MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 571         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 8 august 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 294 din 8 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal

 

            Decizia nr. 295 din 8 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată

 

            Decizia nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

            Decizia nr. 313 din 10 iulie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            302. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Criteriilor specifice Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap de acordare a statutului de utilitate publică persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

            27. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare si alte instrumente financiare

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 294

din 8 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal, exceptie ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

La apelul nominal răspunde Radu Constantinescu, personal si prin avocat Dan Constantinescu, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul prezent depune la dosar concluzii scrise si solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece art. 248 din Codul penal nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, tinând cont de faptul că infractiunea ce constituie obiectul prezentei exceptii este o infractiune de serviciu si nu o infractiune împotriva patrimoniului.

Partea prezentă, Radu Constantinescu, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, fiind de acord cu concluziile depuse de apărătorul său.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, motivat de faptul că textul prevăzut de art. 248 din Codul penal nu face nici o distinctie între tipul de proprietate, iar infractiunea face parte din categoria celor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 10 martie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 234/2002, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal.

            Exceptia a fost ridicată de inculpata Maria Daniela Silvia, cercetată în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvârsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijentă în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale si uz de fals, prevăzute si pedepsite de art. 248, art. 249 alin. 1, art. 288 alin. 2 si art. 291 din Codul penal.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că textul criticat aduce atingere dreptului fundamental privind protectia proprietătii private, care vizează ocrotirea acesteia în mod egal de lege si indiferent de titular. Astfel, partea finală a textului art. 248 din Codul penal, definind cel de-al doilea rezultat alternativ al continutului infractiunii ca o pagubă cauzată patrimoniului unei categorii de unităti, nu face nici o distinctie între proprietatea publică si cea privată, supunând aceleiasi ocrotiri speciale atât partea din patrimoniu care constituie proprietate publică, cât si cea care constituie proprietate privată.

            Incriminarea diferentiată - evident mai gravă – a infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice si în situatia în care rezultatul faptei îl constituie o pagubă în proprietatea privată încalcă dreptul fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie, constând în ocrotirea în mod egal a proprietătii private, indiferent de titular.

            Judecătoria Mangalia a apreciat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât autorul acesteia încearcă să obtină schimbarea încadrării juridice dintr-o infractiune pedepsită mai aspru (art. 248 din Codul penal) într-o infractiune mai blândă (art. 246 din Codul penal). În cauza de fată nu interesele personale au fost afectate de modul de îndeplinire a atributiilor proprii de serviciu ale inculpatei, ci interesele publice, întrucât sunt angajate fondurile publice ale primăriei, iar inculpata are calitatea de functionar public, angajat al unei institutii publice, pozitie care impune o anumită conduită profesională si o exigentă sporită în gestionarea banului public.

            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate

cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

            Guvernul a considerat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 din Codul penal, este o infractiune de serviciu si nu una contra patrimoniului. Valoarea socială apărată, în principal, prin incriminarea si sanctionarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al activitătii persoanelor juridice de drept public, indicate în art. 145 din Codul penal.

            Existenta infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este conditionată de producerea de către functionarul public, respectiv de către un functionar, fie a unei tulburări însemnate a bunului mers al unei unităti la care se referă art. 145 din Codul penal, fie a unei pagube aduse persoanei juridice de drept public, respectiv persoanei juridice de drept privat.

            Critica formulată de autoarea exceptiei în legătură cu distinctia dintre proprietatea publică si cea privată nu pre- zintă interes pentru calificarea faptei săvârsite ca infractiune prevăzută la art. 248 din Codul penal, întrucât infractiunea există chiar dacă prin fapta săvârsită nu s-a produs o pagubă.

            Avocatul Poporului a considerat că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece tulburareaînsemnată a bunului mers al unui organ sau al unei autorităti publice, institutii publice ori altei persoane juridice de interes public sau producerea unei pagube patrimoniului

acestora are, de regulă, consecinte sociale negative mai mari, fapt care justifică un regim sanctionator mai sever.

            Totodată, legiuitorul poate stabili o represiune diferită si pentru faptele prin care se produc pagube cu caracter patrimonial, fără a face distinctie după cum bunurile în legătură cu care s-au produs pagubele apartin statului sau altor subiecte.

            Pe cale de consecintă, sanctionarea mai aspră a abuzului în serviciu contra intereselor publice constituie o optiune de politică legislativă de competenta exclusivă a Parlamentului, optiune care nu poate fi cenzurată de Curtea Constitutională.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 248 din Codul penal, care au următorul continut:

            - Art. 248: “Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

            Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că dispozitiile legale contravin art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie, al căror continut este următorul:

            - Art. 41 alin. (2) teza întâi: “Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că art. 248 din Codul penal face parte din titlul VI “Infractiuni care aduc atingere unor activităti de interes public sau altor activităti reglementate de lege” cap. I “Infractiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul” si incriminează fapta functionarului public care în exercitiul atributiilor de serviciu, cu intentie, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzează o pagubă sau o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte institutii care intră sub incidenta dispozitiilor art. 145 din Codul penal.

Referirea la producerea unei pagube în patrimoniul subiectelor pasive ale infractiunii nu are semnificatia înzestrării acestei infractiuni cu o dublă natură juridică, si anume cea de infractiune de serviciu si cea de infractiune contra patrimoniului, fapta rămânând, evident, o infractiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, ci descrie una dintre cele două urmări imediate alternative prevăzute de lege - prima fiind “o tulburare însemnată a bunului mers” al organului, institutiei sau unitătii - pentru ca fapta să constituie infractiune.

De altfel, chiar admitând că prin art. 248 din Codul penal se urmăreste si apărarea proprietătii, se constată că textul nu face nici o diferentiere între proprietatea publică si cea privată, asa cum fără temei se sustine în motivarea exceptiei, abuzul functionarului public pedepsindu-se la fel, indiferent dacă are ca urmare producerea unei pagube în patrimoniul public sau în proprietatea privată a unei unităti dintre cele prevăzute de art. 145 din Codul penal.

În consecintă, nu poate fi primită critica formulată în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul că, prin continutul său, art. 248 din Codul penal contravine principiului constitutional al ocrotirii egale a proprietătii private, indiferent de titular.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 din Codul penal, exceptie ridicată de Maria Daniela Silvia în Dosarul nr. 234/2002 al Judecătoriei Mangalia.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 295

din 8 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de Victor Trută în Dosarul nr. 2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece, privitor la art. 189 din Codul de procedură penală, accesul la justitie nu înseamnă gratuitate, iar art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, nu limitează competenta de examinare a constitutionalitătii textelor contestate, ci introduce numai anumite conditii de admisibilitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 2.597/P/2002, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată.

Exceptia a fost ridicată în dosarul de mai sus de partea vătămată Victor Trută.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că art. 189 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale prevăzute de art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24 si 51, iar prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, înfrâng dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie. În cererea adresată instantei de judecată Victor Trută nu si-a motivat exceptia ridicată, limitându-se doar la enumerarea textelor din Legea fundamentală pe care se întemeiază. Ulterior, prin notele scrise depuse la dosar, a sustinut că textele de lege criticate încalcă, pe lângă dispozitiile constitutionale mentionate, si prevederile art. 4, 16 si 21 din Constitutie, precum si dispozitiile art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 1-7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Astfel, în opinia autorului, dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală “nu prevăd obligativitatea motivării în concret si verificabil a cuantumului cheltuielilor judiciare la care este obligat justitiabilul”, ceea ce duce la imposibilitatea părtii interesate de a formula o apărare adecvată împotriva cuantumului stabilit în mod “arbitrar si exagerat” de instanta de judecată, cu consecinta directă a încălcării principiului egalitătii în drepturi si a încălcării dreptului la un proces echitabil.

Autorul exceptiei a precizat, de asemenea, că art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, încalcă dispozitiile constitutionale privind competenta Curtii Constitutionale, principiul egalitătii în drepturi, dreptul la apărare si celelalte dispozitii enumerate mai sus, întrucât, pentru aceeasi exceptie de neconstitutionalitate invocată de acelasi justitiabil sau de mai multi justitiabili, instantele de judecată se pronuntă diferit cu privire la sesizarea Curtii Constitutionale.

Tribunalul Galati - Sectia penală a opinat în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, stabileste acele situatii în care instantele se pot pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate, putând să le respingă ca inadmisibile, inadmisibilitate ce rezultă din aceea că dispozitiile legale a căror constitutionalitate se contestă nu au legătură cu solutionarea cauzei si că, atât timp cât acestea nu interesează cauza, nu se justifică sesizarea Curtii, deoarece s-ar ajunge la o tergiversare a procesului.

Referitor la critica având ca obiect prevederile art. 189 din Codul de procedură penală, instanta a apreciat că prin dispozitia de obligare la plata cheltuielilor judiciare a părtii care a determinat, în mod nejustificat, efectuarea acestor cheltuieli nu sunt încălcate dispozitiile constitutionale invocate, întrucât Legea fundamentală permite oricărei persoane liberul acces la justitie pentru apărarea unui drept al său sau a unui interes legitim, dar, pe de altă parte, cetătenii nu beneficiază doar de drepturile si libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, ci au si obligatiile prevăzute de acestea.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, în virtutea art. 21 din Constitutie, orice persoană se poate adresa în mod liber justitiei pentru apărarea oricărui drept sau interes legitim. Constitutia oferă suficiente garantii cu privire la egalitatea cetătenilor în fata legii, la asigurarea îndeplinirii întocmai si cu bună-credintă a obligatiilor statului român referitoare la tratatele la care este parte, precum si la dreptul la apărare, garantii ce rezultă din prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1) si ale art. 24 din Constitutie.

Folosind exprimarea sinterese legitime”, textul constitutional obligă justitia să ocrotească numai interesele întemeiate pe lege. Punerea în sarcina părtii care nu si-a dovedit caracterul legitim al pretentiilor sale a cheltuielilor ocazionate de solutionarea cauzei nu poate fi apreciată, în consecintă, ca o încălcare a dispozitiilor din tratatele la care România este parte.

Referitor la neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, presedintele Camerei Deputatilor a opinat în sensul respingerii exceptiei ridicate, deoarece motivarea invocată în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate este nefondată si nu are legătură cu rezolvarea pricinii.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, întrucât cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Textul de lege criticat nu opreste partea interesată să apeleze la justitie si să se prevaleze de toate garantiile procesuale specifice unei societăti democratice.

Cu privire la sustinerea potrivit căreia art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, ar înfrânge prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie, Guvernul arată că legiuitorul are competenta exclusivă de a stabili regulile de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie.

Avocatul Poporului consideră neîndoielnică solutia ca pentru cheltuieli făcute de organele judiciare, în baza unei plângeri prealabile care s-a dovedit a fi neîntemeiată, să răspundă partea vătămată, în baza unei culpe procesuale.

În ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, în raport cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului consideră că atât Constitutia, cât si Legea nr. 47/1992 recunosc instantelor judecătoresti numai dreptul de a sesiza Curtea Constitutională cu exceptiile de neconstitutionalitate invocate în fata lor, nu si dreptul de a se pronunta asupra acestora. Împrejurarea că instanta de judecată poate să respingă exceptia ca inadmisibilă, fără a mai sesiza Curtea Constitutională, nu constituie o substituire a instantei în competenta Curtii Constitutionale, cu atât mai mult cu cât împotriva încheierii instantei partea interesată poate exercita căile de atac prevăzute de lege.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, al căror continut este următorul:

- Art. 189 din Codul de procedură penală: “Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfăsurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părti.”;

- Art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată:

“(1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei. (2) Exceptia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părti sau, din oficiu, de către instanta de judecată.

(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a căror constitutionalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale.

(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti. Dacă exceptia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând si sustinerile părtilor, precum si dovezile necesare.

(5) Pe perioada solutionării exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspendă.

(6) Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că pevederile legale mentionate încalcă dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24, 51 si ale art. 144 lit. c) din Constitutia României, al căror continut este următorul:

- Art. 1 alin. (3): “România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme si sunt garantate.”;

- Art. 11: “(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai si cu bună-credintă obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”;

- Art. 15: “(1) Cetătenii beneficiază de drepturile si libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevăzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale.”;

- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;

- Art. 51: “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”;

- Art. 144 lit. c): “Curtea Constitutională are următoarele atributii: [...]

c) hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, care reglementează modalitatea de acoperire a cheltuielilor judiciare, Curtea Constitutională constată că motivele invocate în sustinerea acestei exceptii sunt neîntemeiate. Din continutul prevederilor constitutionale citate de autorul exceptiei nu rezultă că justitia este un serviciu gratuit. Pe de altă parte, având în vedere datoria cetătenilor de a respecta legile, obligarea părtilor în procesul penal de a suporta cheltuielile de judecată - a inculpatului atunci când prin săvârsirea infractiunii sau prin comportamentul său procesual a determinat actiunea justitiei si implicit efectuarea unor cheltuieli inerente judecătii, a celorlalte părti atunci când sunt responsabile civilmente alături de inculpat sau când au formulat acuzatii ori pretentii nejustificate - este legitimă, căci se întemeiază pe culpa acestora, adică pe lipsa lor de respect fată de lege si de principiile dreptului.

Prin plata cheltuielilor judiciare în conditiile prevăzute de Codul de procedură penală nu este împiedicat si nici restrâns accesul la justitie, deoarece, de regulă, sumele necesare sunt avansate de stat, iar în cazurile în care se solicită ca plata să o facă părtile chiar în cursul procesului - de exemplu în cazul unor expertize solicitate de părtile civile ori de părtile responsabile civilmente -, refuzul acestora nu împiedică desfăsurarea procesului si nu înlătură obligarea organului judiciar de a solutiona cazul în mod concret, echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 144 lit. c), Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor”. În aplicarea acestor dispozitii, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede: “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.”

Rezultă că în cadrul controlului constitutionalitătii legilor, prevăzut de dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, sesizarea instantei de contencios constitutional în vederea declansării controlului poate fi făcută numai pe calea ridicării exceptiei de neconstitutionalitate în fata instantei judecătoresti, cu conditia ca solutionarea cauzei să depindă de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonantă criticată ca neconstitutională.

Curtea constată că textul de lege criticat nu este determinant în judecarea si solutionarea cauzei. În această situatie, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanta de judecată, printr-o încheiere motivată, trebuia să respingă exceptia ca inadmisibilă, fără a mai sesiza Curtea Constitutională. Această procedură nu determină încălcarea competentei Curtii Constitutionale de către instanta de judecată, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, ci doar pronuntarea, în situatiile date, asupra oportunitătii sesizării Curtii Constitutionale. În consecintă, sub acest aspect exceptia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

De altfel, prin Decizia nr. 316 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 12 decembrie 2002, Curtea Constitutională, în considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate având ca obiect prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 1 alin. (3), al art. 11, 15, 20, 24 si 51 din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Victor Trută în Dosarul nr. 2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penală.

2. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 312

din 10 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal este prezentă autoarea exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Argentina Ciobanu solicită admiterea exceptiei, depunând în acest sens note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statuat că textele ce fac obiectul exceptiei sunt constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 aprilie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 202/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina Ciobanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine că dispozitiile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece “nu prevăd în mod explicit repunerea în termenul de prescriptie a dreptului la actiune în anularea donatiei”.

În opinia autorului exceptiei ar trebui să se admită că: “a) intră sub incidenta textului nu numai imobilele în privinta cărora s-a obtinut desfiintarea actului de donatie înainte de intrarea în vigoare a legii, ci si imobilele în privinta cărora desfiintarea actului se va realiza ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001; b) textul citat face referire nu numai la actele de donatie care au fost sau care vor fi desfiintate pentru nulitate  absolută, ci si la actele de donatie care au fost sau care vor fi desfiintate pentru nulitate relativă.”

Autorul exceptiei consideră, de asemenea, că textul de lege criticat poate fi considerat constitutional numai în măsura în care este interpretat în sensul că sunt repuse în termenul de prescriptie si persoanele îndreptătite să solicite anularea donatiei pentru cauză de nulitate relativă. În caz contrar, textul legal criticat ar încălca principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, deoarece ar institui un tratament discriminatoriu pentru cetăteni aflati într-o situatie identică.

Instanta de judecată consideră că exceptia este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată  presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că textul care face obiectul exceptiei este constitutional, arătând că motivele de neconstitutionalitate a textelor legale criticate nu tin de constitutionalitatea acestora, ci de corecta lor interpretare si aplicare.

Guvernul, în punctul său de vedere, arată, de asemenea, că, de fapt, autorul exceptiei nu invocă o problemă de  constitutionalitate a legii, ci de interpretare si aplicare a prevederilor acesteia.

Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat nu încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor. Se arată că “această critică conform căreia se creează o inegalitate între persoana care poate cere si obtine o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, prin care să se constate nulitatea absolută a unei donatii si după intrarea în  vigoare a Legii nr. 10/2001, si persoana care nu mai poate solicita anularea unei donatii datorită împlinirii termenului de prescriptie nu poate fi primită, pentru motivul că, potrivit Codului civil, aceste două persoane nu au aceleasi drepturi”. Diferenta de temei juridic nu poate fi considerată inegalitate, ea având scopul să ofere o protectie mai mare persoanei căreia i s-a încălcat grav un drept al său.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Exceptia are ca obiect dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a căror redactare este următoarea:

- Art. 2 alin. (1) lit. c): “(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se întelege: [...]

c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si alte imobile donate statului, dacă s-a admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitătii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă.

Autorul exceptiei solicită ca instanta de contencios constitutional să constate neconstitutionalitatea textului legal criticat, pe motiv că acest text nu prevede în mod explicit repunerea în termenul de prescriptie a dreptului la actiunea în anularea donatiei. De asemenea, acesta solicită interpretarea într-un anumit sens a textului criticat pentru a nu fi contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională “se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”.

Astfel, controlul exercitat de Curtea Constitutională nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanta de control constitutional si-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificatia unei ingerinte în atributiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, este unica autoritate legiuitoare a tării.

De asemenea, nu poate fi retinută nici cererea potrivit căreia Curtea Constitutională ar trebui să constate că textul legal criticat este neconstitutional dacă este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin. (1) din Constitutie.

În jurisprudenta sa Curtea Constitutională a statuat că aspectele privind situatia de fapt si justificarea drepturilor subiective ale părtilor, precum si modul de interpretare si de aplicare a legii sunt de competenta instantelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 313

din 10 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în Dosarul nr. 336/2003 al Judecătoriei Petrosani.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocat Viorel Muntean, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul prezent solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, sustinând că art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 conditionează dreptul de a proceda la contestatia la executare de depunerea unei cautiuni, situatie care îngrădeste liberul acces la justitie. De asemenea, prin textul contestat se aduce atingere art. 41 alin. (2) din Constitutie, întrucât s-a instituit obligatia depunerii cautiunii doar pentru persoanele juridice, iar persoanele fizice sunt exceptate de la această obligatie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale contestate au mai format anterior obiectul controlului de constitutionalitate, când, prin Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, Curtea Constitutională a respins ca nefondată o critică similară. Până în prezent nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 aprilie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 336/2003, Judecătoria Petrosani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare.

Exceptia a fost ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în dosarul de mai sus, având drept obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile art. 21 si art. 41 alin. (2) din Constitutia României.

Judecătoria Petrosani a apreciat că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece instituirea unei cautiuni de 20% din suma datorată este de natură să înlăture liberul acces la justitie, care presupune posibilitatea oricărei persoane de a uza de mijloacele procedurale prin care aceasta se înfăptuieste.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu aduce atingere art. 21 din Constitutie, în conditiile în care cei interesati pot face contestatie la executarea silită la judecătoria în a cărei rază teritorială se află organul de executare. Legiuitorul nu a exclus dreptul debitorului de a se adresa justitiei, ci a instituit cuantumul unei cautiuni pentru a se putea proceda la solutionarea cererii, fapt care nu reprezintă însă o îngrădire a accesului liber la justitie.

De asemenea, colectarea creantelor bugetare sau a creantelor debitorului se circumscrie interesului public  pentru constituirea veniturilor statului, iar afirmatia autorului exceptiei cu privire la încălcarea art. 41 alin. (2) din Constitutie este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, se garantează dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, iar “Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”.

Guvernul a apreciat că instituirea în textul contestat a cautiunii în cuantum de 20% din valoarea sumei datorate nu aduce atingere principiului constitutional al liberului acces la justitie, ci constituie o garantie în vederea evitării abuzurilor de drept si a exercitării contestatiei la executare cu rea-credintă, situatii ce pot duce la tergiversarea solutionării cauzelor si, implicit, la amânarea realizării creantelor bugetare.

Referitor la critica neconstitutionalitătii dispozitiilor legale mentionate în raport cu prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, Guvernul consideră că prin art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu este afectat principiul ocrotirii proprietătii private indiferent de titular.

Avocatul Poporului consideră că exceptia este neîntemeiată, deoarece conditionarea formulării contestatiei la executare de depunerea unei cautiuni constituie o garantie a desfăsurării cu celeritate a procedurii de executare si, deopotrivă, un impediment în exercitarea abuzivă a actiunii, în scopul tergiversării nejustificate a acesteia.

Critica de neconstitutionalitate prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constitutie se analizează în corelatie cu dispozitiile art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, texte din care rezultă că proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, în conditiile în care acesta se comportă ca un adevărat proprietar si nu încalcă obligatia fundamentală de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Instituirea unui regim juridic derogatoriu al solutionării contestatiei la executare, în cazul creantelor bugetare, dă consistentă obligatiei statului, prevăzută de art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, de a proteja interesele nationale în activitatea economică, financiară si valutară.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30  august 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003, care au următorul continut:

- Art. 127: “(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 21 si art. 41 alin. (2) din Constitutie, al căror continut este următorul:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 41 alin. (2): “Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 reglementează procedura colectării creantelor bugetare, care, în titlul V - “Contestatia la executarea silită” -, stabileste conditiile concrete în care aceasta va putea fi executată.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îngrădesc accesul liber la justitie, Curtea constată că depunerea cautiunii stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna actiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de  executare silită, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 21 din Constitutie. Contestatia la executare constituie prin ea însăsi o cale de acces la justitie, iar conditionarea acesteia de plata unei cautiuni constituie o măsură de asigurare a celeritătii procedurii si de descurajare a abuzului de drept, admisibilă si rezonabilă.

Nu poate fi primită nici critica întemeiată pe dispozitiile art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece conditionarea contestatiei la executare de depunerea unei cautiuni nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de proprietate al contestatorului.

De altfel, prin Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 26 iunie 2003, Curtea Constitutională, în considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002.

Cele statuate prin decizia mentionată îsi mentin valabilitatea, dat fiind că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), art. 145 alin. (2), art. 21 si al art. 41 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Medicohandel” - S.R.L. în Dosarul nr. 336/2003 al Judecătoriei Petrosani.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 iulie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

 

ORDIN

privind aprobarea Criteriilor specifice Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap

de acordare a statutului de utilitate publică persoanelor juridice de drept privat

fără scop patrimonial

 

Având în vedere prevederile art. 401 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 37/2003,

văzând Referatul de aprobare al Biroului de integrare profesională si relatii cu O.N.G.-urile nr. 2.022 din 18 iulie 2003,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Criteriile specifice Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap de acordare a statutului de utilitate publică asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor, conform anexei nr. 1.

(2) Se aprobă Lista documentelor solicitate asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor în vederea recunoasterii ca fiind de utilitate publică, prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Se aprobă modelul raportului de activitate a asociatiei, fundatiei sau federatiei care solicită acordarea statutului de utilitate publică, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 2. - (1) Biroul de integrare profesională si relatii cu O.N.G.-urile examinează, în termen de cel mult 60 de zile de la primirea cererii, documentatia prezentată de asociatii, fundatii sau federatii, iar în situatia în care constată îndeplinirea criteriilor si conditiilor prevăzute de lege, întocmeste împreună cu Biroul juridic proiectul de hotărâre a Guvernului privind recunoasterea ca fiind de utilitate publică, pe care îl prezintă în vederea însusirii presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

(2) În cazul în care se constată neîndeplinirea conditiilor legale, Biroul de integrare profesională si relatii cu O.N.G.-urile transmite persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termenul prevăzut la alin. (1).

Art. 3. - Directiile de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap,

Constantin Stoenescu

 

Bucuresti, 18 iulie 2003.

Nr. 302.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERII SPECIFICE

de acordare a statutului de utilitate publică asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor care desfăsoară activităti în sfera de competentă a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap

 

Criterii specifice de acordare a statutului de utilitate publică:

a) activitatea acesteia se desfăsoară în interes general sau comunitar, după caz:

 

Criterii

Documentele care se analizează

(se notează da/nu)

Îndeplinirea criteriului

1

2

3

1. Activitatea de interes public general si/sau comunitar se desfăsoară în sfera de competentă a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, conform Strategiei nationale privind protectia specială si integrarea socială a persoanelor cu handicap din România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2002, si Planului national de actiune pentru 2003-2006.

Statutul, actul constitutiv, regulamentul intern de functionare, pct. 2 din raportul de activitate

 

2. În obiectul de activitate, activitătile de interes public general si/sau comunitar care se desfăsoară în sfera de competentă a Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sunt preponderente în raport cu activitătile în interes personal nepatrimonial al asociatiilor si fundatiilor.

Idem

 

3. Nu desfăsoară activităti angajate politic în mod partizan, inclusiv acela de sprijinire sau promovare a unor partide ori aliante politice sau electorale, candidati în alegeri ori persoane care ocupă functii de demnitate publică.

Idem

 

4. Durata de functionare, conform statutului, permite desfăsurarea pe durată nedeterminată a unor activităti de interes general si/sau comunitar.

Statutul, actul constitutiv

 

b) functionează de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite:

 

Indicatorii de realizare a criteriului

Documentele care se analizează

Realizarea indicatorului

(se notează da/nu)

Îndeplinirea criteriului

(se notează da/nu)

1

2

3

4

5

1. Asociatia sau fundatia face dovada bunei desfăsurări a activitătii organelor de conducere, administrare si control, în conformitate cu prevederile statutare si cu regulamentul intern de functionare.

a) Definirea clară a organelor de conducere, administrare si control

Statutul, organigrama, pct. 3.1 din raportul de activitate

 

 

 

b) Existenta rapoartelor, proceselor-verbale, care atestă functionarea organelor de conducere, administrare si control

Pct. 3.2 din raportul de activitate, copii de pe documente

 

 

 

c) În statut sau în regulamentul intern de functionare există prevederi referitoare la solutionarea conflictelor de interes apărute în activitatea asociatiei/fundatiei.

Statutul, regulamentul intern de functionare

 

 

 

d) Ponderea personalului calificat angajat cu caracter permanent

Pct. 3.1, 3.3 din raportul de activitate

 

 

2. Asociatia sau fundatia face dovada functionării în conformitate cu legislatia în vigoare.

a) Depunerea formularelor situatiilor financiare la administratia financiară din raza anuale teritorială în care asociatia sau fundatia îsi are sediul

Copii de pe formularele situatiilor financiare anuale depuse

 

 

 

b) Plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare datorate creditorilor bugetari

Certificate constatatoare privind îndeplinireaobligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv a celor locale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate, asigurările de somaj

 

 

 

c) Personalul este încadrat în conformitate cu legislatia în vigoare.

Pct. 3.3 din raportul de activitate si certificateconstatatoare privind îndeplinirea obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv a celor locale, precum si a contributiilor pentru

asigurările sociale de stat, asigurările sociale

de sănătate, asigurările de somaj

 

 

 

d) Are autorizatiile necesare în vederea desfăsurării activitătilor statutare.

Autorizatiile administrative conforme cu legislatia în vigoare si/sau acordurile necesare desfăsurării activitătilor, copii de pe documente

 

 

3. Asociatia sau fundatia dispune de resurse financiare, materiale si umane adecvate functionării organizatiei.

a) Dispune de un sediu adecvat si de dotări destinate în excluivitate realizării activitătilor de interes general si/sau comunitar.

Pct. 1 din raportul de activitate, copie de pe document

 

 

 

b) A dezvoltat în teritoriu filiale

sau puncte de lucru adecvate

realizării de activităti de inte-

res general ori comunitar (în

cazul asociatiilor si fundatiilor

care desfăsoară activităti de

interes general).

Pct. 3.7 si Fisa activitătilor din raportul de

activitate

 

 

 

 

c) Resursele financiare de

care dispune permit realizarea

activitătilor de interes general

si/sau comunitar.

Pct. 4 din raportul de activitate, copii de pe

documentele contabile

 

 

 

d) Personalul are pregătire

profesională si experientă în

domeniul de activitate.

Pct. 3.3, 3.4 din raportul de activitate

 

 

4. Asociatia, fundatia sau federatia face dovada unei bune comunicări si colaborări cu cetătenii, beneficiarii serviciilor, alte organizatii neguvernamentale si institutii publice.

a) Utilizează un mijloc constant

de informare referitor la serviciile si activitătile derulate.

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

b) Parteneriat cu alte organizatii neguvernamentale, institutii publice etc. în vederea dezvoltării de activităti comune si/sau finantării acestor activităti

Documente care atestă parteneriatul cu alte

asociatii, fundatii, institutii publice etc. si pct. 3.6 din raportul de activitate

 

 

5. Obiectivele de interes general si/sau comunitar realizate au fost semnificative în raport cu obiectivele de aceeasi natură stabilite prin actul constitutiv sau statut.

A realizat mai mult de jumătate din numărul obiectivelor de interes general si/sau omunitar

stabilite prin actul constitutiv sau statut.

Pct. 2, 3.5 si Fisa activitătilor din raportul

de activitate

 

 

 

6. Activitătile de interes general si/sau comunitar realizate sunt de utilitate publică, respectiv scopurile vizate sunt benefice.

 

În domenii de interes general si/sau comunitar, activitătile

desfăsurate au condus la

rezultate reale si benefice pentru comunitate, grupul de

persoane.

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

c) a desfăsurat activitate anterioară semnificativă, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însotite de situatiile financiare anuale si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publică:

1. Activitătile desfăsurate anterior au fost adecvate îndeplinirii obiectivelor statutare.

Activitătile desfăsurate au condus la îndeplinirea obiectivelor de interes general si/sau comunitar prevăzute în statut.

Statutul, pct. 2 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

2. Dezvoltă programe, proiecte specifice.

a) Dezvoltă si îmbogăteste,

prin proiecte specifice, activitătile de interes general si/sau comunitar, serviciile acordate, în functie de evaluarea periodică a acestora.

Pct. 3.5 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

 

b) Numărul de beneficiari ai

aceluiasi serviciu nu s-a diminuat cu mai mult de 10% fată de anul precedent.

a) Utilizează resurse umane

Pct. 3.3 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

3. Sustenabilitatea activitătilor, serviciilor, din punct de vedere tehnic, patrimonial, al grupului de beneficiari

 

a) Utilizează resurse umane adecvate activitătilor desfăsurate:

- personal calificat în specialitate;

- personal angajat cu normă întreagă;

- dezvoltă politici de formare si dezvoltare a personalului si

a voluntarilor.

Pct. 3.3 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

 

 

b) Utilizează metodologii de

lucru adecvate serviciilor oferite: tehnici, metode, instrumente de evaluare, respectarea legislatiei.

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

c) Are capacitatea de auto-finantare a serviciilor dezvoltate

de cel putin 10% din costul  total al acestora.

Pct. 4 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

 

d) Are capacitatea de a atrage mai multe surse de finantare.

Pct. 4 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

 

e) Dispune de dotările materiale adecvate desfăsurării

serviciilor.

Pct. 4 si Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

f) Serviciile oferite se desfăsoară cu consimtământul

beneficiarilor si, după caz, cu aportul beneficiarilor în realizarea acestora.

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

g) Serviciile oferite se desfăsoară cu acordul si, după caz, cu aportul comunitătii locale

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

 

h) Există rezultate ale serviciilor.

Fisa activitătilor din raportul de activitate

 

 

4. Situatiile financiare anuale si bugetele de venituri si cheltuieli reflectă desfăsurarea activitătilor de interes general sau comunitar.

a) Concordanta între prevederile bugetului de venituri si cheltuieli si datele reflectate

în situatiile financiare anuale

Pct. 4 din raportul de activitate, bugetul de

venituri si cheltuieli si situatiile financiare anuale

 

 

 

b) Cheltuieli adecvate activitătilor desfăsurate

Pct. 4 si Fisa activitătilor din raportul de

activitate, bugetul de venituri si cheltuieli si

situatiile financiare anuale

 

 

 

c) Cheltuieli în concordantă cu

veniturile obtinute

Pct. 4 din raportul de activitate, bugetul de

venituri si cheltuieli si situatiile financiare anuale

 

 

d) valoarea activului patrimonial pe fiecare din cei 3 ani anteriori este cel putin egală cu valoarea patrimoniului initial:

Criteriu

Documentele care se analizează

Îndeplinirea indicatorului

Valoarea activului patrimonial pe fiecare din cei 3 ani anteriori nu a scăzut sub valoarea patrimoniului initial.

 

Pct. 4 din raportul de activitate,

bugetul de venituri si cheltuieli

si situatiile financiare anuale

 

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA DOCUMENTELOR

solicitate asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor în vederea recunoasterii ca fiind de utilitate publică

 

1. Date privind asociatia/fundatia/federatia

Denumirea asociatiei/fundatiei/federatiei:

Denumirea abreviată (dacă este cazul):

Tipul de organizatie: (asociatie/fundatie/federatie)

Sediul: adresa:

tel./fax:

e-mail:

situatia juridică:

suprafata totală (m2):

numărul de încăperi:

Dobândirea personalitătii juridice:

- în temeiul Legii nr. 21/1924:

- nr. dosarului la dobândirea personalitătii juridice:

- sentinta civilă de dobândire a personalitătii juridice:

- sentinte civile care autorizează modificările actului constitutiv si/sau statutul:

- nr.:

- eliberată de:

- data:

- în temeiul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 26/2000:

- certificate de înscriere în Registrul asociatiilor si fundatiilor: - nr.:

- data:

Codul fiscal nr.  anul , eliberat de  ………………..

Cont bancar nr.  deschis la banca …………………, adresa băncii 

Numele persoanei/persoanelor cu drept de semnătură:

Persoane fizice/juridice - membrii asociatiei

la constituire: - fondator/fondatori

2. Obiectivul de activitate prevăzut în statut

Scop: (se defineste în conformitate cu art.  din statut)

Obiectivele stabilite în statut:

- de interes general (dezvoltare socială, asistentă socială specială pentru persoanele cu handicap, sprijinul persoanelor cu handicap);

- de interes comunitar, respectiv în interesul public al unei comunităti si/sau al unor grupuri de persoane fizice ori juridice care urmăresc un obiectiv comun sau au aceleasi opinii, aceeasi cultură, orientare religioasă, socială, profesională si altele.

Activităti de interes general Grupul sau comunitar tintă prevăzute în statut

În conformitate cu art. ...

3. Date privind organizarea si functionarea

3.1. Organizarea asociatiei/fundatiei/federatiei:

- organe de conducere (numele, prenumele, adresa, profesia, alese/numite):

- organe de administrare (numele, prenumele, adresa, profesia, alese/numite):

- organe de control (numele, prenumele, adresa, profesia, alese/numite):

3.2. Informatii privind functionarea asociatiei/fundatiei/federatiei (pe ultimii 3 ani):

- activitatea organelor de conducere:

- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale nr./data 

- alte documente (specificati)

- activitatea organelor de administrare:

- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale nr./data 

- alte documente (specificati)

1. Raportul de activitate pe ultimii 3 ani, în conformitate cu modelul prezentat, obligatoriu în două exemplare dactilografiate

2. Actul constitutiv, statutul si, după caz, actele aditionale la acestea

3. Dovada dobândirii personalitătii juridice si, după caz, a înregistrării modificărilor actului constitutiv si/sau statutului în Registrul asociatiilor si fundatiilor sau în Registrul federatiilor 

4. Dovada privind bonitatea asociatiei, a fundatiei sau a federatiei, emisă de banca la care are deschis contul

5. Ultimul extras de cont bancar

6. Dovada privind situatia juridică a sediului asociatiei, al fundatiei sau al federatiei si a sediului ori sediilor unde se desfăsoară activitătile pentru care solicită recunoasterea

7. Situatiile financiare anuale depuse la administratia financiară pe ultimii 3 ani 

8. Bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani, aprobate de organul de conducere

9. Certificate constatatoare privind îndeplinirea obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv a celor locale, precum si a contributiilor pentru asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate, asigurările de somaj (formulare-tip eliberate de autoritătile competente)

10. Autorizatiile administrative conforme cu legislatia în vigoare si/sau acordurile necesare desfăsurării activitătilor

11. Regulamentul intern de functionare

12. Organigrama asociatiei, fundatiei sau federatiei

13. Raportul comisiei de cenzori, pe ultimii 3 ani

14. Documente care atestă parteneriatul cu alte asociatii, fundatii, institutii publice

15. Numele si adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea si sediul persoanelor juridice cu care asociatia sau fundatia colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate pentru care solicită recunoasterea

16. Declaratie pe proprie răspundere a presedintelui, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaratii, privind veridicitatea informatiilor cuprinse în raport, a faptului că organizatia nu a desfăsurat activităti ilicite sau contrare ordinii publice ori bunelor moravuri si nu are sume neachitate la scadentă către persoane fizice sau juridice

17. În cazul federatiilor care solicită recunoasterea ca fiind de utilitate publică, dovada că cel putin două treimi din numărul asociatiilor si fundatiilor care le alcătuiesc sunt de utilitate publică

NOTĂ:

Documentele de la pct. 1, 9 si 16 se solicită în original.

Documentele de la pct. 2-8, 10-15 si 17 se solicită în copie.

 

ANEXA Nr. 3

 

RAPORT DE ACTIVITATE  PE ULTIMII 3 ANI

a asociatiei, fundatiei sau federatiei care solicită acordarea statutului de utilitate publică

 

- activitatea organelor de control:

- nr. sedinte în conformitate cu procesele-verbale nr./data

- alte documente (specificati)

3.3. Personalul administrativ al organizatiei (în ultimii 3 ani):

- contract de muncă:

- cu contract de muncă cu timp partial:

- nr. de voluntari:

3.4. Dezvoltarea resurselor umane (programe de formare a personalului organizate de diferite asociatii/ fundatii/federatii pe ultimii 3 ani):

- asociatia/fundatia/federatia:

- domeniul:

- nr. de persoane:

Programe pentru atragerea de voluntari (în ultimii 3 ani):

- nr. de participanti:

- nr. de voluntari atrasi:

3.5. Activităti de interes general sau comunitar realizate (în ultimii 3 ani):

- denumirea activitătii, în conformitate cu fisa activitătilor:

- nr. de beneficiari:

3.6. Principalele mijloace de comunicare si informare utilizate (în ultimii 3 ani):

- tipul activitătii:

3.7. Dezvoltare teritorială:

- filiale:

- puncte de lucru:

- judet/localitate/telefon:

- persoană de contact:

- nr. de membri asociati sau personal al fundatiei:

- anul înfiintării:

3.8. Afiliere la nivel national:

- denumirea si adresa organismului national:

- documentul care atestă afilierea:

- data afilierii:

3.9. Afiliere internatională (documentul care atestă afilierea, anul, tipul de afiliere):

- membru deplin:

- membru asociat:

- alte specificatii:

3.10. Premii, nominalizări, alte forme de recunoastere a activitătii:

- denumirea:

- anul:

- institutia care a acordat/recunoscut activitatea:

4. Resurse materiale si financiare

Patrimoniul (în conformitate cu ultima balantă contabilă), total valoare, din care:

a) Total imobilizări corporale, din care:

- constructii:

- terenuri:

- alte mijloace: - mobilier

- echipament

- altele

- mijloace de transport:

- imobilizări corporale în curs:

b) Total disponibilităti bănesti, din care:

- lei:

- valută:

Venituri (în conformitate cu ultima balantă contabilă), total valoare, din care:

- resurse obtinute de la bugetul de stat:

- resurse obtinute de la bugetul local:

- cotizatiile membrilor:

- dividendele societătilor comerciale înfiintate:

- dobânzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile:

- venituri realizate din activităti economice proprii:

- donatii, sponsorizări sau legate:

- finantări, granturi:

Miscarea patrimonială (valoare activ în mii lei, în ultimii 3 ani):

Proiecte desfăsurate cu finantare externă (pe ultimii 3 ani):

- perioada/anul:

- denumirea programului:

- valoarea:

- finantator:

Proiecte subventionate de la bugetul de stat/local (în

ultimii 3 ani):

- perioada/anul:

- denumirea programului:

- valoarea:

- temeiul legal si sursa subventiei:

Societăti comerciale înfiintate:

- denumirea:

- anul înfiintării:

- obiectul de activitate:

- adresa:

- codul fiscal:

 

ANEXĂ

la raportul de activitate pe ultimii 3 ani

 

FISA Nr.

privind activitătile în interes general si/sau comunitar desfăsurate

 

1. Denumirea activitătii:

2. Scop:

3. Obiective:

4. Durată (limitată/nelimitată):

5. Aria de desfăsurare (locală, judeteană, natională):

6. Categoria de persoane beneficiare:

- nr. de beneficiari:

- caracteristici socioeconomice ale grupului tintă:

7. Precizati modalitatea de selectare a beneficiarilor activitătilor

8. Descrieti modalitătile prin care proiectul si-a propus implicarea beneficiarilor în activitătile desfăsurate în beneficiul acestora

9. Descrieti activitătile/serviciile desfăsurate si metodologiile de lucru utilizate

10. Resurse umane utilizate (contract de muncă/conventie civilă/voluntari):

- nr. total, din care: conducere:

executie:

Numele persoanei care conduce si administrează activitatea:

11. Costul programului, proiectului pe toată durata finantării sau, după caz, costul anual al serviciului, în conformitate cu cheltuielile din anul precedent depunerii documentatiei, în mii lei, din care:

- contributia organizatiei:

- subventii de la bugetul de stat:

- subventii de la bugetul local:

- contributii ale partenerilor externi:

- contributii ale beneficiarilor:

12. Costul lunar al serviciului, pe beneficiar:

13. Parteneri implicati (forma parteneriatului):

14. Autorizatii necesare desfăsurării activitătii:

- institutia care a eliberat autorizatia:

- nr. documentului/data:

15. Evaluarea activitătilor, metode utilizate:

- când a avut loc evaluarea:

- cine a evaluat activitatea:

- măsuri luate în urma evaluării:

16. Rezultatele activitătii (specificati indicatorii de performantă utilizati):

17. Efectele benefice ale activitătii la nivelul comunitătii:

- modalitătile de informare a comunitătii privind activitătile si rezultatele acestora:

- alte comentarii privind activitatea desfăsurată:

Numele persoanei desemnate pentru a oferi informatii suplimentare:

Numele si prenumele presedintelui asociatiei/fundatiei:

Data/semnătura/stampila

 

ACTE ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare si alte instrumente financiare

 

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1), (3) si (15) si ale art. 8 din Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 514/2002,

în baza dispozitiilor cap. 1 si 2 din cadrul titlului III si ale art. 182 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, aprobată si modificată prin Legea nr. 525/2002,

în temeiul hotărârilor Parlamentului României nr. 19/2001, 17/2002 si 31/2002,

în baza hotărârii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare din sedinta din data de 5 iunie 2003,

presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare emite următorul ordin:

Art. 1. - La data prezentului ordin se aprobă Regulamentul nr. 5/2003 privind oferta publică de valori mobiliare si alte instrumente financiare, cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia emitenti din cadrul Directiei generale piată de capital si Secretariatul general vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,

Gabriela Anghelache

 

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 27.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.