MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 582         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 14 august 2003

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

            Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare

 

REPUBLICĂRI

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 61/2002

privind colectarea creantelor bugetare*)

 


*) Republicată în temeiul art. XIV lit. i) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscală, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 232/2003.

Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003, si a mai fost modificată prin:

- Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 358/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003;

- Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003.

Conform art. 219 alin. (2) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2003, la data de 1 iulie 2003 s-au abrogat orice prevederi referitoare la autoritătile administratiei publice locale, la compartimentele/organele de specialitate ale acestora si la bugetele locale din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002.

 

TITLUL I

Dispozitii generale

CAPITOLUL I

Obiectul colectării creantelor bugetare

 

Art. 1. - În sensul prezentei ordonante, activitatea de colectare constă în exercitarea functiei administrative care conduce la stingerea creantelor bugetare si a creantelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, si este reglementată de prezenta ordonantă si de actele normative emise în aplicarea acesteia.

Art. 2. - Stingerea creantelor bugetare se realizează prin plata voluntară efectuată de către debitor, prin executare silită ori prin alte modalităti întreprinse de către creditorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Art. 3. - Constituie obiect al colectării creantele bugetare provenind din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităti si penalităti de întârziere.

Art. 4. - Titlul de creantă este actul prin care, potrivit legii, se stabileste si se individualizează obligatia de plată privind creantele bugetare prevăzute la art. 3, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, după cum urmează:

a) actul/documentul de impunere pentru obligatiile bugetare provenite din impozite, taxe si contributii, care se emite de către organele de specialitate pe baza declaratiilor depuse de contribuabili, sau alte documente privind materia impozabilă;

b) declaratia sau documentul întocmit de plătitor prin care declară impozitul, taxa, contributia ori alte venituri bugetare, în cazul obligatiilor bugetare care se stabilesc de către acesta, potrivit legii;

c) documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de organele abilitate de lege în acest scop pentru diferentele constatate între obligatiile de plată determinate de plătitor si cele legal datorate, inclusiv dobânzile si penalitătile de întârziere, precum si alte penalităti stabilite conform legii cu privire la impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare;

d) declaratia vamală pentru obligatiile de plată în vamă;

e) documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale pentru obligatiile bugetare, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru;

f) procesul-verbal de constatare a contraventiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale;

g) ordonanta procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instantei judecătoresti ori un extras certificat, întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecătorească;

h) procesul-verbal sau documentul prin care se stabileste si se individualizează suma de plată, pentru obligatii bugetare reprezentând dobânzi, penalităti de întârziere si penalităti, stabilite de organele competente pe baza evidentelor proprii;

i) decizia emisă de organul competent în cazul solutionării unei căi administrative de atac sau hotărârea judecătorească definitivă si irevocabilă prin care se stabileste obligatia la plata creantelor bugetare;

j) alte documente emise de organele competente, prin care se constată si se individualizează creante bugetare.

 

CAPITOLUL II

Autorităti competente

 

            Art. 5. - Sunt competente să gestioneze colectarea creantelor bugetare autoritătile administratiei publice centrale sau unitătile teritoriale ale acestora, după caz, autoritătile administratiei publice locale ori alte institutii publice abilitate să administreze veniturile bugetare.

 

CAPITOLUL III

Obligatia si răspunderea la plată

 

Art. 6. - (1) Plătitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plăti sau de a retine si de a plăti, după caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare.

(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale si/sau puncte de lucru, plătitor de obligatii bugetare este persoana juridică atât pentru activitatea proprie, cât si în numele sucursalelor si/sau al punctelor de lucru, după caz, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru plata căruia persoana juridică poate împuternici sucursalele si/sau punctele de lucru.

(3) Pentru sucursale si/sau puncte de lucru cu activitate în România, care apartin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesorii ale acestora este sucursala si/sau punctul de lucru, după caz.

Art. 7. - (1) În cazul în care obligatia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligati la plata sumei datorate, după caz, în conditiile legii, următorii:

a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care îsi asumă obligatia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plată;

e) alte persoane, în conditiile legii.

(2) Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în conditiile prezentei ordonante răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitătii, cu rea-credintă, cumpără sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care îsi provoacă astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credintă, sub orice formă, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.

(3) Pentru obligatiile bugetare restante ale societătii comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii si persoanele care exercită sau au exercitat administrarea si conducerea societătii si care:

a) au determinat, cu rea-credintă, acumularea de obligatii bugetare restante pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi;

b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silită.

(4) Răspunderea asociatilor si actionarilor la societătile comerciale debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 8. - Răspunderea prevăzută la art. 7 alin. (2) si (3) se stabileste în conformitate cu procedura prevăzută de prezenta ordonantă pentru obligatiile bugetare datorate si neachitate după data de 1 ianuarie 2003.

 

CAPITOLUL IV

Termen de plată

 

Art. 9. - (1) Obligatiiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează.

(2) Pentru obligatiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finantelor Publice este abilitat să stabilească aceste termene.

Art. 10. - (1) Pentru diferentele de obligatii bugetare stabilite prin actele de control sau obligatiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor si penalitătilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabileste în functie de data comunicării acestora, astfel:

a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;

b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferente de obligatii bugetare conform alin. (1) constituie si înstiintare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii.

(3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspendă obligatia acestora de plată. La cererea debitorului si tinând seama de motivele invocate de acesta, autoritătile administratiei publice, prin organul competent în solutionarea contestatiilor, vor dispune suspendarea obligatiei de plată a creantelor bugetare, până la solutionarea

contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate.

(4) Garantia prevăzută la alin. (3) poate fi sub formă de scrisoare de garantie bancară, gaj ori ipotecă, precum si orice altă formă de garantie prevăzută de lege. Garantia se restituie sau se ridică, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestatia a fost admisă.

(5) Pentru obligatiile bugetare restante esalonate sau amânate la plată, conform legii, precum si pentru dobânzile datorate pe perioada esalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plată.

Art. 11. - În cazul în care termenul de plată al obligatiei bugetare expiră într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungeste până în ziua lucrătoare imediat următoare.

 

CAPITOLUL V

Accesoriile creantelor bugetare

SECTIUNEA 1

Dobânzi si penalităti de întârziere

 

Art. 12. - Pentru neachitarea la termenul scadent a obligatiilor bugetare debitorii datorează dobânzi si penalităti de întârziere. Dobânzile si penalitătile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

Art. 13. - (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare si până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2) Pentru diferentele de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, până la data stingerii acesteia inclusiv.

(3) Pentru sumele stinse prin compensare, dobânzile si penalitătile de orice fel se calculează până la data înregistrării cererii de compensare la organul competent.

(4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează si pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau esalonări la plata obligatiilor bugetare restante.

(5) Pentru obligatiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plătii pretului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător.

(6) Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferente între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere întocmite pe baza situatiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

(7) Pentru obligatiile bugetare neplătite la scadentă de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plătile anticipate neefectuate în termen se calculează până la data plătii debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, si până la data de 31 decembrie, pentru plătile anticipate neachitate până la finele anului de impunere

b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plăti anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;

c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei datorate cu titlu de plăti anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plătile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare “de scăzut” rezultat din decizia de impunere anuală.

(8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităti de întârziere, penalităti de orice fel, stabilite potrivit legii.

Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare, cu exceptia dobânzilor, penalitătilor de orice fel si a amenzilor, se sanctionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună si/sau pentru fiecare fractiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de plată a dobânzilor si/sau a penalitătilor.

(2) Pentru situatiile prevăzute la art. 13 alin. (6) si (7) penalitătilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi.

(3) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.

(4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligatiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plată, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitătilor de întârziere de la data încetării valabilitătii acestora, conform legii.

Art. 15. - (1) Pentru obligatiile bugetare ale debitorului declarat insolvabil dobânzile se calculează până la data încheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitătii.

(2) Pentru obligatiile bugetare neplătite la termen atât înainte, cât si după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară se datorează dobânzi si penalităti de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment, dacă aceasta a fost declansată înainte de începerea procedurii de executare silită.

Art. 16. - (1) Nivelul dobânzii se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, o dată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă aceasta se modifică cu peste 5 puncte procentuale.

(2) Cota penalitătilor de întârziere se poate modifica annual prin legea bugetului de stat.

 

SECTIUNEA a 2-a

Alte penalităti

 

Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligatii bugetare calculate si retinute la sursă atrage sanctionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, retinerea si virarea sumelor.

(2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică si plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice si juridice, în cazul în care nu au retinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.

Art. 18. - Sanctiunea prevăzută la art. 17 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeasi sumă retinută si nevirată, respectiv neretinută, iar aceasta nu înlătură obligatia de plată a dobânzilor si a penalitătilor de întârziere, conform legii.

 

SECTIUNEA a 3-a

Dobânzi pentru sumele de rambursat sau de restituit de la buget

 

Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau de compensare, după caz, cu exceptia sumelor provenite din impozitul pe venit.

(2) În cazul în care cererea de compensare sau restituire, după caz, precum si documentatia anexată care stă la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentatiei complete.

(3) Pentru sumele de rambursat aferente operatiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire.

(4) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează si se plăteste numai în lei si se suportă din acelasi buget si acelasi venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori.

(5) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.

 

TITLUL II

Modalităti de stingere a obligatiilor bugetare

CAPITOLUL I

Dispozitii comune

 

            Art. 20. - Obligatiile de plată datorate de debitori, atât cele principale, cât si cele accesorii acestora, cum sunt dobânzile, penalitătile de întârziere si penalitătile, se calculează si se plătesc în lei.

            Art. 21. - Creantele bugetare se sting prin plată, compensare, executare silită, prescriptie, precum si prin alte modalităti prevăzute de prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL II

Plata

SECTIUNEA 1

Mijloace de plată

 

            Art. 22. - (1) Plata obligatiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxă, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi si penalităti de orice fel, în următoarea ordine:

a) obligatii bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) obligatii bugetare reprezentând impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) dobânzi, penalităti de întârziere si alte penalităti aferente obligatiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligatii bugetare cu termene de plată viitoare.

(2) În situatia în care debitorul nu efectuează plata obligatiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligatiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonantă, si va înstiinta despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

Art. 23. - (1) Plata obligatiei bugetare se face prin decontare bancară, mandat postal, în numerar sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite potrivit dispozitiilor legale.

(2) Ministerul Finantelor Publice împreună cu Banca Natională a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligatiilor bugetare prin decontare bancară.

 

SECTIUNEA a 2-a

Data plătii

 

Art. 24. - (1) În cazul plătilor în numerar obligatia bugetară se consideră plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.

(2) În cazul plătii efectuate prin decontare bancară sau prin mandat postal pentru obligatiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub formă de interval, obligatia bugetară se consideră plătită la data creditării contului bugetar corespunzător. În întelesul acestei prevederi, contul bugetar corespunzător este contul curent general al trezoreriei statului, deschis la Banca Natională a României.

(3) Nedecontarea de către unitătile bancare a sumelor cuvenite bugetului, în termen de 48 de ore de la data debitării contului titularului, atrage pentru banca prestatoare dobânzi si penalităti la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 si art. 17 alin. (1), în favoarea titularului de cont.

(4) În cazul plătilor efectuate prin decontare bancară pentru obligatiile bugetare datorate în vamă cu ocazia operatiunii de vămuire, obligatia bugetară se consideră plătită la data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampilă si semnătura autorizată a acestora.

 

CAPITOLUL III

Compensarea

 

Art. 25. - Prin compensare se sting creantele bugetare cu creantele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părti dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât si cea de debitor al aceluiasi buget.

Art. 26. - (1) Compensarea obligatiilor bugetare datorate de debitor cu creantele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu.

(2) Compensarea se va efectua cu obligatii bugetare datorate aceluiasi creditor bugetar, indiferent de natura lor.

(3) Organul competent va înstiinta în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operatiunii.

Art. 27. - Compensarea se efectuează după cum urmează:

a) cu obligatii bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) cu obligatii bugetare reprezentând impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) cu dobânzi, penalităti de întârziere si alte penalităti aferente obligatiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) cu obligatii bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.

 

CAPITOLUL IV

Înlesniri la plata obligatiilor bugetare

 

Art. 28. - (1) La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligatiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată:

a) esalonări la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare;

c) esalonări la plata dobânzilor si/sau a penalitătilor de orice fel;

d) amânări si/sau scutiri ori amânări si/sau reduceri de dobânzi si/sau penalităti de întârziere;

e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe, în conditiile legii.

(2) Procedura de acordare a înlesnirilor la plată se stabileste prin legi speciale.

Art. 29. - (1) Pentru acordarea înlesnirilor la plată creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garantii.

(2) Pentru obligatiile bugetare datorate si neachitate după data de 1 ianuarie 2003 garantia este de 100% din totalul creantei pentru care s-a acordat înlesnirea si poate fi sub formă de scrisoare de garantie bancară, gaj ori ipotecă, precum si orice altă formă de garantie prevăzută de lege.

 

CAPITOLUL V

Înstiintarea de plată

 

            Art. 30. - (1) Dacă debitorul nu si-a plătit obligatiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozitiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înstiintare de plată, prin care i se notifică acestuia suma datorată.

            (2) În termen de 15 zile de la data comunicării înstiintării de plată debitorul urmează să îsi plătească obligatiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.

            (3) Înstiintarea de plată este act premergător executării silite.

 

TITLUL III

Măsuri asigurătorii

 

Art. 31. - Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul titlu se dispun si se aduc la îndeplinire prin procedură administrativă de către creditorii bugetari.

Art. 32. - Se vor dispune măsuri asigurătorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îsi ascundă ori să îsi risipească averea/patrimoniul.

Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedură administrativă, prin decizie motivată, poprirea asigurătorie asupra veniturilor si/sau sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.

Art. 34. - Măsurile asigurătorii dispuse potrivit art. 33, precum si cele dispuse de instantele judecătoresti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 35. - Măsurile asigurătorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.

Art. 36. - Măsurile asigurătorii dispuse atât de creditorii bugetari, cât si de instantele judecătoresti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiintate în conditiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităti.

Art. 37. - (1) În cazul înfiintării sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.

(2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asigurătorii pot fi înfiintate si asupra bunurilor detinute de către debitor în proprietate comună cu terte persoane, pentru cota-parte detinută de acesta.

Art. 39. - Împotriva actelor prin care se dispun si se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestatie în conformitate cu prevederile art. 124.

 

TITLUL IV

Executarea silită

CAPITOLUL I

Dispozitii comune

 

Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu îsi plăteste de bunăvoie obligatiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonante.

(2) Executarea silită a creantelor bugetare nu se perimează.

(3) Executarea silită se desfăsoară până la stingerea creantelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitătilor de întârziere si altor penalităti ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

(4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităti de întârziere, penalităti sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare si consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

Art. 41. - (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somatii în care i se notifică debitorului că are obligatia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligatiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalitătile de executare silită prevăzute de prezenta ordonantă. Somatia este însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

(2) Somatia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită;

termenul în care cel somat urmează să plătească obligatia prevăzută în titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectării acesteia; semnătura si stampila organului de executare.

(3) Somatia este obligatorie si se comunică debitorului după cum urmează:

a) prin postă, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

b) prin executorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedură, care se aplică în mod corespunzător;

c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de către acesta sub semnătură, ca urmare a înstiintării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

(4) În cazul în care debitorii refuză primirea somatiei sau se constată lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somatiei se face prin publicarea unui anunt în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se mentionează că a fost emisă somatia pe numele debitorului si că acesta este invitat să plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anuntului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.

(5) Dovada comunicării somatiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare si va fi păstrată la dosarul de executare.

Art. 42. - (1) Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creantelor bugetare si a cheltuielilor de executare.

(2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmărite numai cu respectarea conditiilor prevăzute de lege.

Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeste un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeste un drept de ipotecă.

(2) Dreptul de ipotecă conferă creditorului bugetar în raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun.

(3) Fată de terti, inclusiv fată de stat, o garantie reală si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul în care acestea au fost făcute publice prin oricare dintre metodele prevăzute de Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Garantiile reale si celelalte sarcini reale asupra bunurilor, prevăzute la alin. (3), sunt cele care intră sub incidenta titlului VI din Legea nr. 99/1999, cu modificările si completările ulterioare, si a Codului civil.

Art. 44. - (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu si, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate înceta numai în cazurile si sub forma prevăzute de prezenta ordonantă.

(2) Executarea silită se suspendă:

a) când suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditorul bugetar;

b) de la data comunicării aprobării înlesnirii la plată;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) Executarea silită se întrerupe:

a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;

b) în alte cazuri prevăzute de lege.

(4) Executarea silită încetează dacă:

a) s-au stins integral creantele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitătile de orice fel, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii;

b) a fost desfiintat titlul executoriu;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 45. - De la data comunicării aprobării, pentru obligatiile bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la plată, executarea silită nu se porneste sau nu se continuă, după caz.

Art. 46. - Înlesnirile la plată se acordă atât înaintea începerii executării silite, cât si în timpul efectuării acesteia.

 

SECTIUNEA 1

Titlul executoriu

 

            Art. 47. - (1) Executarea silită a creantelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonante de organul de executare competent în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul debitorul, persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidentă fiscală.

(2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va contine:

antetul organului emitent; numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare si/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, stampila si semnătura organului de executare.

(3) Pentru debitorii obligati în mod solidar la plata creantelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.

Art. 48. - (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.

(2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis si dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.

(3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organe de executare. Competente

 

            Art. 49. - (1) Creditorii bugetari care administrează creantele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, după caz, ori cele ale administratiei publice locale, sunt abilitati să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonantă.

(2) Creantele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează si se utilizează de institutiile publice, provenite din venituri proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) si (2) sunt denumite în continuare organe de executare.

(4) În cazul în care institutiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor Ministerului Finantelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

Art. 50. - (1) Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită, potrivit prezentei ordonante, sunt denumite executori bugetari.

(2) Executorii bugetari îndeplinesc o functie ce implică exercitiul autoritătii de stat pe timpul exercitării atributiilor ce le revin potrivit prezentei ordonante.

(3) Executorul bugetar este împuternicit în fata debitorului sau a tertilor prin legitimatie de executor bugetar si delegatie în cauză.

Art. 51. - (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidentă fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde îsi are sediul sau domiciliul.

(2) Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor si veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea si executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situatia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmăribile.

(4) Pentru creantele bugetare administrate de autoritătile administratiei publice locale este competent să efectueze procedura de executare silită organul de executare în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul ori este luat în evidentă fiscală debitorul, după caz.

Art. 52. - Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înstiintându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

Art. 53. - (1) Organul de executare coordonator, în cazul debitorilor solidari, este cel în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul ori este luat în evidentă fiscală debitorul despre care există indicii că detine mai multe venituri sau bunuri urmăribile.

(2) Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale si ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui rază teritorială domiciliază sau îsi au sediul ceilalti codebitori, aplicându-se dispozitiile art. 51.

(3) Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidentă nominală, vor lua măsuri de executare silită si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

(4) Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constată că acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însusi si de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat să ceară în scris acestora din urmă să înceteze de îndată executarea silită.

Art. 54. - (1) Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor urmăribile ale acestuia.

(2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de politie să facă cercetări, precum si să ceară relatii de la oficiul registrului comertului sau de la oricare altă persoană fizică sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se află debitorul si al obtinerii oricăror date detinute în legătură cu acesta.

Art. 55. - (1) La cererea organului de executare băncile, organele de politie, institutiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfăsurate în mod independent în conditiile legii, sunt obligate să furnizeze de îndată în scris datele si informatiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum si pentru luarea altor măsuri privind stingerea creantelor bugetare, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

(2) Organele de executare sunt obligate să asigure confidentialitatea informatiilor primite.

Art. 56. - Organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au obligatia să dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activitătii de executare silită.

Art. 57. - (1) Băncile sunt obligate să comunice administratiei fiscale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le închid titularii lor, forma juridică pe care acestia o au si domiciliul sau sediul acestora, după caz.

Această comunicare se va face în prima jumătate a fiecărei luni, referitor la conturile deschise sau închise în luna anterioară. Comunicarea va fi adresată organului fiscal subordonat Ministerului Finantelor Publice, în a cărui rază teritorială se află societatea bancară.

(2) Ministerul Finantelor Publice împreună cu Banca Natională a României vor elabora proceduri privind transmiterea informatiilor mentionate la alin. (1), cu posibilitatea centralizării informatiilor la nivel national si utilizarea mijloacelor informatice.

(3) Ministerul Finantelor Publice, la cererea celorlalti creditori bugetari, va transmite acestora datele detinute în temeiul prevederilor alin. (1).

(4) Informatiile prevăzute la alin. (1) vor fi utilizate exclusiv în scopul colectării creantelor bugetare si cu respectarea obligatiei prevăzute la art. 165.

Art. 58. - (1) În exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot:

a) să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta îsi păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si să analizeze evidenta contabilă a debitorului în scopul identificării tertilor care datoreză sau detin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum si să cerceteze toate locurile în care acesta îsi păstrează bunurile;

c) să solicite si să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

(2) Executorul bugetar poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecătoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă.

(3) Accesul executorului bugetar în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeasi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc si la alte ore decât cele mentionate, precum si în zilele nelucrătoare, în baza autorizatiei prevăzute la alin. (2).

Art. 59. - În absenta debitorului sau dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 58 alin. (1), executorul bugetar poate să pătrundă în acestea în prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a 2 martori majori. Dispozitiile art. 58 alin. (2) si (3) sunt aplicabile.

Art. 60. - Pentru fiecare debitor aflat în executare silită se deschide un dosar de executare care cuprinde toate documentele încheiate în cadrul procedurii de executare silită.

 

SECTIUNEA a 3-a

Cheltuieli de executare

 

Art. 61. - (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabileste de organul de executare prin procesul-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).

(2) Cheltuielile de executare silită a creantelor bugetare se avansează de creditorii care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora.

(3) Cheltuielile de executare care nu au la bază documente care să ateste că au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

 

CAPITOLUL II

Modalităti de executare silită

 

            Art. 62. - Organele de executare vor folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitătile de executare silită prevăzute de prezenta ordonantă, dacă legea nu prevede altfel.

 

SECTIUNEA 1

Executarea silită prin poprire

 

Art. 63. - (1) Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti bănesti în lei si în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terte persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(2) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimtământul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectivă.

Art. 64. - Sumele ce reprezintă venituri bănesti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie specială sunt supuse urmăririi numai în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiintează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, tertului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înstiintat si debitorul despre înfiintarea popririi.

(2) Poprirea nu este supusă validării.

(3) Poprirea înfiintată anterior, ca măsură asigurătorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută tertului poprit, si înstiintarea despre aceasta a debitorului.

(4) Tertul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) si (3), să înstiinteze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani cu orice titlu debitorului.

(5) Poprirea se consideră înfiintată la data la care tertul poprit, prin înstiintarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (4).

(6) După înfiintarea popririi tertul poprit este obligat să facă de îndată retinerile prevăzute de lege si să vireze sumele retinute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodată în scris despre existenta altor creditori.

(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit îi va anunta în scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferintă prevăzute la art. 118.

Art. 66. - (1) Pentru stingerea creantelor bugetare debitorii detinători de conturi bancare pot fi urmăriti prin decontare bancară, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, o dată cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 41, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă la banca unde se află deschis contul debitorului.

(2) Despre această măsură va fi înstiintat si debitorul. (3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei si în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data si ora primirii adresei de înfiintare a popririi asupra disponibilitătilor bănesti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plăti din conturile acestora până la achitarea integrală a obligatiilor bugetare, cu exceptia sumelor necesare plătii drepturilor salariale.

(4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somatie, organul de executare va înstiinta de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau partială a indisponibilizării conturilor si retinerilor. În caz contrar banca este obligată să procedeze conform dispozitiilor alin. (3).

(5) În situatia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeasi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

(6) Dispozitiile art. 65 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 67. - Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială si care efectuează plătile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligatiile bugetare cuprinse în ordinele de plată emise de debitori si/sau creantele bugetare cuprinse în dispozitiile de încasare emise de organele de executare.

Art. 68. - (1) Dacă tertul poprit înstiintează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu respectă dispozitiile art. 65 alin. (6) si (7) si ale art. 66, precum si în cazul în care invocă alte neregularităti în legătură cu drepturile si obligatiile părtilor privind înfiintarea popririi, instanta judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.

(2) Judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere.

(3) Pe baza hotărârii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a tertului poprit în conditiile prezentei ordonante.

Art. 69. - (1) În cazul în care popririle înfiintate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economică, cu consecinte sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului si tinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau partială a executării silite prin decontare bancară.

(2) O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării sau alte garantii legale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Executarea silită a bunurilor mobile

 

Art. 70. - (1) Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se află la un tert.

(2) Tertul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocând un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

(3) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului cu exceptiile prevăzute de lege.

(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asigurătorie nu este necesară o nouă sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

(5) Executorul bugetar, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului si dacă nu au fost substituite sau degradate, precum si să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.

Art. 71. - (1) În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesională, precum si cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăsurării activitătii agricole, cum sunt uneltele, semintele, îngrăsămintele, furajele si animalele de productie si de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru încălzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispozitii legale.

(2) Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăsurării activitătii de comert nu sunt exceptate de la executare silită.

Art. 72. - (1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru.

(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei si a orei când s-a făcut sechestrul;

b) numele si prenumele executorului bugetar care aplică sechestrul, numărul legitimatiei si al delegatiei;

c) numărul dosarului de executare, data si numărul de înregistrare a somatiei, precum si titlu executoriu în baza căruia se face executarea silită;

d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;

e) sumele datorate pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi, penalităti si penalităti de întârziere, mentionându-se si cota acestora, precum si actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligatia de plată;

f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste împreună cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fată la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionându-se starea de uzură si eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum si dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz;

h) mentiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunostinte de specialitate;

i) mentiunea făcută de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele si adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, după caz;

k) eventualele obiectii făcute de persoanele de fată la aplicarea sechestrului;

l) mentiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteste obligatiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semnătura executorului bugetar care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fată la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, excutorul bugetar va mentiona această împrejurare.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urmă semnând cu mentiunea de primire a bunurilor în păstrare.

Art. 73. - (1) De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, potrivit art. 72, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă.

(2) Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizării prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

Art. 74. - (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, după caz, ori vor fi ridicate si depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si când se constată că există pericol de substituire ori de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de artă, colectii de valoare, acestea se ridică si se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitătile specializate.

(3) Cel care primeste bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

(4) În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remuneratie tinând seama de activitatea depusă.

Art. 75. - În cazurile în care nu au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a creantei bugetare si la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o dată cu comunicarea somatiei.

Art. 76. - (1) În vederea valorificării organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul mentionat în procesul-verbal de sechestru, precum si dacă nu au fost substituite sau degradate.

(2) Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmărirea altor bunuri ale debitorului.

(3) Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul mentionat în procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

(4) Dacă se sechestrează si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

Art. 77. - (1) Executorul bugetar care constată că bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal va declara sechestrate, când este necesar, si alte bunuri pe care le va identifica.

(2) Bunurile înscrise în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se consideră sechestrate si în cadrul noii executări silite.

Art. 78. - În cazul în care executorul bugetar constată că în legătură cu bunurile sechestrate s-au săvârsite fapte care pot constitui infractiuni, va consemna aceasta în procesul-verbal de sechestru si va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente.

 

SECTIUNEA a 3-a

Executarea silită a bunurilor imobile

 

Art. 79. - (1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

(2) Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.

Art. 80. - (1) În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din săvârsirea de infractiuni, precum si în cazul stabilirii răspunderii asociatilor si/sau administratorilor societătilor comerciale debitoare.

Art. 81. - Executorul bugetar care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozitiile art. 72 si 73 fiind aplicabile.

Art. 82. - Sechestrul aplicat în temeiul art. 81 constituie ipotecă legală.

Art. 83. - Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată Biroului de carte funciară efectuarea inscriptiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Art. 84. - Biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care grevează imobilul urmărit, precum si titularii acestora, care vor fi înstiintati de către organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil si distribuirea pretului.

Art. 85. - Creditorii debitorului, altii decât titularii drepturilor mentionate la art. 84, sunt obligati ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil în evidentele de publicitate imobiliară, să comunice în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.

Art. 86. - (1) La întocmirea procesului-verbal de sechestru si în tot cursul executării silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.

(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau juridică.

(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unitătile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.

(4) Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneratie tinând seama de activitatea depusă.

Art. 87. - (1) După primirea procesului-verbal de sechestru prevăzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a obligatiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

(2) De la data aprobării cererii debitorului executarea silită începută asupra bunului imobil se suspendă.

(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.

(4) Dacă debitorul persoană juridică căruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silită sau îsi provoacă insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).

 

SECTIUNEA a 4-a

Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini

 

Art. 88. - (1) Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei ordonante privind bunurile imobile.

(2) Pentru executarea silită a recoltelor si fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonante privind bunurile mobile.

Art. 89. - Organul de executare va hotărî, după caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.

 

SECTIUNEA a 5-a

Executarea silită a unui ansamblu de bunuri

 

Art. 90. - Bunurile mobile si/sau imobile proprietate a debitorului pot fi valorificate în ansamblu dacă organul de executare apreciază că astfel acestea pot fi vândute mai rapid ori în conditii mai avantajoase.

Art. 91. - Pentru executarea silită a bunurilor prevăzute la art. 90 organul de executare va proceda la sechestrarea acestora, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Art. 92. - Prevederile art. 70-89 privind executarea silită asupra bunurilor mobile si imobile, precum si ale art. 111 privind vânzarea bunurilor imobile cu plata pretului în rate, se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL III

Valorificarea bunurilor mobile si imobile

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 93. - (1) Dacă obligatia bugetară nu este plătită în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor în care, potrivit legii, instanta judecătorească a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

(2) Înaintea valorificării bunurilor acestea vor fi evaluate. În acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizitiile publice si care sunt obligate să îsi îndeplinească atributiile ce le revin în acest sens.

(3) Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinând cont de rata inflatiei.

(4) Atunci când se consideră necesar, organul de executare va proceda la o nouă evaluare.

Art. 94. - (1) Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cât mai avantajoase, tinând seama atât de interesul legitim si imediat al creditorului, cât si de drepturile si obligatiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate în una dintre modalitătile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare si care, fată de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficientă.

(2) În sensul alin. (1), valorificarea bunurilor sau a unui ansamblu de bunuri mobile si/sau imobile se face prin:

a) întelegerea părtilor;

b) vânzare directă;

c) vânzare la licitatie;

d) vânzare în regim de consignatie, numai în cazul bunurilor mobile;

e) alte modalităti admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societăti de brokeraj, după caz.

(3) Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai după împlinirea termenului prevăzut la art. 93, fără efectuarea altei formalităti.

(4) Vânzarea directă se poate face de îndată după sechestrarea bunurilor, dacă acestea sunt supuse pericolului degradării sau alterării, după caz.

(5) Dacă din cauza unei contestatii sau a unei învoieli între părti data, locul sau ora vânzării directe sau la licitatie a fost schimbată de organul de executare, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art. 97 si 98.

Art. 95. - (1) Valorificarea bunurilor potrivit întelegerii părtilor se realizează de debitorul însusi, cu acordul organului de executare, astfel încât să se asigure o recuperare corespunzătoare a creantelor bugetare. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de executare propunerile ce i s-au făcut si nivelul de acoperire a creantelor bugetare, indicând numele si adresa potentialului cumpărător, precum si termenul

în care acesta din urmă va achita pretul propus.

(2) Pretul propus de cumpărător nu poate fi mai mic decât pretul de evaluare.

(3) Organul de executare, după analiza propunerilor prevăzute la alin. (1), va comunica aprobarea indicând termenul si contul bugetar în care pretul bunului va fi virat de cumpărător.

(4) Indisponibilizarea prevăzută la art. 73 se ridică după creditarea contului bugetar mentionat la alin. (3).

Art. 96. - (1) Valorificarea bunurilor prin vânzare directă se poate realiza în următoarele cazuri:

a) pentru bunurile prevăzute la art. 94 alin. (4);

b) înaintea începerii procedurii de valorificare prin licitatie, dacă se recuperează integral creanta bugetară;

c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau după finalizarea ei, dacă bunul nu a fost vândut si o persoană oferă cel putin pretul de evaluare.

(2) Vânzarea directă se realizează prin încheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate si care va cuprinde elementele prevăzute la art. 112 sau 113, după caz.

(3) În cazul în care organul de executare înregistrează în conditiile prevăzute la alin. (1) mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care oferă cel mai mare pret fată de pretul de evaluare.

Art. 97. - (1) Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitatie organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel putin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăsurarea licitatiei.

(2) Publicitatea vânzării se realizează prin afisarea anuntului privind vânzarea la sediul organului de executare, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se află bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile si prin anunturi într-un cotidian national de largă circulatie, într-un cotidian local, în pagina de Internet, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum si prin alte modalităti prevăzute de lege.

(3) Vor fi înstiintati despre data, ora si locul licitatiei si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care grevează bunul urmărit.

Art. 98. - Anuntul privind vânzarea cuprinde următoarele:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numărul dosarului de executare;

c) numele si domiciliul ori, după caz, denumirea si sediul debitorului;

d) bunurile care se oferă spre vânzare si descrierea lor sumară;

e) pretul de evaluare ori pretul de pornire al licitatiei, în cazul vânzării la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vânzare;

f) indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care grevează bunurile;

g) data, ora si locul vânzării;

h) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înstiinteze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare;

i) invitatia către toti cei interesati în cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop si până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare;

j) mentiunea că ofertantii sunt obligati să depună, în cazul vânzării prin licitatie, până la termenul de vânzare, o taxă de participare reprezentând 10% din pretul de pornire al licitatiei;

k) data afisării publicatiei de vânzare;

l) semnătura executorului bugetar si stampila organului de executare.

Art. 99. - (1) Licitatia se tine la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

(2) Debitorul este obligat să permită tinerea licitatiei în spatiile pe care le detine, dacă sunt adecvate acestui scop.

Art. 100. - (1) Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi înainte de data licitatiei, următoarele documente:

a) oferta de cumpărare;

b) dovada depunerii taxei de participare;

c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de nationalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română;

f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe pasaport.

(2) Participantii la licitatie pot formula oferte de cumpărare superioare pretului de pornire al licitatiei.

Art. 101. - (1) Pretul de pornire al licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.

(2) Licitatia începe de la cel mai mare pret din ofertele de cumpărare scrise, dacă acesta este superior celui prevăzut la alin. (1), iar în caz contrar va începe de la acest din urmă pret.

(3) Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decât pretul de pornire.

(4) În cazul prezentării unui singur ofertant la licitatie, comisia poate să îl declare adjudecatar dacă acesta oferă cel putin pretul de pornire al licitatiei.

Art. 102. - (1) Taxa de participare se plăteste în lei la unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică si reprezintă 10% din pretul de pornire al licitatiei.

(2) În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumpărare si nu au fost declarati adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se retine în contul pretului.

(3) Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a plătit pretul, retinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

Art. 103. - Vânzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizată de o comisie numită în conditiile stabilite de organul de executare si este condusă de un presedinte.

Art. 104. - (1) Comisia de licitatie verifică si analizează documentele de participare prevăzute la art. 100 alin. (1) si afisează la locul licitatiei, cu cel putin o oră înaintea începerii acesteia, lista cuprinzând ofertantii care au depus documentatia completă de participare.

(2) Comisia de licitatie este constituită din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar. (3) Ofertantii se identifică după numărul de ordine de pe lista de participare, după care presedintele comisiei anuntă obiectul licitatiei, precum si modul de desfăsurare a acesteia.

Art. 105. - La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul bugetar va da citire mai întâi anuntului de vânzare si apoi ofertelor scrise primite până la data prevăzută la art. 100.

Art. 106. - Dacă la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei conform art. 101, organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea tinerii celei de-a doua licitatii.

Art. 107. - (1) În cazul în care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

(2) La a treia licitatie creditorii urmăritori sau intervenienti nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

Art. 108. - Pentru fiecare termen de licitatie se va face o nouă publicitate a vânzării, conform prevederilor art. 97 si 98.

Art. 109. - (1) După licitarea fiecărui bun se va întocmi un proces-verbal privind desfăsurarea si rezultatul licitatiei.

(2) În procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se vor mentiona:

denumirea si sediul organului de executare; numele si prenumele sau denumirea debitorului si a cumpărătorului, precum si domiciliul sau sediul acestora; numărul dosarului de executare; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele oferite de fiecare participant, precum si, dacă este cazul, mentionarea situatiilor în care vânzarea nu s-a realizat.

Art. 110. - (1) După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancară în cel mult 5 zile de la data adjudecării.

(2) Dacă adjudecatarul nu plăteste pretul în termenul prevăzut la alin. (1), procedura vânzării la licitatie se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, în cazul în care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.

(3) Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitatie pretul oferit initial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

(4) Dacă la următoarea licitatie bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

Art. 111. - (1) În cazul vânzării la licitatie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata pretului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil si cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonante. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plată a pretului în rate.

(2) Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata pretului în întregime si a dobânzii stabilite.

(3) În cazul neplătii avansului prevăzut la alin. (1), dispozitiile art. 110 se aplică în mod corespunzător.

(4) Suma reprezentând dobânda nu stinge creantele bugetare pentru care s-a început executarea silită.

Art. 112. - (1) În cazul vânzării bunurilor imobile, după plata în întregime a pretului sau a avansului prevăzut la art. 111 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în Cartea funciară.copyrightdsc.net

(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde următoarele mentiuni:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numărul dosarului de executare;

c) numărul si data procesului-verbal de desfăsurare a licitatiei;

d) numele si domiciliul sau, după caz, denumirea si sediul debitorului si cumpărătorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare al debitorului si cumpărătorului;

f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

g) modalitatea de plată a diferentei de pret în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;

h) datele de identificare a bunului;

i) mentiunea că acest document constituie titlu de proprietate si că poate fi înscris în Cartea funciară;

j) mentiunea că pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteste diferenta de pret, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata pretului în rate;

k) semnătura executorului bugetar si stampila organului de executare;

l) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator si cumpărătorului.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdictia de înstrăinare si grevare a bunului până la plata integrală a pretului si a dobânzii stabilite.

(5) În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviintat plata pretului în rate nu plăteste restul de pret în conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în conditiile prezentei ordonante.

Art. 113. - (1) În cazul vânzării bunurilor mobile, după plata pretului executorul bugetar întocmeste un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numărul dosarului de executare;

c) numărul si data procesului-verbal de desfăsurare a licitatiei;

d) numele si domiciliul sau, după caz, denumirea si sediul debitorului si cumpărătorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare al debitorului si cumpărătorului;

f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

g) datele de identificare a bunului;

h) mentiunea că acest document constituie titlu de proprietate;

i) semnătura executorului bugetar si stampila organului de executare;

j) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz.

Art. 114. - (1) Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin modalitătile prevăzute la art. 94, organul de executare va repeta procedura de licitatie cel putin o dată pe an în cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită.

(2) În cazul în care bunurile nu s-au valorificat conform alin. (1), ele se vor putea valorifica prin celelalte forme de vânzare ori se vor putea restitui debitorului. O dată cu restituirea bunurilor imobile se va lua măsura radierii inscriptiei ipotecare.

(3) Atât timp cât, potrivit alin. (1), poate avea loc reluarea procedurii de licitatie, se mentine indisponibilizarea bunului dispusă potrivit art. 73 si 81, după caz. În aceeasi perioadă organul de executare va putea, după caz, să ia măsura numirii, mentinerii ori schimbării administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea bunului imobil în orice alt mod admis de lege.

(4) În cazul în care debitorii ale căror bunuri sunt sechestrate si urmează a li se restitui în conformitate cu alin. (2) si-au mutat domiciliul sau sediul social declarat si nu pot fi identificati la noul domiciliu sau sediu ori asociatii, actionarii au plecat din tară, aceste bunuri vor fi păstrate până la împlinirea unui termen de 6 luni, după care sunt aplicabile prevederile art. 477 din Codul civil.

Art. 115. - În cazul în care prin executarea silită efectuată nu s-au realizat obligatiile stabilite în sarcina debitorului, organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna atât sumele încasate, cât si pe cele care nu au fost recuperate.

Art. 116. - (1) În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoană juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitatie în conditiile art. 114 alin. (1), obligatiile fată de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat pot fi stinse, la cererea debitorului, prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1) organul abilitat să efectueze procedura de executare silită, potrivit legii, va transmite cererea, împreună cu un exemplar al dosarului de executare si propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finantelor publice ori al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, după caz, care va decide asupra modului de solutionare a acesteia si va dispune organului abilitat să efectueze procedura de executare silită încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil si stingerea creantei bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru care s-a început executarea silită.

(3) În cazul cererilor de stingere a creantelor bugetului asigurărilor sociale de stat prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite, decizia va fi luată numai cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

(4) De la data depunerii cererii de către debitor până la data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului sau până la luarea deciziei, în caz de respingere a cererii, bunul imobil rămâne indisponibilizat potrivit art. 73.

(5) Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil constituie titlu de proprietate.

Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plată, este scutită de taxa pe valoarea adăugată.

(6) Bunurile imobile trecute în proprietatea publică a statului conform alin. (1) pot fi date în administrare în conditiile legii.

(7) În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică a statului conform prezentei ordonante au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul persoană juridică va fi obligat la plata sumelor stinse prin această modalitate.

 

SECTIUNEA a-2-a

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silită

 

Art. 117. - (1) Suma realizată după începerea executării silite reprezintă totalitatea sumelor încasate după emiterea somatiei prin orice modalitate prevăzută de prezenta ordonantă.

(2) Creantele bugetare înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanta principală si apoi accesoriile acesteia.

(3) Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cât si cheltuielile de executare este mai mică decât suma realizată prin executare silită, cu diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.

Art. 118. - (1) În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai multi creditori sau când până la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, organele prevăzute la art. 49 vor proceda la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferintă, dacă legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea si conservarea bunurilor al căror pret se distribuie;

b) creantele reprezentând salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întretinerea si îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea sau întărirea sănătătii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum si creantele reprezentând obligatia de reparare a pagubelor

cauzate prin moarte, vătămarea integritătii corporale sau a sănătătii;

c) creantele rezultând din obligatii de întretinere, alocatii pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existentă;

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultând din împrumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietătii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum si din chirii sau arenzi;

h) creantele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

i) alte creante.

(2) Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferintă, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori proportional cu creanta fiecăruia.

Art. 119. - (1) Creditorii bugetari care au un privilegiu prin efectul legii si care îndeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vânzare fată de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv.

(2) Accesoriile creantei principale prevăzute în titlul executoriu vor urma ordinea de preferintă a creantei principale.

Art. 120. - (1) În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipotecă sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostintă în conditiile art. 76 alin. (4) si ale art. 84, organul de executare este obligat să îi înstiinteze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

(2) Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

Art. 121. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înstiintarea părtilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

Art. 122. - (1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită executorul bugetar va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de toti cei prezenti la aceasta.

(2) Cel nemultumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere executorului bugetar să consemneze în procesul-verbal obiectiile sale.

Art. 123. - După întocmirea procesului-verbal prevăzut la art. 122 alin. (1) nici un creditor nu mai este în drept să ceară să participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

 

TITLUL V

Contestatia la executarea silită

 

Art. 124. - (1) Cei interesati pot face contestatie împotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonante de către organele de executare, precum si în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în conditiile legii.

(2) Contestatia poate fi făcută si împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instantă judecătorească sau de alt organ jurisdictional si dacă pentru contestarea lui nu există o procedură care să prevadă posibilitatea ca instanta competentă să se pronunte asupra acestuia.

Art. 125. - (1) Contestatia se poate face în termen de 15 zile, sub sanctiunea decăderii, de la data când:

a) contestatorul a luat cunostintă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somatiei sau din altă înstiintare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

b) contestatorul a luat cunostintă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;

c) cel interesat a luat cunostintă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.

(2) Contestatia prin care o tertă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

(3) Neintroducerea contestatiei în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îsi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

Art. 126. - Contestatia se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului de executare si se judecă în procedură de urgentă.

Art. 127. - (1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.

Art. 128. - La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin proprire, îsi are sediul sau domiciliul tertul poprit.

Art. 129. - La cererea părtii interesate instanta poate decide, în cadrul contestatiei la executare, asupra împărtirii bunurilor pe care debitorul le detine în proprietate comună cu alte persoane.

Art. 130. - (1) Dacă admite contestatia la executare, instanta, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării însesi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

(2) În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării însesi si anulării titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotărâre să i se restituie celui îndreptătit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

(3) În cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestatia a fost exercitată cu rearedintă, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

 

TITLUL VI

Dispozitii privind alte modalităti de stingere a obligatiilor bugetare

CAPITOLUL I

Insolvabilitatea

 

Art. 131. - (1) Obligatiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se găseste în stare de insolvabilitate.

(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situatii:

a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile;

b) când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate;

c) debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere;

d) debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea ori în alte locuri unde există indicii că a avut avere nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile;

e) când, potrivit legii, debitorul persoană juridică îsi încetează existenta si au rămas neachitate obligatii bugetare.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu există persoane responsabile potrivit art. 7.

(4) Pentru obligatiile bugetare ale debitorilor declarati în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curentă si trecerea ei într-o evidentă separată.

Art. 132. - În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silită.

 

CAPITOLUL II

Deschiderea procedurii de reorganizare judiciară si faliment

 

Art. 133. - (1) Organul de executare este obligat ca pentru creantele bugetare datorate de comercianti societăti comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugăresti sau persoane fizice să ceară instantelor judecătoresti competente începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, în conditiile legii.

(2) Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului se vor înainta instantelor judecătoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

Art. 134. - (1) Măsurile întreprinse de organele de executare în conditiile prezentei ordonante nu se suspendă ca urmare a declansării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.

(2) În vederea executării silite a bunurilor urmărite, creditorul bugetar poate solicita judecătorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul să predea creditorului bugetar bunul în vederea valorificării.

 

CAPITOLUL III

Anularea obligatiilor bugetare

 

Art. 135. - În cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligatii bugetare.

Art. 136. - (1) În situatiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin postă, sunt mai mari decât obligatiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

(2) Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin postă sunt suportate de fiecare creditor bugetar.

 

CAPITOLUL IV

Prescriptia dreptului de a cere executarea silită

 

Art. 137. - Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită privind o creantă bugetară încep la data când, potrivit legii, se naste acest drept.

Art. 138. - (1) Dreptul de a cere executarea silită a creantelor bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat nastere acest drept.

(2) Termenul de prescriptie prevăzut la alin. (1) se aplică si creantelor bugetare provenind din amenzi contraventionale.

Art. 139. - Termenul de prescriptie prevăzut la art. 138 se suspendă:

a) în cazurile si în conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) în cazurile si în conditiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de alt organ competent;

c) pe perioada respectării amânării sau esalonării plătii obligatiei bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plată dispuse prin lege, hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent;

d) cât timp debitorul, cu rea-credintă, îsi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silită;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 140. - Termenul de prescriptie prevăzut la art. 138 se întrerupe:

a) în cazurile si în conditiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligatiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoasterii în orice alt mod a datoriei;

c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;

d) pe data întocmirii, în conditiile prezentei ordonante, a actului de constatare a insolvabilitătii debitorului;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 141. - Sumele achitate de debitor în contul unor obligatii bugetare, după îndeplinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

Art. 142. - Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligatiile bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Art. 143. - Dacă organul de executare constată împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a creantelor bugetare, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare si la scăderea acestora din evidenta analitică pe plătitori.

 

TITLUL VII

Restituirea sumelor achitate în plus

 

Art. 144. - (1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

a) cele plătite fără existenta unui titlu de creantă;

b) cele plătite în plus fată de obligatia bugetară;

c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative;

g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 118;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusă în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), după caz, în temeiul hotărârii judecătoresti prin care se dispune desfiintarea executării silite.

(2) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referintă al pietei valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătoresti prin care se dispune restituirea.

Art. 145. - Dacă debitorul înregistrează obligatii bugetare restante, sumele prevăzute la art. 144 se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentei ordonante.

Art. 146. - (1) În cazul în care suma de restituit este mai mică decât obligatiile bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta sumei de restituit.

(2) În cazul în care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligatii bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta obligatiilor bugetare restante, diferenta rezultată restituindu-se debitorului.

 

TITLUL VIII

Stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul

 

Art. 147. - (1) Răspunderea persoanelor prevăzute la art. 7 alin. (2) si (3) se va stabili potrivit dispozitiilor prezentului titlu.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1) organul de executare va întocmi un proces-verbal în care vor fi arătate motivele de fapt si de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. Procesul-verbal se va supune spre aprobare conducerii organului de executare.

(3) Pe baza procesului-verbal aprobat potrivit alin. (2) se va întocmi titlul de creantă privind obligatia la plată a persoanei răspunzătoare potrivit art. 7, care va cuprinde:

a) antetul organului emitent;

b) numele si prenumele sau denumirea persoanei responsabile, obligată la plata obligatiei bugetare a debitorului principal; codul unic de înregistrare si/sau codul numeric personal;

domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare;

c) numele si prenumele sau denumirea debitorului principal; codul unic de înregistrare si/sau codul numeric personal;

domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare;

d) cuantumul si natura sumelor datorate;

e) termenul în care responsabilul este obligat la plata obligatiei bugetare a debitorului principal;

f) temeiul legal si motivele în fapt ale angajării răspunderii;

g) numărul si data procesului-verbal;

h) data întocmirii actului;

i) stampila si semnătura organului de executare.

(4) Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligatia principală, cât si pentru accesoriile acesteia.

Art. 148. - Titlul de creantă prevăzut la art. 147 alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plată, mentionându-se că aceasta urmează să facă plata în termenul stabilit.

Art. 149. - (1) Împotriva titlului de creantă comunicat potrivit art. 148 se poate face contestatie, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanta judecătorească competentă.

(2) Titlul de creantă care nu a fost atacat în termenul prevăzut la alin. (1) constituie titlu executoriu.

Art. 150. - (1) În cazul în care persoana responsabilă nu va efectua plata în termenul indicat în titlul de creantă, organul de executare va începe procedura de executare silită împotriva acesteia.

(2) Procedura de executare silită asupra persoanei responsabile se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei ordonante si nu va împiedica continuarea, dacă este cazul, a procedurii de executare silită începute asupra debitorului principal.

 

TITLUL IX

Infractiuni si contraventii

 

Art. 151. - Sustragerea, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terte persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) si art. 76 alin. (3) se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Art. 152. - Retinerea si nevărsarea de către plătitorii obligatiilor bugetare a sumelor reprezentând impozit pe salarii si venituri asimilate salariilor, impozit pe dividende si impozit datorat de nerezidenti pentru veniturile realizate în România, în cel mult 30 de zile de la scadentă, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.

Art. 153. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte:

a) nerespectarea obligatiei de comunicare a informatiilor prevăzute la art. 57 alin. (1);

b) nerespectarea obligatiilor ce îi revin tertului poprit, potrivit legii, privind efectuarea înstiintărilor, retinerilor, precum si pentru neîndeplinirea oricărei alte obligatii ce îi revine în legătură cu poprirea;

c) nerespectarea dispozitiilor prevăzute la art. 66 alin. (3), (4) si (5) privind decontarea bancară;

d) nerespectarea obligatiei de comunicare a informatiilor prevăzute la art. 84.

(2) Contraventiile prevăzute la alin. (1) se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei în cazul săvârsirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. a);

b) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei în cazul săvârsirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. c);

c) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoană fizică, cele de la alin. (1) lit. b) si d), iar pentru persoană juridică, cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 154. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se realizează de către organele de executare din cadrul unitătilor teritoriale ale creditorului bugetar.

(2) Dispozitiile prezentei ordonante se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 155. - Sumele încasate în conditiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat.

 

TITLUL X

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 156. - În cazul în care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare, cât si pentru titluri ce se execută în conditiile prevăzute de alte dispozitii legale, executarea silită se va face, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante, de către organele de executare prevăzute de aceasta.

Art. 157. - (1) Confiscările dispuse potrivit legii se aduc la îndeplinire de către organele care au dispus confiscarea. Confiscările dispuse de procurori sau de instantele de judecată se aduc la îndeplinire de către organele competente ale Ministerului Administratiei si Internelor împreună cu cele ale Ministerului Finantelor Publice.

(2) Sumele confiscate, precum si cele realizate din valorificarea bunurilor confiscate, mai putin cheltuielile impuse de aducerea la îndeplinire si de valorificare, se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz, conform legii.

Art. 158. - (1) Organul de executare poate corecta oricând erorile materiale din titlul executoriu si actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, având în vedere atât interesul legitim al creditorului bugetar, cât si drepturile si obligatiile debitorului.

(2) Actul rezultat ca urmare a îndreptării erorilor materiale se comunică celor interesati.

Art. 159. - Creantele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anulează. Anual, prin hotărâre a Guvernului se stabileste plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate.

Art. 160. - Creditorii bugetari sunt scutiti de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creantelor bugetare.

Art. 161. - (1) Creditorul bugetar poate constitui fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu si din unitătile subordonate, după caz, prin retinerea unei cote de 5% din sumele încasate prin executare silită potrivit prevederilor prezentei ordonante, precum si din sumele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară si faliment.

(2) Sistemul de acordare a stimulentelor pentru personalul din aparatul propriu si din unitătile subordonate creditorilor bugetari, care desfăsoară activitătile prevăzute la alin. (1), va fi stabilit similar sistemului de salarizare pentru personalul bugetar si va fi aprobat prin ordine ale acestora.

Art. 162. - În aplicarea prezentei ordonante, potrivit competentei prevăzute de lege, se vor adopta acte normative de aplicare, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului finantelor publice, ordine ale conducătorilor institutiilor publice, precum si prin hotărâri ale altor organe de specialitate ale administratiei publice.

Art. 163. - Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetare, se aprobă prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului institutiei publice, după caz.

Art. 164. - (1) Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită vor fi utilizate de către creditorii bugetari pentru procurarea de bunuri de natura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesare desfăsurării activitătii organelor de executare silită.

(2) Lista bunurilor de natura celor mentionate la alineatul precedent va fi aprobată de ordonatorul principal de credite, iar procurarea lor se va face cu respectarea prevederilor legale privind achizitionarea bunurilor si serviciilor pentru institutiile publice.

Art. 165. - (1) Functionarii publici din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si institutiilor asimilate acesteia, organelor administratiei publice centrale sau locale si al organelor lor subordonate, inclusiv persoanele care nu mai detin această calitate, sunt obligati să păstreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitării atributiilor de serviciu.

(2) Informatiile referitoare la impozite, taxe si alte obligatii bugetare ale plătitorilor pot fi transmise numai:

a) altor organe, în scopul realizării unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi;

b) unui organ din domeniul muncii si protectiei sociale, care face plăti de asigurări sociale sau alte plăti similare;

c) autoritătilor fiscale ale altor tări, în baza unei conventii pentru evitarea dublei impuneri;

d) autoritătilor judiciare competente, potrivit legii.

(3) Organul sau autoritatea care primeste informatii fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informatiilor primite.

(4) Informatii referitoare la plătitori pot fi transmise si unor organe sau autorităti, altele decât cele prevăzute la alin. (2), care le solicită, dar numai cu consimtământul scris al plătitorului.

(5) Nerespectarea obligatiei de păstrare a secretului fiscal atrage răspunderea, potrivit legii.

(6) Cu toate acestea creditorii bugetari, în scopul descurajării neefectuării plătii obligatiilor bugetare, pot aduce la cunostintă publică calitatea de debitor a contribuabililor pentru obligatiile bugetare pentru care nu mai pot fi exercitate căile de atac prevăzute de lege.

Art. 166. - Pentru creantele bugetului de stat Ministerul Finantelor Publice este autorizat ca operator care, prin unitătile sale teritoriale ca agenti împuterniciti, să înscrie creantele la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare.

Art. 167. - Prezenta ordonantă se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu dispune altfel.

Art. 168. - (1) Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se vor continua potrivit dispozitiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început să curgă.

Art. 169. - (1) În toate actele normative în care se face referire la majorări de întârziere si/sau majorări aceste notiuni se înlocuiesc cu notiunea de dobânzi.

(2) Prin termenul debitor se întelege atât debitorul principal, cât si orice altă persoană obligată la plată potrivit art. 7.

Art. 170. - (1) Contributiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor pentru somaj si la fondul asigurărilor sociale de sănătate, după calcularea si retinerea acestora conform reglementărilor legale în materie, se virează până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale.

(2) Impozitul pe dividende calculat si retinut la data plătii dividendelor se plăteste până la data de 20 a lunii următoare celei în care s-a făcut plata dividendelor. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârsitul anului în care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteste până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(3) Diferentele de impozit pe profit rezultate în urma regularizării anuale pe baza datelor din bilantul contabil se plătesc în termen de 5 zile de la data prevăzută pentru depunerea declaratiei de impunere anuală pe baza situatiei financiare anuale.

(4) Pentru celelalte impozite cu retinere la sursă, calculate si retinute de plătitori la data plătii veniturilor, termenul de plată este data de 20 a lunii următoare celei pentru care s-a plătit venitul.

Art. 171. - Sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată, datorate de institutiile publice pentru prestări de servicii constând în închirieri si/sau concesiuni de bunuri imobile, care până la data de 31 mai 2002 nu au  fost facturate beneficiarilor si nu au fost achitate la bugetul de stat, se anulează, inclusiv dobânzile si penalitătile de întârziere aferente.

Art. 172. - (1) Prezenta ordonantă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă:

a) Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare;

b) art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea si completarea unor acte normative în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 61/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 30 iunie 1999;

c) art. 14 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare;

            d) orice alte dispozitii contrare.