MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 557         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 4 august 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            804. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004, semnat la Berna la 26 martie 2003

 

            Acord între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            29. - Ordin al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea unor măsuri privind recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată

 

            598. - Ordin al ministrului sănătătii si familiei privind elaborarea sintezelor nationale în cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc”

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004, semnat la Berna la 26 martie 2003

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor, cu modificările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului “Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004, semnat la Berna la 26 martie 2003.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 3 iulie 2003.

Nr. 804.

 

ACORD

între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004*)

 

            Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne (denumit în continuare MI) si Ministerul Public (denumit în continuare MP), si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare (denumită în continuare AEDC), în baza Acordului de cooperare tehnică, încheiat între Guvernul României si Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la Bucuresti,

            în scopul de a călăuzi procesul de tranzitie către economia de piată si de a sustine initiativa privată si în vederea acordării de asistentă reformei în domeniul politiei si justitiei, părtile au convenit următoarele:


*) Traducere.

 

ARTICOLUL 1

Conditii generale si definitii

 

            1.1. Oriunde sunt întâlniti în acest acord, dacă nu se prevede altfel în context, următorii termeni au umătorul înteles:

a) părtile contractante reprezintă Ministerul de Interne si Ministerul Public din România si Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare;

b) programe reprezintă anexa nr. 1;

c) MI reprezintă Ministerul de Interne din cadrul Guvernului României;

d) MP reprezintă Ministerul Public din cadrul Guvernului României;

e) AEDC reprezintă Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare a Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei Elvetiene;

f) AE reprezintă Agentia Executivă;

g) anexele (adică Proiectele documentelor – anexa nr. 1; Proiectul de buget - anexa nr. 2; Program de organizare - anexa nr. 3; Obligatiile AE - anexa nr. 4 [urmează să fie definită si completată după încheierea Acordului dintre AEDC si AE]) fac parte integrantă din acest acord.

 

ARTICOLUL 2

Obiectivele programului

 

2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârsitul anului 2000, obiectivele programului sunt:

- garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) sustinute si a unei instruiri în domeniul analizei tranzactionale (AT) în toate institutiile de instruire si educatie ale Politiei;

- introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel putin 75% din orasele din toate judetele României;

- aducerea la cunostintă a conceptului PdP si implementarea acestuia la nivelul tuturor structurilor politienesti si ale opiniei publice, printr-o activitate de relatii publice efectuată simultan;

- pregătirea planului de măsuri pentru introducerea 100% a PdP până la sfârsitul anului 2006;

- evaluarea efectelor introducerii PdP si în judetul-pilot Brasov;

- îmbunătătirea eficientei muncii operative a Politiei si a Departamentului de Procuratură;

- îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Departamentul de Procuratură;

- implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare, structurilor organizatorice reînnoite si a unui sistem electronic de management/control.

2.2. Durata programului este până la sfârsitul anului 2004. Aceasta poate fi extinsă, dacă este necesar.

2.3. AEDC poate lua în considerare extinderea programului. În acest caz, prezentul acord va fi modificat în consecintă.

 

ARTICOLUL 3

Costurile si finantarea programelor

 

            3.1. Costurile totale ale programelor finantate de Confederatia Elvetiană ajung până la maximum 1.200.000 franci elvetieni. O estimare a bugetului programelor este inclusă în anexa nr. 2 la acest acord. În această sumă nu sunt incluse costurile AE (135 de zile-muncă). Aceste costuri sunt suportate separat de AEDC.

            3.2. MI si MP vor contribui la proiect cu până la 20% din suma împrumutului elvetian, în principal prin munca angajatilor acestora (vezi art. 10).

 

ARTICOLUL 4

Fluxul fondurilor si contributiilor financiare

 

            AEDC va efectua transferul plătilor anticipate pentru program, în contul AE din Confederatia Elvetiană. Contul operat de către AE este specificat în contractul semnat între AEDC si AE.

 

ARTICOLUL 5

Organizarea si implementarea programului

 

5.1. Implementarea si managementul programului vor fi împărtite de cele două părti contractante.

5.2. Strategiile programului vor fi definite si controlate de către Consiliul director, în care vor fi reprezentate atât partea elvetiană, cât si cea română. Organizarea si functionarea cooperării sunt stipulate în anexa nr. 3 la prezentul acord.

5.3. Activitatea Consiliului director se va desfăsura prin întâlniri bianuale. Întâlnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de câte ori este necesar. Reprezentanti din rândul participantilor la programe pot fi invitati la aceste întâlniri.

5.4. În cadrul prezentului acord sefii si coordonatorii proiectului ai părtii române sunt numiti de MI, respectiv MP.

5.5. În acceptarea prezentului acord delegatul român al sefului proiectului elvetian este un expert român care a desfăsurat o activitate în cadrul programului, numit si plătit de AE.

5.6. AE competentă în problematica de management este responsabilă, fată de Consiliul director si AEDC pentru implementarea programelor.

 

ARTICOLUL 6

Monitorizarea si coordonarea

 

            6.1. Responsabilitătile pentru controlarea sarcinilor vor fi împărtite între părtile contractante în conformitate cu participarea lor la program.

6.2. Instrumentele de control folosite trebuie să fie definite în functie de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.).

6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere în practică) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.

6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate, proces, impact, context.

6.5. Monitorizarea activitătilor urmează să fie realizată de toti partenerii implicati în program si va fi definită de către Consiliul director, în conformitate cu baza prezentului acord.

 

ARTICOLUL 7

Raportarea

 

            7.1. Raportarea se va baza în principal pe monitorizarea datelor disponibile.

            7.2. Forma si structura rapoartelor, precum si frecventa lor urmează să fie stabilite de către Consiliul director în functie de destinatia acestora.

            7.3. Consiliul director îsi va asuma responsabilitatea aprobării rapoartelor.

            7.4. AE este responsabilă pentru elaborarea si prezentarea rapoartelor către AEDC, MI si MP. Raportarea în cauză va furniza AEDC informatiile necesare pentru propriile rapoarte care vor fi prezentate autoritătilor elvetiene.

 

ARTICOLUL 8

Contabilitatea si bilantul contabil

 

            8.1. AE va păstra dosarele si bilanturile referitoare la operatiunile executate, depozitele si cheltuielile efectuate pentru derularea programelor, în conformitate cu prevederile legislatiei elvetiene.

            8.2. Bilanturile anuale pe plan local vor fi realizate la cererea uneia dintre părtile contractante.

            8.3. AE este responsabilă pentru managementul si contabilitatea pe care le presupune derularea programelor în Elvetia potrivit contractului încheiat cu AEDC.

 

ARTICOLUL 9

Agentia Executivă, Consiliul consultativ

 

            9.1. Personalul AE destinat programelor va consilia si va pregăti personalul părtii române în toate problematicile legate de capacitatea de constructie, managementul si implementarea programelor.

            9.2. Functiile, sarcinile si responsabilitătile AE sunt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul acord, care va fi definită si completată după încheierea Acordului dintre AEDC si AE.

 

ARTICOLUL 10

Angajamentele părtii române

 

            10.1. Pentru derularea prezentului acord, MI si MP din România sunt responsabile cu implementarea si managementul programelor, în functie de competente.

            10.2. MI si MP vor sprijini derularea programelor, urmărind etapele necesare pentru a le furniza:

            - manopera solicitată (pentru organizare, coordonare, participare, translatie primară, cooperare, derulare);

            - facilitătile de transport (exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanti si pentru expertii elvetieni în România;

            - localitătile/sălile pentru desfăsurarea atelierelor de lucru si seminariilor în România;

            - cazarea si masa, precum si cheltuielile propriului personal si participantilor lor în cadrul programelor în România.

 

ARTICOLUL 11

Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene

 

            11.1. AEDC va furniza contributia Elvetiei pentru derularea programelor în baza prezentului acord, care se ridică la suma de maximum 1.200.000 franci elvetieni, după cum este prevăzut pentru buget în anexa nr. 2 la prezentul acord.

 

ARTICOLUL 12

Taxe si impozite

 

            12.1. Prezentul acord este guvernat de prevederea Acordului de cooperare tehnică, încheiat între Guvernul României si Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia taxelor si impozitelor.

 

ARTICOLUL 13

Procurarea bunurilor si serviciilor

 

            13.1. Bunurile si serviciile care urmează a fi finantate în afară de câstigurile contributiei elvetiene vor fi procurate în conformitate cu legislatia elvetiană.

            13.2. Procurarea acestora în Elvetia se va realiza în conformitate cu legislatia elvetiană si sub responsabilitatea AEDC.

 

ARTICOLUL 14

Proprietatea si utilizarea echipamentului pe care îl presupune programul

 

            14.1. Tot echipamentul finantat prin contributie elvetiană va deveni proprietatea părtii române o dată cu intrarea acestuia în România sau cumpărarea pe piata locală; va fi păstrat exclusiv pentru derularea programelor si nu va fi folosit în alt scop fără aprobarea prealabilă, în scris, a AEDC.

            14.2. AEDC nu îsi asumă nici un fel de responsabilitate în legătură cu echipamentul si materialele mentionate. Dacă din anumite motive programele vor trebui suspendate, echipamentul furnizat prin contributie elvetiană va trebui folosit într-un mod care urmează a fi decis si stabilit în scris de către cele două părti contractante.

 

ARTICOLUL 15

Dispozitii speciale

 

            15.1. Părtile contractante îsi exprimă preocuparea comună în lupta împotriva coruptiei care prejudiciază buna guvernare si folosinta corespunzătoare a resurselor necesare dezvoltării si, în plus, pune în pericol competitia deschisă si cinstită bazată pe pret si calitate. De aceea, ele îsi declară intentia de a-si uni eforturile pentru a lupta împotriva coruptiei si, în particular, declară faptul că orice ofertă, dar, plată, remuneratie sau profit de orice fel si apreciat drept un act ilegal sau o practică coruptă nu a fost si nici nu va fi făcut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensări sau punerii în practică a prezentului acord. Orice act de acest fel constituie suficiente motive pentru a justifica anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea recompensei ori pentru adoptarea oricăror alte măsuri de corectie prevăzute de legea în materie.

            15.2. Părtile contractante convin asupra faptului că respectarea principiilor democratice si a drepturilor fundamentale ale omului, după cum au fost stabilite în particular în Declaratia Universală a Drepturilor Omului, călăuzesc politicile lor interne si externe si constituie un element esential, situându-se la acelasi nivel cu obiectivele prezentului acord.

 

ARTICOLUL 16

Rezolvarea divergentelor

 

            16.1. Divergentele rezultate în urma interpretării sau aplicării prevederilor prezentului acord vor fi solutionate pe cale diplomatică, prin negocieri între părtile contractante.

 

ARTICOLUL 17

Încetarea acordului

 

            17.1. În cazul nerespectării elementelor esentiale la care face referire alin. 15.2, oricare dintre ele sau ambele părti contractante pot lua măsurile corespunzătoare. Înainte de a adopta o astfel de măsură, cu exceptia cazurilor de urgentă, partea contractantă în cauză va furniza toate informatiile necesare unei examinări complete a situatiei în perspectiva găsirii unei solutii. În alegerea măsurilor, prioritate trebuie dată acelora care aduc cât mai putine impedimente functionării prezentului acord. Asemenea măsuri vor fi notificate imediat celeilalte părti contractante. În scopul unei corecte interpretări si al unei aplicări practice a prezentului acord, părtile contractante convin ca situatia de “urgentă specială”, în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, să existe dacă una dintre părtile contractante săvârseste o încălcare gravă a unuia dintre elementele esentiale sau obiectivele acordului la care se face referire la alin. 15.2.

            17.2. În eventualitatea unei neîntelegeri, oricare dintre părtile contractante poate denunta prezentul acord, oricând, după expirarea unui termen de 90 (nouăzeci) de zile de la data informării, în prealabil, în scris, a celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 18

Eficacitatea si dispozitii finale

 

            18.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data când partea română a notificat părtii elvetiene îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de legislatia sa natională.

            18.2. Acesta va rămâne valabil până la data la care ambele părti contractante si-au îndeplinit obligatiile asumate.

            18.3. Părtile contractante pot modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedura prevăzută la alin. 18.1.

            18.4. Fiecare parte contractantă poate denunta prezentul acord. Denuntarea va produce efecte la data primirii notificării scrise de către cealaltă parte contractantă sau la o dată ulterioară, indicată în notificare.

            18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori între cele două părti contractante.

            Semnat la Berna la 26 martie 2003, în trei exemplare originale în limba engleză.

 

Pentru Ministerul de Interne,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Pentru Ministerul Public,

Tănase Joita,

procurorul general al României

Pentru Agentia Elvetiană pentru

Dezvoltare si Cooperare,

Walter Fust,

directorul AEDC

 

Anexa nr. 1 [a) si b)] Proiectele documentelor

Anexa nr. 2 Proiectul de buget

Anexa nr. 3 [a) si b)] Diagramele organizatorice ale programului

Anexa nr. 4 Obligatiile Agentiei Executive (urmează a fi definite si completate după încheierea

Acordului dintre Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare si Agentia Executivă)

 

ANEXA Nr. 1a)

la acord

 

ROMÂNIA

 

PREZENTAREA CONCEPTULUI “POLITIA DE PROXIMITATE“

Descrierea proiectului 2003-2004

 

1. Rezumat

Pornind de la structurile înfiintate la sfârsitul anului 2000, proiectul:

- va garanta o pregătire sustinută pentru Politia de Proximitate (PdP) si analiza tranzactională (AT) în toate institutiile de pregătire si învătământ ale Politiei;

- va implementa conceptul PdP în cel putin 75% din judetele României;

- va face cunoscute conceptul PdP, precum si implementarea lui în cadrul Politiei si al opiniei publice printr-o activitate de relatii publice, desfăsurată simultan;

- va pregăti planul de măsuri pentru definitivarea implementării conceptului PdP până la sfârsitul anului 2006; si - va evalua efectele implementării conceptului PdP.

2. Situatia initială

2.1. Modificarea cadrului

1. În orasele din judetul-pilot Arges, precum si în orasulpilot Piatra-Neamt evaluarea realizată de factori externi a arătat faptul că proiectele-pilot în vederea implementării, la nivel local a conceptului PdP, si-au îndeplinit obiectivele în cea mai mare măsură.

2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfăsurat în judetul Arges în anul 2001, arată că imaginea Politiei în rândul opiniei publice s-a îmbunătătit comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000.

3. În judetul Arges, precum si în judetul Neamt specialistii din cadrul PdP au fost eliberati de alte îndatoriri pe care le presupune postul.

4. La nivelul conducerii Politiei Române există un regulament conform căruia ar trebui să se stabilească un cadru legal pentru implementarea conceptului PdP, deja prezent în Legea politiei.

5. Seful Politiei Române doreste implementarea rapidă, la nivel de tară, a conceptului PdP, dacă este posibil în anii 2003 si 2004. Reprezentantii partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) si-au exprimat intentia de a sprijini acest proiect.

6. Au fost luate măsuri în vederea desfăsurării de cursuri de pregătire în domeniul AT în toate institutiile de pregătire si învătământ. Programa acestor cursuri a fost deja introdusă în programa generală a institutiilor în cauză.

7. La cel mai înalt nivel, strategia de abordare în perioada 2003-2004 si planul de activităti pe anul 2003 au fost realizate de o manieră concertată si aprobate de comun acord.

2.2. Etapa initială

1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsură atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la sfârsitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

 

 

Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru

Concluziile evaluatorilor

Conceptul PdP a fost introdus în mod concret în orasul Pitesti si în alte 5 orase din judetul Arges, precum si în orasul Piatra-Neamt, iar institutiile de învătământ asigură pregătirea necesară.

- În Pitesti si în cele 5 orase din judetul Arges (si în Piatra-Neamt) specialisti ai politiei comunitare (CP) furnizează deja o pregătire la nivel de începători pentru o activitate politienească în slujba cetăteanului.

- Specialistii CP din Geneva (Ilotiers) pregătesc specialisti CP din România si îi însotesc pe durata activitătii lor de o lună/un an.

- Baza teoretică pentru formarea teoretică si practică a specialistilor CP români o constituie o programă si o primă formă redactată a unor standarde minimale (traduse în limba română).

- Ofiterii de politie din judetul Arges cunosc îndeaproape continutul si obiectivele CP.

- Populatia reprezintă parte activă în cadrul activitătilor CP.

- Mijloacele de informare locale (TV, radio) arată un interes sporit si percep actiunile CP într-o manieră pozitivă.

- Scolile sunt implicate în calitate de parteneri CP majori.

- Sectia de Politie 3 din Pitesti a fost reamenajată si renovată în conformitate cu standardele CP (finantate de Elvetia).

- O mare parte din sectiile de politie nu sunt pregătite să implementeze CP pentru moment, deoarece sunt deficitare în privinta birourilor pentru angajati, cât si în privinta spatiului pentru primirea publicului.

- Renovarea (finantată de Elvetia) camerelor de primire pentru public la Inspectoratul de Politie, cât si la Sectia de Politie 2 din Pitesti si în Piatra-Neamt este în desfăsurare.

Conceptul PdP este implementat în mod concret în alte 3 orase si într-un sector din Bucuresti.

- Nu a fost evaluată.

- În baza unei propuneri de regulament a Inspectoratului General al Politiei Române este prevăzută, începând cu anul 2003, implementarea CP în toate orasele din

România (Bucuresti - în mai 2003).

Pregătirea politiei comunitare este furnizată si oficial inclusă în programul de pregătire si învătământ din cadrul Politiei.

- În România s-au desfăsurat cursuri introductive în AT, la care au participat peste 40 de cursanti.

- În Elvetia a avut loc un curs de formare a formatorilor (14 participanti), fiind evaluat la fata locului.

- Materialele utilizate în timpul cursului au fost traduse în limba română.

- Formatorii în AT sunt capabili să sustină cursuri pentru începători în două grupe.

- Pregătirea în AT la nivel de începători si avansati pentru cadre din Politie este prevăzută a fi inclusă în programă (2003) [este deja inclusă la Şcoala de Politie de la Câmpina].

- Cursuri pentru “Sprijinirea victimelor actiunilor violente” [organizate pentru prima dată la Pitesti].

 

2. Domeniile în care obiectivele nu au fost realizate sau au fost îndeplinite partial sunt cele în care Politia Română de proximitate ar fi trebuit să schiteze o bază conceptuală, să adopte planuri de măsuri si să întreprindă actiuni.

Implementarea consistentă a conceptelor de muncă pe termen lung, precum si initiativa personală a specialistilor PdP pot fi îmbunătătite.

3. Ca urmare a deciziei de înfiintare a PdP pe teritoriul României, în prezent nu există capacitatea necesară pentru mentinerea proiectului cu privire la centrul de consiliere pentru victimele violentei din Pitesti. Acest subproiect ar trebui sistat pentru moment si reintrodus într-o fază ulterioară a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui să aibă nici un fel de ezitare în redistribuirea spatiului care a fost alocat initial în acest scop.

4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie în implementarea conceptului PdP au fost prezentate într-o primă formă Inspectoratului General al Politiei Române si urmează să fie adoptate de către acesta si aprobate de Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt importante pentru implementarea pe scară largă a conceptului PdP.

Experienta a demonstrat faptul că:

- toti sefii de Politie si, treptat, întregul personal din cadrul Politiei ar trebui să fie informati despre existenta PdP;

- introducerea conceptului PdP ar trebui realizată printr-o campanie sustinută;

- conducerea Inspectoratului General al Politiei Române si cea a Politiei Capitalei, precum si sefii inspectoratelor judetene de politie trebuie să aprobe înfiintarea PdP în toată tara; si

- în activitatea viitoare trebuie continuată efectuarea de sondaje în scopul informării Politiei si opiniei publice despre necesitatea existentei PdP.

3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele proiectului, rezultate)

3.1. Obiectivul principal

1. Există premise îmbunătătite considerabil pentru ca Politia să garanteze siguranta publică si să actioneze în conformitate cu legea, de o manieră democratică, precum si să respecte pe deplin drepturile omului.

2. Proiectul ar trebui să constituie baza unei activităti de politie în bună colaborare cu societatea civilă (Politia de Proximitate) în 75% din orasele României (până în prezent), în vederea îmbunătătirii sigurantei obiective si subiective a populatiei.

3.2. Scopul proiectului 2003-2004

Proiectul:

- va permite înfiintarea PdP - cunoscută si sub numele de politie comunitară (CP) - în proportie de 75% din orasele României;

- va stabili pregătirea PdP;

- va implementa acest aspect, precum si teoria PdP în institutiile de învătământ din cadrul Politiei;

- va familiariza politia si societatea civilă cu conceptul PdP;

- va pregăti planul de măsuri pentru implementarea conceptului PdP în proportie de 100% în toată tara, în următorii 2 ani;

- va arăta impactul înfiintării PdP în România, pornind de la evaluările stiintifice.

3.3. Rezultate 2003

În 2003 se asteaptă următoarele rezultate:

- Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP în România au fost stabilite oficial de către Inspectoratul General al Politiei Române si aprobate de către Ministerul de Interne.

- Principalele institutii politice si oficialii Politiei, precum si membrii Politiei au luat cunostintă despre conceptul PdP si despre implementarea acestuia în România.

- Informatiile despre conceptul PdP si implementarea acestuia în România sunt făcute publice, în comun, de către partenerii de proiect elvetieni si români.

- Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice si va fi efectuată o evaluare a rezultatelor privind imaginea Politiei si asteptărilor din partea Politiei din perspectiva populatiei.

- Implementarea conceptului PdP este însotită de o campanie de publicitate sustinută.

- Va fi instruit un număr suficient de profesori de la Academia de Politie, Scoala de Politie si de la centrele de pregătire ale Politiei, care vor preda notiuni de bază despre PdP.

- Profesorii instruiti vor preda notiuni de bază despre PdP si AT atât cadrelor active, cât si studentilor.

- Vor fi formati între 16 si 20 de instructori privind PdP.

- Acestia vor începe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale Politiei în toate orasele, pregătind un număr suficient de specialisti.

- Toti instructorii si formatorii au finalizat un curs de AT.

- Au fost îmbunătătite dotările din sectiile de politie privind relatiile cu publicul.

- Au fost îmbunătătite conditiile tehnice pentru o activitate mai eficientă a specialistilor PdP.

- A fost implementat conceptul PdP în sectorul 5 si în alte sectoare ale municipiului Bucuresti.

- Implementarea conceptului PdP se realizează în Bucuresti, Brasov si Timisoara de către specialistii elvetieni.

- Implementarea acestui concept s-a îmbunătătit considerabil în judetele Arges si Neamt.

- Prima evaluare a stadiului implementării va fi realizată de către specialistii elvetieni în 40 de orase.

- Cursul de AT de la Academia de Politie si Scoala de Politie va fi evaluat de specialistii elvetieni.

- Programul pe 2004 este emis de Comitetul românoelvetian de evaluare.

4. Organizarea proiectului (vezi proiectul planului/diagrama anexată)

1. Directorul elvetian de proiect este în acelasi timp si coordonatorul acestuia. El lucrează direct cu persoanele responsabile cu pregătirea (instructori). Acestia sunt:

Markus Gurt, psiholog la Politia Cantonului Z.rich pe analiză tranzactională, Dominique Jolliet, Stephane Vaney si Serge Chatelain de la Politia Cantonului Geneva, specialisti în domeniul politiei comunitare, Georges Chariatte si Michel Tharin, fosti politisti în acelasi canton, Alexandru Puricescu, delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian al proiectului, specialist în relatii cu publicul. Georges Chariatte este adjunctul directorului elvetian de proiect.

2. Directorul român de proiect este adjunctul sefului Inspectoratului General al Politiei Române, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe inspectorul-sef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urmă colaborează direct cu persoanele desemnate să pună în practică conceptul PdP, fiind responsabil cu pregătirea tuturor activitătilor din cadrul proiectului, derulate în acest sens în România.

3. Comitetul de conducere se întruneste cel putin de două ori pe an. Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect român si elvetian, adjunctii acestora, delegatul român si delegatul coordonatorului elvetian al proiectului.

Alături de acestia mai pot participa si alte persoane, dacă este necesar. Comitetul de conducere evaluează activitătile, fixează reperele proiectului, precum si obiectivele programului pentru anul viitor.

5. Finantare si buget (vezi anexa referitoare la buget)

6. Control

6.1. Monitorizare

1. Monitorizarea se focalizează pe rezultate, conform matricei-cadru aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect împreună cu cei implicati în procesul de pregătire compară obiectivele propuse cu rezultatele de după desfăsurarea respectivelor activităti - dacă este posibil împreună cu partenerii locali.

2. Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele de progres, pe contactul cu liderii de proiect si pe controlul implementării proiectului de către Biroul de coordonare.

3. Biroul de coordonare adună fapte si ecouri ale efectelor proiectelor în mediu si urmăreste rezonanta acestora în mass-media.

4. Delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian functionează din ordinul liderului de proiect elvetian, pregătind si/sau supervizând îmbunătătirile tehnice din cadrul proiectului.

6.2. Evaluare

1. După încheierea instruirii, a seminariilor si cursurilor, evaluarea este făcută de reprezentantii locali, adică de participanti. În plus, instructorii îl informează pe directorul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost implicat direct.

Rezultatele se reflectă atât în rapoartele de activitate, cât si în raportul anual final.

2. La începutul, la mijlocul si la sfârsitul proiectului va avea loc un sondaj de opinie care va fi analizat în vederea evaluării implementării conceptului PdP.

3. O evaluare externă a proiectului în toamna  anului 2004 va fi binevenită.

6.3. Raportare financiară si operatională

Directorul de proiect elaborează rapoartele de progres conform contractului cu SDC.

7. Risc si evaluare de potential

1. Implementarea conceptului PdP în România poate contribui într-o manieră decisivă la îmbunătătirea imaginii Politiei. Totodată, va duce la o eficientizare a muncii, la o mai mare sigurantă a populatiei, la o mai bună comunicare si la încredere reciprocă între cetăteni si Politie. Instruiti astfel, politistii îsi vor îmbunătăti potentialul si vor deveni buni specialisti. Contributia financiară românească este relativ scăzută. Împreună cu partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare si de personal, se are în vedere modernizarea activitătii Politiei.

2. Implementarea conceptului PdP la nivelul întregii activităti de politie în următorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor obiective este posibilă numai dacă cele două părti, română si elvetiană, îi vor convinge pe liderii locali de importanta proiectului. În acest sens, o conditie suplimentară este ca si baza legală să se alinieze din punct de vedere organizational la aceste obiective.

Experienta a demonstrat în multe alte tări că rezistenta cea mai mare la implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea liderilor, care sprijină tipul de politie traditională si resping cele mai recente evolutii. Astfel, implementarea conceptului PdP este putin probabilă fără o vointă puternică si fără sustinerea liderilor politici.

 

Gossau, 29 decembrie 2002.

dr. Peter Schorer,

director de proiect

Anexe:

- Diagrama organizării proiectului

- Programul de activităti pentru anul 2003

            - Bugetul pentru anii 2003-2004

 

ANEXA Nr. 1 b)

la acord

 

ROMÂNIA

 

ÎMBUNĂTĂTIREA COOPERĂRII DINTRE POLITIE SI PARCHET

Descrierea proiectului 2003-2004

 

1. Rezumat

Plecând de la structurile înfiintate după finele anului 2000, în judetul-pilot Brasov, proiectul:

- va îmbunătăti eficienta muncii operative a Politiei si a Parchetului;

- va îmbunătăti cooperarea dintre Politie si Parchet;

- va implementa noi directive, proceduri si structuri revizuite de organizare, precum si un sistem de gestionare/control al fisierelor electronice.

2. Situatia initială

2.1. Schimbarea mediului

1. În judetul-pilot Brasov, evaluarea externă din vara anului 2002 a arătat o îmbunătătire a conditiilor, dar si necesitatea de a consolida măsurile românesti si elvetiene în vederea atingerii scopurilor propuse.

2. În toamna anului 2002 infrastructura a fost îmbunătătită prin instalarea simultană la Politie si la Parchet a sistemului TRIBUNA de gestionare/control al fisierelor electronice, la un nivel primar.

3. În acelasi timp, Politiei si Parchetului le-a fost furnizată o mare cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative.

4. Noile directive legale sunt aprobate si vor intra în vigoare în ianuarie 2003.

5. La cel mai înalt nivel operational, strategia pentru anii 2003-2004 si planul de activităti pentru anul 2003 au fost elaborate si aprobate reciproc.

2.2. Stadiul initial

Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsură atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfârsitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

 

Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru

Concluziile evaluatorilor

Cooperarea practică dintre Politie si Parchet este eficientă

- O listă cu cele mai importante măsuri pentru îmbunătătirea cooperării dintre Politie, în special Politia Judiciară, si Parchet, precum si implementarea programului existent

- Judetul-pilot si partenerii individuali sunt numiti.

- Lista de măsuri este adaptată la circumstantele locale.

- Regulamentele de bază privind gestionarea fisierelor si cooperarea dintre Politie si Parchet au fost elaborate si aprobate de procurorul general al României.

Etapele privind activitatea si organizarea sunt în desfăsurare, iar regulamentele de instruire

în judetul-pilot sunt implementate în vederea îmbunătătirii cooperării practice

- Precum am mentionat mai sus, regulamentele au fost semnate de procurorul general al României si de inspectorul-sef al Politiei din judetul-pilot.

- Regulile privitoare la procedurile de muncă si organizare a judetului-pilot au fost elaborate.

- Personalul din judetul-pilot nu este încă instruit cu privire la aplicarea regulilor. Vor fi stagii de pregătire în Elvetia în toamna anului 2002 (amânate pentru februarie 2003).

- Evaluarea privind implementarea sistemului de gestionare/control al fisierelor electronice a fost realizată, iar pregătirile privind instalarea sistemului sunt în derulare. O implementare imediată nu este încă posibilă. (Implementarea de bază a fost încheiată în decembrie 2003.)

 

6. Domeniile în care obiectivele au fost doar partial atinse sunt cele în care o bază conceptuală ar fi trebuit elaborată, planuri de măsuri ar fi trebuit adoptate si partenerii români ar fi trebuit să desfăsoare actiunile aferente.

Procesul de implementare consistentă a conceptelor de activitate pe termen lung este îmbunătătit.

7. Este absolut necesar ca liderii Politiei si ai Parchetului din Brasov să decidă asupra implementării regulilor de cooperare în judetul-pilot prin intermediul noii tehnici si al controlului.

Experienta a arătat că:

- instruirea tuturor, în special a ofiterilor de rang superior din Politie si ai Parchetului, privind noile metode si instrumente de muncă este de o importantă majoră;

- membrii Politiei si ai Parchetului trebuie să creadă în necesitatea unui sistem de cooperare modern;

- o retea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie concepută etapă cu etapă;

- trebuie întreprinse măsuri în vederea adoptării sistemului si în alte judete ale tării.

3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile proiectului, rezultate)

3.1. Obiectivul principal

Există premise considerabil îmbunătătite pentru ca Politia si Departamentul de Procuratură să garanteze siguranta publică si să actioneze în conformitate cu legislatia, în mod democratic, apropiat fată de cetăteni si respectând în totalitate drepturile omului.

3.2. Scopul proiectului 2003-2004

Proiectul din judetul-pilot Brasov:

- îmbunătăteste eficienta muncii operative a Politiei si a Departamentului de Procuratură, precum si cooperarea dintre acestea; si

- implementează procedurile revizuite, structurile organizationale, directivele si sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control al fisierelor;

- dezvoltă un exemplu care poate fi adoptat de alte judete din România.

3.3. Rezultate 2003

Următoarele rezultate sunt urmărite în judetul-pilot Brasov în anul 2003:

- Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru judetul-pilot, au fost implementate si prezentate atât la Politie, cât si la Parchet.

- Politiei si Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatură solicitată pentru îmbunătătirea eficientei.

- Gestionarea si controlul cazurilor aflate în competenta Politiei si Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare electronică a datelor.

- Personalul de conducere al Politiei si Parchetului va gestiona sistemul electronic de procesare TRIBUNA.

- Formularele-standard imprimate solicitate de Politie si Parchet vor fi transformate în formulare electronice.

- Reprezentantii Politiei si ai Parchetului, din serviciile de investigare cunosc metodele de lucru si cooperarea dintre aceste sectoare din Elvetia si vor împărtăsi experienta lor pentru materializarea măsurilor în judetul-pilot Brasov.

- Va fi efectuată o evaluare în scopul dezvoltării unui program de restructurare pentru Parchetul Judetului Brasov.

4. Organizarea proiectului (vezi planul/diagrama anexată)

Seful elvetian de proiect este si coordonatorul proiectului. El lucrează în mod direct cu persoanele având competente în domeniul pregătirii (instructori). Acestia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal si adjunct al procurorului general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun, comisar în cadrul Politiei Criminale din Politia Cantonului Berna; Anton Schaller, specialist mass-media; N.N., specialist de organizare si management; si inginer Alexandru Puricescu, delegatul român al coordonatorului elvetian de proiect. Michel-Andre Fels este director adjunct al proiectului elvetian.

Sefii români de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-sef la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie a României, si chestor Marian Tutilescu, inspector adjunct al Inspectoratului General al Politiei Române si director general al Politiei Municipiului Bucuresti.

Dr. A. Nicolae este în directă legătură cu seful proiectului elvetian si cu coordonatorul român al proiectului, Irina Coliban, procuror general în cadrul Parchetului Judetului Brasov. Irina Coliban tine legătura în mod direct cu partenerii români ai Parchetului si Politiei. Îl informează, de asemenea, pe inspectorul-sef al Politiei Brasov Mircea Bucur. În colaborare cu acesta si cu coordonatorul român al proiectului pe problematica politiei are competente în domeniul pregătirii activitătilor legate de proiect în România.

Comitetul de conducere se întruneste cel putin de două ori pe an. Membrii acestui comitet sunt sefii proiectelor român si elvetian si adjunctii acestora, precum si coordonatorii români si delegatul coordonatorului elvetian. Si alte persoane pot fi invitate să participe la aceste sedinte, dacă este necesar. Comitetul de conducere evaluează activitătile, stabileste bazele proiectului si obiectivele acestuia, precum si programul pentru anul viitor.

5. Finantare si buget (vezi bugetul anexat)

6. Control

6.1. Monitorizare

Monitorizarea urmăreste rezultatele în conformitate cu matricea-cadru. Liderii de proiect si/sau persoanele având competente în domeniul instruirii compară obiectivele atinse cu rezultatele stabilite după îndeplinirea activitătilor respective - dacă este posibil, vor face acest lucru împreună cu partenerii locali.

Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele privind progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect si pe rezultatele controlului proiectului de către Biroul de coordonare.

Biroul de coordonare adună date reale si impresii privind efectele în mediu si urmăreste mediatizarea proiectului.

Delegatul coordonatorului elvetian actionează în conformitate cu cele dispuse de liderul elvetian de proiect, în special pentru a pregăti si/sau pentru a superviza îmbunătătirile tehnice importante efectuate în cadrul proiectului.

6.2. Evaluare

După încheierea pregătirii practice, a atelierelor si cursurilor, va fi făcută o evaluare personală de către reprezentantii partenerului local respectiv, de exemplu de către participanti. În plus, instructorii îl vor informa pe liderul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost direct implicat.

Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de activitate, precum si în raportul anual final.

6.3. Raportarea financiară si operatională

Liderul elvetian de proiect întocmeste rapoarte privind progresele în conformitate cu contractul încheiat cu DEZA.

7. Evaluarea riscului si potentialului

Proiectul poate contribui în mod decisiv la îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Procuratură în judetul-pilot, în sensul de a grăbi derularea procedurilor si, ca rezultat, de a mări siguranta publică. Poate fi considerat un început al modernizării administratiei Justitiei, precum si a Politiei.

Există posibilitatea de a pregăti membrii administratiei si ca utilizatori ai computerelor. Contributia financiară care va fi oferită de către partea română este mică. Specialistii părtii elvetiene cunosc problemele care vor trebui rezolvate datorită experientei lor de zi cu zi. De aceea vor putea comunica cu partenerii români la acelasi nivel. Implementarea noilor regulamente, măsurilor organizatorice si a instrumentelor de lucru solicită o gestionare consecventă a proiectului atât de către partea română, cât si de către cea elvetiană. Tehnica de calcul va fi benefică numai dacă toti operatorii vor lucra după aceleasi metode.

Tehnica de calcul solicită retele interne. Instalarea acestora nu implică doar sume mari de bani, ci va duce si la investitii ulterioare în tehnica de calcul. De aceea, va fi necesar ca proiectele să fie foarte bine coordonate, inclusiv folosindu-se proiectele de gestionare ale UE si măsuri privind tehnica de calcul. Acest lucru nu va fi usor, dar este important pentru extinderea sistemului-pilot si în alte judete - acesta fiind obiectivul final al acestui proiect.

 

            Gossau, 29 decembrie 2002.

 

dr. Peter Schorer,

director de proiect

 

            Anexe:

            - Diagrama organizării proiectului

            - Programul de activităti pentru anul 2003

            - Bugetul pentru anii 2003-2004

 

ANEXA Nr. 2

la acord

 

BUGETUL PENTRU ANII 2003-2004

 

Cheltuieli de regie

 

Partea elvetiană

Managementul proiectului realizat de către Agentia Executivă

135 de zile de lucru

 

Cheltuieli de birou

 

52.000,00

Costuri de proiect Partea elvetiană

 

 

Transfer de know-how în România (instruire, pregătire, expertiză, consultantă)

 

390.000,00

Instruire în Elvetia

 

111.000,00

Cheltuieli de călătorie

 

101.000,00

Conceptul de relatii publice

 

41.000,00

6 sondaje ale opiniei publice

 

64.000,00

Transport si materiale

 

12.000,00

Interpreti/traducere

 

49.000,00

Restructurarea sectiilor de politie

 

174.000,00

Repararea sectiilor de politie

 

114.000,00

Instalarea infrastructurii pentru sistemul informatizat de management si control al dosarelor

 

45.000,00

Diverse

 

3.000,00

TOTAL:

+135 de zile de lucru

+1.200.000 (partea elvetiană)

 

ANEXA Nr. 3b)*)

 

PROIECT - “COOPERAREA DINTRE POLITIE SI PARCHET”

 

ANEXA Nr. 3a)*)

 

PROIECT - “IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI «POLITIA DE PROXIMITATE»”

Diagrama

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

ORDIN

pentru aprobarea unor măsuri privind recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată

 

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată,

în temeiul art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se înfiintează Comisia de recunoastere a organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, denumită în continuare Comisia de recunoastere.

(2) Comisia de recunoastere functionează în cadrul Directiei infrastructura calitătii si mediu si îsi desfăsoară activitatea în baza prevederilor normelor metodologice prevăzute la art. 1 si ale propriului regulament de organizare si functionare prevăzut în anexa nr. 2*).

(3) Componenta Comisiei de recunoastere este prevăzută în anexa nr. 3*).

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 182/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002, si Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 323/2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei de desemnare organisme care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei si comertului,

Mihai Berinde,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 iulie 2003.

Nr. 29.


*) Anexele nr. 2 si 3 se pun la dispozitie celor interesati de către Comisia de recunoastere.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

privind recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată

 

1. Prezentele norme metodologice stabilesc procedura pentru recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, denumite în continuare organisme, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată.

2. Poate fi recunoscut si desemnat orice organism, persoană juridică sau entitate din cadrul unei persoane juridice cu sediul în România, care dovedeste că poate realiza sarcini specifice în legătură cu evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată si care respectă cerintele si criteriile minime aplicabile organismelor recunoscute, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 617/2003, precum si cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice.

3. Organismele desemnate conform prevederilor prezentelor norme metodologice trebuie să îndeplinească sarcinile în legătură cu obiectul desemnării, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2003, pe toată perioada desemnării.

A. Documentele care se solicită organismelor pentru evaluare în vederea recunoasterii si desemnării

4. Solicitarea pentru recunoastere si desemnare se realizează prin completarea si transmiterea de către organism la Ministerul Economiei si Comertului - Comisia de recunoastere - a cererii de recunoastere si desemnare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, însotită de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare la registrul comertului sau orice act juridic echivalent privind înfiintarea, în copie;

b) scurtă prezentare a activitătii organismului, din care să rezulte experienta si competenta acestuia în domeniul aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, pentru care se solicită evaluarea, inclusiv organigrama organismului;

c) referinte privind schema de evaluare care va fi aplicată de către organismul respectiv în calitate de organism desemnat; această schemă trebuie să facă referire la cerintele si procedura utilizată pentru evaluarea conformitătii;

d) copie de pe certificatul de acreditare în legătură cu obiectul recunoasterii si desemnării, emis de organismul national de acreditare;

e) raport întocmit de organismul national de acreditare referitor la procedura de evaluare a conformitătii, documentată si aplicată de către solicitant, si la sistemul de management al calitătii privind competenta tehnică a organismului pentru a evalua conformitatea aparatelor de cântărit cu functionare neautomată;

f) documentele încheiate pentru subcontractarea activitătilor în legătură cu sarcinile pentru care solicită desemnarea, în copie, dacă este cazul;

g) modelul contractului de subcontractare a activitătilor, dacă este cazul;

h) copie de pe asigurarea de răspundere civilă, pentru cazul în care răspunderea nu revine statului prin lege;

i) declaratie scrisă prin care organismul solicitant este de acord ca organismul national de acreditare să pună la dispozitie Comisiei de recunoastere, la cerere, documente si informatii în legătură cu acreditarea sa.

B. Evaluarea solicitării, acordarea, limitarea, suspendarea si retragerea recunoasterii si desemnării

5. Comisia de recunoastere evaluează solicitarea privind recunoasterea si desemnarea în urma examinării documentelor prevăzute la pct. 4 si a verificării respectării:

a) criteriilor minime pentru recunoasterea organismelor prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2003;

b) prevederilor art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitătii produselor;

c) cerintelor privind competenta tehnică si capabilitatea organismului de a evalua conformitatea aparatelor de cântărit cu functionare neautomată cu cerintele esentiale prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2003;

d) sarcinilor în legătură cu procedura/procedurile de evaluare a conformitătii prevăzute la art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003, pentru care organismul solicită recunoasterea si desemnarea;

e) valorii minime a asigurării de răspundere civilă;

f) oricăror alte cerinte aplicabile organismelor conform prezentelor norme metodologice.

6. În măsura în care este necesar pentru luarea deciziei privind recunoasterea si desemnarea organismului, Comisia de recunoastere poate întreprinde orice alte măsuri pentru informarea sa completă si corectă.

7.1. Comisia de recunoastere emite certificat de recunoastere organismului solicitant care a dovedit conformitatea cu cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice, stabilind scopul si sarcinile pentru care

acesta este recunoscut, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de recunoastere si desemnare. Modelul certificatului de recunoastere este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

7.2. În situatia în care organismul nu dovedeste conformitatea cu cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice, Comisia de recunoastere, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de recunoastere si desemnare, face cunoscută organismului respingerea motivată a cererii.

7.3. Rezultatul evaluării realizate de Comisia de recunoastere si decizia acesteia se consemnează într-un proces-verbal, întocmit si păstrat conform Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei de recunoastere.

7.4. Până la data intrării în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitătii si acceptarea produselor industriale - PECA sau până la data de 1 ianuarie 2007, în cazul în care un astfel de protocol nu se încheie pentru domeniul aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, Comisia de recunoastere solicită înscrierea organismului prevăzut la pct. 7.1 în Registrul organismelor recunoscute.

8.1. Comisia de recunoastere propune ministrului economiei si comertului includerea organismului prevăzut la pct. 7.1 în lista cuprinzând organismele recunoscute care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată. Lista cuprinzând organismele recunoscute se aprobă prin ordin al ministrului economiei si comertului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8.2. Ordinul ministrului economiei si comertului prevăzut la pct. 8.1 va contine, pentru fiecare organism din listă, informatii privind denumirea completă, sediul, produsele sau grupele de produse care se supun evaluării conformitătii, sarcinile specifice pentru care a fost desemnat si numărul de identificare alocat în urma înregistrării acestuia în Registrul organismelor recunoscute.

8.3. În cazuri motivate desemnarea poate fi acordată pentru o perioadă limitată; în această situatie Comisia de recunoastere va decide ulterior privind prelungirea sau retragerea desemnării.

8.4. În termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului prevăzut la pct. 8.1 Comisia de recunoastere solicită organismului desemnat stabilirea, împreună cu reprezentantii organismului national de acreditare, a programului de supraveghere. Programul de supraveghere va fi transmis Comisiei de recunoastere de către organismul desemnat, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data solicitării.

9.1. Comisia de recunoastere propune spre aprobare ministrului economiei si comertului decizia sa privind suspendarea, limitarea sau retragerea desemnării unui organism, în cazul nerespectării cerintelor care au stat la baza recunoasterii si desemnării sau în situatia în care organismul solicită acest lucru.

9.2. Solicitarea organismului privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării trebuie înaintată Comisiei de recunoastere cu minimum 3 luni înainte de încetarea activitătii.

9.3. Decizia privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării determină actualizarea listei organismelor recunoscute care realizează evaluarea aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, prevăzută la pct. 8.1.

9.4. În situatia retragerii desemnării organismul trebuie să asigure predarea într-un mod corespunzător a documentelor si înregistrărilor în legătură cu evaluările realizate sau în curs de realizare din perioada în care a fost desemnat, cu acceptul clientului, către Comisia de recunoastere sau către un alt organism desemnat din domeniu, stabilit de Comisia de recunoastere. Retragerea desemnării determină retragerea recunoasterii prin anularea certificatului de recunoastere.

9.5. Limitarea, suspendarea sau retragerea recunoasterii si desemnării unui organism nu afectează rapoartele de încercări ori certificatele de conformitate emise de către acesta anterior datei la care s-a luat decizia privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării, până când se poate dovedi că acestea trebuie retrase.

10. Decizia privind retragerea recunoasterii si desemnării se poate contesta de către laborator sau organism la instanta judecătorească competentă, în conformitate cu legislatia în vigoare.

C. Supravegherea organismelor desemnate

11.1. Organismele desemnate trebuie să îndeplinească în mod permanent cerintele si conditiile care au stat la baza deciziei privind recunoasterea si desemnarea lor.

11.2. Organismele desemnate trebuie să facă cunoscut Comisiei de recunoastere si organismului national de acreditare orice modificare care se intentionează a fi adusă documentelor prevăzute la pct. 4 lit. a), c), d), f), g) si h), precum si orice altă măsură ce se doreste a fi implementată si care ar putea afecta îndeplinirea cerintelor si respectarea conditiilor în legătură cu desemnarea, cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de punerea în aplicare a modificării. Organismele desemnate vor comunica totodată si data pentru punerea în aplicare a modificării. În situatia în care modificările privesc documentele prevăzute la pct. 4 lit. a), organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere si copia documentului actualizat.

11.3. Pentru măsurile care pot afecta îndeplinirea cerintelor si respectarea conditiilor în legătură cu recunoasterea si desemnarea, organismele desemnate trebuie să solicite, în functie de natura modificărilor, organismului national de acreditare, evaluarea impactului acestor modificări asupra conditiilor de recunoastere si desemnare; în termen de 48 de ore de la finalizarea evaluării, organismele desemnate vor transmite Comisiei de recunoastere raportul organismului national de acreditare încheiat cu ocazia acestei evaluări.

12.1. Supravegherea organismelor desemnate se realizează de către Ministerul Economiei si Comertului si de reprezentanti ai organismului national de acreditare, conform programului de supraveghere prevăzut la pct. 8.4 si în baza procedurii de supraveghere stabilite de către organismul national de acreditare si acceptate de către Comisia de recunoastere.

12.2. În termen de 10 zile lucrătoare de la data încheierii auditului de supraveghere organismul desemnat va informa Comisia de recunoastere cu privire la rezultatul auditului de supraveghere, prin transmiterea raportului complet de audit, încheiat de către echipa de evaluare constituită în acest scop.

12.3. Organismele desemnate au obligatia să informeze Comisia de recunoastere cu privire la limitarea, suspendarea, retragerea, expirarea acreditării si reînnoirea acesteia.

13.1. În cazul existentei vreunui dubiu privind respectarea cerintelor care au stat la baza recunoasterii si desemnării, organismul desemnat va transmite, la solicitarea Comisiei de recunoastere, toate informatiile necesare pentru clarificarea situatiei apărute. Când este cazul, la solicitarea Comisiei de recunoastere, organismul national de acreditare va realiza un audit de supraveghere neplanificat al organismului desemnat în cauză. Totodată Comisia de recunoastere poate întreprinde orice alte măsuri necesare clarificării dubiului.

13.2. Organismul national de acreditare va transmite Comisiei de recunoastere raportul si concluziile referitoare la auditul de supraveghere neplanificat prevăzut la pct. 13.1, în termen de două zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.

14.1. În situatia în care în cadrul procesului de supraveghere se constată neconformităti fată de cerintele prezentelor norme metodologice, Comisia de recunoastere, împreună cu echipa de evaluare a organismului national de acreditare si organismul în cauză vor stabili măsurile necesare si programul pentru eliminarea neconformitătilor.

14.2. Comisia de recunoastere, în functie de natura neconformitătilor, poate decide ca pe o perioadă determinată, până la eliminarea neconformitătilor prevăzute la pct. 14.1, activitatea organismului să fie limitată sau suspendată în domeniul în care este desemnat.

15. Organismele trebuie să permită neconditionat reprezentantilor Comisiei de recunoastere accesul la documente si participarea la activitătile care privesc încercările si/sau evaluările ce se realizează de către acestea în legătură cu obiectul desemnării si supravegherii, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

16. Organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere în fiecare an, anterior datei de 1 martie, un raport scris referitor la activitătile întreprinse în anul calendaristic anterior, ca urmare a desemnării. Raportul anual va contine informatii privind:

a) documentele emise, refuzate sau retrase, care sunt în legătură cu sarcinile ce îi revin acestuia;

b) reclamatiile înregistrate împotriva deciziilor laboratorului sau organismului, inclusiv informatii privind modul de rezolvare a acestora;

c) dificultătile întâmpinate în realizarea sarcinilor;

măsurile proprii întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea activitătii;

d) activitătile subcontractate, subcontractantii; măsurile întreprinse si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea acestor activităti;

e) participarea la activitătile de standardizare din domeniul în care a fost desemnat.

17. Organismele recunoscute conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot face obiectul notificării, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2003 si ale Legii nr. 608/2001.

18. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Modelul cererii de recunoastere si desemnare

 

Organismul …………. Nr. /data 1)

(denumirea completă, adresa, tel./fax, e-mail,

codul unic de înregistrare, nr. de ordine în registrul comertului)

 

CERERE DE RECUNOASTERE SI DESEMNARE

 

Organismul2) ....., având sediul în3) ..., reprezentat prin directorul/presedintele4) ..., în aplicarea prevederilor art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, solicită Comisiei de recunoastere a organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată să fie evaluat în vederea recunoasterii si desemnării, în scopul de a realiza evaluarea conformitătii pentru sortimentul/sortimentele/subsortimentul/subsortimentele5) … . prin6) ... .

La prezenta cerere anexăm următoarele documente7):

- …………………………

- …………………………

- …………………………

 

Directorul/Presedintele organismului,)

………………………………..


1) Numărul/data de înregistrare la Comisia de recunoastere.

2) Denumirea completă a organismului.

3) Adresa completă, codul postal.

4) Numele si prenumele.

5) Denumirea si codul sortimentului/subsortimentului ce face obiectul evaluării.

6) Denumirea procedurii de evaluare a conformitătii produselor ce fac obiectul evaluării.

7) Documentele conform prevederilor din sectiunea A pct. 4 din normele metodologice.

8) Numele, prenumele, semnătura si stampila organismului.

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Modelul certificatului de recunoastere

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

Comisia de recunoastere a organismelor

care realizează evaluarea conformitătii aparatelor

de cântărit cu functionare neautomată

 

CERTIFICAT DE RECUNOASTERE

Nr. / data emiterii ...

 

În aplicarea prevederilor art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, ca urmare a cererii de recunoastere si desemnare înregistrate cu nr. ../…, se emite prezentul certificat de recunoastere, prin care se atestă ca organismul1) ..., cu sediul în2) ..., respectă cerintele minime prevăzute si are capacitatea, competenta si capabilitatea de a realiza sarcinile specifice privind evaluarea conformitătii produselor prin3) .. pentru sortimentele sau subsortimentele4) ..., conform prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003.

Prezentul certificat dă dreptul organismului1) ..., de a actiona ca organism desemnat de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 18 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003.

 

Presedintele5)

Comisiei de recunoastere,

.……………………………….

 


1) Denumirea completă a organismului.

2) Adresa completă, codul postal.

3) Denumirea procedurii de evaluare a conformitătii produselor.

4) Denumirea si codul sortimentelor sau subsortimentelor.

5) Numele, prenumele, semnătura, stampila Directiei infrastructura calitătii si mediu.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

 

ORDIN

privind elaborarea sintezelor nationale în cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc”

 

În baza dispozitiilor Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, a art. 4 alin. (3) din anexele nr. 1-4 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, văzând Referatul de aprobare nr. DB 5.641/2003 al Directiei generale de sănătate publică,

ministrul sănătătii si familiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista sintezelor nationale, reprezentând analiza rezultatelor actiunilor desfăsurate în cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc”, elaborate de către institutele de sănătate publică, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia organizării activitătilor în vederea elaborării sintezelor nationale privind starea de sănătate în relatie cu factorii de risc din mediu, conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea componentei si atributiilor Secretariatului Planului national de actiune pentru sănătate în relatie cu mediul, constituit la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucuresti, conform anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Fondurile necesare desfăsurării actiunilor pentru colectarea datelor si elaborarea rapoartelor si sintezelor se asigură din bugetul anual al subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc.”

Art. 5. - Directia generală de sănătate publică, Directia generală a bugetului din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei, institutele de sănătate publică si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

Bucuresti, 17 iunie 2003.

Nr. 598.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

sintezelor nationale elaborate de către institutele de sănătate publică

 

Art. 1. - Institutul de Sănătate Publică Bucuresti va elabora următoarele sinteze nationale privind:

1. monitorizarea calitătii apei de băut în mediul urban si rural;

2. monitorizarea epidemiilor hidrice;

3. evaluarea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână;

4. monitorizarea riscurilor legate de calitatea apei de îmbăiere;

5. monitorizarea calitătii aerului si a indicatorilor de sănătate în relatie cu aceasta;

6. monitorizarea stării de sănătate a populatiei în raport cu calitatea habitatului uman si a poluării sonore urbane;

7. evaluarea modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile de îngrijire medicală;

8. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a laptelui si produselor lactate;

9. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a băuturilor răcoritoare;

10. evaluarea nivelului de iod in sarea iodată pentru consumul uman;

11. monitorizarea toxiinfectiilor alimentare;

12. monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide;

13. monitorizarea stării de sănătate în relatie cu expunerea profesională la radiatii ionizante;

14. monitorizarea radioactivitătii apei potabile si alimentului;

15. elaborarea si implementarea planurilor locale pentru sănătate în relatie cu mediul, evaluarea modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitătile de îngrijire medicală;

16. evaluarea conditiilor de mediu din unitătile de copii si tineret;

17. monitorizarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor prin examene de bilant, dispensarizare, triaj epidemiologic;

18. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii profesionale la azbest;

19. monitorizarea bolilor profesionale la nivel national;

20. raport sintetic privind starea de sănătate a comunitătii în raport cu factorii de risc.

Art. 2. - Institutul de Sănătate Publică “Prof. dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca va elabora următoarele sinteze nationale:

1. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a făinii, pâinii si produselor de panificatie;

2. monitorizarea calitătii apelor minerale;

3. monitorizarea stării de nutritie a populatiei;

4. monitorizarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor în relatie cu factorii de risc comportamentali;

5. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii profesionale la poluantii carcinogeni.

Art. 3. - Institutul de Sănătate Publică Iasi va elabora următoarele sinteze nationale:

1. monitorizarea contaminării chimice a alimentului pe indicatorii GEMS/FOOD;

2. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii profesionale la zgomot.

Art. 4. - Institutul de Sănătate Publică “Prof. dr. Leonida Georgescu” Timisoara va elabora următoarele sinteze nationale:

- monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a cărnii si produselor din carne.

 

ANEXA Nr. 2

 

METODOLOGIA

organizării activitătilor în vederea elaborării sintezelor nationale privind starea de sănătate în relatie cu factorii de risc din mediu

 

Art. 1. - Activitatea de elaborare a sintezelor nationale privind sănătatea în relatie cu mediul este coordonată de către Secretariatul PNASM, constituit la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucuresti, cu componenta si responsabilitătile specifice cuprinse în anexa nr. 3. În implementarea si monitorizarea activitătilor Secretariatul PNASM va colabora cu coordonatorii regionali si cu Grupul consultativ constituit din coordonatorii sintezelor nationale.

Art. 2. - În scopul elaborării sintezelor nationale institutele de sănătate publică asigură efectuarea următoarelor activităti:

1. desemnarea unui responsabil al lucrării si a unui colectiv de lucru, prin decizia conducătorului unitătii;

2. elaborarea metodologiei nationale de lucru incluzând detalii precise privind: modul de producere a datelor; formularele de raportare; modul si periodicitatea raportării;

modul de prelucrare a datelor la nivel local;

3. validarea internă a metodologiei si avizarea acesteia de către Grupul consultativ si Comisia specifică a Ministerului Sănătătii si Familiei;

4. distribuirea metodologiei de lucru si a formularelor către toate directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;

5. consultanta si asistenta de specialitate pentru toate directiile de sănătate publică teritoriale;

6. prelucrarea datelor colectate, elaborarea de rapoarte semestriale si transmiterea acestora către Ministerul Sănătătii si Familiei si directiile teritoriale;

7. elaborarea lucrării nationale si a rezumatului care va contine următoarele repere generale: descrierea contextului legislativ, a coordonatelor metodologice (raportarea la experienta natională si internatională în domeniu; analiza problemei, inclusiv semnificatia în contextul sănătătii publice, în termeni de magnitudine a expunerii, impact asupra sănătătii, analiza dinamicii problemei în plan temporal si spatial; compararea cu dinamica fenomenului pe plan international; semnificatia rezultatelor; solutii posibile);

8. tipărirea si distribuirea sintezelor nationale către Ministerul Sănătătii si Familiei si bibliotecile institutelor de sănătate publică;

9. tipărirea si distribuirea rezumatelor către directiile de sănătate publică teritoriale;

10. valorificarea rezultatelor sintezelor elaborate si comunicarea riscurilor;

11. elaborarea unui raport sintetic privind rezultatele sintezei, care va fi accesibil publicului si organismelor interesate;

12 rapoartele nationale “Aprovizionarea populatiei cu apă potabilă” si “Situatia calitătii apelor naturale folosite în scop de îmbăiere sau recreational” vor fi integral făcute publice si accesibile populatiei.

Art. 3. - În vederea colectării datelor directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti au următoarele responsabilităti:

1. desemnează responsabilii locali de sinteză;

2. asigură organizarea resurselor umane si financiare astfel încât să asigure conditiile pentru aplicarea metodologiilor de colectare a datelor;

3. colectează si transmit la termenele specifice stabilite datele necesare elaborării sintezelor nationale;

4. prelucrează si analizează datele la nivel judetean si utilizează datele pentru elaborarea Raportului stării de sănătate a comunitătii.

Art. 4. - În elaborarea sintezelor nationale institutele coordonatoare si toate directiile de sănătate publică teritoriale implicate în fluxul de informatii vor respecta următoarele termene:

a) institutele de sănătate publică vor asigura trimiterea metodologiei si a formularelor de raportare către directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti până cel mai târziu la data de 10 decembrie a anului anterior lucrării nationale;

b) directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor asigura transmiterea ritmică a datelor colectate, conform termenelor specifice din metodologii, către institutul de sănătate publică coordonator si institutul regional, ultima raportare pentru anul în curs fiind la data limită de 15 decembrie;

c) institutele de sănătate publică vor realiza tipărirea si distribuirea lucrării si a rezumatului până cel mai târziu la data de 31 martie a anului următor celui la care se referă datele.

Art. 5. - Datele brute de la nivelul directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si de la nivelul institutelor coordonatoare se vor pune la dispozitie, la cerere, Ministerului Sănătătii si Familiei, directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si institutelor de sănătate publică, în conditiile reglementărilor legale în vigoare.

 

ANEXA Nr. 3

 

COMPONENTA

reactualizată si atributiile specifice ale membrilor Secretariatului Planului national de actiune pentru sănătate în relatie cu mediul

 

Dr. Alexandra Cucu Coordonator PNASM si coordonator obiectiv: Protejarea sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu

Dr. Aura Cordeanu Coordonator obiectiv: Evaluarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor din colectivităti în relatie cu factorii din mediul de viată si activitate

Dr. Carmen Artenie Coordonator obiectiv: Protejarea sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupationali

Dr. Aurelia Marcu Coordonator obiectiv: Monitorizarea stării de sănătate si supraveghere demografică

Dr. Camelia Pârvan Coordonator activităti igiena alimentului si nutritie

Fiz. Irma Csiki Secretar coordonator

Dr. Klaus Fabritius Coordonator problematică pesticide

Fiz. Constantin Milu Coordonator activităti igiena radiatiilor