MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 571 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 8 august 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 294
din 8 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 248 din Codul penal
Decizia nr. 295
din 8 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicată
Decizia nr. 312
din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989
Decizia nr. 313
din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor
bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
302. - Ordin al
presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap privind
aprobarea Criteriilor specifice Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu
Handicap de acordare a statutului de utilitate publică persoanelor juridice de
drept privat fără scop patrimonial
ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE
27. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare si alte instrumente financiare
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 8 iulie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal, exceptie
ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei
Mangalia.
La apelul nominal răspunde Radu Constantinescu,
personal si prin avocat Dan Constantinescu, lipsind autorul exceptiei si
celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Avocatul prezent depune la dosar concluzii scrise si
solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată,
deoarece art. 248 din Codul penal nu contravine dispozitiilor constitutionale
invocate, tinând cont de faptul că infractiunea ce constituie obiectul
prezentei exceptii este o infractiune de serviciu si nu o infractiune împotriva
patrimoniului.
Partea prezentă, Radu Constantinescu, solicită
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, fiind de acord cu concluziile
depuse de apărătorul său.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, motivat de faptul că textul prevăzut de art. 248 din Codul penal nu face nici o distinctie între tipul de proprietate, iar infractiunea face parte din categoria celor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2003,
pronuntată în Dosarul nr. 234/2002, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248
din Codul penal.
Exceptia a fost ridicată de
inculpata Maria Daniela Silvia, cercetată în dosarul cu numărul de mai sus
pentru săvârsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice, neglijentă în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale si uz de
fals, prevăzute si pedepsite de art. 248, art. 249 alin. 1, art. 288 alin. 2 si
art. 291 din Codul penal.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că textul
criticat aduce atingere dreptului fundamental privind protectia proprietătii
private, care vizează ocrotirea acesteia în mod egal de lege si indiferent de
titular. Astfel, partea finală a textului art. 248 din Codul penal, definind
cel de-al doilea rezultat alternativ al continutului infractiunii ca o pagubă
cauzată patrimoniului unei categorii de unităti, nu face nici o distinctie între
proprietatea publică si cea privată, supunând aceleiasi ocrotiri speciale atât
partea din patrimoniu care constituie proprietate publică, cât si cea care
constituie proprietate privată.
Incriminarea diferentiată - evident
mai gravă – a infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice si în
situatia în care rezultatul faptei îl constituie o pagubă în proprietatea
privată încalcă dreptul fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi
din Constitutie, constând în ocrotirea în mod egal a proprietătii private,
indiferent de titular.
Judecătoria Mangalia a
apreciat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât
autorul acesteia încearcă să obtină schimbarea încadrării juridice dintr-o
infractiune pedepsită mai aspru (art. 248 din Codul penal) într-o infractiune
mai blândă (art. 246 din Codul penal). În cauza de fată nu interesele personale
au fost afectate de modul de îndeplinire a atributiilor proprii de serviciu ale
inculpatei, ci interesele publice, întrucât sunt angajate fondurile publice ale
primăriei, iar inculpata are calitatea de functionar public, angajat al unei
institutii publice, pozitie care impune o anumită conduită profesională si o
exigentă sporită în gestionarea banului public.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în conformitate
cu
dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul a
considerat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece
infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.
248 din Codul penal, este o infractiune de serviciu si nu una contra
patrimoniului. Valoarea socială apărată, în principal, prin incriminarea si
sanctionarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al
activitătii persoanelor juridice de drept public, indicate în art. 145 din
Codul penal.
Existenta infractiunii de abuz în
serviciu contra intereselor publice este conditionată de producerea de către
functionarul public, respectiv de către un functionar, fie a unei tulburări
însemnate a bunului mers al unei unităti la care se referă art. 145 din Codul
penal, fie a unei pagube aduse persoanei juridice de drept public, respectiv
persoanei juridice de drept privat.
Critica formulată de autoarea
exceptiei în legătură cu distinctia dintre proprietatea publică si cea privată
nu pre- zintă interes pentru calificarea faptei săvârsite ca infractiune
prevăzută la art. 248 din Codul penal, întrucât infractiunea există chiar dacă
prin fapta săvârsită nu s-a produs o pagubă.
Avocatul Poporului a
considerat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece
tulburareaînsemnată a bunului mers al unui organ sau al unei autorităti
publice, institutii publice ori altei persoane juridice de interes public sau
producerea unei pagube patrimoniului
acestora
are, de regulă, consecinte sociale negative mai mari, fapt care justifică un
regim sanctionator mai sever.
Totodată, legiuitorul poate stabili
o represiune diferită si pentru faptele prin care se produc pagube cu caracter
patrimonial, fără a face distinctie după cum bunurile în legătură cu care s-au
produs pagubele apartin statului sau altor subiecte.
Pe cale de consecintă, sanctionarea
mai aspră a abuzului în serviciu contra intereselor publice constituie o
optiune de politică legislativă de competenta exclusivă a Parlamentului,
optiune care nu poate fi cenzurată de Curtea Constitutională.
Presedintii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a
fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c)
din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 248 din Codul penal, care
au următorul continut:
- Art. 248: “Fapta functionarului
public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu
îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta
cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei
institutii de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145
sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la
5 ani.”
Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate sustine că dispozitiile legale contravin art. 41 alin.
(2) teza întâi din Constitutie, al căror continut este următorul:
- Art. 41 alin. (2) teza întâi: “Proprietatea
privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că art. 248 din Codul penal face parte din titlul VI “Infractiuni
care aduc atingere unor activităti de interes public sau altor activităti
reglementate de lege” cap. I “Infractiuni de serviciu sau în legătură cu
serviciul” si incriminează fapta functionarului public care în exercitiul atributiilor
de serviciu, cu intentie, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod
defectuos si prin aceasta cauzează o pagubă sau o tulburare însemnată bunului
mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte institutii care
intră sub incidenta dispozitiilor art. 145 din Codul penal.
Referirea la producerea unei pagube în
patrimoniul subiectelor pasive ale infractiunii nu are semnificatia înzestrării
acestei infractiuni cu o dublă natură juridică, si anume cea de infractiune
de serviciu si cea de infractiune contra patrimoniului, fapta
rămânând, evident, o infractiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, ci
descrie una dintre cele două urmări imediate alternative prevăzute de lege -
prima fiind “o tulburare însemnată a bunului mers” al organului,
institutiei sau unitătii - pentru ca fapta să constituie
infractiune.
De altfel, chiar admitând că prin art. 248 din Codul
penal se urmăreste si apărarea proprietătii, se constată că textul nu face nici
o diferentiere între proprietatea publică si cea privată, asa cum fără temei se
sustine în motivarea exceptiei, abuzul functionarului public pedepsindu-se
la fel, indiferent dacă are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul
public sau în proprietatea privată a unei unităti dintre cele prevăzute de art.
145 din Codul penal.
În consecintă, nu poate fi primită critica formulată
în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul că, prin continutul
său, art. 248 din Codul penal contravine principiului constitutional al
ocrotirii egale a proprietătii private, indiferent de titular.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c), al art. 145 alin. (2), al art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal, exceptie ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 8 iulie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de
procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992
privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Nicoleta Grigorescu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si
ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de Victor Trută în Dosarul nr.
2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penală.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece,
privitor la art. 189 din Codul de procedură penală, accesul la justitie nu
înseamnă gratuitate, iar art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, nu
limitează competenta de examinare a constitutionalitătii textelor contestate,
ci introduce numai anumite conditii de admisibilitate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 decembrie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 2.597/P/2002, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189
din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată.
Exceptia a fost ridicată în dosarul de mai sus de
partea vătămată Victor Trută.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul
acesteia sustine că art. 189 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile
constitutionale prevăzute de art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24 si 51, iar
prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale, republicată, înfrâng dispozitiile art. 144 lit. c) din
Constitutie. În cererea adresată instantei de judecată Victor Trută nu si-a
motivat exceptia ridicată, limitându-se doar la enumerarea textelor din Legea
fundamentală pe care se întemeiază. Ulterior, prin notele scrise depuse la
dosar, a sustinut că textele de lege criticate încalcă, pe lângă dispozitiile
constitutionale mentionate, si prevederile art. 4, 16 si 21 din Constitutie,
precum si dispozitiile art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 1-7 din
Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Astfel, în opinia autorului,
dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală “nu prevăd obligativitatea
motivării în concret si verificabil a cuantumului cheltuielilor judiciare la
care este obligat justitiabilul”, ceea ce duce la imposibilitatea părtii
interesate de a formula o apărare adecvată împotriva cuantumului stabilit în
mod “arbitrar si exagerat” de instanta de judecată, cu consecinta directă a
încălcării principiului egalitătii în drepturi si a încălcării dreptului la un
proces echitabil.
Autorul exceptiei a precizat, de asemenea, că art. 23
din Legea nr. 47/1992, republicată, încalcă dispozitiile constitutionale
privind competenta Curtii Constitutionale, principiul egalitătii în drepturi,
dreptul la apărare si celelalte dispozitii enumerate mai sus, întrucât, pentru
aceeasi exceptie de neconstitutionalitate invocată de acelasi justitiabil sau
de mai multi justitiabili, instantele de judecată se pronuntă diferit cu
privire la sesizarea Curtii Constitutionale.
Tribunalul Galati - Sectia penală a opinat
în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicată, stabileste acele situatii în care
instantele se pot pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate, putând
să le respingă ca inadmisibile, inadmisibilitate ce rezultă din aceea că
dispozitiile legale a căror constitutionalitate se contestă nu au legătură cu
solutionarea cauzei si că, atât timp cât acestea nu interesează cauza, nu se
justifică sesizarea Curtii, deoarece s-ar ajunge la o tergiversare a
procesului.
Referitor la critica având ca obiect prevederile art.
189 din Codul de procedură penală, instanta a apreciat că prin dispozitia de
obligare la plata cheltuielilor judiciare a părtii care a determinat, în mod
nejustificat, efectuarea acestor cheltuieli nu sunt încălcate dispozitiile
constitutionale invocate, întrucât Legea fundamentală permite oricărei persoane
liberul acces la justitie pentru apărarea unui drept al său sau a unui interes
legitim, dar, pe de altă parte, cetătenii nu beneficiază doar de drepturile si
libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, ci au si obligatiile
prevăzute de acestea.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, în virtutea
art. 21 din Constitutie, orice persoană se poate adresa în mod liber justitiei
pentru apărarea oricărui drept sau interes legitim. Constitutia oferă
suficiente garantii cu privire la egalitatea cetătenilor în fata legii, la
asigurarea îndeplinirii întocmai si cu bună-credintă a obligatiilor statului
român referitoare la tratatele la care este parte, precum si la dreptul la
apărare, garantii ce rezultă din prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin.
(1) si ale art. 24 din Constitutie.
Folosind exprimarea sinterese legitime”, textul
constitutional obligă justitia să ocrotească numai interesele întemeiate pe
lege. Punerea în sarcina părtii care nu si-a dovedit caracterul legitim al
pretentiilor sale a cheltuielilor ocazionate de solutionarea cauzei nu poate fi
apreciată, în consecintă, ca o încălcare a dispozitiilor din tratatele la care
România este parte.
Referitor la neconstitutionalitatea art. 23 din Legea
nr. 47/1992, republicată, presedintele Camerei Deputatilor a opinat în sensul
respingerii exceptiei ridicate, deoarece motivarea invocată în sustinerea
exceptiei de neconstitutionalitate este nefondată si nu are legătură cu
rezolvarea pricinii.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este nefondată, întrucât cheltuielile judiciare
ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea
vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Textul de lege criticat nu
opreste partea interesată să apeleze la justitie si să se prevaleze de toate
garantiile procesuale specifice unei societăti democratice.
Cu privire la sustinerea potrivit căreia art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicată, ar înfrânge prevederile art. 144 lit. c) din
Constitutie, Guvernul arată că legiuitorul are competenta exclusivă de a
stabili regulile de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti,
potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie.
Avocatul Poporului consideră neîndoielnică solutia ca
pentru cheltuieli făcute de organele judiciare, în baza unei plângeri
prealabile care s-a dovedit a fi neîntemeiată, să răspundă partea vătămată, în
baza unei culpe procesuale.
În ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicată, în raport cu dispozitiile art. 144 lit. c) din
Legea fundamentală, Avocatul Poporului consideră că atât Constitutia, cât si
Legea nr. 47/1992 recunosc instantelor judecătoresti numai dreptul de a sesiza
Curtea Constitutională cu exceptiile de neconstitutionalitate invocate în fata
lor, nu si dreptul de a se pronunta asupra acestora. Împrejurarea că instanta
de judecată poate să respingă exceptia ca inadmisibilă, fără a mai sesiza
Curtea Constitutională, nu constituie o substituire a instantei în competenta
Curtii Constitutionale, cu atât mai mult cu cât împotriva încheierii instantei
partea interesată poate exercita căile de atac prevăzute de lege.
Presedintele Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicată, al căror continut este următorul:
- Art. 189 din Codul de procedură penală: “Cheltuielile
necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor,
conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum si
orice alte cheltuieli ocazionate de desfăsurarea procesului penal se acoperă
din sumele avansate de stat sau plătite de părti.”;
- Art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată:
“(1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor
ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei
legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în
vigoare, de care depinde solutionarea cauzei. (2) Exceptia poate fi ridicată la
cererea uneia dintre părti sau, din oficiu, de către instanta de judecată.
(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale
a căror constitutionalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din
Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o
decizie anterioară a Curtii Constitutionale.
(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de
către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate,
printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia
instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti. Dacă
exceptia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si
sustinerile părtilor, precum si dovezile necesare.
(5) Pe perioada solutionării exceptiei de
neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă.
(6) Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară
prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o încheiere
motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.”
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că
pevederile legale mentionate încalcă dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 11,
15, 20, 24, 51 si ale art. 144 lit. c) din Constitutia României, al căror
continut este următorul:
- Art. 1 alin. (3): “România este stat de drept,
democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile
cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul
politic reprezintă valori supreme si sunt garantate.”;
- Art. 11: “(1) Statul român se obligă să
îndeplinească întocmai si cu bună-credintă obligatiile ce-i revin din tratatele
la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii,
fac parte din dreptul intern.”;
- Art. 15: “(1) Cetătenii beneficiază de drepturile
si libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile
prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale mai favorabile.”;
- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale
privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate
în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordante între pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România
este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale.”;
- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să
fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;
- Art. 51: “Respectarea Constitutiei, a suprematiei
sale si a legilor este obligatorie.”;
- Art. 144 lit. c): “Curtea Constitutională are
următoarele atributii: [...]
c) hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata
instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a
ordonantelor;”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, care reglementează
modalitatea de acoperire a cheltuielilor judiciare, Curtea Constitutională
constată că motivele invocate în sustinerea acestei exceptii sunt neîntemeiate.
Din continutul prevederilor constitutionale citate de autorul exceptiei nu
rezultă că justitia este un serviciu gratuit. Pe de altă parte, având în vedere
datoria cetătenilor de a respecta legile, obligarea părtilor în procesul penal
de a suporta cheltuielile de judecată - a inculpatului atunci când prin
săvârsirea infractiunii sau prin comportamentul său procesual a determinat
actiunea justitiei si implicit efectuarea unor cheltuieli inerente judecătii, a
celorlalte părti atunci când sunt responsabile civilmente alături de inculpat
sau când au formulat acuzatii ori pretentii nejustificate - este legitimă, căci
se întemeiază pe culpa acestora, adică pe lipsa lor de respect fată de lege si
de principiile dreptului.
Prin plata cheltuielilor judiciare în conditiile
prevăzute de Codul de procedură penală nu este împiedicat si nici restrâns
accesul la justitie, deoarece, de regulă, sumele necesare sunt avansate de
stat, iar în cazurile în care se solicită ca plata să o facă părtile chiar în
cursul procesului - de exemplu în cazul unor expertize solicitate de părtile
civile ori de părtile responsabile civilmente -, refuzul acestora nu împiedică
desfăsurarea procesului si nu înlătură obligarea organului judiciar de a
solutiona cazul în mod concret, echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor
procesuale.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea constată că aceasta este
inadmisibilă. Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 144 lit.
c), Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata
instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a
ordonantelor”. În aplicarea acestor dispozitii, art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicată, prevede: “Curtea Constitutională decide asupra
exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind
neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o
lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.”
Rezultă că în cadrul controlului constitutionalitătii
legilor, prevăzut de dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, sesizarea
instantei de contencios constitutional în vederea declansării controlului poate
fi făcută numai pe calea ridicării exceptiei de neconstitutionalitate în fata
instantei judecătoresti, cu conditia ca solutionarea cauzei să depindă de
legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonantă criticată
ca neconstitutională.
Curtea constată că textul de lege criticat nu este
determinant în judecarea si solutionarea cauzei. În această situatie, potrivit
art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanta de judecată,
printr-o încheiere motivată, trebuia să respingă exceptia ca inadmisibilă, fără
a mai sesiza Curtea Constitutională. Această procedură nu determină încălcarea
competentei Curtii Constitutionale de către instanta de judecată, asa cum fără
temei sustine autorul exceptiei, ci doar pronuntarea, în situatiile date,
asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale. În consecintă, sub acest
aspect exceptia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
De altfel, prin Decizia nr. 316 din 19 noiembrie 2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 12 decembrie
2002, Curtea Constitutională, în considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca
fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate având ca obiect
prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c), al art. 145 alin. (2), al art. 1 alin. (3), al art. 11, 15, 20, 24 si 51
din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al
art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Victor Trută în Dosarul nr. 2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penală.
2. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie
ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 iulie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina
Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a
civilă.
La apelul nominal este prezentă autoarea exceptiei,
lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Argentina Ciobanu solicită admiterea exceptiei,
depunând în acest sens note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, făcând referire la jurisprudenta
Curtii Constitutionale prin care s-a statuat că textele ce fac obiectul
exceptiei sunt constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 2 aprilie 2003, pronuntată în
Dosarul nr. 202/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina Ciobanu.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se
sustine că dispozitiile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Legea
fundamentală, deoarece “nu prevăd în mod explicit repunerea în termenul de
prescriptie a dreptului la actiune în anularea donatiei”.
În opinia autorului exceptiei ar trebui să se admită
că: “a) intră sub incidenta textului nu numai imobilele în privinta cărora s-a
obtinut desfiintarea actului de donatie înainte de intrarea în vigoare a legii,
ci si imobilele în privinta cărora desfiintarea actului se va realiza ulterior,
după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001; b) textul citat face referire nu
numai la actele de donatie care au fost sau care vor fi desfiintate pentru
nulitate absolută, ci si la actele de
donatie care au fost sau care vor fi desfiintate pentru nulitate relativă.”
Autorul exceptiei consideră, de asemenea, că textul de
lege criticat poate fi considerat constitutional numai în măsura în care este
interpretat în sensul că sunt repuse în termenul de prescriptie si persoanele
îndreptătite să solicite anularea donatiei pentru cauză de nulitate relativă.
În caz contrar, textul legal criticat ar încălca principiul egalitătii
cetătenilor în fata legii, deoarece ar institui un tratament discriminatoriu
pentru cetăteni aflati într-o situatie identică.
Instanta de judecată consideră
că exceptia este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat nu contravine
Legii fundamentale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului,
pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea
nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciază
că textul care face obiectul exceptiei este constitutional, arătând că motivele
de neconstitutionalitate a textelor legale criticate nu tin de
constitutionalitatea acestora, ci de corecta lor interpretare si aplicare.
Guvernul, în punctul său de vedere, arată, de
asemenea, că, de fapt, autorul exceptiei nu invocă o problemă de constitutionalitate a legii, ci de
interpretare si aplicare a prevederilor acesteia.
Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat
nu încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor. Se arată că
“această critică conform căreia se creează o inegalitate între persoana care
poate cere si obtine o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, prin
care să se constate nulitatea absolută a unei donatii si după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, si persoana
care nu mai poate solicita anularea unei donatii datorită împlinirii termenului
de prescriptie nu poate fi primită, pentru motivul că, potrivit Codului civil,
aceste două persoane nu au aceleasi drepturi”. Diferenta de temei juridic nu
poate fi considerată inegalitate, ea având scopul să ofere o protectie mai mare
persoanei căreia i s-a încălcat grav un drept al său.
Presedintele Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Exceptia are ca obiect dispozitiile art. 2 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a căror redactare
este următoarea:
- Art. 2 alin. (1) lit. c): “(1) În sensul
prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se întelege: [...]
c) imobilele donate statului sau altor persoane
juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, precum si alte imobile donate statului, dacă s-a
admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitătii donatiei printr-o
hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă.
Autorul exceptiei solicită ca instanta de contencios
constitutional să constate neconstitutionalitatea textului legal criticat, pe
motiv că acest text nu prevede în mod explicit repunerea în termenul de
prescriptie a dreptului la actiunea în anularea donatiei. De asemenea, acesta
solicită interpretarea într-un anumit sens a textului criticat pentru a nu fi
contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
republicată, Curtea Constitutională “se pronuntă numai asupra problemelor de
drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului.
De asemenea, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de
interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar
Constitutiei”.
Astfel, controlul exercitat de Curtea Constitutională
nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanta de control
constitutional si-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare,
ceea ce este inadmisibil, având semnificatia unei ingerinte în atributiile
Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este
unica autoritate legiuitoare a tării.
De asemenea, nu poate fi retinută nici cererea
potrivit căreia Curtea Constitutională ar trebui să constate că textul legal
criticat este neconstitutional dacă este interpretat într-un anumit sens, care
ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constitutie.
În jurisprudenta sa Curtea Constitutională a statuat
că aspectele privind situatia de fapt si justificarea drepturilor subiective
ale părtilor, precum si modul de interpretare si de aplicare a legii sunt de
competenta instantelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr.
300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
286 din 22 octombrie 1997.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al
art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 iulie 2003
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta
Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 79/2003
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr.
61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, exceptie ridicată de
reprezentantul Societătii Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în Dosarul nr.
336/2003 al Judecătoriei Petrosani.
La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin
avocat Viorel Muntean, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Avocatul prezent solicită admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, sustinând că art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002
conditionează dreptul de a proceda la contestatia la executare de depunerea
unei cautiuni, situatie care îngrădeste liberul acces la justitie. De asemenea,
prin textul contestat se aduce atingere art. 41 alin. (2) din Constitutie,
întrucât s-a instituit obligatia depunerii cautiunii doar pentru persoanele
juridice, iar persoanele fizice sunt exceptate de la această obligatie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale contestate
au mai format anterior obiectul controlului de constitutionalitate, când, prin
Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, Curtea Constitutională a respins ca nefondată
o critică similară. Până în prezent nu au intervenit elemente noi care să
determine schimbarea jurisprudentei Curtii.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 aprilie 2003, pronuntată în
Dosarul nr. 336/2003, Judecătoria Petrosani a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 din Ordonanta
Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare.
Exceptia a fost ridicată de reprezentantul Societătii
Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în dosarul de mai sus, având drept obiect
solutionarea unei contestatii la executare.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile art. 21
si art. 41 alin. (2) din Constitutia României.
Judecătoria Petrosani a
apreciat că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece
instituirea unei cautiuni de 20% din suma datorată este de natură să înlăture
liberul acces la justitie, care presupune posibilitatea oricărei persoane de a
uza de mijloacele procedurale prin care aceasta se înfăptuieste.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul
criticat nu aduce atingere art. 21 din Constitutie, în conditiile în care cei
interesati pot face contestatie la executarea silită la judecătoria în a cărei
rază teritorială se află organul de executare. Legiuitorul nu a exclus dreptul
debitorului de a se adresa justitiei, ci a instituit cuantumul unei cautiuni
pentru a se putea proceda la solutionarea cererii, fapt care nu reprezintă însă
o îngrădire a accesului liber la justitie.
De asemenea, colectarea creantelor bugetare sau a
creantelor debitorului se circumscrie interesului public pentru constituirea veniturilor statului,
iar afirmatia autorului exceptiei cu privire la încălcarea art. 41 alin. (2)
din Constitutie este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 41 alin.
(1) din Legea fundamentală, se garantează dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, iar “Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege”.
Guvernul a apreciat că instituirea în textul
contestat a cautiunii în cuantum de 20% din valoarea sumei datorate nu aduce
atingere principiului constitutional al liberului acces la justitie, ci
constituie o garantie în vederea evitării abuzurilor de drept si a exercitării
contestatiei la executare cu rea-credintă, situatii ce pot duce la
tergiversarea solutionării cauzelor si, implicit, la amânarea realizării
creantelor bugetare.
Referitor la critica neconstitutionalitătii
dispozitiilor legale mentionate în raport cu prevederile art. 41 alin. (2) din
Constitutie, Guvernul consideră că prin art. 127 din Ordonanta Guvernului nr.
61/2002 nu este afectat principiul ocrotirii proprietătii private indiferent de
titular.
Avocatul Poporului consideră că exceptia este
neîntemeiată, deoarece conditionarea formulării contestatiei la executare de
depunerea unei cautiuni constituie o garantie a desfăsurării cu celeritate a
procedurii de executare si, deopotrivă, un impediment în exercitarea abuzivă a
actiunii, în scopul tergiversării nejustificate a acesteia.
Critica de neconstitutionalitate prin raportare la
art. 41 alin. (2) din Constitutie se analizează în corelatie cu dispozitiile
art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, texte din care rezultă că
proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular,
în conditiile în care acesta se comportă ca un adevărat proprietar si nu
încalcă obligatia fundamentală de a contribui prin impozite si taxe la
cheltuielile publice. Instituirea unui regim juridic derogatoriu al
solutionării contestatiei la executare, în cazul creantelor bugetare, dă
consistentă obligatiei statului, prevăzută de art. 134 alin. (2) lit. b) din
Constitutie, de a proteja interesele nationale în activitatea economică,
financiară si valutară.
Presedintele Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din
Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind
colectarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 644 din 30 august 2002,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003, care au
următorul continut:
- Art. 127: “(1) Contestatia la executare se face
cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale
cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei
statului.
(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin.
(1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta
nu va putea fi înregistrată.
(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de
judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.”
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că
prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 21 si art.
41 alin. (2) din Constitutie, al căror continut este următorul:
- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa
justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui
drept.”;
- Art. 41 alin. (2): “Proprietatea privată este
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si
apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002
reglementează procedura colectării creantelor bugetare, care, în titlul V - “Contestatia
la executarea silită” -, stabileste conditiile concrete în care aceasta va
putea fi executată.
În ceea ce priveste critica potrivit căreia
dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate
îngrădesc accesul liber la justitie, Curtea constată că depunerea cautiunii
stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 are
rolul de a frâna actiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul
procedurii de executare silită, fără ca
prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constitutie. Contestatia
la executare constituie prin ea însăsi o cale de acces la justitie, iar
conditionarea acesteia de plata unei cautiuni constituie o măsură de asigurare
a celeritătii procedurii si de descurajare a abuzului de drept, admisibilă si
rezonabilă.
Nu poate fi primită nici critica întemeiată pe
dispozitiile art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece conditionarea
contestatiei la executare de depunerea unei cautiuni nu afectează în vreun fel
exercitarea dreptului de proprietate al contestatorului.
De altfel, prin Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 26 iunie
2003, Curtea Constitutională, în considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca
neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin.
(1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002.
Cele statuate prin decizia mentionată îsi mentin
valabilitatea, dat fiind că nu au intervenit elemente noi care să justifice
schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c), art. 145 alin. (2), art. 21 si al art. 41 alin. (2) din Constitutie, precum
si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în Dosarul nr. 336/2003 al Judecătoriei Petrosani.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie
2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI
AUTORITATEA
NATIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP
privind
aprobarea Criteriilor specifice Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu
Handicap
de
acordare a statutului de utilitate publică persoanelor juridice de drept privat
fără
scop patrimonial
Având în vedere prevederile art. 401 din
Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,
modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 37/2003,
văzând Referatul de aprobare al Biroului de integrare
profesională si relatii cu O.N.G.-urile nr. 2.022 din 18 iulie 2003,
în temeiul art. 5 alin. (4) din Ordonanta Guvernului
nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 239/2003,
presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele
cu Handicap emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) Se aprobă Criteriile specifice
Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap de acordare a statutului de
utilitate publică asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor, conform anexei
nr. 1.
(2) Se aprobă Lista documentelor solicitate
asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor în vederea recunoasterii ca fiind de
utilitate publică, prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Se aprobă modelul raportului de activitate a
asociatiei, fundatiei sau federatiei care solicită acordarea statutului de
utilitate publică, prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 2. - (1) Biroul de integrare profesională si
relatii cu O.N.G.-urile examinează, în termen de cel mult 60 de zile de la
primirea cererii, documentatia prezentată de asociatii, fundatii sau federatii,
iar în situatia în care constată îndeplinirea criteriilor si conditiilor
prevăzute de lege, întocmeste împreună cu Biroul juridic proiectul de hotărâre
a Guvernului privind recunoasterea ca fiind de utilitate publică, pe care îl
prezintă în vederea însusirii presedintelui Autoritătii Nationale pentru
Persoanele cu Handicap.
(2) În cazul în care se constată neîndeplinirea
conditiilor legale, Biroul de integrare profesională si relatii cu O.N.G.-urile
transmite persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termenul
prevăzut la alin. (1).
Art. 3. - Directiile de specialitate din cadrul
Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele
cu Handicap,
Constantin Stoenescu
Bucuresti,
18 iulie 2003.
Nr. 302.
ANEXA Nr.
1
de acordare a statutului de utilitate publică
asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor care desfăsoară activităti în sfera
de competentă a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap
Criterii specifice de acordare a statutului de utilitate
publică:
a) activitatea acesteia se desfăsoară în interes general sau comunitar,
după caz:
|
Criterii |
Documentele
care se analizează (se
notează da/nu) |
Îndeplinirea
criteriului |
||||
|
1 |
2 |
3 |
||||
|
1.
Activitatea de interes public general si/sau comunitar se desfăsoară în sfera
de competentă a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, conform
Strategiei nationale privind protectia specială si integrarea socială a
persoanelor cu handicap din România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.215/2002, si Planului national de actiune pentru 2003-2006. |
Statutul,
actul constitutiv, regulamentul intern de functionare, pct. 2 din raportul de
activitate |
|
||||
|
2. În
obiectul de activitate, activitătile de interes public general si/sau
comunitar care se desfăsoară în sfera de competentă a Autoritătii Nationale
pentru Persoanele cu Handicap sunt preponderente în raport cu activitătile în
interes personal nepatrimonial al asociatiilor si fundatiilor. |
Idem |
|
||||
|
3. Nu
desfăsoară activităti angajate politic în mod partizan, inclusiv acela de
sprijinire sau promovare a unor partide ori aliante politice sau electorale,
candidati în alegeri ori persoane care ocupă functii de demnitate publică. |
Idem |
|
||||
|
4.
Durata de functionare, conform statutului, permite desfăsurarea pe durată
nedeterminată a unor activităti de interes general si/sau comunitar. |
Statutul,
actul constitutiv |
|
||||
|
b)
functionează de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele
stabilite: |
||||||
|
|
Indicatorii de realizare a criteriului |
Documentele care se analizează |
Realizarea indicatorului (se notează da/nu) |
Îndeplinirea criteriului (se notează da/nu) |
||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
||
|
1.
Asociatia sau fundatia face dovada bunei desfăsurări a activitătii organelor
de conducere, administrare si control, în conformitate cu prevederile
statutare si cu regulamentul intern de functionare. |
a)
Definirea clară a organelor de conducere, administrare si control |
Statutul,
organigrama, pct. 3.1 din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
b)
Existenta rapoartelor, proceselor-verbale, care atestă functionarea organelor
de conducere, administrare si control |
Pct.
3.2 din raportul de activitate, copii de pe documente |
|
|
||
|
|
c) În
statut sau în regulamentul intern de functionare există prevederi referitoare
la solutionarea conflictelor de interes apărute în activitatea asociatiei/fundatiei. |
Statutul,
regulamentul intern de functionare |
|
|
||
|
|
d)
Ponderea personalului calificat angajat cu caracter permanent |
Pct.
3.1, 3.3 din raportul de activitate |
|
|
||
|
2.
Asociatia sau fundatia face dovada functionării în conformitate cu legislatia
în vigoare. |
a)
Depunerea formularelor situatiilor financiare la administratia financiară din
raza anuale teritorială în care asociatia sau fundatia îsi are sediul |
Copii
de pe formularele situatiilor financiare anuale depuse |
|
|
||
|
|
b)
Plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare
datorate creditorilor bugetari |
Certificate
constatatoare privind îndeplinireaobligatiilor exigibile de plată a
impozitelor si taxelor către stat, inclusiv a celor locale, precum si a
contributiilor pentru asigurările sociale de stat, asigurările sociale de
sănătate, asigurările de somaj |
|
|
||
|
|
c)
Personalul este încadrat în conformitate cu legislatia în vigoare. |
Pct.
3.3 din raportul de activitate si certificateconstatatoare privind
îndeplinirea obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către
stat, inclusiv a celor locale, precum si a contributiilor pentru asigurările
sociale de stat, asigurările sociale de
sănătate, asigurările de somaj |
|
|
||
|
|
d) Are
autorizatiile necesare în vederea desfăsurării activitătilor statutare. |
Autorizatiile
administrative conforme cu legislatia în vigoare si/sau acordurile necesare
desfăsurării activitătilor, copii de pe documente |
|
|
||
|
3.
Asociatia sau fundatia dispune de resurse financiare, materiale si umane
adecvate functionării organizatiei. |
a)
Dispune de un sediu adecvat si de dotări destinate în excluivitate realizării
activitătilor de interes general si/sau comunitar. |
Pct. 1
din raportul de activitate, copie de pe document |
|
|
||
|
|
b) A dezvoltat în
teritoriu filiale sau puncte de lucru
adecvate realizării de
activităti de inte- res general ori
comunitar (în cazul asociatiilor
si fundatiilor care desfăsoară
activităti de interes general). |
Pct. 3.7 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
c) Resursele
financiare de care dispune permit
realizarea activitătilor de
interes general si/sau comunitar. |
Pct. 4 din raportul
de activitate, copii de pe documentele
contabile |
|
|
||
|
|
d) Personalul are
pregătire profesională si
experientă în domeniul de
activitate. |
Pct. 3.3, 3.4 din
raportul de activitate |
|
|
||
|
4. Asociatia,
fundatia sau federatia face dovada unei bune comunicări si colaborări cu
cetătenii, beneficiarii serviciilor, alte organizatii neguvernamentale si
institutii publice. |
a) Utilizează un
mijloc constant de informare
referitor la serviciile si activitătile derulate. |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
b) Parteneriat cu
alte organizatii neguvernamentale, institutii publice etc. în vederea
dezvoltării de activităti comune si/sau finantării acestor activităti |
Documente care
atestă parteneriatul cu alte asociatii,
fundatii, institutii publice etc. si pct. 3.6 din raportul de activitate |
|
|
||
|
5. Obiectivele de
interes general si/sau comunitar realizate au fost semnificative în raport cu
obiectivele de aceeasi natură stabilite prin actul constitutiv sau statut. |
A realizat mai mult
de jumătate din numărul obiectivelor de interes general si/sau omunitar stabilite prin
actul constitutiv sau statut. |
Pct. 2, 3.5 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
6. Activitătile de
interes general si/sau comunitar realizate sunt de utilitate publică,
respectiv scopurile vizate sunt benefice. |
În domenii de
interes general si/sau comunitar, activitătile desfăsurate au
condus la rezultate reale si
benefice pentru comunitate, grupul de persoane. |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
c) a desfăsurat
activitate anterioară semnificativă, prin derularea unor programe ori
proiecte specifice scopului său, însotite de situatiile financiare anuale si
bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii
cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publică: |
||||||
|
1. Activitătile
desfăsurate anterior au fost adecvate îndeplinirii obiectivelor statutare. |
Activitătile
desfăsurate au condus la îndeplinirea obiectivelor de interes general si/sau
comunitar prevăzute în statut. |
Statutul, pct. 2 si
Fisa activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
2. Dezvoltă
programe, proiecte specifice. |
a) Dezvoltă si
îmbogăteste, prin proiecte
specifice, activitătile de interes general si/sau comunitar, serviciile
acordate, în functie de evaluarea periodică a acestora. |
Pct. 3.5 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
b) Numărul de
beneficiari ai aceluiasi serviciu
nu s-a diminuat cu mai mult de 10% fată de anul precedent. a) Utilizează
resurse umane |
Pct. 3.3 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
3. Sustenabilitatea
activitătilor, serviciilor, din punct de vedere tehnic, patrimonial, al
grupului de beneficiari |
a) Utilizează
resurse umane adecvate activitătilor desfăsurate: - personal
calificat în specialitate; - personal angajat
cu normă întreagă; - dezvoltă politici
de formare si dezvoltare a personalului si a voluntarilor. |
Pct. 3.3 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
b) Utilizează
metodologii de lucru adecvate
serviciilor oferite: tehnici, metode, instrumente de evaluare, respectarea
legislatiei. |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
c) Are capacitatea
de auto-finantare a serviciilor dezvoltate de cel putin 10% din
costul total al acestora. |
Pct. 4 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
d) Are capacitatea
de a atrage mai multe surse de finantare. |
Pct. 4 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
e) Dispune de
dotările materiale adecvate desfăsurării serviciilor. |
Pct. 4 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
f) Serviciile
oferite se desfăsoară cu consimtământul beneficiarilor si,
după caz, cu aportul beneficiarilor în realizarea acestora. |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
g) Serviciile
oferite se desfăsoară cu acordul si, după caz, cu aportul comunitătii locale |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
|
h) Există rezultate
ale serviciilor. |
Fisa activitătilor
din raportul de activitate |
|
|
||
|
4. Situatiile financiare
anuale si bugetele de venituri si cheltuieli reflectă desfăsurarea
activitătilor de interes general sau comunitar. |
a) Concordanta
între prevederile bugetului de venituri si cheltuieli si datele reflectate în situatiile
financiare anuale |
Pct. 4 din raportul
de activitate, bugetul de venituri si
cheltuieli si situatiile financiare anuale |
|
|
||
|
|
b) Cheltuieli
adecvate activitătilor desfăsurate |
Pct. 4 si Fisa
activitătilor din raportul de activitate, bugetul
de venituri si cheltuieli si situatiile financiare
anuale |
|
|
||
|
|
c) Cheltuieli în
concordantă cu veniturile obtinute |
Pct. 4 din raportul
de activitate, bugetul de venituri si
cheltuieli si situatiile financiare anuale |
|
|
||
|
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare din cei 3 ani anteriori
este cel putin egală cu valoarea patrimoniului initial: |
||||||
|
Criteriu |
Documentele care se analizează |
Îndeplinirea indicatorului |
||||
|
Valoarea activului
patrimonial pe fiecare din cei 3 ani anteriori nu a scăzut sub valoarea
patrimoniului initial. |
Pct. 4 din raportul
de activitate, bugetul de venituri
si cheltuieli si situatiile
financiare anuale |
|
||||
solicitate asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor
în vederea recunoasterii ca fiind de utilitate publică
1. Date privind asociatia/fundatia/federatia
Denumirea asociatiei/fundatiei/federatiei:
Denumirea abreviată (dacă este cazul):
Tipul de organizatie: (asociatie/fundatie/federatie)
Sediul: adresa:
tel./fax:
e-mail:
situatia juridică:
suprafata totală (m2):
numărul de încăperi:
Dobândirea personalitătii juridice:
- în temeiul Legii nr. 21/1924:
- nr. dosarului la dobândirea personalitătii juridice:
- sentinta civilă de dobândire a personalitătii
juridice:
- sentinte civile care autorizează modificările
actului constitutiv si/sau statutul:
- nr.:
- eliberată de:
- data:
- în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
26/2000:
- certificate de înscriere în Registrul asociatiilor
si fundatiilor: - nr.:
- data:
Codul fiscal nr.
anul , eliberat de ………………..
Cont bancar nr.
deschis la banca …………………, adresa băncii
Numele persoanei/persoanelor cu drept de semnătură:
Persoane fizice/juridice - membrii asociatiei
la constituire: - fondator/fondatori
2. Obiectivul de activitate prevăzut în statut
Scop: (se defineste în conformitate cu art. din statut)
Obiectivele stabilite în statut:
- de interes general (dezvoltare socială, asistentă
socială specială pentru persoanele cu handicap, sprijinul persoanelor cu
handicap);
- de interes comunitar, respectiv în interesul public
al unei comunităti si/sau al unor grupuri de persoane fizice ori juridice care
urmăresc un obiectiv comun sau au aceleasi opinii, aceeasi cultură, orientare
religioasă, socială, profesională si altele.
Activităti de interes general Grupul sau comunitar
tintă prevăzute în statut
În conformitate cu art. ...
3. Date privind organizarea si functionarea
3.1. Organizarea asociatiei/fundatiei/federatiei:
- organe de conducere (numele, prenumele, adresa,
profesia, alese/numite):
- organe de administrare (numele, prenumele, adresa,
profesia, alese/numite):
- organe de control (numele, prenumele, adresa,
profesia, alese/numite):
3.2. Informatii privind functionarea
asociatiei/fundatiei/federatiei (pe ultimii 3 ani):
- activitatea organelor de conducere:
- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale
nr./data
- alte documente (specificati)
- activitatea organelor de administrare:
- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale
nr./data
- alte documente (specificati)
1. Raportul de activitate pe ultimii 3 ani, în
conformitate cu modelul prezentat, obligatoriu în două exemplare
dactilografiate
2. Actul constitutiv, statutul si, după caz, actele
aditionale la acestea
3. Dovada dobândirii personalitătii juridice si, după
caz, a înregistrării modificărilor actului constitutiv si/sau statutului în
Registrul asociatiilor si fundatiilor sau în Registrul federatiilor
4. Dovada privind bonitatea asociatiei, a fundatiei
sau a federatiei, emisă de banca la care are deschis contul
5. Ultimul extras de cont bancar
6. Dovada privind situatia juridică a sediului
asociatiei, al fundatiei sau al federatiei si a sediului ori sediilor unde se
desfăsoară activitătile pentru care solicită recunoasterea
7. Situatiile financiare anuale depuse la
administratia financiară pe ultimii 3 ani
8. Bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3
ani, aprobate de organul de conducere
9. Certificate constatatoare privind îndeplinirea
obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv a
celor locale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de stat,
asigurările sociale de sănătate, asigurările de somaj (formulare-tip eliberate
de autoritătile competente)
10. Autorizatiile administrative conforme cu
legislatia în vigoare si/sau acordurile necesare desfăsurării activitătilor
11. Regulamentul intern de functionare
12. Organigrama asociatiei, fundatiei sau federatiei
13. Raportul comisiei de cenzori, pe ultimii 3 ani
14. Documente care atestă parteneriatul cu alte
asociatii, fundatii, institutii publice
15. Numele si adresa persoanelor fizice, respectiv
denumirea si sediul persoanelor juridice cu care asociatia sau fundatia
colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate
pentru care solicită recunoasterea
16. Declaratie pe proprie răspundere a presedintelui,
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în
declaratii, privind veridicitatea informatiilor cuprinse în raport, a faptului
că organizatia nu a desfăsurat activităti ilicite sau contrare ordinii publice
ori bunelor moravuri si nu are sume neachitate la scadentă către persoane
fizice sau juridice
17. În cazul federatiilor care solicită recunoasterea
ca fiind de utilitate publică, dovada că cel putin două treimi din numărul
asociatiilor si fundatiilor care le alcătuiesc sunt de utilitate publică
NOTĂ:
Documentele de la pct. 1, 9 si 16 se solicită în
original.
Documentele de la pct. 2-8, 10-15 si 17 se solicită în
copie.
RAPORT DE ACTIVITATE
PE ULTIMII 3 ANI
a asociatiei, fundatiei sau federatiei care solicită
acordarea statutului de utilitate publică
- activitatea organelor de control:
- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale
nr./data
- alte documente (specificati)
3.3. Personalul administrativ al organizatiei (în
ultimii 3 ani):
- contract de muncă:
- cu contract de muncă cu timp partial:
- nr. de voluntari:
3.4. Dezvoltarea resurselor umane (programe de formare
a personalului organizate de diferite asociatii/ fundatii/federatii pe ultimii
3 ani):
- asociatia/fundatia/federatia:
- domeniul:
- nr. de persoane:
Programe pentru atragerea de voluntari (în ultimii 3
ani):
- nr. de participanti:
- nr. de voluntari atrasi:
3.5. Activităti de interes general sau comunitar
realizate (în ultimii 3 ani):
- denumirea activitătii, în conformitate cu fisa
activitătilor:
- nr. de beneficiari:
3.6. Principalele mijloace de comunicare si informare
utilizate (în ultimii 3 ani):
- tipul activitătii:
3.7. Dezvoltare teritorială:
- filiale:
- puncte de lucru:
- judet/localitate/telefon:
- persoană de contact:
- nr. de membri asociati sau personal al fundatiei:
- anul înfiintării:
3.8. Afiliere la nivel national:
- denumirea si adresa organismului national:
- documentul care atestă afilierea:
- data afilierii:
3.9. Afiliere internatională (documentul care atestă
afilierea, anul, tipul de afiliere):
- membru deplin:
- membru asociat:
- alte specificatii:
3.10. Premii, nominalizări, alte forme de recunoastere
a activitătii:
- denumirea:
- anul:
- institutia care a acordat/recunoscut activitatea:
4. Resurse materiale si financiare
Patrimoniul (în conformitate cu ultima balantă
contabilă), total valoare, din care:
a) Total imobilizări corporale, din care:
- constructii:
- terenuri:
- alte mijloace: - mobilier
- echipament
- altele
- mijloace de transport:
- imobilizări corporale în curs:
b) Total disponibilităti bănesti, din care:
- lei:
- valută:
Venituri (în conformitate cu ultima balantă
contabilă), total valoare, din care:
- resurse obtinute de la bugetul de stat:
- resurse obtinute de la bugetul local:
- cotizatiile membrilor:
- dividendele societătilor comerciale înfiintate:
- dobânzile si dividendele rezultate din plasarea
sumelor disponibile:
- venituri realizate din activităti economice proprii:
- donatii, sponsorizări sau legate:
- finantări, granturi:
Miscarea patrimonială (valoare activ în mii lei, în
ultimii 3 ani):
Proiecte desfăsurate cu finantare externă (pe ultimii
3 ani):
- perioada/anul:
- denumirea programului:
- valoarea:
- finantator:
Proiecte subventionate de la bugetul de stat/local (în
ultimii 3 ani):
- perioada/anul:
- denumirea programului:
- valoarea:
- temeiul legal si sursa subventiei:
Societăti comerciale înfiintate:
- denumirea:
- anul înfiintării:
- obiectul de activitate:
- adresa:
- codul fiscal:
ANEXĂ
la
raportul de activitate pe ultimii 3 ani
FISA Nr.
privind activitătile în interes general si/sau
comunitar desfăsurate
1. Denumirea activitătii:
2. Scop:
3. Obiective:
4. Durată (limitată/nelimitată):
5. Aria de desfăsurare (locală, judeteană, natională):
6. Categoria de persoane beneficiare:
- nr. de beneficiari:
- caracteristici socioeconomice ale grupului tintă:
7. Precizati modalitatea de selectare a beneficiarilor
activitătilor
8. Descrieti modalitătile prin care proiectul si-a
propus implicarea beneficiarilor în activitătile desfăsurate în beneficiul
acestora
9. Descrieti activitătile/serviciile desfăsurate si
metodologiile de lucru utilizate
10. Resurse umane utilizate (contract de
muncă/conventie civilă/voluntari):
- nr. total, din care: conducere:
executie:
Numele persoanei care conduce si administrează
activitatea:
11. Costul programului, proiectului pe toată durata
finantării sau, după caz, costul anual al serviciului, în conformitate cu
cheltuielile din anul precedent depunerii documentatiei, în mii lei, din care:
- contributia organizatiei:
- subventii de la bugetul de stat:
- subventii de la bugetul local:
- contributii ale partenerilor externi:
- contributii ale beneficiarilor:
12. Costul lunar al serviciului, pe beneficiar:
13. Parteneri implicati (forma parteneriatului):
14. Autorizatii necesare desfăsurării activitătii:
- institutia care a eliberat autorizatia:
- nr. documentului/data:
15. Evaluarea activitătilor, metode utilizate:
- când a avut loc evaluarea:
- cine a evaluat activitatea:
- măsuri luate în urma evaluării:
16. Rezultatele activitătii (specificati indicatorii
de performantă utilizati):
17. Efectele benefice ale activitătii la nivelul
comunitătii:
- modalitătile de informare a comunitătii privind
activitătile si rezultatele acestora:
- alte comentarii privind activitatea desfăsurată:
Numele persoanei desemnate pentru a oferi informatii
suplimentare:
Numele si prenumele presedintelui
asociatiei/fundatiei:
Data/semnătura/stampila
ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE
COMISIA
NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
pentru
aprobarea Regulamentului nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare
si alte instrumente financiare
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1), (3)
si (15) si ale art. 8 din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată si
modificată prin Legea nr. 514/2002,
în baza dispozitiilor cap. 1 si 2 din cadrul titlului
III si ale art. 182 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind
valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele
reglementate, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002,
în temeiul hotărârilor Parlamentului României nr.
19/2001, 17/2002 si 31/2002,
în baza hotărârii Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare din sedinta din data de 5 iunie 2003,
presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare emite
următorul ordin:
Art. 1. - La data prezentului ordin se aprobă
Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare si alte
instrumente financiare, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în
vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Directia emitenti din cadrul Directiei
generale piată de capital si Secretariatul general vor asigura ducerea la
îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
Bucuresti, 25
iunie 2003.
Nr. 27.
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.