MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 598 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 22 august 2003

SUMAR

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

52. - Ordonantã pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002

Memorandum de finantare

919. - Hotãrâre privind aprobarea renuntãrii la cetãtenia românã unor persoane

REPUBLICÃRI

Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. I din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

Art. 1. - Se ratificã Memorandumul de finantare dintre Guvernul României si Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002.

Art. 2. - În cadrul contractelor pentru executarea de lucrãri, precum si pentru furnizarea de bunuri si servicii, încheiate cu contractorii locali în temeiul memorandumului de finantare, plãtile pot fi efectuate si în euro.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul integrãrii europene,

Hildegard Carola Puwak

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 29 iulie 2003.

Nr. 52.

MEMORANDUM DE FINANTARE*)

---

*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumitã în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Europene, denumitã în continuare Comunitatea, pe de o parte, si Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,

au convenit urmãtoarele:

mãsura la care se face referire în art. 1 va fi executatã si finantatã din resursele bugetare ale Comunitãtii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic si administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire în art. 1 este stabilit în Conditiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie si Beneficiar si completate cu prevederile prezentului memorandum si cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1

Natura si obiectul

Ca parte a programului sãu de asistentã, Comunitatea va contribui, sub forma finantãrii nerambursabile, la finantarea urmãtoarei mãsuri:

Numãrul programului: 2002/000-625 Titlul: Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria

Perioada: pânã la 30 noiembrie 2004 pentru Contractarecopyrightdsc.net

ARTICOLUL 2

Angajamentul Comunitãtii

Contributia financiarã a Comunitãtii este fixatã la nivelul maxim de 8 milioane euro, fiind denumitã în cele ce urmeazã finantarea nerambursabilã a CE.

ARTICOLUL 3

Durata si data de expirare

Pentru prezenta mãsurã, finantarea nerambursabilã a CE este disponibilã pentru contractare pînã la 30 noiembrie 2004, fãcând obiectul prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice fonduri ale finantãrii nerambursabile a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã vor fi anulate. Data limitã pentru efectuarea plãtilor din finantarea nerambursabilã a CE este 30 noiembrie 2005, cu exceptia proiectelor 2002/000-625-01 - “Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria)” si 2002/000 625-02 - “Reabilitarea drumului national DN 3B între intersectia cu DN 3 si Cãlãrasi, de la km 0+000 la km 3+020”, în cazul cãrora data limitã de efectuare a plãtilor este 30 noiembrie 2006. Toate plãtile trebuie efectuate pânã la expirarea termenului limitã. Totusi, în cazuri exceptionale, Comisia poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a plãtilor, dacã acest lucru este cerut în termenele prevãzute si dacã este justificatã corespunzãtor de cãtre Beneficiar. Acest memorandum expirã la data la care expirã perioada de efectuare a plãtilor din finantarea nerambursabilã a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate trebuie returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4

Adrese

Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având mentionate numãrul si titlul acesteia, trebuie transmisã la urmãtoarele adrese:

Pentru Comunitate:

Delegatia Comisiei Europene în România

Bd. Primãverii nr. 48

71297 Bucuresti

România

Telefon: 40 21 203 54 00

Fax: 40 21 230 24 53

Pentru Beneficiar:

Hildegard Carola Puwak

Ministerul Integrãrii Europene

Guvernul României

Str. Apolodor nr. 17

Bucuresti

România

Fax: 00 40 1 336 85 09

ARTICOLUL 5

Numãrul exemplarelor originale

Prezentul memorandum este redactat în douã exemplare, în limba englezã.

ARTICOLUL 6

Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum intrã în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrti. Nici o cheltuialã efectuatã înainte de aceastã datã nu este eligibilã pentru finantarea nerambursabilã a CE.

Anexele sunt parte integrantã a prezentului memorandum.

Întocmit la Bucuresti la 11 decembrie 2002.

Pentru Beneficiar, Hildegard Carola Puwak, ministrul integrãrii europene, coordonator national al asistentei

Pentru Comunitate, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene în România

Anexe:

Anexa nr. 1: Acord-cadru (anexele A si B)

Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)

Anexa nr. 3: Informare si publicitate pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Comunitãtilor Europene

(anexa D)

ANEXA Nr. 1 (A si B)

ACORD-C A D R U

Comisia Comunitãtilor Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, actionând pentru si în numele Comunitãtii Economice Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, si România, pe de altã parte, si împreunã denumite pãrti contractante,

având în vedere faptul cã România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistentã PHARE din partea Comunitãtii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãtii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,

având în vedere faptul cã este convenabilã mentionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal si administrativ pentru executarea mãsurilor finantate în România în cadrul programului de asistentã al Comunitãtii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre pãrtile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice si sociale din România, pãrtile contractante sunt de acord sã implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice si al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în

regulamentul mentionat mai sus, care vor fi finantate si implementate în cadrul tehnic, legal si administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrtile contractante (denumit în continuare memorandum de finantare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).

România întreprinde toate actiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare mãsurã finantatã în cadrul acestui acord va fi implementatã în conformitate cu Conditiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finantare.

Memorandumul de finantare poate schimba sau suplimenta Conditiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discutie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de mãsurile finantate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegatia sa, imediat ce aceasta este înfiintatã în Bucuresti, care se va asigura, din partea Comisiei, cã mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare si tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Când pãrtile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integralã sau partialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o tertã parte, stat sau agentie.

În acest caz termenii si conditiile unei asemenea delegãri vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sã fie încheiat între Comisie si terta parte, stat sau agentie, cu acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice disputã legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi solutionatã în conformitate cu procedura de arbitraj mentionatã în anexa B.

ARTICOLUL 6

Acest acord este întocmit în douã exemplare, în limba englezã.

ARTICOLUL 7

Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrtile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislatia sau procedura internã a fiecãrei pãrti. Acordul va continua sã fie în vigoare pentru o perioadã nedefinitã, dacã nu îsi înceteazã valabilitatea

prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrtile contractante cãtre cealaltã.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsurã aflatã încã în curs de executie va fi dusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finantare aferent si Conditiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL 8

Prevederile acestui acord se vor aplica si cooperãrii tehnice si altor tipuri de cooperare convenite între pãrtile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finantat în baza Programului de asistentã PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.

Întocmit la Bucuresti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmãrescu, ministru de stat ROMÂNIA

Frans Andriessen, vicepresedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA

ANEXA A

CONDITII GENERALE

privind memorandumurile de finantare

În aceste Conditii generale termenul Beneficiar va fi înteles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I

Finantarea proiectelor

ARTICOLUL 1

Obligatia Comunitãtii

Angajamentul Comunitãtii, denumit în cele ce urmeazã finantarea gratuitã a CEE, a cãrui valoare este mentionatã în memorandumul de finantare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfãsura angajarea si executia plãtilor prin contracte si devize aprobate corespunzãtor.

Orice cheltuieli ce depãsesc finantarea gratuitã a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2

Disponibilitatea finantãrii gratuite a CEE

Acolo unde executia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finantarea gratuitã a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile si sumele angajate de Beneficiar si/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 3

Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plãti în baza acestui memorandum de finantare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finantare. Plãtile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finantare. Orice prelungire exceptionalã a acestei perioade trebuie sã fie aprobatã de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru finantarea gratuitã a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegatiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finantare. Documentele justificative referitoare la plãtile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispozitie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicitã.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanti. Fiecare contract va indica proportia si momentul efectuãrii plãtii, împreunã cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementatã de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel putin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finantare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea

programului. Programul de lucru trebuie sã cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementãrii programului, cu conditia ca întreaga finantare gratuitã a CEE sã fi fost angajatã anterior.

În ceea ce priveste mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în conditiile în care memorandumul de finantare nu poate prevedea altfel, o primã transã de platã, care nu va depãsi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în

aceleasi conditii mentionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II

Achizitionarea

ARTICOLUL 4

Generalitãti

Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, de livrãri si de cooperare tehnicã va fi mentionatã în memorandumul de finantare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5

Conditii de participare

1. Cu exceptia prevederilor art. 6, Comisia si Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea conditiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitatiilor la licitatie. Anunturile urmeazã sã fie fãcute pentru Comunitate cel putin în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene si pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.

2. Conditiile generale ale contractelor trebuie sã fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationalã, cum ar fi reglementãrile generale si conditiile pentru contractele de livrãri finantate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6

Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscutã urgenta situatiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operatii de finantare în douã etape, operatii multifazate, specificatii tehnice particulare etc.) si ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sã autorizeze în mod exceptional:

- acordarea contractelor în urma unor invitatii restrânse la licitatie;

- încheierea contractelor prin acord direct;

- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.

O astfel de derogare trebuie sã fie mentionatã în memorandumul de finantare.

ARTICOLUL 7

Acordarea contractelor de lucrãri si de livrãri

Comisia si Beneficiarul se vor asigura cã pentru fiecare operatie oferta selectatã este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificãrilor si garantiilor oferite de licitatori, al costului si al calitãtii serviciilor, al naturii si al conditiilor de executie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare si al valorii tehnice.

Rezultatele invitatiilor la licitatie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 8

Contractele de cooperare tehnicã

1. Contractele de cooperare tehnicã, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistentã tehnicã, vor fi încheiate dupã negocierea directã cu consultantul sau, dacã se justificã din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitatie.

2. Contractele vor trebui sã fie întocmite, negociate si încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finantare.

3. În situatia în care contractele urmeazã sã fie întocmite, negociate si încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listã scurtã cu unul sau mai multi candidati, pe baza criteriilor de garantare a calificãrilor, experientei si independentei lor si tinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discutie.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai multi candidati, Beneficiarul este liber sã aleagã dintre cei propusi candidatul cu care intentioneazã sã încheie contractul.

5. Când existã recurs la o procedurã de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar si de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III

Acordarea de facilitãti

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participã la mãsurile finantate de Comunitate, precum si membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii si scutiri nu mai putin favorabile decât cele acordate în mod obisnuit altor strãiniangajati în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistentã economicã si de cooperare tehnicã.

ARTICOLUL 10

Facilitãti de stabilire, instalare, intrare si rezidentã

În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitatie vor avea drept de instalare temporarã si de rezidentã în cazurile în care importanta contractului justificã aceasta. Acest drept va fi obtinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitatie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor si va expira la o lunã dupã desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finantate de Comunitate si membrilor de familie apropiati ai acestuia sã intre în statul Beneficiarului, sã se stabileascã în stat, sã lucreze acolo si sã pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justificã natura contractului.

ARTICOLUL 11

Importul si reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile si reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice si juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului mentionat.

ARTICOLUL 12

Controlul importurilor si schimburilor valutare

Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obligã sã acorde autorizatii de import, precum si autorizatii pentru achizitionarea valutei necesare si sã aplice reglementãrile nationale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãtii, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13

Impozitare si vamã

1. Plata impozitelor, taxelor vamale si a taxelor de import nu va fi finantatã din finantarea gratuitã a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãtile Beneficiarului si finantate din finantarea gratuitã a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.

Beneficiarul se va asigura ca importurile respective sã fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, si pentru folosinta imediatã conform cerintelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveste stabilirea taxelor vamale, plãtilor ori a impozitelor mentionate mai sus.

3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau românesti, finantate din finantarea gratuitã a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãtii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe existã sau urmeazã sã fie instituite.

4. Persoanele fizice si juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãtii Europene, care executã contracte de cooperare tehnicã finantate din finantarea gratuitã a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit si pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale si gospodãresti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (si membrii familiilor lor), altele decât cele achizitionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnicã, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe si impozite fiscale cu acelasi efect, efectele personale si gospodãresti respective urmând sã fie reexportate sau sã se dispunã de ele în tarã conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.

6. Persoanele fizice si juridice care importã echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicitã astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislatia nationalã a Beneficiarului, în ceea ce priveste echipamentul respectiv.

TITLUL IV

Executarea contractelor

ARTICOLUL 14

Originea livrãrilor

Beneficiarul se declarã de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeazã altfel, materialele si livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sã fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.

ARTICOLUL 15

Proceduri de efectuare a plãtilor

1. Pentru contractele finantate din finantarea gratuitã a CEE documentele de licitatie vor fi întocmite si plãtile vor fi efectuate fie în unitãti europene de cont (ECU) sau, conform legilor si reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îsi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.

2. Când documentele de licitatie sunt întocmite în ECU, plãtile în cauzã vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentã efectuãrii plãtii.

3. Beneficiarul si Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura executia plãtilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V

Colaborarea dintre Comisie si Beneficiar

ARTICOLUL 16

Inspectie si evaluare

1. Comisia va avea dreptul sã îsi trimitã propriii agenti sau reprezentantii corespunzãtor autorizati pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnicã sau financiarã ori de audit pe care o considerã necesarã pentru a urmãri executia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãtilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispozitie toate informatiile si documentele care vor fi solicitate de aceasta si va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sã ducã la îndeplinire evaluãrile sau inspectiile.

2. Beneficiarul:

a) va pãstra înregistrãri si documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau a serviciilor finantate în baza memorandumului de finantare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) se va asigura ca agentii sau reprezentantii sus-mentionati ai Comisiei sã aibã dreptul de a inspecta toatã documentatia si înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finantate în baza memorandumului de finantare si va asista Curtea de Conturi a Comunitãtii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finantãrii gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, sã execute o evaluare ulterioarã si o evaluare contabilã finalã a programului.

Evaluarea ulterioarã va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum si impactul asupra dezvoltãrii si restructurãrii sectorului implicat.

Evaluarea contabilã finalã va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independentã asupra corectitudinii si compatibilitãtii contractelor si plãtilor, precum si asupra conformitãtii lor cu prevederile memorandumului de finantare. Evaluarea contabilã va stabili balanta fondurilor neangajate si/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17

Urmãrirea mãsurilor

Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicatie si, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveste mãsura, care sã fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului mentionat în memorandumul de finantare, pe toatã perioada de executie a mãsurii si dupã încheierea acesteia.

Comisia, pe baza rapoartelor si, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului si va informa tara beneficiarã despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI

Prevederi generale si finale

ARTICOLUL 18

Consultãri – dispute

1. Orice problemã legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finantare sau a acestor Conditii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar si Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finantare.

2. În situatia în care se constatã neîndeplinirea unei obligatii stabilite în memorandumul de finantare si în aceste Conditii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finantarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunta total sau partial la executia mãsurii. Pãrtile contractante vor stabili detaliile respectivei renuntãri printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19

Anunt – adrese

Orice anunt si orice acord între pãrti, prevãzute aici, trebuie sã aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicitã la numãrul si la titlul mãsurii. Astfel de anunturi sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã pãrtii autorizate sã primeascã cele mentionate si vor fi trimise la adresa anuntatã de partea respectivã. În caz de urgentã sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu conditia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt mentionate în memorandumul de finantare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputã între pãrtile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finantare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor mentionate la art. 18 din Conditiile generale, referitoare la memorandumul de finantare, va fi supusã arbitrãrii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:

Pãrtile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, si Comisia, pe de altã parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiti dupã cum urmeazã:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare si conducãtor) va fi numit prin acordul pãrtilor sau, în cazul unui dez- acord, de secretarul general al O.N.U.

Dacã oricare dintre pãrti nu reuseste sã numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.

Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneazã, decedeazã sau devine incapabil sã îsi desfãsoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelasi mod ca si arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile si îndatoririle arbitrului initial.

ANEXA Nr. 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Strategie

1.1. Obiectivele generale ale cooperãrii bulgaro-române sunt:

- întãrirea cooperãrii si stimularea integrãrii dintre cele douã tãri si Uniunea Europeanã si sprijinirea stabilitãtii si securitãtii în regiune;

- promovarea bunelor relatii de vecinãtate si a stabilitãtii în regiunile de granitã ale tãrilor din Europa Centralã si de Est (si în particular în zona de frontierã bulgaro-românã) prin finantarea unor proiecte capabile sã aducã beneficii concrete regiunilor si comunitãtilor de ambele pãrti ale frontierei;

- promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontierã din ambele tãri, ajutând astfel aceste regiuni sã depãseascã problemele specifice de dezvoltare ce rezultã din pozitia lor în cadrul economiilor nationale, în interesul comunitãtilor locale si într-un mod compatibil cu protectia mediului;

- promovarea creãrii si dezvoltãrii în continuare a retelelor de cooperare de ambele pãrti ale frontierei si stabilirea legãturilor între acestea si retelele mai cuprinzãtoare ale Comunitãtii.

1.2. Orientarea si prioritãtile programelor PHARE de cooperare transfrontalierã dintre Bulgaria si România sunt detaliate în Documentul de programare comunã (JPD), care constituie cadrul general pentru cooperarea dintre cele douã tãri. JPD a fost convenit între cele douã tãri în prima parte a anului 2000. Un scurt rezumat al acestui document este redat mai jos.

I. Caracteristicile regiunii de frontierã

Regiunea de frontierã dintre Bulgaria si România constã din 15 regiuni de nivel NUTS III, cu o populatie totalã de 5,33 milioane de locuitori si o suprafatã totalã de 69,250 km2. Regiunea transfrontalierã se caracterizeazã prin:

- o scãdere considerabilã a populatiei, însotitã de o crestere pronuntatã a vârstei medii a acesteia. Densitatea populatiei este mai scãzutã decât media nationalã din ambele tãri, iar cauza principalã o constituie rata ridicatã a mortalitãtii, care este mult peste rata natalitãtii. Un alt factor major este balanta migratorie negativã care se datoreazã în principal slabei infrastructuri sociale si de transport;

- ritm scãzut al activitãtii si rata crescutã a somajului. O serie de factori contribuie la cresterea continuã a nivelului somajului:

- multi muncitori au fost concediati ca urmare a rationalizãrii proceselor de productie industrialã;

- nivelul educational scãzut al fortei de muncã;

- lipsa unor noi oportunitãti de locuri de muncã.

Numãrul somerilor în rândul bãrbatilor este mai mare decât în rândul femeilor si prezintã o tendintã de crestere;

- infrastructurã de transport ineficientã. Caracteristica principalã a regiunii transfrontaliere este aceea de a fi separatã de fluviul Dunãrea, ce formeazã o frontierã naturalã de aproape 650 km. Pânã acum, desi existã trei puncte de trecere a frontierei pe uscat, de-a lungul frontierei formate de Dunãre existã doar un singur pod la Giurgiu-Ruse si doar trei linii de feribot ce traverseazã fluviul Dunãrea. Recent, în urma unui acord bilateral, s-a hotãrât construirea unui al doilea pod peste Dunãre, la Vidin-Calafat. Acest pod va deschide noi oportunitãti de cooperare între cele douã tãri si va promova dezvoltarea socioeconomicã a regiunii de frontierã;

- probleme de mediu în regiunea transfrontalierã pe fluviul Dunãrea si la Marea Neagrã. Deteriorarea mediului reprezintã una dintre problemele majore cu care se confruntã regiunea de frontierã, ca urmare a poluãrii aerului si apei pe ambele pãrti ale frontierei, de-a lungul Dunãrii si la Marea Neagrã. Concentrarea industriei chimice în regiune agraveazã poluarea aerului, iar fluviile care se varsã în Marea Neagrã mãresc gradul de poluare. În special în regiunea frontierei de est echilibrul ecologic a fost deteriorat prin dezvoltarea intensivã a sectorulu ituristic. Mai mult, din cauza pescuitului intensiv, numãrul pestilor a scãzut considerabil în ultimii ani;

- structura economicã este dominatã în mod traditional de agriculturã, datoritã mediului geografic favorabil (câmpii vaste, climat favorabil, soluri fertile). Specializarea productiei este variatã si se bazeazã pe folosirea potentialului teritoriului (cereale, vitã de vie si cresterea legumelor). Zonele mai înalte sunt specializate în exploatãri forestiere;

- dezvoltarea industrialã constituie functia principalã a unor mari aglomerãri urbane, ca Ruse, Plevna, Vidin, Veliko Târnovo si Silistra - pe malul bulgãresc al Dunãrii – si Craiova, Constanta, Giurgiu si Cãlãrasi - pe cel românesc.

Potentialul industrial al regiunii de frontierã este divers, de la industria metalurgicã la cherestea si hârtie, textile, tricotaje si industria alimentarã. Cel mai mare potential, aflat în prezent într-o crizã puternicã, este legat de distributia si generarea de energie, distributia de gaze si apã, produse chimice (produse chimice si fibre sintetice, cauciuc si mase plastice), fiind urmat de topirea, turnarea si procesarea metalelor, inginerie si productia de echipamente, fabrici de hârtie si celulozã, industria alimentarã.

II. Activitãtile de cooperare transfrontalierã existente

Relatiile de vecinãtate traditional bune dintre Bulgaria si România caracterizeazã si dezvoltarea unor anumite forme de cooperare transfrontalierã dintre autoritãtile regionale si locale.

Municipalitãtile de pe ambele pãrti ale frontierei au stabilit deja contacte. Pânã acum, contactele si activitãtile s-au realizat în principal în urmãtoarele domenii:

- transport - construirea liniilor de feribot;

- comert - contacte regulate si activitãti în cadrul camerelor de comert;

- culturã - schimb de activitãti culturale si sportive si de delegatii;

- ecologie - implementarea unor proiecte comune etc.

Cu toate acestea, potentialul si interesul pentru cooperare sunt considerabil crescute si nu au fost epuizate prin contactele si activitãtile desfãsurate pânã acum.

III. Prezentarea prioritãtilor identificate

Pentru realizarea obiectivelor principale ale cooperãrii transfrontaliere, regiunea de frontierã a stabilit urmãtoarele prioritãti asupra cãrora trebuie concentrate eforturile:

Prioritatea 1 - Îmbunãtãtirea infrastructurilor locale

transnationale

Scopul este de a îmbunãtãti infrastructurile: infrastructura de transport, inclusiv traversarea frontierei, dar si alimentarea cu apã, gaze si electricitate care aduc beneficii de ambele pãrti ale frontierei. Pentru a se realiza dezvoltarea economico-socialã a regiunilor, sunt importante nu numai modernizarea si îmbunãtãtirea structurilor existente, ci si stabilirea bazelor pentru introducerea noilor tehnologii. Aceasta va duce la îmbunãtãtirea potentialului economic al regiunii de frontierã si va contribui la stabilirea legãturilor internationale. Datoritã caracterului lor local, ele trebuie planificate si implementate în completarea altor actiuni cu caracter general.

Prioritatea 2 - Protectia mediului

Regiunile si municipalitãtile de pe ambele pãrti ale frontierei beneficiazã de un capital natural indubitabil (Dunãrea, Marea Neagrã) si doresc protejarea acestui capital si dezvoltarea sa.

În acelasi timp, dezvoltarea industrialã si energeticã a cauzat în diferite locuri o serie de daune aerului, apei si solului. În consecintã, în cadrul programelor PHARE CBC dintre România si Bulgaria s-a acordat o prioritate absolutã mãsurilor de îmbunãtãtire a mediului. Existã un potential considerabil de initiere a unor proiecte comune în domeniul resurselor naturale în regiunile respective, mai ales în zona Dunãrii. Ambele tãri considerã a fi de importantã majorã, în primul rând, problema poluãrii aerului, în al doilea rând, problema apei reziduale, precum si consolidarea solului si protejarea contra eroziunii de-a lungul bazinului Dunãrii.

Prioritatea 3 - Îndepãrtarea obstacolelor administrative si institutionale pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si serviciilor de-a lungul frontierei.

Aceste actiuni au ca scop îndepãrtarea obstacolelor administrative si institutionale pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si serviciilor peste granitã, tinând cont de aspectele legate de securitatea acestor fluxuri, precum si promovarea actiunilor legate de justitie si de politica comunitarã în privinta afacerilor interne. Datoritã semnificatiei majore pe care aceste probleme o au pentru perioada de preaderare în cazul ambelor tãri, acestea considerã actiunile în cauzã ca fiind de mare importantã, mai ales pentru standardizarea procedurilor de control ale politiei de frontierã, ale directiilor vamale si ale directiilor veterinare si fitosanitare, care sã conducã la un control comun si integrat între administratiile similare din ambele tãri.

Prioritatea 4 - Dezvoltarea economicã

Pierderea pietelor traditionale si lipsa materiilor prime importate au afectat puternic aproape toate industriile principale. Multe întreprinderi din aceste regiuni lucreazã în pierdere si nu au gãsit noi piete din cauza lipsei avantajelor competitive.

Sunt necesare mãsuri specifice pentru a îmbunãtãti dezvoltarea economicã în regiunile de frontierã si a tine sub control somajul în crestere, lipsa locurilor de muncã, deficitul de structuri de instruire si slaba dezvoltare din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii. În acest scop sunt necesare promovarea cooperãrii în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor si cooperarea financiarã dintre institutiile reprezentând sectorul de afaceri.

Trebuie luatã în considerare si cooperarea în domeniul sãnãtãtii, schimburilor culturale, ocupãrii fortei de muncã locale, initiativelor de instruire si educatie. În acest scop trebuie înfiintat un fond comun pentru proiecte mici.

1.3. O detaliere a alocãrii PHARE CBC 2002

România/Bulgaria pe prioritãtile JPD este redatã mai jos:

- prioritatea 1 - Îmbunãtãtirea infrastructurilor locale transnationale: 68,75%;

- prioritatea 2 - Protectia mediului: 21,25%;

- prioritatea 3 - Îndepãrtarea obstacolelor administrative si institutionale pentru libera circulatie a persoanelor, produselor si serviciilor de-a lungul frontierei: 0,0%;

- prioritatea 4 - Dezvoltarea economicã: 6,25%;

- prioritatea 5 - Altele - Asistentã tehnicã pentru

Facilitatea de pregãtire a proiectelor: 3,75%.

1.4. Proiectele care vor fi finantate în cadrul Programului PHARE CBC 2002 respectã în întregime Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999 privind coordonarea asistentei de preaderare. S-a asigurat o coordonare strânsã cu autoritãtile care rãspund de ISPA si SAPARD pentru a se evita orice suprapunere.

1.5. De asemenea, proiectele respectã dimensiunea minimã de 2 milioane euro, cu exceptia proiectelor 2002/000-623-03 si 2002/000-625-03 “Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic si surse stationare în regiunea de frontierã Bulgaria - România” (1,9 milioane euro în România si 1,5 milioane euro în Bulgaria), 2002/000-625-05 si 2002/000-623-05 “Facilitatea de pregãtire a proiectelor” (0,3 milioane euro pentru fiecare tarã) si a proiectelor privind Fondul comun pentru proiecte mici (2002/000-625-04 si 2002/000-623-04), care sunt limitate, de regulã, la 10% din alocarea PHARE totalã.

2. Obiective, descriere si conditionalitãti

2.1. Obiectivele generale ale programului sunt:

- promovarea bunei vecinãtãti si a stabilitãtii în regiunile de frontierã ale tãrilor din Europa Centralã si de Est (în particular, cea bulgaro-românã) prin finantarea unor proiecte care vor aduce beneficii regiunilor si comunitãtilor de ambele pãrti ale frontierei;

- promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontierã din ambele tãri, ajutând aceste regiuni sã depãseascã problemele specifice de dezvoltare care pot apãrea, între altele, datoritã pozitiei pe care o ocupã aceste regiuni în economiile nationale, în interesul comunitãtilor locale si într-un mod compatibil cu protectia mediului;

- promovarea creãrii si dezvoltãrii continue a retelelor de cooperare de ambele pãrti ale frontierei si stabilirea legãturilor între acestea si retelele extinse ale Comunitãtii;

- promovarea coeziunii economice si sociale în regiunile de frontierã.

2.2. Obiectivele specifice si rezultatele sunt reflectate în urmãtoarele

domenii prioritare:

- îmbunãtãtirea infrastructurii locale si transnationale, în special în domeniul transportului, prin construirea unei noi cãi de acces între cele douã tãri: proiectele 2002/000-623-01 “Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria)” si 2002/000-625-01 “Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria)” si prin îmbunãtãtirea drumului de acces cãtre frontierã: proiectele 2002/000-623-02 “Reabilitarea si reconstructia partialã a drumului II-15, sectiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)” si 2002/000-625-02 “Reabilitarea drumului national DN 3B între intersectia cu DN 3 si Cãlãrasi, de la km 0+000 la km 3+020”;

- promovarea protectiei mediului prin dezvoltarea unui sistem pentru controlul poluãrii aerului în regiunea de frontierã între cele douã tãri, pentru a permite acestora sã elaboreze programe pentru evaluarea calitãtii aerului, controlul si reducerea poluãrii aerului, îmbunãtãtirea calitãtii aerului, inclusiv respectarea cerintelor legislatiei UE: proiectele 2002/000-625-03 “Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic si surse stationare în regiunea de frontierã Bulgaria-România” si 2002/000-623-03 “Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compusi organici volatili (VOC), PAH si metale grele din surse stationare în regiunile de frontierã dintre Bulgaria si România, de-a lungul Dunãrii inferioare”;

- promovarea dezvoltãrii socioeconomice regionale în regiunea de frontierã prin continuarea unui fond comun de proiecte mici: proiectele 2002/000-623-04 si 2002/000-625-04;

- asigurarea asistentei tehnice prin Facilitatea de pregãtire a proiectelor: proiectele 2002/000-623-05 si 2002/000-625-05.

2.3. Descrierea programului

Programul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre Bulgaria si România, a unei serii de consultãri între delegatiile CE din ambele tãri si a recomandãrilor Directiei Generale Extindere, reflectând de fapt Regulamentul Comisiei nr. 2.760/98 referitor la implementarea programelor CBC din cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi finantate în cadrul Programului PHARE 2002 România-Bulgaria au fost aprobate în cadrul reuniunii Comitetului de cooperare comunã (JCC), care a avut loc pe 21 mai 2002 la Ruse, în Bulgaria, si sunt în concordantã cu JPD.

Ca dovadã a cresterii cooperãrii dintre cele douã tãri, majoritatea proiectelor aprobate pentru Programul PHARE CBC 2002 sunt proiecte “în oglindã”.

2.3.1. Prioritatea JPD: Îmbunãtãtirea infrastructurilor locale si transnationale

Fluviul Dunãrea formeazã o frontierã naturalã între Bulgaria si România si a constituit multã vreme un obstacol în calea relatiilor comerciale extinse si a cooperãrii dintre regiunile de granitã. În acest context, punctele de acces si de trecere a frontierei nu sunt foarte numeroase. Este necesar sã se creeze puncte noi si sã se îmbunãtãteascã cele existente, astfel ca ele sã nu constituie o piedicã în calea dezvoltãrii oricãrei forme de cooperare transfrontalierã.

Proiectul 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria)

Proiectul 2002/000-625-01 - Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria)

Proiectele propuse constau în construirea unui nou punct de trecere a frontierei la Turnu Mãgurele (România) si Nicopole (Bulgaria) si achizitionarea a douã feriboturi noi pentru traversarea Dunãrii. Aceste douã proiecte “în oglindã” au drept scop îmbunãtãtirea cooperãrii de frontierã dintre Bulgaria si România prin crearea unui nou punct de trecere a frontierei. Aceste noi puncte de trecere a frontierei vor facilita trecerea peste granitã a cãlãtorilor si a vehiculelor prin reducerea timpului de asteptare si îmbunãtãtirea formalitãtilor vamale si de control ale politiei de frontierã.

În ceea ce priveste impactul în domeniul trecerii frontierei, aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea cooperãrii la nivel local si national, promovând schimburile culturale si integrarea celor douã regiuni de frontierã. De asemenea, va fi încurajatã dezvoltarea economicã de ambele pãrti ale frontierei, într-o regiune defavorizatã economic.

Pentru partea bulgarã activitãtile prevãzute sunt urmãtoarele:

- Asistenta tehnicã pentru pregãtirea documentelor de licitatie va fi furnizatã de o firmã specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va cuprinde proiectarea si planificarea detaliatã pentru construirea punctului de control, dosar de licitatie cuprinzând specificatiile tehnice pentr procurarea echipamentului si elaborarea termenilor de referintã pentru supravegherea lucrãrilor. Consultantul va pregãti documentatia cu sprijinul beneficiarilor: municipalitatea/municipalitãtile de la Oriahovo/Mizia, în strânsã coordonare cu autoritãtile române. Aceastã componentã va fi realizatã sub forma unui contract-cadru si va fi finantatã prin Programul PHARE.

- Construirea punctului de control la trecerea frontierei se va face de cãtre o firmã specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va include: construirea utilitãtilor de infrastructurã, ca de pildã alimentãrile cu apã, energie, sistemele de furnizare a energiei termice, retelele de canalizare, de telecomunicatii, construirea tuturor clãdirilor necesare legate de activitãtile specifice de trecere a frontierei, precum si alte facilitãti, ca de exemplu: construirea platformelor de încãrcare-descãrcare a vehiculelor, reabilitarea si consolidarea malurilor, constructia retelelor de drumuri interne, a parcãrilor si a depozitelor. Aceastã componentã se va realiza în cadrul unor contracte de lucrãri si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Supravegherea lucrãrilor va fi asiguratã de cãtre o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, sub forma unui contract-cadru, si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Achizitionarea echipamentelor necesare se va face printr-o firmã specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va include achizitionarea de echipamente pentru infrastructurã, ca de pildã pentru: retele energetice, sisteme de încãlzire, retele de alimentare cu apã, de canalizare si de telecomunicatii. Aceastã componentã se va realiza în cadrul unui contract de achizitii si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Furnizarea de echipamente de transport: se prevede ca autoritãtile bulgare (Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si/sau alte autoritãti locale/centrale) sã achizitioneze un vas de transport (feribot), ca parte a cofinantãrii proiectului.

Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice

Costul total al proiectului: 4,45 milioane euro

Fonduri PHARE: 3,20 miloane euro

Cofinantare: 1,25 milioane euro (bugetul de stat)

Datoritã coordonãrii complexe necesare implementãrii proiectelor “în oglindã” (în cadrul fiecãrei tãri si între România si Bulgaria) si structurãrii complexe pe faze a lucrãrilor, se asteaptã ca durata contractelor de lucrãri sã fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data de expirare pentru plata fondurilor, în cazul ambelor proiecte, va fi 30 noiembrie 2006.

Pentru partea românã activitãtile prevãzute sunt urmãtoarele:

- Asistenta tehnicã pentru pregãtirea documentelor de licitatie va fi furnizatã de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va cuprinde: proiectarea si planificarea detaliatã pentru constructia punctului de control, dosar de licitatie incluzând specificatiile tehnice pentru cumpãrarea echipamentelor si elaborarea termenilor de referintã pentru supravegherea lucrãrilor. Consultantul va pregãti documentatia cu ajutorul beneficiarilor: Consiliul Judetean Teleorman si Consiliul Local al Municipiului Turnu Mãgurele, în strânsã coordonare cu autoritãtile bulgare.

Aceastã componentã va fi realizatã sub forma unui contract-cadru si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Construirea punctului de control la trecerea frontierei va fi asiguratã de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va include: construirea infrastructurii pentru alimentarea cu apã, energie, sistemele de furnizare a cãldurii, retelele de canalizare, telecomunicatii, constructia tuturor clãdirilor necesare legate de activitãtile specifice de trecere a frontierei, precum si construirea platformelor de încãrcare-descãrcare a vehiculelor, reabilitarea si consolidarea malurilor, retele rutiere interne, zone de parcare si depozite. Aceastã componentã va fi realizatã în cadrul unui contract de lucrãri si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Supravegherea lucrãrilor va fi asiguratã de o companie specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, în cadrul unui contract-cadru, si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Cumpãrarea echipamentelor necesare se va face de cãtre o firmã specializatã, contractatã conform regulilor PHARE, si va cuprinde achizitionarea echipamentului pentru infrastructurã si anume pentru: retelele de energie, sistemele de încãlzire, retelele de alimentare cu apã, de canalizare si telecomunicatii. Aceastã componentã va fi realizatã în cadrul unui contract de achizitii si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Beneficiarii români (Consiliul Judetean Teleorman si Consiliul Local al Municipiului Turnu Mãgurele) vor asigura achizitionarea unui vas de transport pentru traversarea Dunãrii si echipamentul de transport, ca parte a cofinantãrii proiectului.

Beneficiarul român: Consiliul Judetean Teleorman, Consiliul Local al Municipiului

Turnu Mãgurele

Costul total al proiectului: 4,50 milioane euro Fonduri PHARE: 3,30 miloane euro

Cofinantare: 1,20 milioane euro (0,72 milioane euro de la Consiliul Judetean Teleorman si 0,48 milioane euro de la Consiliul Local al Municipiului Turnu Mãgurele)

Datoritã coordonãrii complexe necesare în timpul implementãrii proiectelor “în oglindã” (în cadrul fiecãrei tãri si între România si Bulgaria) si structurãrii complexe pe faze a lucrãrilor, se asteaptã ca durata lucrãrilor contractate sã fie de aproximativ 28 de luni. Prin urmare, data limitã de platã a fondurilor în cazul ambelor proiecte este 30 noiembrie 2006.

Sunt programate întâlniri tehnice bilaterale comune cu omologii bulgari în cursul desfãsurãrii proiectului, pentru a se permite abordarea diferentelor apãrute (dacã existã), a se schimba informatii si date si a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului.

Proiectul 2002/000-625-02 - Reabilitarea drumului national DN 3B între intersectia cu DN 3 si Cãlãrasi, de la km 0+000 la km 3+020

Realizarea proiectului va îmbunãtãti si va intensifica traficul de frontierã dintre România si Bulgaria. Pentru a deschide punctul de frontierã Cãlãrasi/Silistra traficului international, este necesarã asigurarea unor conditii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteazã drumul de acces la punctul de trecere a frontierei de la Ostrov.

Actualul drum are o platformã cu o lãtime de 10 m, cu margini de 1 m si partea carosabilã de 8 m, din beton.

Acest drum va fi clasificat ca drum deschis traficului international, fiind o extensie cãtre granita cu Bulgaria (Silistra) si drumul national DN 3. Din pãcate, actualul drum nu satisface standardele UE care sã permitã clasificarea sa ca drum deschis traficului international.

Drumul începe de la intersectia dintre DN 3 si DN 3B, care este limita proiectului PHARE CBC România-Bulgaria 2001 “Trecerea frontierei între Cãlãrasi (România) si Silistra (Bulgaria) pentru traficul international de cãlãtori si mãrfuri”, si se terminã în orasul Cãlãrasi. Orasul Cãlãrasi reprezintã limita proiectului finantat în cadrul Programului de coeziune economicã si socialã PHARE 2000 “Îmbunãtãtirea accesului la Coridorul paneuropean 4 - Reabilitarea DN 21 între Drajna si Cãlãrasi, de la km 107+500 la km 129+602”.

Activitãtile avute în vedere sunt urmãtoarele:

- Asistenta tehnicã pentru pregãtirea documentatiei de licitatie, inclusiv planificarea si proiectarea, va fi asiguratã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin Administratia Nationalã a Drumurilor (AND) care va asigura cofinantarea proiectului. Pe baza proiectãrii detaliate si conform cerintelor si procedurilor PHARE, AND va pregãti dosarul de licitatie, care va cuprinde specificatiile tehnice si termenii de referintã pentru urmãtoarele componente: Lucrãri de constructie a drumului, Lucrãri de constructie a podului si Supravegherea lucrãrilor.

- Lucrãrile de constructie a drumului vor fi efectuate de o firmã specializatã cu care se încheie un contract conform regulilor PHARE si vor cuprinde reabilitarea drumului conform standardelor UE. Sectorul DN 3B, cuprins între km 0+000 si km 0+480 (începutul podului), va fi reabilitat conform normelor tehnice aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998, cuprinzând: platforma cu lãtimea de 17 m, carosabil cu lãtimea de 14 m, fiecare cu margini de 1,50 m. Aceste lucrãri cuprind si abilitarea intersectiei dintre DN 3 si DN 3B, conform standardelor românesti si ale UE. Aceste activitãti se vor realiza în cadrul unui contract de lucrãri si vor fi finantate din fonduri PHARE.

- Componenta “Lucrãri de constructie a podului” va fi asiguratã de o firmã specializatã, pe bazã de contract conform regulilor PHARE, si va avea drept rezultat podul proiectat pentru clasa de greutate E, cu o lãtime de carosabil de 14 m, încadrat de margini pietonale de 1 m lãtime în afara localitãtilor. Aceastã activitate se va realiza printr-un contract de lucrãri si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Supravegherea lucrãrilor. AND va furniza termenii de referintã pentru supravegherea lucrãrilor. Se va încheia un contract cu un consultant pentru supravegherea lucrãrilor, pentru a se asigura respectarea cerintelor nationale si ale UE. Aceastã componentã va fi realizatã printr-un contractcadru si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Publicitate - aceastã componentã va fi finantatã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin AND, ca parte a cofinantãrii proiectului.

Beneficiarul român: Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin Administratia Nationalã a Drumurilor (AND)

Costul total al proiectului: 3,05 milioane euro

Fonduri PHARE: 2,00 milioane euro

Cofinantare: 1,05 milioane euro (AND)

Datoritã perioadei de garantie si duratei lucrãrilor, acest proiect de investitii va necesita o perioadã de efectuare a plãtilor de 2 ani, pânã în noiembrie 2006.

2002/000-623-02 - Reabilitarea si reconstructia partialã a drumului II-15, sectiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România)

Realizarea proiectului va duce la îmbunãtãtirea si intensificarea traficului de frontierã dintre România si Bulgaria.

Pentru a putea deschide traficului international punctul de trecere a frontierei Cãlãrasi/Silistra, trebuie asigurate conditii mai bune pentru traficul de tranzit. Proiectul propus reabiliteazã drumul de acces cãtre punctul de frontierã Ostrov.

Acest proiect este în concordantã cu prioritãtile indicate în cadrul general de cooperare dintre cele douã tãri si a fost convenit între autoritãtile române si bulgare. În cadrul prioritãtii 1 “Îmbunãtãtirea infrastructurilor locale transnationale”, una dintre mãsurile propuse este “reabilitarea infrastructurilor de comunicatii în regiunea transfrontalierã, inclusiv rea- bilitarea retelei de drumuri”.

Pavajul drumului II-15 de la Mizia la frontiera bulgaro-românã (Oriahovo) este într-o conditie relativ proastã, având caracteristici operationale scãzute. Sectiunea are parametrii verticali si orizontali optimi, dar nu este omogenã în anumite sectiuni. Lãtimea drumului este extrem de variabilã, iar în portiunile cele mai largi, în afara zonelor populate, are 6/8 m, incluzând o margine de 1,50 m (1,25 m), pavaj de asfalt - 6 pânã la 6,20 m de la partea liniei de mãsurare si de la partea de pantã la aproximativ 3 m, asa-numita “transee de pãmânt” inclusiv marginea. Panta prezintã procese de alunecãri evidente si este împânzitã de tufisuri.

Proiectul propus constã din reabilitarea si îmbunãtãtirea a aproximativ 16 km din drumul II-15 (de la km 61+300 la km 77+872,36). Cea mai mare parte a lucrãrilor de reabilitare implicã consolidarea pavajului existent prin straturi de asfalt de grosimi diferite, în functie de conditia structurii pavajului. Reabilitarea drumului presupune si lucrãri de drenare a apei de suprafatã, reconditionarea suprafetei marginii, marcaje rutiere, înlocuirea, refacerea sau amplasarea de noi semne de circulatie, sine de sigurantã si margini de pavaj.

Pentru partea bulgarã activitãtile prevãzute sunt urmãtoarele:

- Servicii de supraveghere a constructiei – Agentia Administrativã a Drumurilor (AAD) va pregãti dosarul de licitatie pentru contractul de servicii, precum si procedura de licitatie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Acest contract se încheie conform Ghidului practic asupra procedurilor contractuale PHARE, IPSA si SAPARD, prin procedura de licitatie restrânsã. Buget estimativ: 0,300 milioane euro.

- Lucrãrile de constructie - AAD va rãspunde de pregãtirea dosarului de licitatie pentru contractul de lucrãri si de procedura de licitatie. Nu sunt necesare fonduri suplimentare. Lucrãrile constau din reabilitarea unei sectiuni de 16 km a drumului existent. Sectiunea modernizatã va respecta standardele UE prin mãrirea în structura pavajului a capacitãtii de încãrcare a drumului si în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind dimensiunea si greutatea maximã a vehiculelor. Contractul va fi acordat prin licitatie deschisã, conform regulilor FIDIC.

- Supravegherea lucrãrilor - AAD va furniza termenii de referintã pentru supravegherea lucrãrilor. Pentru supravegherea lucrãrilor se va încheia un contract cu un consultant, pentru a se asigura respectarea cerintelor nationale si ale UE. Aceastã componentã va fi realizatã în cadrul unui contract-cadru si va fi finantatã din fonduri PHARE.

- Publicitate - aceastã componentã va fi finantatã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice prin AAD, sub formã de cofinantare a proiectului.

Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice prin Agentia Administrativã a Drumurilor (AAD)

Costul total al proiectului: 3,334 milioane euro

Fonduri PHARE: 2,500 milioane euro

Cofinantare: 0,834 milioane euro (AAD)

Datoritã perioadei de garantie si duratei lucrãrilor, acest proiect de investitii va necesita o perioadã de platã de 2 ani, pânã în martie 2006.

2.3.2. Prioritatea JPD: Protectia mediului

Regiunile si municipalitãtile de ambele pãrti ale frontierei sunt bine înzestrate din punct de vedere al capitalului natural si doresc protejarea si pãstrarea acestui capital. În acelasi timp, dezvoltarea industrialã si energeticã a cauzat în mai multe localitãti deteriorãri ale mediului, atât în cazul apei, aerului, cât si al solului. Prin urmare, mãsurile de monitorizare, de prevenire a poluãrii si de protejare a mediului au deveni o prioritate.

2002/000-623-03 - Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de compusi organici volatili (VOC), PAH si metale grele din surse stationare în regiunile de frontierã dintre Bulgaria si România, de-a lungul Dunãrii inferioare

2002/000-625-03 - Dezvoltarea unui sistem de control pentru emisiile în aer provenite din trafic si surse stationare în regiunea de frontierã Bulgaria-România

Aceste proiecte “în oglindã” vor contribui la îmbunãtãtirea cooperãrii dintre cele douã tãri în domeniul reducerii poluãrii aerului si la respectarea cerintelor legislatiei UE si vor îmbunãtãti si dezvolta cooperarea dintre regiunile de frontierã din ambele tãri, ajutând astfel aceste regiuni sã depãseascã eventualele probleme specifice de dezvoltare apãrute, între altele, din cauza pozitiei pe care o ocupã în cadrul economiilor nationale respective, si toate acestea în interesul populatiei autohtone si într-un mod compatibil cu protectia mediului.

Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem de control al poluãrii aerului în regiunea de frontierã dintre cele douã tãri, pentru a permite acestora sã respecte prevederile urmãtoarei legislatii UE: Directiva-cadru 96/62/CE privind gestionarea si evaluarea aerului ambiental, Directiva 88/609/CE, amendatã prin Directiva 94/66/CE privind poluarea provenitã de la uzinele cu combustie mare, Directiva94/63/CE asupra controlului emisiilor VOC, Directiva IPPC 96/61/CE, Directiva 99/13/CE privind controlul emisiilor VOC datorate folosirii solventilor organici în anumite activitãti si instalatii, precum si altã legislatie UE legatã de aceastã problemã.

Acest sistem va furniza informatii si date specifice pentru rezolvarea problemelor care pot apãrea între cele douã tãri, legate de originea poluantilor. Pe baza acestor date si informatii, primite sub formã de rapoarte zilnice, trimestriale si anuale, inspectoratele de mediu bulgar si român (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãrasi - de partea românã - si cele corespunzãtoare de partea bulgarã), municipalitãtile si ambele ministere ale mediului vor elabora programe de evaluare a calitãtii aerului, de control si reducere a poluãrii aerului din surse bazate pe dispersia specificã a poluantilor de pe ambele maluri ale Dunãrii, cu scopul de a îmbunãtãti calitatea aerului.

Din partea românã vor fi asigurate urmãtoarele activitãti:

- Procurarea echipamentelor necesare inspectoratelor române de protectie a mediului (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãrasi) pentru a se putea efectua controlul emisiilor în aer provenind din toate sursele de trafic si stationare localizate în regiunea de granitã dintre România si Bulgaria. Mai mult, echipamentul va fi folosit pentrucon trolul calitãtii aerului. Dosarul de licitatie, inclusiv specificatiile tehnice pentru procurarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenta tehnicã printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 “Pregãtirea viitoarelor proiecte de mediu”. Echipamentul va fi procurat printr-un contract de achizitii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitatiile internationale deschise. Furnizorul va asigura instruirea necesarã a personalului responsabil cu folosirea acestor echipamente. Aceastã componentã va fi realizatã sub forma unui contract de achizitii si va fi finantatã din fonduri PHARE si prin cofinantare nationalã, asiguratã de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.

- Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analizã opticã diferentialã (SAOD) pentru mãsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilitã încât sã permitã mãsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetãri de mediu specializat care sã efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza întâlniri bilaterale comune cu omologii bulgari pentru a se rezolva dife- rentele apãrute, a se schimba informatii si date si a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului. Aceastã componentã va fi finantatã de cãtre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ca parte a cofinantãrii proiectului.

Beneficiarul român: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, prin inspectoratele de protectie a mediului din judetele: Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu si Cãlãrasi

Costul total al proiectului: 2,53 milioane euro

Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro

Cofinantare: 0,63 milioane euro (Ministerul Apelor si Protectiei Mediului)

Din partea bulgarã se vor avea în vedere urmãtoarele activitãti:

- Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu si ape (Montana, Vrasta, Pleven, Veliko Târnovo si Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic si stationare localizate în regiunea de granitã dintre România si Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calitãtii aerului. Dosarul de licitatie, incluzând specificatiile tehnice pentru achizitionarea echipamentelor, va fi furnizat de asistenta tehnicã printr-un contract-cadru (FWC) încheiat în cadrul proiectului BG0107.04.01 “Pregãtirea viitoarelor proiecte de mediu”. Echipamentul va fi procurat în cadrul unui contract de achizitii, încheiat conform procedurilor PHARE pentru licitatiile internationale deschise.

Furnizorul va asigura instruirea adecvatã a personalului responsabil cu folosirea acestui echipament. Aceastã componentã se va realiza în cadrul unui contract de achizitii si va fi finantatã din fonduri PHARE si prin cofinantare nationalã, asiguratã de Ministerul Mediului si Apelor.

- Elaborarea unui studiu privind localizarea Sistemului de analizã opticã diferentialã (SAOD) pentru mãsurarea emisiilor din trafic. Localizarea sistemelor SAOD va fi astfel stabilitã încât sã permitã mãsurarea celui mai mare efect al emisiilor poluante din trafic. În acest scop, în cadrul acestei componente, se va încheia un contract cu un institut de cercetãri de mediu specializat care sã efectueze un studiu în zona proiectului. În plus, se vor organiza întâlniri bilaterale comune pentru a se putea rezolva diferentele apãrute, a se schimba informatii si date si a se asigura implementarea corespunzãtoare a proiectului. Aceastã componentã va fi finantatã de Ministerul Mediului si Apelor.

Beneficiarul bulgar: Ministerul Mediului si Apelor

Costul total al proiectului: 2,0 milioane euro

Fonduri PHARE: 1,5 milioane euro

Cofinantare: 0,5 milioane euro (buget de stat)

2.3.3. Prioritatea JPD: Dezvoltarea socioeconomicã

În ciuda problemelor economice curente, regiunea de frontierã oferã un potential evident de dezvoltare a resurselor economice indigene. În acest scop trebuie dezvoltate initiativa individualã si proiectele locale cu impact transfrontalier. Aceste proiecte mici urmeazã sã contribuie la asigurarea unui model de dezvoltare sustenabilã, incluzând aspectele de mediu, economice si sociale ale acestui tip de dezvoltare.

Proiectele 2002/000-623-04 si 2002/000-625-04 - Fondul comun pentru proiecte mici (proiecte “în oglindã”) Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanteazã proiectele “pe scarã restrânsã si de la om la om”, cu impact transfrontalier si care se referã la: cooperare de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie si marketing pentru întreprinderile mici si mijlocii, instruire, ocuparea fortei de muncã, mãsuri legate de sãnãtate si schimburi culturale, îmbunãtãtirea fluxului informational si al comunicatiilor între regiunile de frontierã etc.; pentru a avea un impact suficient, aceste planuri trebuie sã fie implementate într-o perspectivã multianualã. Se propune deci continuarea acestei initiative.

JSPF va functiona conform directivelor specifice stabilite pentru exercitiul 2000 si aprobate de serviciile Comisiei (delegatiile CE) si Ghidului practic pentru procedurile PHARE, ISPA si SAPARD. Cele douã tãri vor elabora directive comune si precise care vor trebui sã fie aprobate de delegatiile CE, atât din Bulgaria, cât si din România.

Institutiile-cheie ale JSPF sunt agentiile de implementare bulgarã si românã (Ministerul Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice/Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei), care vor lansa o cerere de propuneri ce trebuie sã fie deschisã si egalã pentru toate institutiile eligibile, Comitetul comun de cooperare (JCC), Comitetul comun de evaluare (CCE), secretariatele (oficiile regionale pentru JSPF) si echipa de evaluatori pentru evaluarea tuturor aplicatiilor. Deciziile finale se iau pe baza recomandãrilor CCE.

Secretariatul român a fost înfiintat în regiunea de frontierã, la Giurgiu, pentru a asigura contactul permanent si cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.

Secretariatul bulgar a fost înfiintat în regiunea de fronierã, la Ruse, pentru a asigura contactul permanent si cooperarea cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcini specifice, stabilite în directivele pentru JSPF.

Aplicantii vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistentã substantialã. Se pot organiza ateliere de instruire si informare pentru sustinerea si informarea eventualilor participanti, astfel încât sã se asigure o transparentã crescutã si sã fie încurajate propunerile de calitate. Secretariatul va numi si experti care sã îi viziteze pe posibilii aplicanti, oferindu-le asistentã, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.

JSPF are scopul de a pune la dispozitie o contributie totalã PHARE de 800.000 euro/regiune de frontierã (pânã la 10% din fondurile totale PHARE disponibile/tarã pentru acest program). Conform deciziei JCC, în acest an s-a pus la dispozitie o contributie PHARE de 500.000 euro/regiune frontalierã. Pânã la 7% din aceastã contributie (maximum 35.000 euro pentru fiecare tarã) pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.

Este necesarã cofinantarea, care va reprezenta unul dintre criteriile de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minimã este de 10% din costul proiectelor soft (în numerar sau în naturã).

Costul total al proiectului: 1,1 milioane euro (0,55 milioane euro pentru fiecare tarã)

Contributia PHARE: 1,0 milioane euro (0,5 milioane euro pentru fiecare tarã)

Cofinantare: 0,1 milioane euro (0,05 milioane euro pentru fiecare tarã)

2.3.4. Prioritatea JPD: Altele - Asistentã tehnicã

Proiectele 2002/000-623-05 si 2002/000-625-05 - Facilitatea de pregãtire a proiectelor (proiecte “în oglindã”) Facilitatea de pregãtire a proiectelor (PPF) va sprijini pregãtirea proiectelor în cadrul programelor viitoare PHARE CBC si drept consecintã va promova obiectivele-cheie ale Programului PHARE CBC dintre România si Bulgaria. Se va acorda o atentie deosebitã pregãtirii proiectelor comune si celor care au un caracter predominant de cooperare transfrontalierã, lucru ce va fi realizat în cooperare cu autoritãtile locale si regionale din zonele de frontierã.

Pentru partea românã acest proiect are ca scop:

- întãrirea capacitãtii agentiei de implementare CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii si Prognozei pentru a pregãti programe si proiecte adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria, în scopul obtinerii sprijinului financiar în cadrul unor programe PHARE CBC viitoare;

- sprijinirea autoritãtilor relevante în pregãtirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru programele PHARE CBC viitoare în urmãtoarele domenii:

- infrastructurã si mediu;

- coeziune economicã si socialã;

- înlãturarea obstacolelor administrative si institutionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor si serviciilor.

Activitãtile prevãzute în cadrul acestui proiect sunt:

- Stabilirea unei facilitãti de pregãtire a proiectelor care va asigura asistenta tehnicã pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agentia de implementare PHARE CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltãrii si Prognozei în pregãtirea programelor PHARE CBC România-Bulgaria. Aceastã asistentã se referã la toate activitãtile legate de ciclul de desfãsurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.

- Autoritãtilor române implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub formã de expertizã pe termen scurt, pentru a se obtine o mai bunã elaborare a documentatiei de bazã, a studiilor de fezabilitate, dezvoltarea proiectelor tehnice, a termenilor de referintã, a specificatiilor tehnice si a dosarelor de licitatie etc.

Beneficiarul român: Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei prin Directia de cooperare transfrontalierã

Pentru partea bulgarã proiectul are drept scop urmãtoarele:

- întãrirea capacitãtii agentiei de implementare CBC (CBC IA) din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice, în scopul pregãtirii programelor si proiectelor adecvate în contextul Programului PHARE de cooperare transfrontalierã dintre România si Bulgaria si al obtinerii de ajutor financiar în viitoarele programe PHARE transfrontaliere;

- sprijinirea autoritãtilor relevante în pregãtirea unui flux de proiecte bine concepute, care vor fi propuse pentru viitoarele programe PHARE transfrontaliere în urmãtoarele domenii:

- infrastructurã si mediu;

- coeziune economicã si socialã;

- înlãturarea obstacolelor administrative si institutionale aflate în calea liberei circulatii transfrontaliere a persoanelor, produselor si serviciilor.

Activitãtile prevãzute în cadrul acestui proiect sunt urmãtoarele:

- Stabilirea unei facilitãti de pregãtire a proiectelor care va asigura asistenta tehnicã pe termen scurt, în cursul a 2 ani calendaristici, pentru a sprijini agentia de implementare PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice în pregãtirea programelor PHARE CBC Bulgaria-România. Aceastã asistentã se referã la toate activitãtile legate de ciclul de desfãsurare a proiectelor PHARE CBC (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor JSPF.

- Autoritãtilor bulgare implicate în fazele de programare li se va acorda sprijin sub forma expertizei pe termen scurt, în scopul de a produce documentatia de bazã relevantã, studii de fezabilitate, dezvoltarea de proiecte tehnice, termeni de referintã, specificatii tehnice si dosare de licitatie etc.

Beneficiarul bulgar: Ministerul Dezvoltãrii Regionale si al Lucrãrilor Publice

Costul total al proiectului: 0,6 milioane euro (0,3 milioane euro pentru fiecare tarã)

Contributia PHARE: 0,6 milioane euro (0,3 milioane euro pentru fiecare tarã)

2.4. Conditionalitãti

Sprijinul PHARE se acordã pentru toate proiectele în functie de disponibilitatea cofinantãrii nationale, dupã cum este definit în tabelul de buget de mai jos.

Toate proiectele de investitii, dupã regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE, amendatã prin Directiva 97/11, necesitã o evaluare a impactului de mediu. Dacã directiva nu a fost încã transpusã, procedura trebuie sã fie similarã cu cea stabilitã de directiva sus-mentionatã.

Toate proiectele de investitii trebuie puse în aplicare respectându-se legislatia de mediu în vigoare în cadrul Comunitãtii. Fisele de proiecte vor contine clauze specifice, conform cu legislatia relevantã UE din domeniul mediului, potrivit tipului de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investitii.

Regulile finale de implementare a JSPF vor fi verificate si aprobate de cãtre cele douã delegatii CE.

3. Buget

4. Aranjamente de implementare

4.1. Aranjamente de implementare în Bulgaria

a) Management financiar si de proiect de cãtre tara candidatã

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizatã PHARE (DIS)1).

Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE. Responsabilul national cu autorizarea finantãrii (NAO) si responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS si în alte instructiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele sã fie pregãtite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA si SAPARD2).

---

1) Tinând cont de reglementãrile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.

2) Ghidul practic a înlocuit sectiunea F (.Achizitionare”) din Manualul DIS.

NAC si NAO vor împãrti responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.

Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului si va rãspunde de raportarea cãtre Comisia Europeanã. NAO va detine responsabilitatea generalã de gestionare financiarã a fondurilor PHARE. Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementãrilor si procedurilor referitoare la procurarea, raportarea si managementul financiar, precum si a regulilor comunitare de acordare de fonduri cãtre o tarã. De asemenea, va asigura functionarea sistemului de raportare si informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportãrii tuturor cazurilor de fraudã suspecte sau dovedite si a neregularitãtilor. NAO va avea responsabilitatea totalã si deplinã asupra fondurilor PHARE ale unui program, pânã la încetarea acestuia.

b) Dimensiunea proiectului

Toate proiectele trebuie sã fie mai mari de 2 milioane euro, cu exceptia celor din urmãtoarele domenii:

a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale grele din surse stationare în regiunile de frontierã dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunãrii inferioare;

b) Fondul comun pentru proiecte mici;

c) Facilitatea de pregãtire a proiectelor, în care ministerele bulgare interesate au o capacitate de absorbtie limitatã si nu pot utiliza sume atât de mari ca 2 milioane euro.

c) Termene de contractare si platã

Toate contractele trebuie încheiate pânã la 30 noiembrie 2004. Toate plãtile trebuie fãcute pânã la 30 noiembrie 2005.

Totusi, în cazul urmãtoarelor proiecte, acestea trebuie efectuate pânã la 30 noiembrie 2006. Justificarea este datã în fisele de proiect:

- 2002/000-623-01 - Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu Mãgurele (România) - Nicopole (Bulgaria);

- 2002/000-623-02 - Reabilitarea si reconstructia partialã a drumului II-15, sectiunea Mizia-Oriahovo (punct de trecere a frontierei Bulgaria/România).

Aceste extinderi ale perioadei de platã sunt necesare dacã se tine cont de durata lucrãrilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) si de termenul de garantie de un an dupã încheierea lucrãrilor.

d) Recuperarea fondurilor

Orice nereguli dovedite sau fraude descoperite în orice moment în cursul implementãrii programului duc la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.

Dacã implementarea unei mãsuri pare sã nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analizã atentã a cazului, cerând tãrii beneficiare sã înainteze comentariile sale într-o perioadã determinatã de timp si sã corecteze orice neregularitate.

În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de mãsurile respective, în cazul în care rezultã nereguli, o combinare nepotrivitã a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre conditiile mentionate în memorandumul de finantare si, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau conditiile implementãrii mãsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plãtite.

Acolo unde Comisia considerã cã nu a fost corectatã o neregularitate sau cã toatã operatiunea ori o parte a ei nu justificã toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analizã a cazului si va cere tãrii beneficiare sã îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp prestabilit. Dupã efectuarea investigatiei, dacã tara beneficiarã nu a luat mãsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:

a) reduce sau anula orice avans;

b) anula în totalitate sau partial fondurile acordate pentru mãsura respectivã.

Comisia urmeazã sã determine dimensiunea mãsurii corective necesare, tinând cont de natura neregulii constatate si de gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control si de management.

Orice fonduri neutilizate pânã la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. O declaratie scrisã finalã ce aratã suma totalã contractatã si plãtitã, însotitã de documentatia aferentã, trebuie furnizatã de cãtre NAO imediat dupã terminarea perioadei de efectuare a plãtilor conform memorandumului de finantare. Trebuie inclusã si o balantã finalã din partea bãncii ce aratã soldurile existente la FN/agentia de implementare (AI) si la Oficiul de Plãti si Contractare (CFCU).

Neluând în considerare recuperarea fondurilor nefolosite si neeligibile dupã expirarea memorandumului de finantare, se poate emite un ordin de recuperare complementar, dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea si concordanta contractelor si plãtilor, precum si conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finantare, tinând seama de opinia independentã a auditului final.

NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei sume plãtite gresit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãtii, tara beneficiarã trebuie sã plãteascã aceastã sumã Comisiei.

Dobânzile calculate pentru plãtile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeazã bugetul Comunitãtii.

e) Fluxuri financiare

Comisia va transfera fondurile FN în conformitate cu Memorandumul de întelegere semnat de Comisie si de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de cãtre FN, la o bancã stabilitã în prealabil si de comun acord cu Comisia.

a.a) Transferul de fonduri cãtre Fondul National

O sumã egalã cu pânã la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local3) va fi transferatã la FN în urma semnãrii memorandumului de finantare si a acordurilor de finantare (AF) între FN si agentiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 si 13 din Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sã fie respectate. În continuare, NAO trebuie sã înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului si o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informational dintreFN si agentiile de implementare/CFCU si modul în care vor decurge plãtile.

Se vor efectua douã realimentãri de fonduri egale cu pânã la 30% din fondurile gestionate local*), precum si plata finalã de pânã la 20% sau soldul bugetar, în functie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare se va opera atunci când 5% din buget*) vor fi plãtite de cãtre agentiile de implementare si de CFCU. A doua realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. A treia realimentare finalã se va plãti când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost achitate. În mod exceptional, NAO poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele mentionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de întelegere deja mentionat. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele mentionate mai sus, în afarã de cazul în care existã o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.

b.b) Transferul de fonduri cãtre agentiile de implementare

FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele agentiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de întele- gere privind înfiintarea Fondului National.

Fiecare acord de finantare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul plãtitor pentru CFCU/agentia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU si agentiile de implementare trebuie sã fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (PAO) numit de NAO dupã consultarea NAC. PAO va rãspunde de toate operatiunile efectuate de cãtre CFCU/AI.

Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioadã de garantie care depãseste sfârsitul perioadei de efectuare a plãtilor programului, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de NAO si stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit agentiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agentia de implementare îsi asumã responsabilitatea deplinã de a depozita fondurile pânã la plata finalã si pentru a asigura cã fondurile mentionate vor fi folosite numai pentru a face plãti legate de clauzele de retinere.

Agentia de implementare îsi asumã în continuare responsabilitatea deplinã fatã de contractori, în sensul îndeplinirii obligatiilor legate de clauzele de retinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã plata finalã cãtre contractanti. Fondurile care nu au fost folosite pentru plata contractantilor dupã ce s-au reglat plãtile finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situatie generalã a folosirii fondurilor depozitate în conturi cu garantie si în special a plãtilor efectuate din aceste fonduri, precum si a dobânzilor calculate.

c.c) Dobânda

În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobândã4). Dobânda va fi raportatã Comisiei Europene.

Dacã Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestitã în program.

f) Agentiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:

Agentia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii Regionale si Lucrãrilor Publice pentru partea bulgarã va rãspunde de toate programele si subprogramele.

g) Evaluarea impactului asupra mediului si ocrotirea naturii

Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, astfel cum sunt stipulate în Directiva Agentiei de Implementare Europeanã (EIA), se aplicã în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacã directiva5) EIA nu a fost transpusã în totalitate, procedurile trebuie sã fie similare celor stabilite în directiva sus-mentionatã. Dacã un proiect se aflã sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sã fie corespunzãtor documentatã6).

---

3) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

4) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de Fondul National, CFCU si agentiile de implementare.

5) Directiva 85/337/CEE, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendatã prin Directiva 97/11/CEE, OJ L 73/5, 14 martie 1997.

*) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

Dacã este posibil ca proiectul sã afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizatã o documentatie corespunzãtoare pentru efectuarea unei7) evaluãri adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele8). Toate proiectele de investitii trebuie îndeplinite cu respectarea legislatiei de mediu a Comunitãtii. Fisele de proiect vor contine clauze specifice în conformitate cu legislatia relevantã UE în domeniul mediului, în functie de tipul de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investitii.

h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investitii fizice altele decât proiecte mici de infrastructurã care nu genereazã venit substantial net.

În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pânã la 7% din contributia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.

4.2. Aranjamente de implementare în România

a) Management financiar si de proiect de cãtre tara candidatã

Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizatã PHARE (DIS)9). Coordonatorul national al asistentei (NAC) va detine responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea si implementarea programelor PHARE. Responsabilul national cu autorizarea finantãrii (NAO) si responsabilii cu autorizarea programului (PAO) vor asigura implementarea proiectelor în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul DIS si în alte instructiuni ale Comisiei, astfel încât toate contractele sã fie pregãtite conform Ghidului practic pentru PHARE, ISPA si SAPARD10).

NAC si NAO vor împãrti responsabilitatea de coordonare între PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA si SAPARD.

Fondul National (FN) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului si va rãspunde de raportarea cãtre Comisia Europeanã. NAO va detine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor PHARE.

Acesta va asigura respectarea regulilor PHARE, reglementãrilor si procedurilor referitoare la procurarea, raportarea si managementul financiar, precum si a regulilor comunitare de acordare de fonduri cãtre o tarã. De asemenea, va asigura functionarea sistemului de raportare si informare asupra proiectului. Aceasta include responsabilitatea raportãrii tuturor cazurilor suspecte sau dovedite de fraudã si neregularitãti. NAO va avea responsabilitatea totalã si deplinã asupra fondurilor PHARE ale unui program, pânã la încetarea acestuia.

b) Dimensiunea proiectului

Toate proiectele trebuie sã fie mai mari de 2 milioane euro, cu exceptia celor din urmãtoarele domenii:

a) mediu, în cazul proiectului pentru dezvoltarea sistemului de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale grele din surse stationare în regiunile de frontierã dintre Bulgaria-România, de-a lungul Dunãrii inferioare;

b) Fondul comun pentru proiecte mici;

c) Facilitatea de pregãtire a proiectelor,

în care ministerele române interesate au o capacitate de absorbtie limitatã si nu pot utiliza sume în valoare de 2 milioane euro.

c) Termene de contractare si platã

Toate contractele trebuie încheiate pânã la 30 noiembrie 2004. Toate plãtile trebuie efectuate pânã la 30 noiembrie 2005.

Totusi, în cazul urmãtoarelor proiecte, plãtile trebuie efectuate pânã la 30 noiembrie 2006. Justificarea este datã în fisele de proiect:

- 2002/000-625-01 Punct de control la trecerea frontierei si feribot la Turnu

Mãgurele (România) – Nicopole (Bulgaria);

- 2002/000-625-02 Reabilitarea drumului national DN 3B între intersectia cu DN 3 si Cãlãrasi, de la km 0+000 la km 3+020.

Aceste extinderi ale perioadei de platã sunt necesare dacã se tine cont de durata lucrãrilor (imposibilitatea de a se lucra iarna, pe parcursul a mai multe luni) si de termenul de garantie de un an dupã încheierea lucrãrilor.

d) Recuperarea fondurilor

Orice nereguli dovedite sau fraudã descoperitã în orice moment în cursul implementãrii programului duc la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.

Dacã implementarea unei mãsuri pare sã nu justifice fie o parte, fie totalitatea sumei alocate, Comisia va realiza o analizã atentã a cazului, cerând tãrii beneficiare sã înainteze comentariile sale într-o perioadã determinatã de timp si sã corecteze orice neregularitate.

În urma analizei la care se face referire în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula fondurile acordate, legate de mãsurile respective, în cazul în care rezultã nereguli, o combinare nepotrivitã a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre conditiile mentionate în memorandumul de finantare si, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau conditiile implementãrii mãsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor acordate duce la recuperarea sumelor plãtite.

Acolo unde Comisia considerã cã nu a fost corectatã o neregularitate sau cã toatã operatiunea ori o parte a ei nu justificã toate fondurile acordate sau o parte din acestea, Comisia va trece la o analizã a cazului si va cere tãrii beneficiare sã îi înainteze comentariile sale într-un interval de timp determinat. Dupã efectuarea investigatiei, dacã tara beneficiarã nu a luat mãsuri de corectare a neregulilor, Comisia poate:

a) reduce sau anula orice avans;

b) anula în totalitate sau partial fondurile acordate pentru mãsura respectivã.

Comisia urmeazã sã determine dimensiunea mãsurii corective necesare, tinând cont de natura neregulii constatate si de gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control si de management.

---

6) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzãtoare.

7) În anexa “Ocrotirea naturii” la fisa proiectului de investitii corespunzãtor.

8) Directiva 92/43/CEE, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.

9) Tinând cont de reglementãrile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.

10) Ghidul practic a înlocuit sectiunea F (.Achizitionare”) din Manualul DIS.

Orice fel de fonduri neutilizate pânã la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. O declaratie finalã scrisã, însotitã de documentatia aferentã, trebuie furnizatã de cãtre NAO imediat dupã terminarea perioadei de plãti a memorandumului de finantare, declaratie ce aratã suma totalã contractatã si achitatã. Trebuie inclusã si o balantã finalã a bãncii arãtând soldurile existente la Fondul National (FN)/agentia de implementare (AI) si la Oficiul de Plãti si Contractare (CFCU).

Neluând în considerare recuperarea fondurilor neutilizate si neeligibile dupã expirarea memorandumului de finantare, se poate emite un ordin complementar de recuperare, dupã auditul final privind corectitudinea si concordanta contractelor si plãtilor, precum si conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finantare, luând în considerare opinia independentã a auditului final.

NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri nefolosite sau a oricãrei sume plãtite gresit, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãtii, tara beneficiarã trebuie sã plãteascã aceastã sumã Comisiei.

Dobânzile calculate pentru plãtile întârziate vor fi cumulate cu sumele nerestituite, respectându-se prevederile Regulamentului financiar care reglementeazã bugetul Comunitãtii.

e) Fluxuri financiare

Comisia va transfera fonduri FN în conformitate cu Memorandumul de întelegere semnat de Comisie si de Guvernul Bulgariei în decembrie 1998. La cererea NAO, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis si gestionat de cãtre FN, la o bancã stabilitã în prealabil si de comun acord cu Comisia.

a.a) Transferul de fonduri cãtre Fondul National

O sumã egalã cu pânã la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*) va fi transferatã cãtre FN în urma semnãrii memorandumului de finantare si a acordurilor de finantare (AF) între FN si agentiile de implementare (AI)/CFCU. Prevederile stipulate în art. 2 si 13 din Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National trebuie, de asemenea, sã fie respectate. În continuare, NAO trebuie sã înainteze Comisiei desemnarea responsabililor cu autorizarea programului si o descriere a proiectului, scotând în evidentã fluxul informational dintre FN si agentiile de implementare/CFCU si modul în care vor decurge plãtile.

Se vor face douã realimentãri de fonduri egale cu pânã la 30% din fondurile gestionate local*) si plata finalã de pânã la 20% sau soldul bugetar, în functie de care dintre ele este mai mic. Prima realimentare va opera atunci când 5% din buget*) vor fi cheltuite de cãtre agentiile de implementare si de CFCU. A doua realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. A treia realimentare finalã se va plãti când 70% din bugetul*) total în vigoare au fost plãtite. În mod exceptional, NAO poate cere o platã în avans a unor procente mai mari decât cele mentionate mai sus, conform procedurilor stipulate în memorandumul de întelegere deja mentionat.

Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele mentionate mai sus, în afarã de cazul în care existã o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.

b.b) Transferul de fonduri cãtre agentiile de implementare

FN va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de finantare (AF) semnate de FN si de AI/CFCU, acolo unde acest lucru este valabil. Se vor deschide conturi în bancã pentru subprograme în numele agentiei de implementare/CFCU responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de întelegere privind înfiintarea Fondului National.

Fiecare acord de finantare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este el însusi agentul plãtitor pentru CFCU/agentia de implementare (AI), nu se vor face transferuri de fonduri de la FN la CFCU/AI. CFCU si agentiile de implementare trebuie sã fie fiecare conduse de cãtre un PAO numit de NAO dupã consultare cu NAC. PAO va rãspunde de toate operatiunile relevante îndeplinite de cãtre CFCU/AI.

Pentru contractele cu fonduri retinute pentru o perioadã de garantie care depãseste sfârsitul perioadei de efectuare a plãtilor, totalul general de fonduri legat de acele contracte, asa cum a fost calculat de PAO si stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit agentiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agentia de implementare îsi asumã responsabilitatea deplinã de a depozita fondurile pânã la plata finalã si pentru a se asigura cã fondurile mentionate vor fi folosite numai pentru a face plãti legate de clauzele de retinere.

Agentia de implementare îsi asumã în continuare responsabilitatea deplinã fatã de contractanti, în sensul îndeplinirii obligatiilor legate de clauzele de retinere. Dobânzile calculate asupra fondurilor depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã plata finalã cãtre contractori. Fondurile care nu au fost achitate contractorilor în urma efectuãrii plãtilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la NAO o situatie generalã a utilizãrii fondurilor depuse în conturile de garantie si, în special, asupra plãtilor efectuate din aceste fonduri, precum si asupra dobânzii acumulate.

c.c) Dobânda

În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobândã11). Dobânda va fi raportatã Comisiei Europene.

Dacã Comisia decide în acest sens, pe baza propunerii NAO, dobânda poate fi reinvestitã în program.

f) Agentiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:

Agentia de implementare a programului PHARE CBC din cadrul Ministerului Dezvoltãrii si Prognozei, prin Directia de cooperare transfrontalierã, pentru partea românã, va rãspunde de toate programele si subprogramele.

g) Evaluarea impactului asupra mediului si ocrotirea naturii

Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, dupã cum sunt stipulate în Directiva Agentiei de Implementare Europeanã (EIA), se aplicã în totalitate pentru toate proiectele de investitii PHARE. Dacã Directiva12)

EIA nu a fost total transpusã, procedurile trebuie sã fie similare celor stabilite în directiva sus-mentionatã.

Dacã un proiect intrã sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIA, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sã fie documentatã13).

Dacã este posibil ca proiectul sã afecteze zone importante pentru ocrotirea naturii, trebuie realizatã o documentatie corespunzãtoare pentru efectuarea unei14) evaluãri adecvate, potrivit art. 6 din Directiva privind habitatele15).

---

*) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

11) În special, dar nu exclusiv, conturi gestionate de FN, CFCU si agentiile de implementare.

12) Directiva 85/337/CEE, OJ L 175/40, 5 iulie 1985, amendatã prin Directiva 97/11/CEE, OJ L 73/5, 14 martie 1997.

13) În anexa EIA la fisa de proiect de investitii corespunzãtoare.

14) În anexa “Ocrotirea naturii” la fisa proiectului de investitii corespunzãtor.

15) Directiva 92/43/CEE, OJ L 206/7, 22 iulie 1992.

Toate programele de investitii trebuie îndeplinite cu respectarea legislatiei de mediu a Comunitãtii. Fisele de proiect vor contine clauze specifice în conformitate cu legislatia relevantã UE în domeniul mediului, în functie de tipul de activitate îndeplinitã în cadrul fiecãrui proiect de investitii.

h) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului

Fondul comun pentru proiecte mici nu va include investitii fizice altele decât proiecte mici de infrastructurã care nu genereazã venit substantial net.

În cazul Fondului comun pentru proiecte mici CBC, pânã la 7% din contributia PHARE pot fi folosite pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea si monitorizarea asistentei.

4.3. Comitetul comun de cooperare

Un comitet comun de cooperare (JCC) a fost stabilit pe baza cerintelor prevãzute în art. 7(1) din Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98.

Copresedintii acestui comitet comun de cooperare sunt la nivel de:

- ministru adjunct/Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Lucrãrilor Publice din Bulgaria;

- secretar de stat/Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei din România.

Copresedintii stabilesc alcãtuirea delegatiilor respective la acest JCC, la nivel administrativ central si local, si pot înfiinta grupuri de lucru pe teren, constând din reprezentanti ai autoritãtilor locale, ai ministerelor de resort si ai altor institutii implicate, la nivel de experti. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu progresul fãcut în cadrul fiecãrui proiect, fãcând recomandãri asupra unor aspecte de selectare, management si evaluare, pe care le raporteazã cãtre JCC.

Reprezentantii Comisiei Europene iau parte la întâlnirile JCC în calitate de membri plini. Ei examineazã conformitatea cu regulile UE, cerintele mãsurilor si proiectelor propuse si ale aranjamentelor de implementare, analizând complementaritatea propunerilor de proiect fatã de componenta corespunzãtoare PHARE CBC.

Întâlnirile ordinare ale JCC vor avea loc la fiecare 6 luni în scopul trecerii în revistã a implementãrii programului, în fiecare dintre tãrile implicate, pentru a se putea evalua progresul în îndeplinirea obiectivelor propuse. În decursul perioadei de pregãtire a programelor si a propunerilor anuale de finantare comunã, pot fi necesare întâlniri extraordinare, ca si în cazul oricãrei probleme speciale de implementare ce poate apãrea. Astfel de întâlniri pot fi convocate în orice moment, în urma acordului copresedintilor sau al Comisiei Europene. Întâlnirile extraordinare organizate la cererea Comisiei Europene pot avea loc la Bruxelles.

Elaborarea rapoartelor, a ordinii de zi si a proceselor-verbale pentru sedintele JCC sunt dispuse de cãtre copresedinti si de serviciile subordonate acestora.

JCC decide printr-o aprobare unanimã si trebuie:

- sã îsi expunã pãrerea asupra prioritãtilor, obiectivelor si mãsurilor de cooperare transfrontalierã propuse care sã fie incluse în Documentul de programare comunã;

- sã aprobe selectia anualã finalã a propunerilor de proiecte;

- sã primeascã rapoarte de activitate, studii si evaluãri ale programelor deja aprobate si ale pãrtilor componente ale acestora;

- sã initieze si sã sustinã activitãtile care ar putea promova mãsurile de cooperare transfrontalierã si sã eficientizeze programele CBC prezente si viitoare.

5. Monitorizare si evaluare

Implementarea proiectelor din acest program va fi monitorizatã prin Comitetul comun de monitorizare (JMC).

Acesta include responsabilul national cu autorizarea finantãrii (NAO), coordonatorul national al asistentei (NAC) si serviciile Comisiei. JMC se va întruni cel putin o datã pe an pentru a examina toate programele cu finantare PHARE, în scopul evaluãrii progresului acestora legat de îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandurile de finantare si în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o schimbare a prioritãtilor si/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, o datã pe an, JMC va trece în revistã progresul înregistrat în toate programele de asistentã de preaderare finantate de UE (PHARE, ISPA si SAPARD).

Pentru programul PHARE JMC va fi ajutat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC), care includ NAC, responsabilul cu autorizarea proiectului de la fiecare agentie de implementare (si de la CFCU, unde este cazul) si serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele si contractele acestuia, grupate de cãtre JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de cãtre un SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare periodice elaborate de agentia de implementare si pe baza evaluãrilor intermediare realizate de evaluatori independenti.

SMSC va prezenta recomandãri asupra unor aspecte de management si proiectare, asigurându-se cã acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta JMC cãruia îi va prezenta concluzii detaliate asupra tuturor programelor finantate de PHARE din sectorul respectiv.

Serviciile Comisiei trebuie sã asigure realizarea unei evaluãri ex post dupã încheierea programului.

6. Mãsuri antifraudã

a) De cãtre tãrile candidate

În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit si un rezumat al rezultatelor controalelor (audit) efectuate.

Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitia Comisiei.

Autoritatea nationalã de control financiar competentã trebuie sã efectueze un control financiar adecvat referitor la implementarea programului.

Tãrile beneficiare trebuie sã asigure investigarea si tratamentul corespunzãtor al cazurilor de fraudã si neregularitãti rezultate din controalele nationale si cele la nivelul Comunitãtii.

Neregularitãtile implicã orice încãlcare a prevederilor legilor comunitare rezultând dintr-o actiune sau omisiune a unui partener economic, care are sau poate avea efectul de a prejudicia bugetul general al Comunitãtilor Europene sau bugetele gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãtilor Europene, fie printr-o altã cheltuialã nejustificatã.

Prin fraudã se întelege orice actiune intentionatã sau omisiune legatã de:

ii(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaratii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însusirea fãrã drept ori retinerea ilegalã de fonduri din bugetul general al Comunitãtilor Europene sau din bugetele gestionate de ori în numele acestora;

i(ii) nedeclararea informatiei reprezentând o violare a unei obligatii specifice, cu acelasi efect;

(iii) deturnarea unor fonduri si folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost initial acordate.

Autoritãtile nationale trebuie sã asigure functionarea unui mecanism de control si raportare echivalent cu cel prevãzut în Reglementarea Comisiei nr. 1.681/9416).

---

16) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.

În particular, toate cazurile reale sau suspecte de fraudã si neregularitãti, precum si toate mãsurile legate de acestea, luate de autoritatea nationalã, trebuie raportate fãrã întârziere serviciilor Comisiei. Dacã nu existã nici un caz real sau suspect de fraudã si nici o neregularitate de raportat, tara beneficiarã trebuie sã înstiinteze Comisia despre acest lucru la sfârsitul fiecãrui trimestru.

b) De cãtre Comisie

Toate memorandumurile de finantare, precum si contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii si controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv Biroul European Antifraudã) si controalelor de cãtre Curtea de Conturi Europeanã. Acestea includ mãsuri cum ar fi verificarea ex ante a procedurilor de licitatie si contractare, efectuate de delegatia tãrii candidate implicate, precum si controale inopinate la fata locului.

Pentru a asigura o protectie eficientã a intereselor financiare ale Comunitãtii, Comisia poate face controale la fata locului si inspectii conform prevederilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2.185/9617).

Conturile si operatiunile Fondului National si, acolo unde este cazul, ale CFCU si ale tuturor agentiilor de implemen- tare relevante pot fi controlate dupã cum considerã Comisia, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a aduce atingere responsabilitãtilor Comisiei si ale Curtii de Conturi Europene, dupã cum se mentioneazã în Conditiile generale privind memorandumurile de finantare, anexate la Acordul-cadru.

7. Transparentã/publicitate

Fiecare responsabil cu autorizarea programului va rãspunde de asigurarea mãsurilor necesare pentru o publicitate adecvatã a tuturor activitãtilor finantate prin programe. Acest lucru se va realiza în strânsã legãturã cu delegatia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa nr. 3 privind informarea si publicitatea.

8. Conditii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intrã în limitele competentei Guvernului Bulgariei sau a Guvernului României, Comisia Europeanã poate sã revizuiascã programul cu scopul ca, la discretia Comisiei Europene, aceasta sã poatã anula tot programul sau o parte din acesta si/sau sã realoce fondurile nefolosite în alte scopuri, în concordantã cu obiectivele Programului PHARE.

Toate structurile adecvate pentru implementare si management au fost deja înfiintate în timpul desfãsurãrii unor programe similare anterioare, demonstrând cã pãrtile implicate pot sã coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor pro- puse. O scrisoare de angajament va însoti fiecare proiect aprobat de Comitetul comun de cooperare (JCC), prin care se va mentiona faptul cã beneficiarii vor asigura o cofinantare localã.

a) În cazul celor douã proiecte referitoare la protectia mediului [Dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) pentru emisiile de VOC, PAH si metale grele din surse stationare în regiunile de frontierã dintre România si Bulgaria, de-a lungul Dunãrii inferioare], implementarea lor va lua în considerare si va fi compatibilã cu orice angajamente prezentate de oricare dintre cele douã tãri în timpul procesului de negociere a capitolului 22.

---

17) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.

ANEXA Nr. 3 (D)

INFORMAREA SI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD ale Comunitãtilor Europene

1. Obiectiv si scop

Mãsurile de informare si publicitate referitoare la asistenta din partea Comunitãtii Europene prin Programul PHARE au ca scop cresterea gradului de constientizare a publicului si transparentei actiunilor UE si crearea unei imagini consistente privind mãsurile respective în toate tãrile beneficiare. Informarea si publicitatea privesc mãsurile care primesc o contributie prin Programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finantare si a altor forme de asistentã va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceastã actiune se va desfãsura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre demersurile fãcute în acest scop.

Autoritãtile regionale si nationale competente trebuie sã ia toate mãsurile administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficientã a acestor aranjamente si pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata locului.

Mãsurile de informare si publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor si deciziilor aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt urmãtoarele:

- Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene nr. L 182/58.

Mãsurile de informare si publicitate trebuie sã fie conforme cu prevederile reglementãrilor si deciziilor sus-mentionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispozitie autoritãtilor nationale, regionale si locale de cãtre delegatia CE din tara respectivã.

3. Informarea si publicitatea referitoare la programele PHARE

Informarea si publicitatea vor face obiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãtile competente nationale, regionale si locale în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de finantare, si vor privi atât programele, cât si alte forme de asistentã.

Costurile de informare si publicitate referitoare la proiecte individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.

Când se implementeazã programe PHARE, se vor aplica mãsurile mentionate la lit. a) si b) de mai jos:

a) Autoritãtile competente din tãrile beneficiare trebuie sã publice continutul programelor si al altor forme de asistentã în forma cea mai potrivitã. Ele trebuie sã se asigure cã aceste documente sunt distribuite în mod corespunzãtor si trebuie sã le punã la dispozitia pãrtilor interesate. Ele trebuie sã asigure prezentarea consecventã pe întregul teritoriu al tãrii beneficiare a materialelor de informare si publicitate produse.

b) Mãsurile de informare si publicitate la fata locului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:

i(i) în cazul investitiilor de infrastructurã având un cost ce depãseste 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care sã fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii si deciziei mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatiile tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre delegatia Comisiei Europene din tara respectivã;

- plãcute permanente pentru lucrãrile de infrastructurã accesibile publicului, care sã fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii si deciziei mentionate în paragraful 2 de mai sus, si specificatiile tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre delegatia Comisiei Europene din tara respectivã;

(ii) în cazul investitiilor productive, mãsurile pentru dezvoltarea potentialului local si orice alte mãsuri beneficiind de asistenta financiarã PHARE, ISPA sau SAPARD:

- mãsuri care sã constientizeze beneficiarii potentiali si publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile citate la paragraful (i) de mai sus;

- mãsuri adresate solicitantilor de ajutoare de stat, partial finantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicatii în formularele de completat de cãtre astfel de solicitanti, conform cãreia o parte a ajutorului vine din partea UE si, în mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile mentionate mai sus.

4. Transparenta asistentei UE în cercurile de afaceri si printre potentialii beneficiari si pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie sã fie implicate cât mai mult posibil în asistenta care le priveste în mod direct.

Autoritãtile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre beneficiarii potentiali, în special cãtre întreprinderile mici si mijlocii (IMM). Acestea trebuie sã includã si o indicatie privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alti beneficiari potentiali

Autoritãtile responsabile cu implementarea asistentei vor asigura existenta unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsurile privind instruirea, ocuparea fortei de muncã ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesionalã implicate în ocuparea fortei de muncã, afaceri si grupuri de afaceri, centre de pregãtire si organizatii neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de cãtre autoritãtile nationale, regionale sau locale privind anuntarea, solicitarea si acordarea de asistentã beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãti eligibile pentru asemenea asistentã trebuie sã indice clar cã UE - si, în mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD - este aceea care furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistentã transmisã beneficiarilor va mentiona suma sau procentul de asistentã finantatã prin programul în cauzã. Dacã astfel de documente poartã emblema nationalã sau regionalã, ele trebuie sã poarte de asemenea si însemnele UE, de aceeasi dimensiune cu celelalte.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autoritãtile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre actiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectatã corect în aceastã informare. În acest scop, lansarea operatiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) si fazele importante ale implementãrii lor vor face obiectul unor mãsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionalã (presã, radio si televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegatia Comisiei Europene din tara beneficiarã.

Principiile mentionate în cele douã paragrafe precedente se vor aplica anunturilor, cum ar fi comunicate de presã sau de publicitate.

Actiuni informative

Organizatorii actiunilor informative, cum ar fi: conferinte, seminarii, târguri si expozitii legate de implementarea operatiunilor partial finantate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmãri sã facã explicitã participarea UE în cadrul acestor actiuni. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile UE în sãlile de conferinte si însemnul UE pe documente, în functie de situatie. Delegatia Comisiei Europene din tara beneficiarã trebuie sã îsi dea concursul si sã acorde ajutor, dacã este necesar, în pregãtirea si implementarea unor astfel de actiuni.

Materiale informative

Publicatiile (ca de exemplu brosuri si pliante) referitoare la programe sau mãsuri similare finantate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sã continã pe prima paginã o indicatie clarã a participãrii UE, precum si însemnul UE alãturi de stema regionalã sau nationalã.

Acolo unde astfel de publicatii includ o prefatã, ea trebuie semnatã atât de persoana rãspunzãtoare din tara beneficiarã, cât si din partea Comisiei, de cãtre delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sã fie cât se poate de clarã.

Astfel de publicatii se vor referi la organismele nationale si regionale rãspunzãtoare cu informarea pãrtilor interesate.

Principiile mentionate mai sus se aplicã si materialului audiovizual.

5. Mãsuri speciale privind panourile de afisaj, plãcutele permanente si afisele

Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finantate partial prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, tãrile beneficiare se vor asigura cã urmãtoarele mãsuri de informare si publicitate sunt respectate:

Panouri de afisaj

Panourile de afisaj furnizând informatii asupra participãrii UE la finantarea investitiei trebuie amplasate la locatia fiecãrui proiect în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãtile nationale sau regionale competente nu ridicã un panou indicând propria lor implicare în finantarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie totusi mentionatã pe un panou special.

Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordantã cu mãrimea operatiunii (luând în considerare suma cofinantatã de UE) si trebuie sã fie pregãtite în conformitate cu instructiunile ce se gãsesc în manualul tehnic care se poate obtine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupã terminarea respectivei lucrãri, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o plãcutã permanentã, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plãcute permanente

În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plãcute permanente (ca de pildã în sãlile de congrese, aeroporturi, gãri etc.). Pe lângã sigla UE, astfel de plãcute trebuie sã mentioneze partea de finantare UE, precum si programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).

Acolo unde autoritatea nationalã, regionalã sau localã ori un alt beneficiar final decide sã plaseze un panou de afisaj, o plãcutã permanentã, sã punã un afis sau sã ia orice altã mãsurã pentru a furniza informatii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicatã.

6. Prevederi finale

Autoritãtile nationale, regionale sau locale implicate pot, în orice împrejurare, sã ia mãsuri suplimentare, dacã le considerã necesare. Ele trebuie sã se consulte cu delegatia Comisiei Europene si o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel ca delegatia sã poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea lor.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va acorda asistentã tehnicã sub forma îndrumãrii privind cerintele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tãrii respective, care va contine indicatii detaliate de proiectare în format electronic si care va fi disponibil la cerere.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aprobarea renuntãrii la cetãtenia românã unor persoane

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 30 din Legea cetãteniei române nr. 21/1991, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Se aprobã renuntarea la cetãtenia românã persoanelor prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul justitiei,

Alexe Costache Ivanov,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoanã

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Bucuresti, 14 august 2003.

Nr. 919.

ANEXÃ

LISTA

cuprinzând persoanele cãrora li s-a aprobat renuntarea la cetãtenia românã în temeiul art. 26 din Legea nr. 21/1991, republicatã, cu modificãrile ulterioare

1. Anca Ana, fiica lui Cicortas Petru si Tigan Floare, nãscutã la 11 aprilie 1964 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 7122 Gols, Neubaugasse 60, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Nicolae Bãlcescu nr. 4, bl. PB 70, ap. 17, judetul Bihor.

2. Anca Marian, fiul lui Anca Ioan si Rozalia, nãscut la 7 iulie 1956 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Austria, 7122 Gols, Neubaugasse 60, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Nicolae Bãlcescu nr. 4, bl. PB 70, ap. 17, judetul Bihor.

3. Ardelean Daniela, fiica lui Luis Arleen Nicer si Lidia, nãscutã la 1 iulie 1978 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Seumegasse 3/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Abrud bl. 220, ap. 9, judetul Arad.

4. Babici Ioana, fiica lui Iordache Ion si Gheorghita, nãscutã la 18 martie 1974 în localitatea Gãesti, judetul Dâmbovita, România, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Brunnerstr. 18/1/13, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Gãesti, Str. Unirii bl. 14, sc. B, ap. 17, judetul Dâmbovita.

5. Bartos-Paul Eugen, fiul lui Bartos Gheorghe si Domnica, nãscut la 1 ianuarie 1958 în localitatea Ardud, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Schillgasse 15-17/2/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ardud, str. Closca nr. 23, judetul Satu Mare.

6. Bartos-Paul Mariana, fiica lui Paul Ioan si Maria, nãscutã la 7 martie 1964 în localitatea Batãr, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Schillgasse 15-17/2/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Costache Negruzzi nr. 13, bl. PB60, ap. 13, judetul Bihor.

7. Benec Adrian-Vasile, fiul lui Bulete Vasile si Ana, nãscut la 5 ianuarie 1972 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Marxergasse 27/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebes, Str. Zlagnei nr. 2, judetul Caras-Severin.

8. Bilan Lenuta-Tatiana, fiica lui Drelciuc Ioan si Silvia, nãscutã la 24 ianuarie 1975 în localitatea Suceava, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Wilhelminenstr. 11-17/2/22, cu ultimul domiciliu din România în satul Bucsoaia, comuna Frasin, judetul Suceava.

9. Bilan Radu-Ioan, fiul lui Bilan Ioan si Leontina, nãscutã la 10 martie 1970 în localitatea Gura Humorului, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Wilhelminenstr. 11-17/2/22, cu ultimul domiciliu din România în satul Bucsoaia, comuna Frasin, judetul Suceava.

10. Biro Ibolya, fiica lui Pal Tiberiu si Clara, nãscutã la 22 iunie 1973 în localitatea Odorheiu Secuiesc, judetul Harghita, România, cu domiciliul actual în Austria, 7201 Neudorfl, Ufevstr. V/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Dârjiu nr. 393, judetul Harghita.

11. Biro Laszlo, fiul lui Biro Andreiu si Iuliana, nãscut la 24 ianuarie 1964 în localitatea Odorheiu Secuiesc, judetul Harghita, România, cu domiciliul actual în Austria, 7201 Neudorfl Ufevstr. V/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Zetea, Str. Principalã nr. 809, judetul Harghita.

12. Bîrte Dorel, fiul lui Bîrte Dorel si Maria, nãscut la 10 septembrie 1961 în localitatea Rebra, judetul Bistrita- Nãsãud, România, cu domiciliul actual în Austria, 2471 Pachfurth-Rohrau, Hauptstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Str. Ghinzii nr. 6, judetul Bistrita-Nãsãud.

13. Bîrte Marioara, fiica lui Seretan Precup si Leontina, nãscutã la 13 iunie 1964 în localitatea Lesu, judetul Bistrita-Nãsãud, România, cu domiciliul actual în Austria, 2471 Pachfurth-Rohrau, Hauptstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Str. Ghinzii nr. 6, judetul Bistrita-Nãsãud.

14. Bodis Andrei-Alexandru, fiul lui Bodis Doru-Marius si Sanda-Miruna, nãscut la 27 decembrie 1980 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 2000 Stockerau, Donaustr. 6/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Str. Tarcului bl. 5, sc. 2, ap. 8, judetul Caras-Severin.

15. Bugãrin Cristina, fiica lui Bugãrin Ion si Quikel Charlote, nãscutã la 11 octombrie 1970 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 83435 Bad Reichenhall, Asternweg 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Bd. Republicii nr. 22, sc. D, ap. 25, judetul Caras-Severin.

16. Bura Ana, fiica lui Kãlin Simion si Iren, nãscutã la 29 octombrie 1967 în localitatea Cãmãrzana, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 8421 Wolfsberg im Schwarzautal, Marchtring 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cãmãrzana, Str. Principalã nr. 187/A, judetul Satu Mare.

17. Bura Vasile, fiul lui Bura Toader si Maria, nãscut la 17 septembrie 1964 în localitatea Cãmãrzana, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 8421 Wolfsberg im Schwarzautal, Marchtring 3, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cãmãrzana, Str. Principalã nr. 187/A, judetul Satu Mare.

18. Calinovschi Maria-Magdalena, fiica lui Ilie Simion si Maria, nãscutã la 13 august 1935 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 93049 Regensburg, Clermont-Ferrand-Allee 27 IV, cu ultimul domiciliu din România în municipiul Bucuresti, str. Masina de Pâine nr. 69, bl. OD23, sc. D, ap. 154, sectorul 2.

19. Chereches Emanuel-Vasile, fiul lui Nicolae si Ana, nãscut la 5 iunie 1968 în localitatea Dej, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Austria, 6020 Innsbruck, Perthalerstr. 17/22, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Câmpia Turzii, Str. Ciocârliei nr. 32, judetul Cluj.

20. Cighi Ovidiu, fiul lui Cighi Ioan si Doina-Ileana, nãscut la 19 aprilie 1963 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 9500 Villach, Fabriksteig 12/5/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Regele Carol nr. 2, ap. 2, judetul Timis.

21. Cighi Rodica-Daniela, fiica lui Morariu Manoilã si Virica, nãscutã la 11 august 1965 în localitatea Hunedoara, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 9500 Villach, Fabriksteig 12/5/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, Str. Actorilor nr. 1, ap. 7, judetul Timis.

22. Ciobanu Gheorghe-Alin, fiul lui Ciobanu Gheorghe si Elena, nãscut la 26 iulie 1970 în localitatea Mihail Kogãlniceanu, judetul Constanta, România, cu domiciliul actual în Austria, 4820 Bad Ischl, Rettenbachwaldstr. 37/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Hateg nr. 1, bl. 5/2, sc. B, ap. 36, judetul Arad.

23. Ciobanu Luminita-Brândusa, fiica lui Becheanu Lazãr si Munteanu Valeria, nãscutã la 1 iulie 1976 în localitatea Semlac, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 4820 Bad Ischl, Rettenbachwaldstr. 37/26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Semlac nr. 1.312, judetul Arad.

24. Cîrpaci Stefan, fiul lui Cîrpaci Stefan si Covaci Constanta, nãscut la 19 septembrie 1962 în localitatea Gurahont, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 32045 Herford, Amselstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sebis, Str. Oltului nr. 91, judetul Arad.

25. Coritar Ioan, fiul lui Coritar Laurentiu si Margareta, nãscut la 13 iunie 1972 în localitatea Sinteu, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Slovacia, 96001 Zvolen, Lieskovskacesta 4004/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sinteu nr. 36, judetul Bihor.

26. Covaliu Dorin, fiul lui Covaliu Ioan si Maria, nãscut la 7 aprilie 1976 în localitatea Calafindesti, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Wurlitzergasse 94/26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Calafindesti, judetul Suceava.

27. Cristescu Diana-Anastasia, fiica lui Cristescu Martin si Matica Iosefina-Mihaela, nãscutã la 2 decembrie 1979 în localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 3644 Emmersdorf an der Donau, Gossam 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebes, Str. Plopului nr. 17, judetul Caras-Severin.

28. Cristescu Ileana-Marcela, fiica lui Cristescu Martin si Iosefina-Mihaela, nãscutã la 7 mai 1981 în localitatea Caransebes, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 3644 Emmersdorf an der Donau, Gossam 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebes, Str. Plopului nr. 17, judetul Caras-Severin.

29. Czegedi Cristina-Amalia, fiica lui Czegedi Dãnut si Alexandra, nãscutã la 16 decembrie 1981 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Austria, 8344 Bad Gleichenberg 353, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Valea Aurie nr. 57, bl. A, ap. 17, judetul Sibiu.

30. Dãrãu Dana-Cãtãlina, fiica lui Dãrãu Constantin si Liana-Delia-Maria, nãscutã la 23 septembrie 1977 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Germania, 93051 Regensburg, Klenzenstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, Str. Învãtãtorului nr. 6, sc. A, ap. 7, judetul Timis.

31. Deak-Konig Emanuela-Laura, fiica lui Constantinescu Gheorghe si Elena, nãscutã la 18 septembrie 1953 în localitatea Cãlãrasi, judetul Cãlãrasi, România, cu domiciliul actual în Germania, 78120 Furtwagen, Ahornweg 3, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Sos. Viilor nr. 78-88, bl. 3, sc. 5, ap. 157, sectorul 5.

32. Decebal Daniel, fiul lui Decebal Vasile si Vioara, nãscut la 22 mai 1974 în localitatea Fãrcasa, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 3871 Alt-Nagelberg, Hinterpocherstr. 34/9, cu ultimul domiciliu din România în satul Sârbi nr. 162, comuna Fãrcasa, judetul Maramures.

33. Decker Damian, fiul lui Niculitã Gheorghe si Ecaterina-Edita, nãscut la 5 noiembrie 1961 în localitatea Resita, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 81927 München, Freischutzstr. 51/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Resita, Str. Sportului nr. 5A, sc. 1, ap. 30, judetul Caras-Severin.

34. Despu Gabriel, fiul lui Despu Gheorghe si Maria, nãscut la 25 iunie 1970 în localitatea Prejmer, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Brusslgasse 28/3, cu ultimul domiciliu din România, în satul Stupini nr. 49, comuna Prejmer, judetul Brasov.

35. Dib Daniel, fiul lui Dib Grigore si Maria, nãscut la 26 octombrie 1967 în localitatea Feldru, judetul Bistrita-Nãsãud, România, cu domiciliul actual în Austria, 8670 Krieglach, Werkstr. 25/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Feldru nr. 596, judetul Bistrita-Nãsãud.

36. Dib Gabriela, fiica lui Pop Ioan si Maria, nãscutã la 17 noiembrie 1968 în localitatea Cosbuc, judetul Bistrita-Nãsãud, România, cu domiciliul actual în Austria, 8670 Krieglach, Werkstr. 25/1, cu ultimul domiciliu din România în satul Bichigiu nr. 316, comuna Cosbuc, judetul Bistrita-Nãsãud.

37. Dobos Diana, fiica lui Cuedan Petru si Elena, nãscutã la 15 septembrie 1972 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 84178 Kroning, Haken 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Molidului nr. 24, judetul Arad.

38. Duchoslavova Veronica, fiica lui Svoboda Iosif si Vochot Ana, nãscutã la 18 mai 1972 în localitatea Orsova, judetul Mehedinti, România, cu domiciliul actual în Cehia, 418 01 Bilina, Tylova 303, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Orsova, Str. Marinarilor nr. 1, sc. D, ap. 8, judetul Mehedinti.

39. Dusch Mariana, fiica lui Conta Petru si Ana, nãscutã la 6 ianuarie 1980 în localitatea Sighetu Marmatiei, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 5342 Abersee, Bahnstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighetu Marmatiei, Str. Mioritei nr. 13, judetul Maramures.

40. Engler Alexandrina-Adriana, fiica lui Stoica Alexandru si Floarea, nãscutã la 14 aprilie 1969 în localitatea Spineni, judetul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 77933 Lahr/Schwarzwald, Kolpingstr. 40, cu ultimul domiciliu din România în satul Fãgetelu, comuna Scornicesti, judetul Olt.

41. Fabian Ioan-Beniamin, fiul lui Fabian Ioan si Maria, nãscut la 26 august 1965 în localitatea Cehu Silvaniei, judetul Sãlaj, România, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Mandelgasse 28/14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satulung, Str. Principalã nr. 330, judetul Maramures.

42. Faur Maria-Emilia, fiica lui Olah Ioan si Farcas Silvia, nãscutã la 9 februarie 1967 în localitatea Sãlard, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1010 Viena, Postgasse 2/3/47, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Traian Lalescu nr. 22, bl. PB29, ap. 12, judetul Bihor.

43. Faur Stefan, fiul lui Faur Aurel si Maria, nãscut la 6 aprilie 1957 în localitatea Cefa, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1010 Viena, Postgasse 2/3/47, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Traian Lalescu nr. 22, bl. PB29, ap. 12, judetul Bihor.

44. Fenyvesi-Tudor Melinda, fiica lui Turos Gheorghe si Rozalia, nãscutã la 12 septembrie 1976 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Germania, 71334 Waiblingen, Luise-Duttenhoferweg 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Gheorghe Ranetti nr. 2, sc. A, ap. 4, judetul Timis.

45. Gavrilã Claudina, fiica lui Mihães Maricel si Cecilia, nãscutã la 1 mai 1971 în localitatea Hãlãucesti, judetul Iasi, România, cu domiciliul actual în Austria, 9821 Spittal/Drau, Martennockstr. 27 a/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bãlan, Str. Florilor bl. 42, sc. 2, ap. 3, judetul Harghita.

46. Gavrilã Costel, fiul lui Gavrilã Constantin si Anica, nãscut la 2 iunie 1970 în localitatea Câmpuri, judetul Vrancea, România, cu domiciliul actual în Austria, 9821 Spittal/Drau, Martennockstr. 27 a/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bãlan, Str. Florilor bl. 56, sc. 4, ap. 19, judetul Harghita.

47. Geletu Andreea, fiica lui Geletu Lucian si Daniela-Elvira, nãscutã la 3 iulie 1984 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Burgeracker 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Saturn nr. 50, judetul Brasov.

48. Gheorghe Cristinel, fiul lui Gheorghe Mihail si Maria, nãscut la 2 octombrie 1965 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Cehia, 417 41 Krupka, Hamry 577, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bucuresti, Str. Vidului nr. 6, sectorul 5.

49. Gheorghe Emilian-Stefãnitã, fiul lui Gheorghe Vergiliu si Liliana, nãscut la 28 aprilie 1982 în localitatea Buzãu, judetul Buzãu, România, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Straubingerstr. 12/2/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Urziceni, Str. Grãdinitei nr. 24, judetul Ialomita.

50. Gheorghe Liliana, fiica lui Ungureanu Elena, nãscutã la 8 august 1956 în localitatea Buzãu, judetul Buzãu, România, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Straubingerstr. 12/2/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Urziceni, Str. Grãdinitei nr. 24, judetul Ialomita.

51. Gheorghe Vergiliu, fiul lui Gheorghe Petre si Maria, nãscut la 25 iunie 1948 în localitatea Cãzãnesti, judetul Ialomita, România, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wels, Straubingerstr. 12/2/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Urziceni, Str. Grãdinitei nr. 24, judetul Ialomita.

52. Grozav Elena-Iuliana, fiica lui Grozav Gheorghe si Rozalia, nãscutã la 23 mai 1964 în localitatea Salonta, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Muhlweg 62 a/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. G. Byron bl. 104, ap. 14, judetul Arad.

53. Guritã-Jansweid Liliana-Felicia, fiica lui Radu Gheorghe si Felicia, nãscutã la 29 iunie 1965 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 41239 Monchengladbach, Buchenstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Lomonosov nr. 2 A, ap. 30, judetul Sibiu.

54. Handschuhmacher Angela-Elisabeta, fiica lui Vasil Augustin si Anna, nãscutã la 14 octombrie 1967 în localitatea Satu Mare, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 4073 Wilhering, Donauweg 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Toamnei nr. 57, judetul Satu Mare.

55. Hasias Cãlin-Anton, fiul lui Hasias Silvius-Coriolan si Rodica-Silvia-Elena, nãscut la 8 iulie 1960 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Luxemburg, 8440 Steinfort, 85 C Route de Luxemburg, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, bd. Iuliu Maniu nr. 53, bl. 22A, ap. 7, sectorul 6.

56. Hasias Dorina, fiica lui Danciu Iftemie si Cornelia, nãscutã la 8 octombrie 1961 în localitatea Cavnic, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Luxemburg, 8440 Steinfort, 85 C Route de Luxemburg, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, bd. Iuliu Maniu nr. 53, bl. 22A, ap. 7, sectorul 6.

57. Heinzl Carmen, fiica lui Lupo Demeter si Marioara-Ana, nãscutã la 6 iulie 1971 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 71229 Leonberg, Freiligrathstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Scãrisoarei nr. 58, judetul Arad.

58. Herden Gianina-Aida, fiica lui Sarman Traian si Maria, nãscutã la 28 aprilie 1976 în localitatea Baia Mare, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Austria, 2291 Schonfeld, Oberweidnerstr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. George Enescu bl. 7, ap. 14, judetul Maramures.

59. Holerga Axente, fiul lui Crãciunean Ioan si Samfira, nãscut la 24 aprilie 1960 în localitatea Secãsel, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Kornle 24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, str. Cãlugãreni nr. 6, judetul Sibiu.

60. Holzhacker Maria, fiica lui Ionitã Constantin si Stefana, nãscutã la 20 iunie 1941 în localitatea Mereni, judetul Teleorman, România, cu domiciliul actual în Germania, 70374 Stuttgart, Nurnbergerstr. 36, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Dumitrescu Vasile nr. 2, bl. 66 C, ap. 11, sectorul 5.

61. Iancu Ioan, fiul lui Iancu Teodor si Sofia, nãscut la 20 martie 1966 în localitatea Alba Iulia, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Austria, 3372 St. Georgen am Ybbsfelde, Marktstr. 1/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Alba Iulia, str. Vasile Alecsandri nr. 51 C, judetul Alba.

62. Iancu Mihaela-Iuliana, fiica lui Iancu Florea si Elena, nãscutã la 27 februarie 1980 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 9312 Meiselding 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, Calea Aradului nr. 36, ap. 8, judetul Timis.

63. Ianosteac Ana, fiica lui Iurec Francisc si Antonia, nãscutã la 22 martie 1971 în localitatea Arad, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Slovacia, 985 56 Tomasovce, Druzstevna 440/23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, aleea Dezna bl. X16, ap. 31, judetul Arad.

64. Ianosteac Iosif, fiul lui Ianosteac Iosif si Antonia, nãscut la 24 noiembrie 1969 în localitatea Alesd, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Slovacia, 985 56 Tomasovce, Druzstevna 440/23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, aleea Dezna bl. X16, ap. 31, judetul Arad.

65. Ionescu-Cartas Andrei, fiul lui Ionescu-Cartas Marian si Letitia, nãscut la 19 aprilie 1974 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 53119 Bonn, Westpreussenstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Sibiu nr. 12, bl. Z32, ap. 65, sectorul 6.

66. Ivan Adrian, fiul lui Luis Ivan Gabriel si Elena, nãscut la 16 ianuarie 1978 în localitatea Constanta, judetul Constanta, România, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Kremplstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Nicolae Bãlcescu, judetul Constanta.

67. Jogan Steliana, fiica lui Souca Ioan si Elvira, nãscutã la 13 ianuarie 1963 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Slovenia, 6276, Pobegi, Koper, Cikuti 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, Bd. Grivitei nr. 81, bl. B1, sc. C, ap. 18, judetul Brasov.

68. Keller Lia-Adriana, fiica lui Trif Nicolae si Otilia, nãscutã la 13 martie 1969 în localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 90522 Oberasbach, Tulpenstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Bizusa nr. 4, ap. 29, judetul Cluj.

69. Kempf Luminita, fiica lui Vava Marin si Gheorghita, nãscutã la 29 august 1961 în localitatea Obârsia, judetul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Bachstr. 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Obârsia, judetul Olt.

70. Kohonicz Agnes-Eva, fiica lui Dioszegi Agnes, nãscutã la 17 iulie 1968 în localitatea Salonta, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Laaerbergstr. 26/1/208, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Stefan Plãvãt nr. 148, sc. D, ap. 8, judetul Timis.

71. Kovacic Simion, fiul lui Kovacic Rudolf si Maria, nãscut la 6 iulie 1971 în localitatea Popesti, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Slovacia, 99001 Velky Krtis, B. Nemcova 872/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Popesti, judetul Bihor.

72. Krafft Elena, fiica lui Farcas Gavril si Elena, nãscutã la 14 martie 1980 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Freiherr-vom-Steinstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în satul Mãlâncrãv, Str. Morii nr. 70, comuna Laslea, judetul Sibiu.

73. Krchnavy Maria, fiica lui Sivoc Stefan si Antonia, nãscutã la 19 ianuarie 1974 în localitatea Marca, judetul Sãlaj, România, cu domiciliul actual în Slovacia, Kopcany, Hurbanova 727, cu ultimul domiciliu din România în satul Marca Huta nr. 10, comuna Marca, judetul Sãlaj.

74. Kuk Sanda, fiica lui Cotolan Simion si Maria, nãscutã la 18 iulie 1963 în localitatea Hateg, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Steinabruckl, Haupstr. 13/3/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hateg, str. Grãniceri nr. 2, judetul Hunedoara.

75. Lang Elena-Nicoleta, fiica lui Vlãdescu Lucia, nãscutã la 21 decembrie 1974 în localitatea Giurgiu, judetulGiurgiu, România, cu domiciliul actual în Austria, 9523 Villach-Landskron, Steinbruchstr. 63, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Nãsãud, str. Lt. Nicolae Prahase nr. 5, judetul Bistrita-Nãsãud.

76. Martinuzzi Niculina-Cristina, fiica lui Ciornei Ioan si Elena, nãscutã la 29 noiembrie 1975 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Slovenia, 9000 Murska Sobota, Cankarjeva 48, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Avrig, Str. Bisericii nr. 25, judetul Sibiu.

77. Miron Gheorghe, fiul lui Miron Dumitru si Maria, nãscut la 21 octombrie 1956 în localitatea Jidvei, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Austria, 3300, Amstetten, Wasseringstr. 6/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cãpâlna de Jos nr. 193, judetul Alba.

78. Muller Cristina-Nicoleta, fiica lui Cojocariu Nicolae si Maria, nãscutã la 12 decembrie 1972 în localitatea Medias, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 87437 Kempten, Breslauerstr. 61, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Medias, Str. Stadionului nr. 113, judetul Sibiu.

79. Nicoloiu Sorin-Ioan, fiul lui Nicoloiu Costea si Elena, nãscut la 6 ianuarie 1963 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Germania, 86567 Hilgertshausen-Tandern, Mannried 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Mihail Kogãlniceanu nr. 20, bl. 20, sc. D, ap. 22, judetul Brasov.copyrightdsc.net

80. Pavel Cornel, fiul lui Pavel Dumitru si Rafila, nãscut la 30 august 1952 în localitatea Bocsa, judetul Caras-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 9710 Feistritz/Drau, Hermann-Scheidenbergerstr. 363/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bocsa, Str. Nucilor bl. 10, sc. 1, ap. 6, judetul Caras-Severin.

81. Pavel Elena, fiica lui Zabulic Constantin si Maria, nãscutã la 29 octombrie 1954 în localitatea Brestovãt, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Austria, 9710 Feistritz/Drau, Hermann-Scheidenbergerstr. 363/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bocsa, Str. Nucilor bl. 10, sc. 1, ap. 6, judetul Caras-Severin.

82. Petla Lenuta-Viorica, fiica lui Ionescu Lucian si Ileana, nãscutã la 26 septembrie 1975 în localitatea Lugoj, judetul Timis, România, cu domiciliul actual în Germania, 84028 Landshut, Reithoferstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în satul Hisias nr. 30, comuna Recas, judetul Timis.

83. Pop Cosmin-Teodor, fiul lui Pop Teodor si Ana, nãscut la 20 iunie 1984 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 7122 Gols, Neubaugasse 60, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Nicolae Bãlcescu nr. 4, bl. PB 70, ap. 17, judetul Bihor.

84. Popa Daniela, fiica lui Gherasim Teodor si Aurelia, nãscutã la 3 februarie 1974 în localitatea Ocna Mures, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Reichsstr. 76/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, str. Pop de Bãsesti nr. 19, judetul Timis.

85. Popa Gheorghe, fiul lui Popa Traian si Floare, nãscut la 2 decembrie 1972 în localitatea Vinga, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Reichsstr. 76/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vladimirescu, str. Ion Vodã nr. 15, judetul Arad.

86. Postasu Alexandru, fiul lui Postasu Constantin si Lucica, nãscut la 27 martie 1984 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 09244 Lichtenau, Pappelweg 10, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Aleea Circului nr. 2, bl. 2, sc. D, ap. 40, sectorul 2.

87. Postasu Lucia-Andreea, fiica lui Postasu Constantin si Lucica, nãscutã la 24 februarie 1977 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 09244 Lichtenau, Pappelweg 10, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Aleea Circului nr. 2, bl. 2, sc. D, ap. 40, sectorul 2.

88. Purcicã-Gîrlan Florin-Marian, fiul lui Purcicã-Gîrlan Mitache si Gabriela, nãscut la 16 aprilie 1979 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, 3454 Reidling, Sitzenbergstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Alexandru cel Bun nr. 14, bl. F2, sc. A, ap. 35, judetul Brasov.

89. Rotaru Petricã, fiul lui Rotaru Ion si Voica, nãscut la 20 mai 1956 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Germania, 83471 Berchtesgaden, Ludwig-Ganghoferstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Sapte Drumuri nr. 18, bl. PM 40A, sc. 4, ap. 35, sectorul 3.

90. Ruxanda Magdalena-Maria, fiica lui Ruxanda Dumitru si Floarea, nãscutã la 26 august 1975 în localitatea Alexandria, judetul Teleorman, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 2200 Copenhaga N, Haraldsgade 23, 3 th, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, Bd. Grivitei nr. 42, bl. 20, ap. 1, judetul Brasov.

91. Schiesser Viorica, fiica lui Grad Vasile si Ilisca, nãscutã la 26 august 1971 în localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures, România, cu domiciliul actual în Germania, 78224 Singen, Konstanzerstr. 75, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Viseu de Sus, Str. 22 Decembrie bl. 23, sc. A, ap. 2, judetul Maramures.

92. Scridonesi Andreas-Alexandru, fiul lui Scridonesi Ioan si Marina, nãscut la 9 august 1982 în localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Nãsãud, România, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, F. G. Waldmuller Gasse 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, Aleea Iasomiei nr. 4, sc. C, ap. 38, judetul Bistrita-Nãsãud.

93. Silvãsan Augustin-Doru-Ieronim, fiul lui Silvãsan Trandafir si Doina, nãscut la 1 august 1958 în localitatea Clopotiva, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Austria, 3512 Mautern an der Donau, Schlossgasse 1/2, cu ultimul domiciliu din România în satul Bucova nr. 64, comuna Bãutar, judetul Caras-Severin.

94. Spieser Carmen-Mariana, fiica lui Weber Dieter si Botãrel Maria, nãscutã la 22 iulie 1967 în localitatea Cisnãdie, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 73525 Schwab. Gmund, Barnsleyerstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cisnãdie, str. Piata Nouã bl. V, ap. 41, judetul Sibiu.

95. Streng Bernadette-Rexona, fiica lui Borbely Janos si Eva, nãscutã la 28 septembrie 1977 în localitatea Satu Mare, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 88212 Ravensburg, Hegaustr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, str. Gheorghe Doja nr. 3, judetul Satu Mare.

96. Suditu-Meichsner Stela, fiica lui Suditu Grigore si Aurelia, nãscutã la 17 iulie 1949 în localitatea Corugea, judetul Tulcea, România, cu domiciliul actual în Germania, 14471 Potsdam, Feuerbachstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constanta, str. Gheorghe. Duca nr. 81 D, bl. L45, sc. A, ap. 3, judetul Constanta.

97. Svoboda Maria, fiica lui Svoboda Iosif si Ana, nãscutã la 9 septembrie 1975 în localitatea Orsova, judetul Mehedinti, România, cu domiciliul actual în Cehia, 418 01 Bilina, M. Svabinskeho 660/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Orsova, Str. Marinarilor nr. 1, sc. D, ap. 8, judetul Mehedinti.

98. Szabo Rozalia-Agneta, fiica lui Veres Stefan si Ecaterina, nãscutã la 7 august 1951 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Antonsgasse 21-23/3/28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sfântu Gheorghe, str. Tancsis Mihaly nr. 6A, bl. 10, ap. 14, judetul Covasna.

99. Szocs Zita, fiica lui Szocs Geza si Piroska, nãscutã la 19 septembrie 1973 în localitatea Miercurea-Ciuc, judetul Harghita, România, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Perinetgasse 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Miercurea-Ciuc, Str. Inimii nr. 9, ap. 31, judetul Harghita.

100. Sova Cristinel, fiul lui Sova Gheorghe si Niculina, nãscut la 3 decembrie 1967 în localitatea Bacãu, judetul Bacãu, România, cu domiciliul actual în Austria, 8103 Eisbach, Greith 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Apateu nr. 394/A, judetul Arad.

101. Sova Maria, fiica lui Brânduse Ioan si Andronica, nãscutã la 24 martie 1969 în localitatea Apateu, judetul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 8103 Eisbach, Greith 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Apateu, nr. 394/A, judetul Arad.

102. Teissl Elena, fiica lui Merlescu Vasile si Tudora, nãscutã la 1 mai 1969 în localitatea Vânãtori-Neamt, judetul Neamt, România, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Ludwig-Schlacher-Gasse 26/1/14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Silagiu nr. 12, judetul Timis.

103. Toma Elena, fiica lui Bucur Marin si Ioana, nãscutã la 13 noiembrie 1965 în localitatea Mãnesti, judetul Prahova, România, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Geiselbergstr. 35-37/30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mãnesti, judetul Prahova.

104. Toma Gabriel, fiul lui Toma Gheorghe si Elisabeta, nãscut la 15 martie 1954 în localitatea Pãulesti, judetul Prahova, România, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Geiselbergstr. 35-37/30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pãulesti, judetul Prahova.

105. Trandafir Gheorghe, fiul lui Trandafir Nicolae si Ana, nãscut la 23 august 1949 în localitatea Pitesti, judetul Arges, România, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Bossigasse 21/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pitesti, Str. 1 Decembrie 1918 bl. C7, sc. F, ap. 5, judetul Arges.

106. Tudic Valeria, fiica lui Tudic Mihai si Maria, nãscutã la 15 februarie 1979 în localitatea Satu Mare, judetul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Oswald Redlichstr. 23/24/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Micula nr. 431, judetul Satu Mare.

107. Ungur Lavinia-Sorina, fiica lui Iliescu Traian si Virginia, nãscutã la 28 august 1968 în localitatea Craiova, judetul Dolj, România, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. P.lten, Ernst Mach Gasse 7/3/16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timisoara, Zona Bucovina bl. C30, ap. 12, judetul Timis.

108. Varga Ladislau, fiul lui Varga Bela si Iuliana, nãscut la 22 octombrie 1968 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 7423 Grafenschachen 60, Pinkafeld, cu ultimul domiciliu din România în satul Fughiu nr. 137, comuna Osorhei, judetul Bihor.

109. Varga Marta, fiica lui Silaghi Gheorghe si Magdolna, nãscutã la 21 septembrie 1972 în localitatea Oradea, judetul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 7423 Grafenschachen 60, Pinkafeld, cu ultimul domiciliu din România în satul Fughiu nr. 137, comuna Osorhei, judetul Bihor.

110. Verzea Elena, fiica lui Popescu Victor si Ana, nãscutã la 17 martie 1950 în localitatea Colceag, judetul Prahova, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Triesterstr. 73/36, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ploiesti, str. Podul Înalt nr. 3, bl. 138, ap. 1, judetul Prahova.

REPUBLICÃRI

ORDONANTA DE URGENTÃ A GUVERNULUI Nr. 75/1999

privind activitatea de audit financiar*)

*) Republicatã în temeiul art. III din Ordonanta Guvernului nr. 67/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 31 august 2002, dându-se textelor o nouã numerotare.

Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 75/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, a fost aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 133/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2002, lege rectificatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 3 iunie 2003. Ulterior a mai fost modificatã si completatã prin rdonanta Guvernului nr. 67/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 31 august 2002, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 12/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 23 ianuarie 2003.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta ordonantã de urgentã constituie cadrul juridic pentru organizarea activitãtii de audit financiar si reglementarea exercitãrii independente a profesiei de auditor financiar de cãtre persoanele care au dobândit aceastã calitate în conditiile prevãzute de prezenta ordonantã de urgentã.

Art. 2. - Auditul financiar reprezintã activitatea de examinare, în vederea exprimãrii de cãtre auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, în conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internationale de audit si adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România, denumitã în continuare Camera.

Art. 3. - (1) Auditorul financiar este persoana fizicã sau persoana juridicã ce dobândeste aceastã calitate în conditiile prezentei ordonante de urgentã.

(2) Auditorii financiari persoane fizice sau persoane juridice, care au dobândit aceastã calitate si sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, în exercitarea independentã a profesiei pot desfãsura:

a) activitatea de audit financiar;

b) activitatea de audit intern;

c) activitãti de consultantã financiar-contabilã si fiscalã;

d) activitãti de asigurare a managementului financiar-contabil;

e) activitãti de pregãtire profesionalã de specialitate în domeniu;

f) activitãti de expertizã contabilã;

g) activitãti de evaluare;

h) activitãti de reorganizare judiciarã si lichidare.

(3) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de auditor financiar pot practica activitãtile economico-financiare prevãzute la alin. (2), cu respectarea reglementãrilor specifice fiecãreia dintre activitãtile respective, dupã caz, si a principiului independentei.

Art. 4. - Auditorii financiari, în exercitarea independentã a profesiei, trebuie sã fie liberi si perceputi a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor de independentã, obiectivitate si integritate profesionalã.

CAPITOLUL II

Înfiintarea, organizarea si atributiile Camerei Auditorilor Financiari din România

Art. 5. - (1) Se înfiinteazã Camera Auditorilor Financiari din România, persoanã juridicã autonomã, ca organizatie profesionalã de utilitate publicã fãrã scop lucrativ.

(2) Camera, în numele statului, organizeazã, coordoneazã si autorizeazã desfãsurarea activitãtii de audit financiar în România.

(3) Camera are urmãtoarele atributii:

a) elaboreazã urmãtoarele documente:

a1) Regulamentul de organizare si functionare a Camerei, în vederea supunerii lui spre aprobare Guvernului. Regulamentul va cuprinde prevederi referitoare la:

- organele de conducere ale Camerei si modul de desemnare a acestora;

- atributiile si rãspunderile Camerei;

- regulile de atribuire si atragere a calitãtii de auditor financiar;

- cerintele privind asigurarea pentru riscul profesional în exercitarea activitãtii de audit financiar;

- abaterile disciplinare, sanctiunile disciplinare si procedura de disciplinã;

a2) Codul privind conduita eticã si profesionalã în domeniul auditului financiar;

a3) standardele de audit;

a4) programa analiticã pentru examenul de aptitudini profesionale;

a5) Normele privind procedurile de control al calitãtii auditului financiar;

a6) Regulile privind pregãtirea continuã a auditorilor financiari;

a7) Normele privind procedurile minimale de audit;

Reglementãrile prevãzute la lit. a2)-a7) se aprobã prin hotãrâri ale Consiliului Camerei;

b) atribuie calitatea de auditor financiar si emite autorizatii pentru exercitarea acestei profesii;

c) organizeazã si urmãreste programul de pregãtire continuã a auditorilor financiari;

d) controleazã calitatea activitãtii de audit financiar;

e) promoveazã actualizarea legislatiei prin institutiile abilitate, precum si a normelor de audit financiar, în concordantã cu reglementãrile institutiilor profesionale europene si internationale;

f) elaboreazã normele interne privind activitatea Camerei;

g) retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în conditiile prevederilor Regulamentului de organizare si functionare a Camerei;

h) asigurã reprezentarea internationalã a profesiei de auditor financiar din România;

i) emite reguli si proceduri în limitele si competentele stabilite în regulamentul de organizare si functionare, prin care sã se asigure respectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentã.

Art. 6. - (1) Camera are sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertãtii nr. 12, etajul 5, sectorul 5. Guvernul acordã în folosintã gratuitã pe 10 ani spatiul necesar desfãsurãrii activitãtii la adresa mentionatã mai sus.

(2) Camera poate înfiinta reprezentante în tarã si în strãinãtate.

(3) Organele de conducere ale Camerei sunt:

Conferinta, Consiliul si Biroul permanent al Consiliului Camerei.

(4) Membrii Consiliului Camerei sunt alesi în cadrul Conferintei ordinare, putând îndeplini cel mult douã mandate. Consiliul alege, pentru aceeasi perioadã, Biroul permanent, precum si persoanele care îndeplinesc functiile de conducere prevãzute de regulamentul de organizare si functionare.

(5) Hotãrârile Conferintei si ale Consiliului Camerei pot fi publicate, conform hotãrârii Consiliului, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Membrii Consiliului Camerei, care în perioada mandatului devin, potrivit legii, incompatibili cu aceastã calitate, sunt obligati sã solicite suspendarea lor din functia pe care o detin în Consiliu, pe durata incompatibilitãtii.

Art. 8. - (1) Camera are ca membri auditori financiari persoane fizice si juridice care, din punct de vedere al dreptului de exercitare a profesiei, pot fi activi sau nonactivi.

(2) Sunt auditori financiari nonactivi membrii care sunt incompatibili pentru exercitarea activitãtii de audit financiar. Situatiile de incompatibilitate se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Camerei.

(3) Auditorii financiari, membri ai Camerei, se înscriu în Registrul auditorilor financiari pe cele douã categorii, activi sau nonactivi, în baza declaratiei date pe propria rãspundere.

(4) Refuzul Camerei de a înscrie ca membri persoane care considerã cã întrunesc cerintele prezentei ordonante de urgentã poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ.

Art. 9. - Nu pot fi auditori financiari activi într-o entitate economicã sau, dacã au fost desemnati de adunarea generalã a entitãtii economice respective, decad din aceastã calitate:

a) rudele sau afinii pânã la gradul al patrulea inclusiv ori sotii administratorilor;

b) persoanele care primesc, sub orice formã, pentru alte functii decât aceea de auditor financiar activ un salariu sau o remuneratie de la administratori ori de la entitatea economicã auditatã;

c) persoanele cãrora le este interzisã functia de administrator, potrivit legii;

d) persoanele care pe durata exercitãrii profesiei de auditor financiar activ au atributii de control financiar în cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevãzute expres de lege.

Art. 10. - (1) Sunt stagiari în activitatea de audit financiar persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

a) sunt licentiate ale unei facultãti cu profil economic si au o vechime în activitatea financiar-contabilã de minimum 4 ani sau au calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat cu studii superioare economice;

b) au promovat testul de verificare a cunostintelor în domeniul financiar-contabil, pentru accesul la stagiu;

c) au satisfãcut pe parcursul stagiului cerintele Codului privind conduita eticã si profesionalã în domeniul auditului financiar.

(2) Camera stabileste normele pentru desfãsurarea programului de pregãtire a stagiarului în activitatea de audit financiar.

(3) Stagiarii în activitatea de audit financiar pot efectua programul de pregãtire practicã prin participarea la activitatea de audit financiar, în cadrul unor cabinete individuale sau societãti de profil, cu forme legale de încadrare sau fãrã remuneratie, potrivit normelor elaborate de Camerã, pentru care entitãtile economice mentionate mai sus vor elibera adeverinta de efectuare a stagiului.

CAPITOLUL III

Reguli de atribuire a calitãtii de auditor financiar

Art. 11. - Pentru atribuirea calitãtii de auditor financiar, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentã, candidatii trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele conditii:

A. Persoanele fizice:

a) sã îndeplineascã cumulativ conditiile prevãzute la art. 10 alin. (1);

b) sã fi efectuat un stagiu practic de 3 ani în activitatea de audit financiar, stagiul putând începe numai dupã îndeplinirea cumulativã a conditiilor prevãzute la art. 10 alin. (1) lit. a) si b);

c) sã promoveze examenul de aptitudini profesionale prevãzut la art. 13.

B. Persoanele juridice:

a) persoanele care efectueazã auditul financiar al situatiilor financiare în numele societãtilor de audit trebuie sã satisfacã conditiile prevãzute la lit. A sau la art. 12;

b) majoritatea drepturilor de vot trebuie detinutã direct sau indirect de persoane fizice ori societãti de audit care satisfac conditiile prevãzute la lit. A sau la art. 12;

c) majoritatea membrilor consiliului de administratie al unei societãti de audit trebuie sã fie persoane fizice sau societãti de audit care satisfac conditiile prevãzute la lit. A ori la art. 12.

Art. 12. - Camera, la cerere, poate sã atribuie calitatea si sã acorde dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar si persoanelor care îndeplinesc urmãtoarele conditii:

A. Persoanele fizice trebuie:

a) sã posede o calificare profesionalã în audit financiar sau în profesii asimilate acestuia, atribuitã de alt stat în acord cu reglementãrile specifice din acel stat;

b) sã fi fost pentru cel putin 3 ani auditor independent sau angajatul, asociatul, actionarul unei societãti ori grup de societãti care are în obiectul de activitate auditul financiar;

c) sã satisfacã cerintele Codului de eticã profesionalã al Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC);

d) sã facã dovada cã posedã cunostintele necesare pentru desfãsurarea activitãtii de audit financiar în România.

B. Persoanele juridice care au dobândit calitatea de auditor financiar într-un stat strãin sau care fac parte dintr-un grup de societãti în care majoritatea actionarilor sau/si a angajatilor detine calitatea de auditor financiar în statul respectiv.

C. Atribuirea calitãtii de membru al Camerei si acordarea dreptului de exercitare a profesiei de auditor financiar persoanelor care îndeplinesc cumulativ conditiile prevãzute în prezentul articol se vor face potrivit normelor elaborate de Consiliul Camerei.

Art. 13. - (1) Calitatea de auditor financiar se atribuie pe bazã de examen de aptitudini profesionale, prin care trebuie sã se certifice un nivel corespunzãtor de cunostinte teoretice, precum si capacitatea de a le aplica.

(2) Examenele pentru atribuirea calitãtii de auditor financiar se organizeazã de Camerã, conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare a Camerei.

(3) Examenul constã în sustinerea de probe scrise la urmãtoarele discipline:

a) a1) audit financiar;

a2) contabilitate generalã: reglementãri nationale, europene si internationale; aspecte teoretice, metodologice si practice privind tratamentele contabile potrivit standardelor de contabilitate internationalã; evaluarea elementelor bilantiere; determinarea profitului si pierderii;

a3) analiza si evaluarea criticã a situatiilor financiare;

a4) reguli de consolidare a conturilor;

a5) contabilitatea costurilor si contabilitatea managerialã; relatia dintre contabilitate si management;

a6) audit intern;

a7) standardele privind întocmirea situatiilor financiare si a bilanturilor consolidate si metodele de evaluare a elementelor bilantiere si de determinare a profitului si pierderii;

a8) normele legale si profesionale privind auditul financiar al situatiilor financiare si al celorlalte documente contabile si persoanele care efectueazã audit financiar;

b) alte discipline corelate cu auditul financiar:

b1) drept comercial;

b2) drept fiscal;

b3) drept civil;

b4) dreptul muncii si protectiei sociale;

b5) sisteme informationale si sisteme informatice;

b6) economia întreprinderii, economie generalã si financiarã;

b7) matematicã si statisticã;

b8) principii de bazã privind managementul financiar al întreprinderii.

CAPITOLUL IV

Exercitarea independentã a profesiei de auditor financiar

Art. 14. - Auditorul financiar poate exercita independent profesia de auditor financiar numai dacã îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:

a) este membru persoanã activã a Camerei;

b) îndeplineste conditiile stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Camerei.

Art. 15. - (1) O persoanã nu poate exercita independent profesia de auditor financiar al unei entitãti economice dacã este angajatã a acesteia ori dacã are relatii cu aceasta sau cu orice persoanã cu care entitatea economicã respectivã are relatii care conduc la situatia de incompatibilitate sau conflict de interese.

(2) În sensul prezentei ordonante de urgentã, prin incompatibilitate sau conflict de interese se întelege toate situatiile care conduc la stirbirea cerintei fundamentale de independentã în exercitarea independentã a profesiei de auditor financiar.

Art. 16. - Dacã pe durata exercitãrii independente a profesiei de auditor financiar nu se mai îndeplinesc conditiile pentru exercitarea acesteia, auditorul financiar are obligatia sã renunte imediat la contractul sãu si sã notifice clientului încetarea acestuia, precum si motivul renuntãrii.

Art. 17. - (1) În cazul în care Camera ia cunostintã de situatia în care un auditor financiar, în timpul exercitãrii independente a profesiei, nu a îndeplinit cerintele profesionale conform normelor de audit emise de Camerã, aceasta va sesiza autoritatea statului la care se depun situatiile financiare ale entitãtii economice respective si va lua mãsuri disciplinare împotriva auditorului financiar respectiv.

(2) În situatia în care autoritatea de stat prevãzutã la alin. (1) solicitã efectuarea unui al doilea audit, entitatea economicã va lua mãsurile necesare pentru a se conforma în cel mai scurt timp, dar înlãuntrul unui termen ce nu va depãsi 6 luni de la data primirii de cãtre entitatea economicã a comunicãrii scrise.

CAPITOLUL V

Independentã si integritate profesionalã

Art. 18. - Profesia de auditor financiar poate fi exercitatã numai de persoanele care îndeplinesc conditiile de independentã prevãzute în Regulamentul de organizare si functionare a Camerei.

Art. 19. - (1) Persoanele cãrora li s-a atribuit calitatea de membru persoanã activã a Camerei nu pot angaja sau desfãsura activitãti care prejudiciazã ori care pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independenta sau reputatia profesionalã, astfel cum acestea sunt definite în Codul privind conduita eticã si profesionalã în domeniul auditului financiar.

(2) Integritatea, obiectivitatea sau independenta profesionalã nu este afectatã dacã auditorul financiar îsi exercitã profesia la douã sau mai multe entitãti economice în acelasi timp, în conditiile în care sunt respectate prevederile prezentei ordonante de urgentã si ale codului mentionat la alin. (1).

CAPITOLUL VI

Auditul intern

Art. 20. - Începând cu exercitiul financiar al anului 2001 entitãtile economice ale cãror situatii financiare sunt supuse auditului financiar sunt obligate sã organizeze si sã asigure exercitarea activitãtii profesionale de audit intern, potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 21. - Auditul intern reprezintã activitatea de examinare obiectivã a ansamblului activitãtilor entitãtii economice în scopul furnizãrii unei evaluãri independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.

Art. 22. - Auditul intern are drept obiective:

a) verificarea conformitãtii activitãtilor din entitatea economicã auditatã cu politicile, programele si managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de cãtre conducerea unitãtii în scopul cresterii eficientei activitãtii entitãtii economice;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitãtii din entitatea economicã;

d) protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Art. 23. - Responsabilii pentru organizarea activitãtii de audit intern, coordonarea lucrãrilor/angajamentelor si semnarea rapoartelor de audit intern trebuie sã aibã calitatea de auditor financiar.

Art. 24. - Auditorii financiari efectueazã, cu ocazia planificãrii si exercitãrii independente a profesiei de auditor financiar, evaluarea functiei de audit intern atât sub aspectul gradului de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe aplicate, cât si a performantelor acestuia, pentru a determina mãsura în care se pot baza pe rezultatele auditului intern în desfãsurarea activitãtii lor de audit financiar.

Art. 25. - Camera elaboreazã norme de audit intern aliniate la standardele internationale în domeniu.

CAPITOLUL VII

Rolul, atributiile si drepturile autoritãtii de stat

Art. 26. - Activitatea Camerei se desfãsoarã sub supravegherea autoritãtii de stat, reprezentatã de Ministerul Finantelor Publice.

Art. 27. - Autoritatea de stat va urmãri permanent ca reglementãrile emise de Camerã si deciziile luate de organele de conducere ale acesteia sã nu contravinã reglementãrilor legale.

Art. 28. - În cazul în care autoritatea de stat constatã cã nu sunt respectate conditiile si obligatiile prevãzute de lege, aceasta va lua mãsurile legale ce se impun.

Art. 29. - (1) Categoriile de entitãti economice ale cãror situatii financiare vor fi auditate potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentã se stabilesc de cãtre Ministerul Finantelor Publice în acord cu Programul de implementare a Reglementãrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

(2) La entitãtile economice care aplicã reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate auditul financiar se efectueazã potrivit prezentei ordonante de urgentã.

(3) Entitãtile economice care nu au obligatia, potrivit legii, sã aplice Reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate pot opta pentru auditarea situatiilor financiare în conditiile prezentei ordonante de urgentã.

Art. 30. - Ministerul Finantelor Publice va elabora, cu consultarea prealabilã a Camerei, si va promova spre adoptare proiecte de acte normative pentru completarea si/sau modificarea prezentei ordonante de urgentã, în functie de modificarea si/sau de completarea Directivei a VIII-a 84/653 CEE.

CAPITOLUL VIII

Registrul auditorilor financiari

Art. 31. - (1) Auditorii financiari activi si nonactivi, persoane fizice si juridice, vor fi înscrisi în Registrul auditorilor financiari, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi actualizat anual cu modificãrile intervenite.

(2) În Registrul auditorilor financiari vor fi mentionate cel putin urmãtoarele informatii:

a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, adresa, numãrul de telefon si numãrul carnetului de auditor financiar;

b) pentru persoanele juridice: denumirea societãtii, adresa sediului social, numãrul de telefon si numãrul autorizatiei de functionare.

(3) Pentru fiecare societate de audit financiar se vor mentiona în plus urmãtoarele:

a) numele, prenumele, adresa si numãrul de telefon ale persoanelor fizice care efectueazã auditul financiar în numele si în contul societãtilor de audit financiar;

b) numele, prenumele, adresa si numãrul de telefon ale asociatilor sau ale actionarilor;

c) numele, prenumele, adresa si numãrul de telefon ale membrilor consiliului de administratie.

CAPITOLUL IX

Sanctiuni

Art. 32. - Încãlcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentã atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, disciplinarã, civilã sau penalã.

Art. 33. - (1) Auditorii financiari persoane juridice rãspund, potrivit legii, în calitatea lor de membri ai Camerei, dacã unul dintre asociati, administratori sau angajati, care nu are calitatea de auditor, va interveni în exercitarea independentã a profesiei de auditor financiar astfel încât sã prejudicieze independenta persoanelor fizice care desfãsoarã aceastã activitate în numele persoanei juridice.

(2) Prevederile prezentului capitol se aplicã si persoanelor fizice care sunt membre ale Camerei si care desfãsoarã activitatea de auditor financiar în numele unor auditori financiari persoane juridice.

(3) În mãsura în care nu sunt infractiuni, faptele prevãzute la alin. (1) si (2) constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã între 10 si 25 milioane lei.

Constatarea contraventiei se face de persoane anume împuternicite de Consiliul Camerei.

CAPITOLUL X

Dispozitii tranzitorii

Art. 34. - (1) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabileste un comitet provizoriu format din 9 membri.

(2) Pe parcursul perioadei tranzitorii, care se întinde pânã la primele alegeri ale conducerii Camerei, Comitetul provizoriu îndeplineste atributiile Camerei prevãzute la art. 5 alin. (3). Regulamentul de organizare si functionare a Camerei prevãzut la art. 5 alin. (3) se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(3) Comitetul provizoriu va functiona pânã la primele alegeri ale conducerii Camerei.

(4) Primele alegeri ale conducerii Camerei se organizeazã în termen de 3 luni de la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Camerei, potrivit regulilor prevãzute de acesta.

Art. 35. - (1) La constituire Camera va fi alcãtuitã din persoanele care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii si care vor dobândi calitatea de membru provizoriu:

a) detin calitatea de expert contabil de cel putin 4 ani si au studii superioare economice;

b) sunt cenzori la societãti comerciale în baza Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, la bãnci, societãti de asigurare si reasigurare, în baza unor legi speciale, dacã au exercitat aceastã calitate o perioadã de 3 ani din ultimii 5 ani;

c) se bucurã de o reputatie profesionalã nestirbitã.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), la constituire pot fi acceptate în Camerã si persoane cu studii economice superioare de specialitate, care au exercitat timp de 15 ani activitãti profesionale si stiintifice ce le-au permis acumularea unei experiente deosebit de valoroase în domeniu.

Art. 36. - În vederea sustinerii examenului de aptitudini profesionale de cãtre membrii provizorii, Comitetul pro- vizoriu va organiza si va asigura desfãsurarea corespunzãtoare a acestuia.

Art. 37. - În corelare cu Programul national de pregãtire a auditorilor financiari, cu cel de elaborare a normelor, regulilor si procedurilor nationale armonizate cu cele europene si internationale în domeniu, precum si cu implementarea programului de dezvoltare a sistemului contabil românesc, Comitetul provizoriu poate aproba, pe o perioadã de cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentã, exercitarea temporarã a calitãtii de auditor financiar anumitor persoane fizice sau juridice, pe baza criteriilor si a cerintelor stabilite în Regulamentul de organizare si functionare a Camerei.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

Art. 38. - Auditarea societãtilor cotate pe pietele secundare de valori mobiliare se efectueazã numai de auditori financiari.

Art. 39. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã se abrogã prevederile art. 6 lit. c), referitoare la auditul financiar contabil, din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãtii de expertizã contabilã si a contabililor autorizati, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 august 1994, aprobatã prin Legea nr. 42/1995, cu modificãrile ulterioare.

(2) Prevederile art. 154-161 din Legea nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, referitoare la cenzori, nu sunt aplicabile societãtilor comerciale care aplicã Reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

NOTÃ:

Reproducem mai jos textul art. II din Ordonanta Guvernului nr. 67/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 12/2003, care nu a fost inclus în forma republicabilã:

“Art. II. - Responabilii pentru organizarea activitãtii de audit intern care, la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante, nu au calitatea de auditor financiar pot îndeplini n continuare aceste atributii, timp de cel mult 4 ani, perioadã în care pot obtine calitatea de auditor financiar, în conditiile legii.”