial, în interesul cetătenilor, precum si al autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală si locală.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Functia publică reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administratia publică centrală si locală.

(2) Functionarul public este persoana numită, în conditiile prezentei legi, într-o functie publică. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îsi păstrează calitatea de functionar public, continuând să facă parte din corpul de rezervă al functionarilor publici.

(3) Activitătile desfăsurate de functionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:

a) punerea în executare a legilor si a celorlalte acte normative;

b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementări specifice autoritătii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizării acestora;

c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritătii sau institutiei publice;

d) consilierea, controlul si auditul public intern;

e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;

f) colectarea creantelor bugetare;

g) reprezentarea intereselor autoritătii sau institutiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tară si străinătate, în limita competentelor stabilite de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, precum si reprezentarea în justitie a autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

h) realizarea de activităti în conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

(4) Functiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

(5) În sensul prezentei legi, totalitatea functionarilor publici din autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală constituie corpul functionarilor publici.”

3. Articolul 3 se abrogă.

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Principiile care stau la baza exercitării functiei publice sunt:

a) legalitate, impartialitate si obiectivitate;

b) transparentă;

c) eficientă si eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare către cetătean;

f) stabilitate în exercitarea functiei publice;

g) subordonare ierarhică.”

5. După articolul 4 se introduce articolul 4 1 cu următorul cuprins:

“Art. 4 1 . - (1) Raporturile de serviciu se nasc si se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în conditiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată.

(3) Prin exceptie de la alin. (2), functiile publice pot fi ocupate pe perioadă determinată, în conditiile expres prevăzute de lege.”

6. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale, functionarii publici care îsi desfăsoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciile diplomatice si consulare;

e) autoritatea vamală;

f) politia si alte structuri ale Ministerului de Interne;

g) alte servicii publice stabilite prin lege.”

7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplică:

a) personalului salariat din aparatul propriu al autoritătilor si institutiilor publice care desfăsoară activităti de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întretinere-reparatii si de deservire, precum si altor categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică;

b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magistratilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese în functii de demnitate publică.”

8. Capitolul II se modifică si va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL II

Clasificarea functiilor publice.

Categorii de functionari publici

 

Art. 7. - (1) Functiile publice se clasifică după cum urmează:

a) functii publice generale si functii publice specifice;

b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a.

(2) Functiile publice generale reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor cu caracter general si comun tuturor autoritătilor si institutiilor publice, în vederea realizării competentelor lor generale.

(3) Functiile publice specifice reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor cu caracter specific unor autorităti si institutii publice, în vederea realizării competentelor lor specifice.

Art. 8. - Functiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării functiei publice, după cum urmează:

a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;

b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;

c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplomă.

Art. 9. - (1) După nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se împart în trei categorii după cum urmează:

a) functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici;

b) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de conducere;

c) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de executie.

(2) Functionarii publici numiti în functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie, cu exceptiile prevăzute de legile speciale.

Art. 10. - (1) Functionarii publici sunt debutanti sau definitivi.

(2) Pot fi numiti functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei functii publice definitive.

(3) Pot fi numiti functionari publici definitivi:

a) functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege si au obtinut rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intră în corpul functionarilor publici prin concurs si care au vechimea în specialitatea corespunzătoare functiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni, în functie de nivelul studiilor absolvite;

c) persoanele care au promovat programe de formare si perfectionare în administratia publică.

Art. 11. - Categoria înaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele functii publice:

a) secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

b) consilier de stat;

c) secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

d) prefect;

e) subprefect;

f) secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;

g) director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Art. 12 - (1) Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele functii publice:

a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;

b) director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

c) director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul aparatului propriu al autoritătilor administratiei publice locale;

d) sef serviciu;

e) sef birou.

(2) Functionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă si controlează activitătile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui functionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.

Art. 13. - (1) Sunt functionari publici de executie din clasa I, persoanele numite în următoarele functii publice:

expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.

(2) Sunt functionari publici de executie din clasa a II-a, persoanele numite în functia publică de referent de specialitate.

(3) Sunt functionari publici de executie din clasa a III-a, persoanele numite în functia publică de referent.

Art. 14. - Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.”

9. Articolele 15, 15 1 , 16 si 17 se abrogă.

10. Capitolul III va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL III

Categoria înaltilor functionari publici

 

Art. 18. - (1) Poate face parte din categoria înaltilor functionari publici persoana care îndeplineste cumulativ:

a) conditiile prevăzute la art. 49;

b) are studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;

c) a absolvit programe de formare specializată si perfectionare în administratia publică sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, organizate în tară sau în străinătate, ori a dobândit titlul stiintific de doctor în specialitatea functiei publice respective;

d) are cel putin 7 ani vechime în specialitatea functiei publice respective;

e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei functii publice prevăzute la art. 11.

(2) În cazuri exceptionale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusă cu până la 3 ani de persoana care are competenta legală de numire în functia publică.

Art. 19. - (1) Concursul de admitere la programele de formare specializată în administratia publică se organizează de către Institutul National de Administratie, în baza Regulamentului de organizare si desfăsurare a concursului.

(2) Regulamentul de organizare si desfăsurare a concursului de admitere la programele de formare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.

Art. 19 1 . - (1) Numirea înaltilor functionari publici se face de către:

a) Guvern, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) si d);

b) primul-ministru, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) si e);

c) ministrul administratiei publice, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);

d) ministrul sau, după caz, conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pentru functiile prevăzute la art. 11 lit. g).

(2) Pentru numirea în functiile publice din categoria înaltilor functionari publici se constituie o comisie de concurs, formată din cinci personalităti, recunoscute ca specialisti în administratia publică, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administratiei publice.

Art. 19 2 . - Încetarea raporturilor de serviciu ale înaltilor functionari publici se face, în conditiile legii, potrivit art. 19 1 alin. (1).”

11. Alineatele (1) si (2) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial se înfiintează, în subordinea Ministerului Administratiei Publice, Agentia Natională a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică.

(2) Agentia Natională a Functionarilor Publici este condusă de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea ministrului administratiei publice. În exercitarea atributiilor care îi revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ si individual.”

12. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21. - (1) Agentia Natională a Functionarilor Publici are următoarele atributii:

a) elaborează politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

b) elaborează si avizează proiecte de acte normative privind functia publică si functionarii publici;

c) monitorizează si controlează modul de aplicare a legislatiei privind functia publică si functionarii publici în cadrul autoritătilor si institutiilor publice;

d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autoritătilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitară a legislatiei în domeniul functiei publice si al functionarilor publici;

e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici;

f) stabileste criteriile pentru evaluarea activitătii functionarilor publici;

g) centralizează propunerile de instruire a functionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici;

h) colaborează cu Institutul National de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administratia publică si de perfectionare a functionarilor publici;

i) întocmeste si administrează baza de date cuprinzând evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;

j) aprobă conditiile de participare si procedura de organizare a selectiei si recrutării pentru functiile publice generale, avizează si monitorizează recrutarea pentru functiile publice specifice;

k) realizează redistribuirea functionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

l) acordă asistentă de specialitate si coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autoritătilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale;

m) participă la negocierile dintre organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul Administratiei Publice;

n) colaborează cu organisme si cu organizatii internationale din domeniul său de activitate;

o) elaborează anual, cu consultarea autoritătilor si institutiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;

p) întocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului.

(2) Agentia Natională a Functionarilor Publici îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

(3) Agentia Natională a Functionarilor Publici are legitimare procesuală activă si poate sesiza instanta de contencios administrativ competentă cu privire la:

a) actele prin care autoritătile sau institutiile publice încalcă legislatia referitoare la functia publică si functionarii publici, constatate ca umare a activitătii proprii de control;

b) refuzul autoritătilor si institutiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul functiei publice si al functionarilor publici.

(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.

(5) Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici poate sesiza si prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autoritătile sau institutiile publice locale.

13. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

a) numărul functiilor publice rezervate promovării functionarilor publici care îndeplinesc conditiile legale;

b) numărul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor programelor de formare specializată în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie sau de institutii similare din străinătate;

c) numărul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;

d) numărul functiilor publice care vor fi înfiintate;

e) numărul functiilor publice care vor fi supuse reorganizării;

f) numărul maxim de functii publice pe fiecare clasă, categorie si pe grade profesionale;

g) numărul maxim al functiilor publice de conducere.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de Agentia Natională a Functionarilor Publici, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national si se supune spre aprobare Guvernului.”

14. Articolul 23 se abrogă.

Articolul 24 va avea următorul cuprins:

l_Art. 24. - Gestiunea curentă a resurselor umane si a functiilor publice este organizată si realizată, în cadrul fiecărei autorităti si institutii publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agentia Natională a Functionarilor Publici.”

16. Sectiunea a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

 

“SECTIUNEA a 2-a

Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici

 

Art. 25. - (1) Agentia Natională a Functionarilor Publici administrează evidenta natională a functiilor publice si a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritătile si institutiile publice.

(2) Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici în cadrul autoritătilor si institutiilor publice se tine de Agentia Natională a Functionarilor Publici.

(3) În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum si pentru urmărirea carierei functionarului public, autoritătile si institutiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare functionar public.

(4) Formatul standard al evidentei functiilor publice si a functionarilor publici, precum si continutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. 25 1 . - (1) Autoritătile si institutiile publice răspund de întocmirea si actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici si asigură păstrarea acestora în conditii de sigurantă.

(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publică păstrează o copie a dosarului profesional si înmânează originalul functionarului public, pe bază de semnătură.

(3) Autoritătile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situatia functionarilor publici.

(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta natională a functiilor publice si a functionarilor publici, precum si la dosarul profesional al functionarului public au obligatia de a păstra confidentialitatea datelor cu caracter personal, în conditiile legii.

(5) La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publică este obligată să elibereze un document care să ateste activitatea desfăsurată de acesta, vechimea în muncă, în specialitate si în functia publică.”

17. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“(2) Este interzisă orice discriminare între functionarii publici pe criterii politice, de apartenentă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură.”

18. După articolul 26 se introduce articolul 26 1 cu următorul cuprins:

“Art. 26 1 . - Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut si care îl vizează în mod direct.”

19. Alineatele (1) si (2) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Dreptul de asociere sindicală este garantat functionarilor publici, cu exceptia celor care sunt numiti în categoria înaltilor functionari publici, functionarilor publici de conducere si altor categorii de functionari publici cărora le este interzis acest drept prin statute speciale.

(2) Functionarii publici, cu exceptia celor prevăzuti la alin. (1), pot, în mod liber, să înfiinteze organizatii sindicale, să adere la ele si să exercite orice mandat în cadrul acestora.”

20. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

“Art. 28. - Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în conditiile legii, cu respectarea principiului continuitătii si celeritătii serviciului public.”

21. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfăsurată functionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

(2) Functionarii publici beneficiază de prime si alte drepturi salariale, în conditiile legii.

(3) Salarizarea functionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.”

22. Articolul 30 se abrogă.

23. După articolul 31 se introduce articolul 31 1 cu următorul cuprins:

“Art. 31 1 . - (1) Functionarii publici au dreptul de a-si perfectiona în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care functionarii publici urmează forme de perfectionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situatia în care acestea sunt:

a) organizate la initiativa sau în interesul autoritătii sau institutiei publice;

b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducătorului autoritătii sau institutiei publice;

c) organizate de Institutul National de Administratie, de centrele regionale de formare continuă pentru administratia publică locală, în conditiile legii, sau de alte institutii specializate din tară sau străinătate.

(3) În cazul în care formarea si perfectionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localitătii unde îsi are sediul autoritatea sau institutia publică, functionarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în conditiile legii.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare si perfectionare profesională a functionarilor publici, organizate în conditiile alin. (2) lit. a) si c), autoritătile si institutiile publice au obligatia să prevadă în bugetul annual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.”

24. După articolul 32 se introduce articolul 32 1 cu următorul cuprins:

“Art. 32 1 . - Functionarii publici, cu exceptia functionarilor publici civili din ministerele privind apărarea natională, ordinea publică si siguranta natională pot fi alesi sau numiti într-o functie de demnitate publică, în conditiile legii.”

25. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Autoritătile si institutiile publice au obligatia să asigure functionarilor publici conditii normale de muncă si igienă, de natură să le ocrotească sănătatea si integritatea fizică si psihică.

(2) Functionarilor publici li se poate aproba, în mod exceptional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o functie publică corespunzătoare, dacă functionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească noile atributii care îi revin.”

26. Alineatul (2) al articolului 39 va avea următorul cuprins:

“(2) Autoritatea sau institutia publică este obligată să asigure protectia functionarului public împotriva amenintărilor, violentelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea functiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.”

Articolul 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - (1) Functionarii publici au obligatia să îsi îndeplinească cu profesionalism, impartialitate si în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu si să se abtină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.

(2) Functionarii publici de conducere sunt obligati să sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătătirii activitătii autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea, precum si a calitătii serviciilor publice oferite cetătenilor.

(3) Functionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională si civică prevăzute de lege.”

28. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

“Art. 42. - (1) Functionarii publici au obligatia ca, în exercitatea atributiilor ce le revin, să se abtină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor si preferintelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic si să nu participe la activităti politice în timpul programului de lucru.

(2) Functionarilor publici le este interzis să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice.”

29. La articolul 43, după alineatul (1) se introduce alineatul (1 1 ) cu următorul cuprins:

“(1 1 ) Functionarul public este obligat să se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici.”

30. Alineatul (2) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

“(2) Functionarul public are dreptul să refuze, în scris si motivat, îndeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispozitia o formulează în scris, functionarul public este obligat să o execute, cu exceptia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Functionarul public are îndatorirea să aducă la cunostintă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia, astfel de situatii.”

31. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

“Art. 44. - Functionarii publici au obligatia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea în legătură cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostintă în exercitarea functiei publice, în conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public.”

32. Articolul 45 se abrogă.

33. Alineatul (2) al articolului 46 va avea următorul cuprins:

“(2) La numirea într-o functie publică, precum si la încetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati să prezinte, în conditiile legii, conducătorului autoritătii sau institutiei publice, declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizează anual, potrivit legii.”

34. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

“Art. 47. - (1) Functionarii publici au obligatia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate.

(2) Functionarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenta lor sau să discute direct cu petentii, cu exceptia celor cărora le sunt stabilite asemenea atributii, precum si să intervină pentru solutionarea acestor cereri.”

35. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

“Art. 48. - (1) Functionarii publici sunt obligati să urmeze forme de perfectionare profesională, organizate de Institutul National de Administratie sau alte institutii abilitate potrivit legii, a căror durată cumulată este de minimum 7 zile pe an.

(2) Functionarii publici care urmează programe de formare specializată în administratia publică, cu o durată mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul National de Administratie sau de alte institutii similare din străinătate, finantate din bugetul de stat sau local, sunt obligati să se angajeze în scris că vor lucra în administratia publică, cel putin 5 ani de la terminarea programelor.

(3) În cazul nerespectării angajamentului, functionarii publici sunt obligati să restituie institutiei sau autoritătii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, calculate în conditiile legii.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică si în cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfectionare în conditiile alin. (2) si ale art. 31 1 alin. (2) si nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz functionarii publici sunt obligati să restituie drepturile salariale primite pe această perioadă.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care functionarul public nu mai detine functia publică din motive neimputabile acestuia.”

36. După articolul 48 se introduce articolul 48 1 cu următorul cuprins:

“Art. 48 1 . - Functionarii publici au obligatia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitătilor, stabilite potrivit legii.”

37. Capitolul VI se modifică si va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL VI

Cariera functionarilor publici

SECTIUNEA 1

Recrutarea functionarilor publici

 

Art. 49. - Poate ocupa o functie publică persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenia română si domiciliul în România;

b) cunoaste limba română, scris si vorbit;

c) are vârsta de minimum 18 ani împliniti;

d) are capacitate deplină de exercitiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare functiei publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;

f) îndeplineste conditiile de studii prevăzute de lege pentru functia publică;

g) îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;

h) nu a fost condamnată pentru săvârsirea unei infractiuni contra umanitătii, contra statului sau contra autoritătii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni săvârsite cu intentie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei în care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituită dintr-o functie publică în ultimii 7 ani;

j) nu a desfăsurat activitate de politie politică, astfel cum este definită prin lege.

Art. 49 1 . - (1) Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire si concurs.

(2) Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în conditiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat si gestionat astfe”

a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 19 1 alin. (2), pentru înaltii functionari publici;

b) de către Agentia Natională a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante, cu exceptia functiilor publice de sef birou si sef serviciu;

c) de către autorităti si institutii publice din administratia publică centrală si locală, pentru ocuparea functiilor publice de sef birou si sef serviciu, precum si pentru ocuparea functiilor publice de executie si, respectiv, functiile publice specifice vacante, cu avizul Agentiei Nationale a Functiona- rilor Publici;

d) de către Institutul National de Administratie, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată în administratia publică, organizate în scopul numirii într-o functie publică.

(3) Concursul are la bază principiul competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitătii accesului la functiile publice pentru fiecare cetătean care îndeplineste conditiile legale.

(4) Conditiile de desfăsurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării concursului.

(5) Persoanele care participă la concursul organizat potrivit dispozitiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească conditiile de vechime în specialitatea functiilor publice, prevăzute de prezenta lege.

(6) Procedura de organizare si desfăsurare a concursurilor în conditiile prezentului articol se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, conform principiilor si conditiilor stabilite prin prezenta lege.

 

SECTIUNEA a 2-a

Perioada de stagiu

 

Art. 50. - (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atributiilor si responsabilitătilor unei functii publice, formarea practică a functionarilor publici debutanti, precum si cunoasterea de către acestia a specificului administratiei publice si a exigentelor acesteia.

(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de executie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

(3) Perioada în care o persoană a urmat si a promovat programe de formare specializată în administratia publică, pentru numirea într-o functie publică definitivă, este asimilată perioadei de stagiu.

Art. 51. - (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, functionarul public debutant va fi:

a) numit functionar public de executie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în functiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;

b) eliberat din functia publică, în cazul în care a obtinut la evaluarea activitătii calificativul “necorespunzător”.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum si în situatia nepromovării programelor de formare specializată în administratia publică, pentru numirea într-o functie publică definitivă, perioada de stagiu nu constituie vechime în functia publică.

 

SECTIUNEA a 3-a

Numirea functionarilor publici

 

Art. 52. - (1) Numirea în functiile publice din categoria înaltilor functionari publici se face în conformitate cu dispozitiile art. 19 1 alin. (1).

(2) Numirea în functiile publice pentru care se organizează concurs în conditiile art. 49 1 alin. (2) lit. b) si d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autoritătilor sau institutiilor publice din administratia publică centrală si locală, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(3) Numirea în functiile publice pentru care se organizează concurs în conditiile art. 49 1 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală si locală.

(4) Actul administrativ de numire are formă scrisă si trebuie să contină temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmează să exercite functia publică, drepturile salariale, precum si locul de desfăsurare a activitătii.

(5) Fisa postului aferentă functiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează functionarului public.

(6) La intrarea în corpul functionarilor publici, functionarul public depune jurământul de credintă în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în functia publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă: loJur să respect Constitutia, drepturile si libertătile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect si fără părtinire legile tării, să îndeplinesc constiincios îndatoririle ce îmi revin în functia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional si să respect normele de conduită profesională si civică. Asa să-mi ajute Dumnezeu”. Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris si atrage revocarea actului administrativ de numire în functia publică.

 

SECTIUNEA a 4-a

Promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale

 

Art. 53. - În carieră functionarul public beneficiază de dreptul de a promova în functia publică si de a avansa în gradele de salarizare.

Art. 54. - (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante.

(2) Promovarea într-o functie publică superioară vacantă se face prin concurs sau examen.

Art. 55. - (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o functie publică de executie din gradul profesional principal, functionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele conditii minime:

a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în functiile publice de executie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) să fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul “foarte bun”;

c) să îndeplinească cerintele specifice prevăzute în fisa postului.

(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o functie publică de executie din gradul profesional superior, functionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele conditii minime:

a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în functiile publice de executie din gradul profesional principal sau 4 ani în functiile publice de executie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) să fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul “foarte bun”;

c) să îndeplinească cerintele specifice prevăzute în fisa postului.

Art. 56. - (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării functiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt absolvente ale programelor de formare specializată si perfectionare în administratia publică, organizate de către Institutul National de Administratie, centrele regionale de formare continuă pentru administratia publică locală, precum si de alte institutii specializate, din tară sau străinătate;

b) au fost numite într-o functie publică din clasa I;

c) îndeplinesc cerintele specifice prevăzute în fisa postului, precum si conditiile de vechime prevăzute la alin. (2).

(2) Pentru ocuparea functiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite următoarele conditii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării functiei publice:

a) minimum 2 ani, pentru functiile publice de sef birou, sef serviciu si secretar al comunei;

b) minimum 5 ani, pentru functiile publice prevăzute la art. 12, cu exceptia celor prevăzute la lit. a).

Art. 57. - În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îsi desfăsoară activitatea, functionarii publici de executie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei functii publice vacante într-o clasă superioară celei în care sunt încadrati.

Art. 58. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual.

(2) Procedura de evaluare are ca scop:

a) avansarea în gradele de salarizare;

b) retrogradarea în gradele de salarizare;

c) promovarea într-o functie publică superioară;

d) eliberarea din functia publică;

e) stabilirea cerintelor de formare profesională a functionarilor publici.

(3) În urma evaluării performantelor profesionale individuale functionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: “exceptional”, “foarte bun”, “bun”, “satisfăcător”, nesatisfăcător”.

(4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici se face de către o comisie de evaluare, compusă din cinci personalităti, recunoscute ca specialisti în administratia publică, propuse de ministrul administratiei publice si numite prin decizie a primuluiministru.

(5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, după consultarea organizatiilor sindicale ale functionarilor publici, reprezentative la nivel national.”

38. Capitolul VII va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL VII

Acorduri colective. Comisii paritare

 

Art. 59. - (1) Autoritătile si institutiile publice pot încheia anual, în conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:

a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunătătirii conditiilor la locul de muncă;

b) sănătatea si securitatea în muncă;

c) programul zilnic de lucru;

d) perfectionarea profesională;

e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protectia celor alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale.

(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, acordul se încheie cu reprezentantii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică, desemnati în conditiile legii.

(3) Autoritatea sau institutia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informatiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în conditiile legii.

Art. 60. - (1) În cadrul autoritătilor si institutiilor publice se constituie comisii paritare. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice, comisia paritară se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autorităti sau institutii publice.

(2) În alcătuirea comisiei paritare intră un număr egal de reprezentanti desemnati de conducătorul autoritătii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.

(3) Reprezentantii functionarilor publici în comisia paritară pot să fie desemnati din rândul functionarilor publici alesi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentantilor functionarilor publici alesi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autoritătii sau institutiei publice.

(4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autorităti sau institutii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanti ai acestor autorităti sau institutii publice, desemnati în conditiile alin. (2).

Art. 61. - (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autoritătile si institutiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora.

(2) Comisiile paritare participă la stabilirea măsurilor de îmbunătătire a activitătii autoritătilor si institutiilor publice pentru care sunt constituite.

(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici cu autoritătile sau institutiile publice.

(4) Comisia paritară întocmeste rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în conditiile legii, pe care le comunică conducerii autoritătii sau institutiei publice, precum si conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici.”

39. Articolele 62, 63, 64, 65, 66, 66 1 , 67 si 68 se abrogă.

40. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

“Art. 70. - (1) Încălcarea cu vinovătie de către functionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduită profesională si civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară si atrage răspunderea disciplinară a acestora.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenta repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) absente nemotivate de la serviciu;

d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e) interventiile sau stăruintele pentru solutionarea unor cereri în afara cadrului legal;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitătii lucrărilor cu acest caracter;

g) manifestări care aduc atingere prestigiului autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

h) desfăsurarea în timpul programului de lucru a unor activităti cu caracter politic;

i) refuzul de a îndeplini atributiile de serviciu;

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităti, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici;

k) stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în vederea solutionării cererilor acestora.

(3) Sanctiunile disciplinare sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;

c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în functia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d) trecerea într-o functie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

e) destituirea din functia publică.

(4) La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârsită, gradul de vinovătie si consecintele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta în antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate în conditiile prezentei legi.

(5) Sanctiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârsirii abaterilor.”

41. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

“Art. 71. - (1) Sanctiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, la propunerea conducătoruui compartimentului în care functionează cel în cauză.

(2) Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.

(3) Sanctiunile disciplinare pentru înaltii functionari publici se aplică prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al conducătorului autoritătii sau institutiei publice centrale, pentru cei prevăzuti la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplină.

(4) Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârsite si după audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnată în scris, sub sanctiunea nulitătii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care I se impută se consemnează într-un proces-verbal.”

42. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

“Art. 72. - (1) În cadrul autoritătilor sau institutiilor publice se constituie comisii de disciplină. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice, comisia de disciplină se poate constitui pentru o singură autoritate sau institutie publică sau pentru mai multe.

(2) În alcătuirea comisiei de disciplină intră un număr egal de reprezentanti desemnati de conducătorul autoritătii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentantii vor fi desemnati prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.

(3) Fiecare comisie de disciplină are un presedinte, care nu face parte din reprezentantii prevăzuti la alin. (2), desemnat de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a functionarilor publici.

(4) În cazul constituirii unei comisii de disciplină comune pentru mai multe autorităti sau institutii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanti ai acestor autorităti sau institutii publice, desemnati în conditiile alin. (2). În acest caz, presedintele comisiei de disciplină se desemnează în conditiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor autoritătilor si institutiilor publice.

(5) Comisia de disciplină pentru înaltii functionari publici este compusă din 7 înalti functionari publici.

(6) Comisiile de disciplină sunt competente să cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare si să propună sanctiunea aplicabilă functionarilor publici din autoritătile sau institutiile publice respective.

(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplină, componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.”

43. Articolul 73 se abrogă.

44. După articolul 74 se introduce articolul 74 1 cu următorul cuprins:

“Art. 74 1 . - (1) Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Natională a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.

(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate în conditiile legii.

(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:

a) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici;

b) desemnarea unui functionar public în calitate de presedinte si membru în comisia de disciplină;

c) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia paritară;

d) ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere;

e) în orice alte situatii prevăzute de lege.

(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

a) functionarului public interesat;

b) conducătorului autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

c) presedintelui comisiei de disciplină;

d) altor persoane prevăzute de lege.”

45. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

“Art. 75. - (1) Sanctiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sanctiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a);

b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);

c) în termen de 7 ani de la aplicare, sanctiunea prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. e).

(2) Radierea sanctiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) se constată prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.”

46. Articolul 79 va avea următorul cuprins:

“Art. 79. - (1) Răspunderea functionarului public pentru infractiunile săvârsite în timpul serviciului sau în legătură cu atributiile functiei publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.

(2) În cazul în care s-a pus în miscare actiunea penală pentru săvârsirea unei infractiuni de natura celor prevăzute la art. 49 lit. h), conducătorul autoritătii sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public din functia publică pe care o detine.

(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum si în cazul în care instanta judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functia publică încetează, iar functionarul public respectiv va fi reintegrat în functia publică detinută anterior si îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

(4) În situatia în care nu sunt întrunite conditiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.”

47. Articolul 80 se abrogă.

48. Capitolul IX va avea următorul cuprins:

 

“CAPITOLUL IX

Modificarea, suspendarea si încetarea raportului de serviciu

SECTIUNEA 1

Modificarea raportului de serviciu

 

Art. 81. - Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

a) delegare;

b) detasare;

c) transfer;

d) mutarea în cadrul altui compartiment al autoritătii sau institutiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

- (1) Delegarea se dispune în interesul autoritătii sau institutiei publice în care este încadrat functionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2) Functionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.

(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.

(4) Pe timpul delegării functionarul public îsi păstrează functia publică si salariul, iar autoritatea sau institutia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării si al indemnizatiei de delegare.

Art. 83. - (1) Detasarea se dispune în interesul autoritătii sau institutiei publice în care urmează să îsi desfăsoare activitatea functionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.

(2) Detasarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitătilor functiei publice pe care urmează să fie detasat.

(3) Functionarul public poate refuza detasarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detasarea;

d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigură conditii corespunzătoare de cazare;

e) este singurul întretinător de familie;

f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detasării.

(4) Pe perioada detasării functionarul public îsi păstrează functia publică si salariul. Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasării în altă localitate autoritatea sau institutia publică beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus si întors, cel putin o dată pe lună, al cazării si al indemnizatiei de detasare.

Art. 84. - (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritătile sau institutiile publice după cum urmează:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea functionarului public.

(2) Transferul se poate face într-o functie publică pentru care sunt îndeplinite conditiile specifice prevăzute în fisa postului.

(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu plătit de 5 zile.

Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau institutia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o functie publică echivalentă cu functia publică detinută de functionarul public.

(5) Transferul la cerere se face într-o functie publică echivalentă, în urma aprobării cererii de transfer a functionarului public de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice la care se solicită transferul.

Art. 85. - (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autoritătii sau institutiei publice poate fi definitivă sau temporară.

(2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment se aprobă, cu acordul scris al functionarului public, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public.

(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autoritătii sau institutiei publice, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale si a salariului pe care îl are functionarul public.

Art. 86. - (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui functionar public care îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere al cărei titular este suspendat în conditiile prezentei legi se realizează prin promovarea temporară, pe durata suspendării titularului, a unui functionar public care îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.

(4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice.

(5) Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este delegat să o exercite este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu.

 

SECTIUNEA a 2-a

Suspendarea raportului de serviciu

 

Art. 87. - (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când functionarul public se află în una dintre următoarele situatii:

a) este numit sau ales într-o functie de demnitate publică, pentru perioada respectivă;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

c) este desemnat de către autoritatea sau institutia publică să desfăsoare activităti în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectivă;

d) desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea, în conditiile legii;

e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;

f) este arestat preventiv;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă functionarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum si pentru însotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în conditiile legii;

h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în conditiile legii;

i) carantină, în conditiile legii;

j) concediu de maternitate, în conditiile legii;

k) este dispărut, iar disparitia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

l) forta majoră;

m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, functionarul public este obligat să informeze în scris conducătorul autoritătii sau institutiei publice despre acest fapt.

(3) Conducătorul autoritătii sau institutiei publice are obligatia să asigure, în termen de 5 zile, conditiile necesare reluării activitătii de către functionarul public.

Art. 88. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la initiativa functionarului public în următoarele situatii:

a) concediu pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în conditiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) desfăsurarea unei activităti în cadrul unor organisme sau institutii internationale, în alte situatii decât cele prevăzute la art. 87 alin. (1) lit. c);

d) pentru participare la campania electorală;

e) pentru participarea la grevă, în conditiile legii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a functionarului public.

(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel putin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea.

(4) Suspendarea raportului de serviciu se constată în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) si la art. 87 alin. (1) lit. c), precum si în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(5) Dispozitiile art. 87 alin. (2) se aplică în mod corespunzător si pentru cazurile prevăzute la alin. (1) si (2).

Art. 89. - (1) Reluarea activitătii se dispune prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(2) Actul administrativ prin care se constată, respectiv se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum si cel prin care se dispune reluarea activitătii de către functionarul public se comunică Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritătile si institutiile publice au obligatia să rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, de un functionar public din corpul de rezervă. În situatia în care în corpul de rezervă nu există functionari publici care să îndeplinească cerintele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egală cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.

 

SECTIUNEA a 3-a

Încetarea raportului de serviciu

 

Art. 90. - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc în următoarele conditii:

a) de drept;

b) prin acordul părtilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din functia publică;

d) prin destituire din functia publică;

e) prin demisie.

(2) Raportul de serviciu încetează de drept:

a) la data decesului functionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public;

c) dacă functionarul public nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 49 lit. a), d) si f);

d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a functionarului public;

e) ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;

f) când functionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a functiei, ca măsură de sigurantă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti prin care s-a dispus interdictia;

h) la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, functia publică.

(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

(4) Conducătorul autoritătii sau institutiei publice va dispune eliberarea din functia publică prin act administrativ, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile functionarului public, în următoarele cazuri:

a) autoritatea sau institutia publică si-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar functionarul public nu este de acord să o urmeze;

b) autoritatea sau institutia publică îsi reduce personalul ca urmare a reorganizării activitătii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;

c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare;

d) pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului lanesatisfăcător” la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e) functionarul public nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 49 lit. g);

f) starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute.

(5) Destituirea din functia publică se dispune prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru motive imputabile functionarului public, în următoarele cazuri:

a) ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;

b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

(6) Functionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris conducătorului autoritătii sau institutiei publice. Demisia nu trebuie motivată si produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

(7) Reorganizarea activitătii, în sensul dispozitiilor prezentei legi, constă în mutarea autoritătii sau a institutiei publice în altă localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantială a atributiilor autoritătii sau institutiei publice, precum si a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificată dacă atributiile aferente acestuia se modifică în proportie de

peste 50% sau dacă sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv.

(8) La încetarea raportului de serviciu functionarul public are îndatorirea să predea lucrările si bunurile care i-au fost încredintate în vederea exercitării atributiilor de serviciu.

(9) La încetarea raportului de serviciu functionarul public îsi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu exceptia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

(10) Functionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru somaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în conditiile prevăzute la:

a) alin. (2) lit. c), cu exceptia cazului în care functionarul public nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 49 lit. a);

b) alin. (2) lit. e) si h);

c) alin. (4).

Art. 91. - (1) Autoritatea sau institutia publică este obligată să acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberării din functia publică pentru situatiile prevăzute la art. 90 alin. (4).

(2) În perioada de preaviz conducătorul autoritătii sau institutiei publice poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.

Art. 92. - (1) Functionarii publici pot fi eliberati din functia publică în situatiile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) si e), în cazul în care nu există functii publice vacante corespunzătoare în cadrul autoritătii sau institutiei publice.

(2) În cazurile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. a)-c) si e) autoritatea sau institutia publică are obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista functiilor publice vacante.

(3) În cazul în care există o functie publică vacantă, identificată în perioada de preaviz, functionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.

Art. 93. - (1) Redistribuirea functionarilor publici se face de către Agentia Natională a Functionarilor Publici, astfe”

a) în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflată la o distantă de până la 50 km de localitatea de domiciliu;

b) în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distantă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public.

(2) Redistribuirea functionarilor publici se face pe o functie publică echivalentă cu functia publică detinută.

(3) Redistribuirea se poate face si într-o functie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al functionarului public.

(4) Agentia Natională a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel putin o lună, a functionarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. În cazul în care există mai multi functionari publici care îndeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Natională a Functionarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau institutia publică în cadrul căreia se află functia publică vacantă, o testare profesională pentru selectarea functionarului public care urmează să fie redistribuit.

(5) Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(6) Conducătorii autoritătilor si institutiilor publice au obligatia de a numi functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.

(7) În cazul în care conducătorii autoritătilor si institutiilor publice refuză încadrarea functionarilor publici în conditiile alin. (6), functionarul public se poate adresa instantei de contencios administrativ competente.

Art. 94. - (1) Corpul de rezervă este format din functionarii publici care au fost eliberati din functia publică în conditiile art. 90 alin. (4) lit. a)-c) si e) si este gestionat de Agentia Natională a Functionarilor Publici.

(2) Functionarii publici părăsesc corpul de rezervă si pierd calitatea de functionar public în următoarele situatii:

a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;

b) în cazul în care Agentia Natională a Functionarilor Publici îl redistribuie într-o functie publică vacantă corespunzătoare studiilor absolvite si pregătirii profesionale, iar functionarul public o refuză;

c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;

d) la cererea functionarului public.

Art. 94 1 . - (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care functionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, si plata de către autoritatea sau institutia

publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

(2) La solicitarea functionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în functia publică detinută.”

49. Articolele 95, 96 si 97 se abrogă.

50. Articolul 98 va avea următorul cuprins:

“Art. 98. - Functiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate si institutie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judetean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activitătilor prevăzute la art. 2 alin. (1) si (3) si cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.”

51. Articolele 100 si 101 se abrogă.

52. Articolul 103 va avea următorul cuprins:

“Art. 103. - Dispozitiile prezentei legi se completează cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.”

53. Alineatul (1) al articolului 104 se abrogă.

54. Anexa la Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, se înlocuieste cu anexa la prezentul titlu.

Art. XIV. - (1) Regulamentul de organizare si functionare al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispozitiilor prezentei legi.

(2) În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, autoritătile si institutiile publice vor transmite acesteia datele personale ale functionarilor publici, precum si functiile publice vacante.

Art. XV. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritătile si institutiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea si avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:

a) drepturi, îndatoriri si incompatibilităti specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;

b) functii publice specifice.

(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice si consulare si politistilor, dispozitiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum si cu privire la carieră.

Art. XVI. - (1) Autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală au obligatia:

a) de a solicita avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici pentru stabilirea functiilor publice, până la data de 1 iunie 2003;

b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorică si în statele de functii, stabilirea numărului maxim de functii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, până la data de 1 iulie 2003;

c) de a face reîncadrarea functionarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, până la data de 15 iulie 2003.

(2) Structura organizatorică a autoritătilor si institutiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinte:

a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de executie;

b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de executie;

c) pentru constituirea unei directii este necesar un număr de minimum 15 posturi de executie;

d) pentru constituirea unei directii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de executie.

(3) În cadrul autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală numărul functiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al functiilor publice.

(4) Numărul total al functiilor publice corespunzătoare, în mod cumulat, categoriei înaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice este de maximum 12% din numărul total al functiilor publice.

(5) La stabilirea numărului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei publice se vor avea în vedere următoarele:

a) numărul functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum 20%;

b) numărul functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum 40%;

c) numărul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%;

d) numărul functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum 10%.

(6) Numărul maxim al functiilor publice de executie, stabilit conform alin. (5), poate fi majorat numai în situatii temeinic justificate de către autoritatea sau institutia publică respectivă, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. XVII. - (1) Functionarii publici numiti în functiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, vor fi:

a) numiti în functiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfăsoară una dintre activitătile prevăzute la art. 2 alin. (3) si îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, în limita functiilor publice stabilite conform art. XVI;

b) eliberati din functiile publice detinute, în cazul în care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la lit. a) si conditiile de reîncadrare. Acestia vor fi încadrati cu contract individual de muncă, în conditiile legii.

(2) Reîncadrarea în functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice se face astfe”

a) în limita functiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;

b) cu respectarea conditiilor minime de vechime în specialitate si a studiilor necesare exercitării functiei publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Functionarii publici reîncadrati în functii publice conform alin. (2) îsi păstrează functiile publice detinute, dacă în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare specializată si perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie, sau o formă de învătământ postuniversitar, cu durata de minimum un an,

în tară sau în străinătate, ori au dobândit titlul stiintific de doctor în specialitatea functiei publice respective.

(4) Functionarii publici care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (2) pot fi reîncadrati, potrivit studiilor absolvite, în functii publice de executie, dacă îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege.

(5) Functionarii publici eliberati din functiile publice beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru somaj, în conditiile legii.

Art. XVIII. - Pentru anul 2003 functionarii publici îsi mentin drepturile salariale stabilite conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale functionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.

Art. XIX. - Functionarilor publici care au absolvit forme de învătământ postuniversitar în specialitatea administratie publică sau care, la data intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de învătământ mentionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare si perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie.

Art. XX. - (1) În mod exceptional, la concursul pentru ocuparea functiei publice de secretar al comunei pot participa si persoane cu studii superioare de altă specialitate decât cea juridică sau administrativă si care nu îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute de lege.

(2) Dacă la concurs nu se prezintă persoane care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1), pot candida si persoane care au studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat. În această situatie, anual, se va organiza concurs pentru ocuparea functiei de secretar al comunei de către persoane care îndeplinesc conditiile legii.

(3) Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îsi pot păstra functia publică, cu obligatia ca în termen de 6 ani să absolvească o formă de învătământ superior de lungă durată în specialitatea juridică sau administratie publică, sub sanctiunea eliberării din functie.

Art. XXI. - În functiile de prefect si subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt functionar public, începând cu anul 2006, în mod esalonat, în baza hotărârii Guvernului. Până la acea dată functiilor de prefect si subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si

completările ulterioare.

Art. XXII. - Autoritătile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, până la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale functionarilor publici, precum si date privind functiile publice.

Art. XXIII. - La propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă:

a) normele privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) normele privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXIV. - Comisiile de disciplină si comisiile paritare organizate în temeiul Legii nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, se consideră legal constituite până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, precum si de contestare a calificativelor acordate, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, conditiile de evaluare si regulile specifice aplicabile functionarilor publici debutanti si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea si desfăsurarea concursurilor si examenelor pentru ocuparea functiilor publice se aplică în mod corespunzător.

Art. XXV. - Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 49 1 , art. 52-56, art. 74 1 , precum si ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizatiei de detasare, din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Art. XXVI. - Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

ANEXĂ

la titlul III

 

LISTA

cuprinzând functiile publice

 

I. Functii publice generale:

1. secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

2. consilier de stat;

3. secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

4. prefect;

5. subprefect;

6. secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;

7. director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

8. director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;

10. director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul aparatului propriu al autoritătilor administratiei publice locale;

11. sef serviciu;

12. sef birou;

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;

15. referent.

 

NOTĂ:

Functii publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

II. Functii publice specifice:

1. arhitect-sef;

2. inspector de concurentă;

3. inspector vamal;

4. inspector de muncă;

5. controlor delegat;

6. comisar.

NOTĂ:

Functii publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autoritătile si institutiile publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

 

Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constitutia României, în urma angajării răspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comună din data de 31 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 19 aprilie 2003.

Nr. 161.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 19 aprilie 2003.

Nr. 238

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 147

din 16 aprilie 2003

cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

 

Curtea Constitutională a fost sesizată, în temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, la data de 3 aprilie 2003, de un număr de 70 de deputati apartinând grupului parlamentar al Partidului România Mare, în vederea declansării controlului de constitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, adoptată, în urma angajării răspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comună din data de 31 martie 2003.

Potrivit tabelului cuprinzând semnăturile autorilor sesizării de neconstitutionalitate, cei 70 de deputati sunt următorii: Ludovic Abitei, Maria Apostolescu, Mitzura Domnica Arghezi, Stefan Baban, Mitică Bălăet, Ioan Bîldea, Angela Bogea, Augustin Lucian Bolcas, Damian Brudasca, Constantin Bucur, Florea Buga, Daniela Buruiană Aprodu, Cristian Valeriu Buzea, Corneliu Ciontu, Radu Ciuceanu, Emil Crisan, Gheorghe Dinu, Ion Dolănescu, Dumitru Dragomir, Constantin Dutu, Nicolae Enescu, Gelil Eserghep, Vlad Gabriel Hogea, Iancu Holtea, Mircea Ifrim, Costel Marian Ionescu, Daniel Ionescu, Mihaela Ionescu, Smaranda Ionescu, Marius Iriza, Florina Ruxandra Jipa, Leonida Lari-Iorga, Stefan Lăpădat, Nicolae Leonăchescu, Irina Loghin, Paul Magheru, Ludovic Mardari, Adrian Mărăcineanu, Ilie Merce, Ioan Miclea, Iulian Mincu, Costache Mircea, Ion Mînzînă, Ion Mocioi, George Moisescu, Adrian Moisoiu, Văsălie Mois, Stefan Păscut, Doru Dumitru Palade, Eugen Lucian Plesa, Constanta Popa, Costel-Eugen Popescu, Gheorghe Pribeanu, Octavian-Mircea Purceld, Dumitru Puzdrea, Grigore Emil Rădulescu, Emil Rus, Octavian Sadici, Dănut Neculai Saulea, Ioan Sonea, Anghel Stanciu, Mircea Stoian, Paul Snaider, Marcu Tudor, Lia Olguta Vasilescu, Nicolae Vasilescu, Valentin Ilie Vasilescu, Marinache Visinescu, Ioan Băncescu.

Sesizarea a fost trimisă Curtii Constitutionale sub Adresa nr. 51/198 din 3 aprilie 2003 a Secretariatului general al Camerei Deputatilor si a fost înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 1.737 din 3 aprilie 2003, formând obiectul Dosarului nr. 175A/2003.

Prin sesizare se solicită Curtii Constitutionale să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederilor Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, fiind formulate următoarele critici de neconstitutionalitate:

I. Prima critică de neconstitutionalitate constă în sustinerea că “Guvernul si-a angajat răspunderea asupra a nu mai putin de 15 legi”, dintre care unele nu au nici o legătură cu măsurile anticoruptie, ceea ce contravine art. 113 alin. (1) din Constitutie, care prevede că Guvernul îsi poate angaja răspunderea doar asupra unui proiect de lege. De altfel această procedură de adoptare a legii încalcă si dispozitiile art. 3 si 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât legea ce face obiectul sesizării reuneste un număr de 15 legi distincte. Sub acest aspect se invocă si Decizia Curtii Constitutionale nr. 122 din 22 octombrie 1996.

II. Cea de a doua critică de neconstitutionalitate priveste dispozitiile titlului IV din lege, intitulat “Conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice”, în legătură cu care se sustine că “se referă numai la ministri, nu si la primul-ministru”, care, potrivit acestui text, “este mai presus de lege”, încălcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.

III. În sfârsit, autorii sesizării sustin că dispozitiile art. 73 alin. (7) cuprins în titlul IV din lege “anulează dreptul de a exercita o functie publică”, întrucât lnprimul-ministru poate hotărî decăderea unei persoane din dreptul de a exercita o functie publică”. Acest text contravine art. 49 din Constitutie, care prevede doar posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, pentru situatii limitativ prevăzute, iar nu anularea dreptului sau a libertătii. În conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea de neconstitutionalitate a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta în scris punctele lor de vedere.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/216/RG din 10 aprilie 2003. În acest punct de vedere se consideră sesizarea ca fiind neîntemeiată. Astfel, cu privire la obiectia potrivit căreia întreaga lege ce formează obiectul sesizării încalcă prevederile art. 113 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 3 si 12 din Legea nr. 24/2000, prin aceea că Guvernul si-a angajat răspunderea nu doar pentru un proiect de lege, ci pentru un număr de 15 legi, se arată că această lege “reprezintă un mod eficient de combatere si prevenire a fenomenului coruptiei, menită să conducă la înlăturarea cauzelor si conditiilor care generează astfel de acte”. Se arată, de asemenea, că, desi prin prevederile sale legea modifică mai multe acte normative, “totusi nu poate fi vorba de mai multe legi promovate prin asumarea răspunderii Guvernului, ci de o reglementare complexă, dar unitară si coerentă, ce cuprinde nu doar dispozitii ce se circumscriu combaterii fenomenului coruptiei, ci si dispozitii din materii conexe absolut indispensabile realizării scopului propus”. O dovadă că există o singură lege o reprezintă si modul în care aceasta este structurată, cu respectarea art. 47 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care prevede că “la legile de mare întindere, capitolele pot fi grupate în titluri si, după caz, în părti, care, la rândul lor, se pot constitui în cărti”, asa încât nu se poate retine încălcarea art. 3 si 12 din legea mentionată.

În legătură cu sustinerea privind încălcarea prin titlul IV din lege a prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, se arată că art. 69 alin. (1) din aceeasi lege stabileste ltpersoanele cărora li se aplică prevederile titlului, printre care se numără si primul-ministru”, iar în sectiunile care reglementează cu privire la membrii Guvernului.legiuitorul a utilizat sintagma limembru al Guvernului”, asa cum ea se regăseste în dispozitiile constitutionale ale art. 103 alin. (2), art. 104 alin. (1) si art. 105, precum si în cele ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor. Din interpretarea sistematică a acestor dispozitii legale rezultă că persoanei care exercită functia de prim-ministru, precum si celor care au calitatea de ministru le sunt aplicabile prevederile Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, precum si prevederile cuprinse în art. 72, referitor la conflictul de interese, în art. 84 alin. (1) si în art. 86 alin. (2) lit. a), referitoare la incompatibilităti, în art. 111-114 referitoare la depunerea declaratiei de interese. Asa fiind, se apreciază că prin dispozitiile titlului IV din legea ce face obiectul sesizării nu se creează vreo discriminare, nefiind astfel încălcate prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

În sfârsit, cu privire la obiectia potrivit căreia art. 73 alin. (7) din titlul IV al cărtii I lăanulează dreptul de a exercita o functie publică, în timp ce Constitutia prevede numai posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si nu anularea dreptului sau a libertătii în sine”, se arată că suntem în prezenta unei interdictii, iar nu a unei restrângeri a exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, în sensul art. 49 din Constitutie.

Interdictia instituită de text creează o stare de incompatibilitate pentru persoanele care au săvârsit o abatere administrativă, constatată prin hotărâre judecătorească sau, după caz, prin decizie a primului-ministru, în exercitarea unei functii publice dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1), pentru o perioadă de 3 ani. Această interdictie are drept scop apărarea intereselor publice, interese ce trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităti publice si functii publice, iar decăderea din dreptul de a mai exercita o functie publică operează în temeiul legii, ca sanctiune aplicabilă persoanelor care încalcă dispozitiile privitoare la conflictul de interese.

Presedintele Senatului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. I/218 din 14 aprilie 2003, apreciind, de asemenea, că sesizarea este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu obiectia de neconstitutionalitate referitoare la încălcarea art. 113 alin. (1) din Constitutie, se arată că actul normativ asupra căruia Guvernul si-a angajat răspunderea are ca obiect unitar relatii ce determină sau favorizează ori pot reprezenta premise si situatii ce pot avea ca urmare, în diversele domenii specifice, acte de coruptie si asemenea relatii sunt reglementate prin titlurile care structurează proiectul de lege. Cu privire la cea de a doua obiectie de neconstitutionalitate se arată că din art. 69 alin. (1) lit. d) din titlul IV, intitulat “Conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice”, se constată, locu evidentă, că legea nu a omis ci, dimpotrivă, prevede expres functia de prim-ministru”, asa încât sustinerea nu poate fi retinută. În ceea ce priveste ultima obiectie de neconstitutionalitate, se apreciază că reglementarea “este obisnuită si nu face nici o exceptie de la regimul sanctionator”, deoarece lelegea este cea care prevede decăderea din dreptul de a exercita o functie publică acea persoană care s-a constatat că a comis o faptă ilicită în exercitarea functiei si pentru care a fost sanctionată administrativ sau penal”.

Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/3.563/A.N. din 10 aprilie 2003, considerând că sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiată, Astfel se arată că, în conceptia Guvernului, activitatea de prevenire si combatere a coruptiei impune în mod esential o abordare sistemică, multidisciplinară, coerentă si unitară pe plan legislativ si, în acest scop, a adoptat solutia de a-si angaja răspunderea printr-un singur act normativ, complex si cuprinzător. Chiar dacă prin continutul său legea cuprinde mai multe reglementări de sine stătătoare sau aduce modificări unor acte normative în vigoare, nu este vorba de mai multe legi promovate prin angajarea răspunderii Guvernului, ci este vorba, pe de o parte, de dispozitii ce vizează direct combaterea fenomenului coruptiei, iar pe de altă parte, de dispozitii din materii conexe, absolut indispensabile realizării scopului propus. Faptul că ne aflăm în prezenta unei singure legi rezultă si din modul cum aceasta este structurată, cu respectarea normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000, de exemplu, în art. 47 alin. (3), potrivit căruia în legile de mare întindere capitolele pot fi grupate în titluri si, după caz, în părti, care, la rândul lor, se pot constitui în cărti. Asadar, legea criticată este redactată cu respectarea dispozitiilor mentionate si obiectia autorilor sesizării referitoare la încălcarea prevederilor art. 113 alin. (1) din Constitutie, precum si a dispozitiilor art. 3 si 12 din Legea nr. 24/2000 nu poate fi retinută.

În ceea ce priveste neconstitutionalitatea titlului IV din lege, referitor la “Conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice”, în legătură cu care se sustine că este contrar art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, Guvernul apreciază că obiectia nu are suport nici în textul legii si nici în Constitutie. În acest sens arată că, potrivit art. 69 alin. (1) lit. d) din cap. IV al titlului IV, prevederile titlului se aplică si primului-ministru, care, într-un regim parlamentar, lenu răspunde si nu poate să răspundă decât fată de Parlament”.

Cu referire la ultima obiectie, constând în sustinerea de neconstitutionalitate a art. 73 alin. (7) din titlul IV al legii, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 49 din Constitutie prin aceea că lăanulează dreptul de a exercita o functie publică, în timp ce Constitutia prevede numai posibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si nu anularea dreptului sau libertătii în sine”, iar liprimul-ministru poate hotărî decăderea unei persoane din dreptul de a exercita o functie publică”, se arată că măsura instituită prin textul criticat reprezintă leo restrângere a capacitătii de folosintă a persoanei care a săvârsit o abatere administrativă prin încălcarea art. 72 alin. (1) din lege”. Dispozitia privind decăderea din dreptul de a exercita functiile mentionate este o măsură care se impune pentru a asigura îndeplinirea cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o functie publică de autoritate a atributiilor ce îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative, în deplină concordantă cu principiile impartialitătii, integritătii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public care stau la baza conflictului de interese. Decăderea din dreptul de a exercita aceste functii operează în temeiul legii, iar nu în temeiul unei hotărâri a primului-ministru. De altfel, potrivit art. 75 din lege, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, ca urmare a existentei unui conflict de interese, se poate adresa instantei de judecată competente.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul întocmit de judecătorulraportor, dispozitiile Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată si este competentă, în temeiul dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 2, 12 si 17 din Legea nr. 47/1992, republicată, să se pronunte asupra acestei sesizări de neconstitutionalitate.

Obiectul sesizării, asa cum rezultă din formularea dată de cei 70 de deputati, îl constituie dispozitiile Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Examinând sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Guvernul României si-a angajat răspunderea asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, în conditiile art. 113 alin. (1) din Constitutie. În virtutea acestor dispozitii constitutionale, Guvernul îsi poate angaja răspunderea în fata Camerei Deputatilor si Senatului, în sedintă comună, asupra unui program, a unei declaratii de politică generală sau a unui proiect de lege.

I. O primă obiectie de neconstitutionalitate priveste ansamblul legii si constă în sustinerea potrivit căreia, în realitate, Guvernul si-a asumat răspunderea asupra unui număr de 15 legi, adunate într-un proiect eclectic. Această obiectie nu poate fi primită, deoarece legiuitorul poate să reglementeze printr-o lege un grup complex de relatii sociale, în vederea obtinerii unui rezultat dezirabil la nivelul întregii societăti. Din acest punct de vedere Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si combaterea coruptiei reglementează, în mod primar, modifică si completează acte normative existente, pentru obtinerea transparentei decizionale, în scopul prevenirii si combaterii coruptiei.

De altfel, un asemenea procedeu legislativ a mai fost utilizat de Parlamentul României. Amintim, de exemplu, Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, care modifică si completează Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societătile de leasing, Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, Legea nr. 94/2002 privind rganizarea si functionarea Curtii de Conturi, si introduce, în titlul VI, o reglementare distinctă privitoare la regimul juridic al garantiilor reale imobiliare; Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, care modifică, între altele, Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, Legea bancară nr. 58/1998, Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, Legea nr. 32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor; Legea nr. 59/1993 pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 si a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Astfel de reglementări nu se abat de la regulile întocmirii unui proiect de lege, asa cum sunt stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, însă prin complexitatea lor nu au aceeasi alcătuire ca un proiect de lege consacrat reglementării unei singure materii. Având în vedere scopul unic al noii reglementări cuprinse în Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si combaterea coruptiei, modul în care aceasta este structurată nu este de natură să afecteze, asa cum sustin autorii sesizării, dispozitiile art. 113 alin. (1) din Constitutie si nici pe cele ale art. 3 si 12 din Legea nr. 24/2000.

II. Cea de a doua obiectie de neconstitutionalitate priveste titlul IV al cărtii I din lege, intitulat “Conflictul de interese si regimul incompatibilitătilor în exercitarea demnitătilor publice si functiilor publice”, în legătură cu care se sustine că lăse referă numai la ministri, nu si la primulministru”, care, potrivit acestui text, leeste mai presus de lege”, încălcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.

Si această sustinere este neîntemeiată, deoarece primulministru este membru al Guvernului, împreună cu ceilalti ministri, fapt ce nu exclude această functie de la regimul incompatibilitătilor si al conflictelor de interese. De altfel, art. 69 alin. (1) lit. d) din titlul IV al legii desemnează în mod expres functia de prim-ministru printre functiile cărora li se aplică prevederile acestui titlu.

De asemenea, chiar în cadrul guvernelor anterioare au existat ierarhii ale functiilor în Guvern, distingându-se între primul-ministru, ministri de stat si ministri, fără a se considera că aceste ierarhizări afectează regimul incompatibilitătilor.

Cât priveste invocarea, în sprijinul sustinerii obiectiei de neconstitutionalitate, a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 122 din 22 octombrie 1996, Curtea constată că prin această decizie s-a constatat nerespectarea procedurilor constitutionale de adoptare a Legii privind statutul deputatilor si senatorilor, sub aspectul încălcării de către Parlament a procedurii de înlăturare a divergentelor dintre cele două Camere în sedintă comună. Asa fiind, decizia mentionată nu este relevantă în această cauză.

III. În sfârsit, ultima obiectie de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 73 alin. (7) din titlul IV al legii, care prevede: “Persoana care a săvârsit o abatere administrativă constatată potrivit alin. (3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o functie publică dintre cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data publicării hotărârii judecătoresti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.” Se consideră că prin aceste dispozitii se leanulează dreptul de a exercita o functie publică”, întrucât lnprimul-ministru poate hotărî decăderea unei persoane din dreptul de a exercita o functie publică”, ceea ce încalcă art. 49 din Constitutie, referitor la “Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti”.

Examinând această obiectie de neconstitutionalitate, Curtea observă că legiuitorul nu are în vedere orice persoană, ci o persoană care exercită o functie publică si care a săvârsit o abatere disciplinară. Textul criticat permite primului-ministru ca, în cazul functionarilor publici pe care îi numeste, să aplice sanctiuni pentru săvârsirea unor abateri disciplinare, a căror urmare poate fi decăderea functionarului public din dreptul de a exercita o functie publică. În lupta împotriva coruptiei o asemenea măsură nu numai că este justificată, dar este si absolut necesară. Mai mult, decăderea din dreptul de a exercita o functie publică nu este o măsură arbitrară a primului-ministru, deoarece ea operează în temeiul legii si este supusă, potrivit art. 73 alin. (5) din lege, controlului judecătoresc. În consecintă, Curtea nu poate retine încălcarea art. 49 din Constitutie, astfel încât si critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 73 alin. (7) din lege urmează a fi respinsă.

Fată de considerentele expuse mai sus, având în vedere dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 49 si ale art. 113 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 2 alin. (3), ale art. 13 alin. (1) lit. A.a), ale art. 17 si următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

I. Constată că procedura de adoptare a Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei este constitutională.

2. Constată că prevederile titlului IV si ale art. 73 alin. (7) din lege sunt constitutionale.

Decizia se comunică Presedintelui României si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă si obligatorie.

Dezbaterea a avut loc la data de 16 aprilie 2003 si la aceasta au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costică Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stănoiu, Lucian Stângu si Ioan Vida, judecători.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu