MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 619         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Sâmbătă,  august 2003

 

SUMAR

 

DECRETE

 

527. - Decret privind eliberarea si promovarea în functia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

66. - Ordonantă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului

 

68. - Ordonantă privind serviciile sociale

 

70. - Ordonantă privind modificarea Ordonantei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Nationale “Aeroportul International Bucuresti-Otopeni” - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investitii si a avansului pentru modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni si a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinatie

 

75. - Ordonantă privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitătilor administrativ-teritoriale

 

76. - Ordonantă pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei

 

77. - Ordonantă pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

78. - Ordonantă pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitătii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat în anul 2001

 

80. - Ordonantă privind concediul de odihnă si alte concedii ale presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, precum si ale primarilor si viceprimarilor

 

1.008. - Hotărâre privind transmiterea unei părti dintr-un imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

156. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru instituirea unor măsuri speciale privind navigatia pe sectorul românesc al Dunării

 

Lista agentilor economici comercianti angro de uleiuri minerale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale

 

Lista depozitelor speciale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale (completare)

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea si promovarea în functia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României, precum si ale art. 40 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului justitiei,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Pe data prezentului decret, domnul procuror Joita Tănase se eliberează, la cerere, din functia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.

Pe aceeasi dată, domnul Ilie Botos, procuror general adjunct la Parchetul National Anticoruptie, se promovează în functia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 29 august 2003.

Nr. 527.

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. V.2 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatele (3) si (4) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

“(3) Agentia Natională a Medicamentului poate înfiinta, cu acordul Ministerului Sănătătii, unităti teritoriale de inspectie si, după caz, de control de laborator, fără personalitate juridică.

(4) Agentia Natională a Medicamentului realizează controlul complex al calitătii, sigurantei si eficacitătii medicamentelor de uz uman folosite pentru prevenirea sau tratamentul bolilor la om, în vederea stabilirii unui diagnostic medical sau pentru refacerea, corectarea ori modificarea functiilor fiziologice, contribuind la promovarea sănătătii si sigurantei populatiei.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - Productia, importul, distributia si utilizarea medicamentelor de uz uman sunt admise în România numai după autorizarea de punere pe piată de către Agentia Natională a Medicamentului; autorizarea se certifică prin eliberarea autorizatiei de punere pe piată.”

3. Partea introductivă si literele b), c), d), h), j), k), n) si p) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

“Art. 4. - În realizarea obiectivelor sale, Agentia Natională a Medicamentului are următoarele atributii:

.…………………………………

b) eliberează autorizatia de punere pe piată pentru medicamentele de uz uman, informând despre aceasta Ministerul Sănătătii cu 15 zile înainte de eliberarea acestui document; prezintă trimestrial Ministerului Sănătătii lista cererilor de autorizare;

c) supraveghează si controlează calitatea medicamentului de uz uman în procesul de fabricatie si în toate situatiile în care există alerte privind calitatea si efectul acestora si răspunde la solicitările Ministerului Sănătătii privind realizarea de inspectii si activităti în domeniul său de competentă;

d) autorizează si controlează studiile clinice care se efectuează, după caz, pentru medicamentele de uz uman, în conformitate cu Regulile de bună practică în studiul clinic;

.…………………………………

h) elaborează si editează anual Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, în care se va preciza, în dreptul fiecărui medicament, categoria din care face parte medicamentul respectiv, în functie de modul de eliberare cu sau fără prescriptie medicală, Lista medicamentelor esentiale si Lista medicamentelor orfane;

.…………………………………

j) asigură functionarea unui serviciu de informare privind medicamentele de uz uman; elaborează si editează Buletinul informativ al Agentiei Nationale a Medicamentului, publicatii de specialitate si informare specifice, distribuite gratuit sau contra cost, potrivit hotărârilor consiliului de administratie;

k) furnizează, în conditiile legii, la solicitarea institutiilor si unitătilor din domeniul medical si farmaceutic, materiale de informare referitoare la medicamentele de uz uman, stabilind contravaloarea serviciului prestat;

.…………………………………

n) hotărăste, după caz, suspendarea, retragerea sau modificarea autorizatiilor de punere pe piată pentru medicamentele de uz uman, comunicând Ministerului Sănătătii, în termen de 48 de ore, decizia luată, însotită de documentele care au stat la baza acesteia;

.…………………………………

p) eliberează autorizatia de functionare pentru unitătile de productie, în urma inspectiei efectuate;”

4. La articolul 4, după litera s) se introduce o nouă literă, litera s), cu următorul cuprins:

“s) eliberează certificatul de bună practică de fabricatie ca urmare a evaluării făcute de inspectorii Agentiei Nationale a Medicamentului.”

5. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Agentia Natională a Medicamentului este structurată pe departamente în cadrul cărora se înfiintează servicii, birouri si compartimente si este condusă de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, consiliul de administratie si consiliul stiintific.

(2) Structura organizatorică a Agentiei Nationale a Medicamentului se propune de consiliul de administratie si se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii.

(3) Structura organizatorică a unitătilor teritoriale de inspectie si/sau control se aprobă prin decizie a presedintelui Agentiei Nationale a Medicamentului.

(4) Unitătile teritoriale de inspectie si/sau control sunt conduse de sefi de unitate de profesiune farmacisti, numiti prin decizie a presedintelui Agentiei Nationale a Medicamentului”.

6. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) Consiliul de administratie al Agentiei Nationale a Medicamentului este constituit din vicepresedinte, sefii de departamente, directorul Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală din cadrul Ministerului Sănătătii, directorul Directiei generale buget si achizitii din cadrul Ministerului Sănătătii, directorul Directiei relatii cu Parlamentul, legislatie si contencios din cadrul Ministerului Sănătătii si directorul general al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, care sunt membri de drept ai consiliului de administratie.”

7. Alineatele (1) si (9) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Consiliul stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului este constituit din: 4 membri ai Agentiei Nationale a Medicamentului; un reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale; un reprezentant al Agentiei Nationale Sanitar Veterinare; 4 reprezentanti ai facultătilor de medicină; 4 reprezentanti ai facultătilor de farmacie; 4 medici clinicieni cu experientă si de diferite specialităti, un medic imunolog; un medic epidemiolog si un medic stomatolog, propusi de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătătii; un farmacist de spital propus de Ministerul Sănătătii; un reprezentant al Ministerului Sănătătii; un reprezentant al Ministerului Economiei si Comertului; un reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului; un reprezentant al Colegiului Farmacistilor din România; un reprezentant al Colegiului Medicilor din România; un reprezentant al Asociatiei Producătorilor de Medicamente din România si un reprezentant al Asociatiei Române a Producătorilor Internationali de Medicamente.

.………………………………….

(9) Hotărârile consiliului stiintific cu caracter normativ se supun aprobării ministrului sănătătii si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; celelalte hotărâri ale consiliului stiintific se transmit spre aprobare ministrului sănătătii si se pun în aplicare în termen de 15 zile lucrătoare de la transmitere, dacă nu se comunică dezacordul ministrului sănătătii, si se publică în Buletinul informativ al Agentiei Nationale a Medicamentului.”

8. Alineatul (2) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“(2) Membrii consiliului de administratie si consiliului stiintific trebuie să declare interesele personale fată de societătile comerciale producătoare sau distribuitoare de medicamente, la numirea lor si ori de câte ori este nevoie ori survin modificări în relatia cu acestea.”

9. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Presedintele si vicepresedintele Agentiei Nationale a Medicamentului sunt numiti prin ordin al ministrului sănătătii pentru un mandat de 5 ani.

(2) Presedintele reprezintă Agentia Natională a Medicamentului în raporturile sale cu persoane fizice, cu Ministerul Sănătătii sau cu alte persoane juridice din tară si din străinătate; în lipsa acestuia, atributiile sunt preluate de vicepresedintele Agentiei Nationale a Medicamentului.

(3) Presedintele si vicepresedintele duc la îndeplinire hotărârile consiliului de administratie si consiliului stiintific si răspund de întreaga activitate a Agentiei Nationale a Medicamentului.

(4) În exercitarea atributiilor sale presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului emite decizii si instructiuni.

(5) Vicepresedintele Agentiei Nationale a Medicamentului răspunde de managementul calitătii si de implementarea în activitatea Agentiei Nationale a Medicamentului a legislatiei europene în domeniul medicamentului.

(6) Vicepresedintele poate fi delegat de către presedinte să exercite atributiile acestuia.”

10. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“(2) Constituie venituri proprii veniturile realizate din activitătile prevăzute la art. 4 lit. b), d), g), j), k), o), p), s) si s).”

11. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Angajarea si promovarea personalului Agentiei Nationale a Medicamentului se fac potrivit legii.

(2) Salariul personalului angajat se negociază direct de presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului cu fiecare angajat, în functie de criteriile profesionale stabilite de consiliul de administratie si în limita bugetului aprobat.

(3) Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui Agentiei Nationale a Medicamentului se stabileste prin negociere cu ministrul sănătătii.”

Art. II. - În cuprinsul Ordonantei Guvernului nr. 125/1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare, sintagma “produs medicamentos” se înlocuieste cu sintagma “medicament”.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Mircea Beuran

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 66.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind serviciile sociale

 

În temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutie si al art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonante, reprezintă ansamblul complex de măsuri si actiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăsirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării si excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale.

(2) Serviciile sociale sunt asigurate de către autoritătile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, în conditiile prevăzute de prezenta ordonantă.

Art. 2. - (1) În realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilităti ale Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, precum si ale celorlalte autorităti ale administratiei publice centrale cu competente în domeniu sunt următoarele:

a) întocmesc si adoptă metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale;

b) asigură cuprinderea profesiilor specifice din domeniul asistentei sociale în Nomenclatorul privind Clasificarea ocupatiilor din România, asigurând în acelasi timp si completarea ulterioară a noilor profesii apărute în sistemul de asistentă socială;

c) stabilesc procedurile de evaluare, monitorizare si control al serviciilor sociale;

d) asigură prin programe finantarea serviciilor sociale de la bugetul de stat;

e) elaborează si aprobă criteriile obligatorii de organizare si functionare a institutiilor specializate de asistentă socială;

f) elaborează si aprobă modelele contractelor de acordare a serviciilor sociale;

g) elaborează si aprobă standardele obligatorii de calitate la care se acordă serviciile sociale;

h) exercită controlul acordării serviciilor sociale.

(2) În realizarea serviciilor sociale, principalele atributii si responsabilităti ale autoritătilor administratiei publice locale sunt următoarele:

a) organizează, finantează si sustin tehnic serviciile sociale acordate la nivelul unitătii administrativ-teritoriale;

b) asigură transferul de competente si resursele financiare necesare functionării serviciilor sociale organizate la nivelul unitătii administrativ-teritoriale;

c) promovează parteneriate cu alti furnizori de servicii sociale;

d) controlează din punct de vedere tehnic si financiar serviciile sociale acordate la nivelul unitătii administrativ-teritoriale;

e) orice alte atributii prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Art. 3. - Principiile care stau la baza acordării serviciilor sociale sunt:

a) respectarea individualitătii fiecărei persoane;

b) respectarea libertătii de a alege serviciul social în functie de nevoia socială;

c) asigurarea accesului la servicii sociale în conditii de tratament egal prin excluderea privilegiilor si eliminarea oricărei forme de discriminare;

d) asigurarea de servicii de calitate, accesibile, flexibile, adaptate nevoilor sociale;

e) asigurarea drepturilor si a sigurantei beneficiarilor, protejând în acelasi timp si interesele acestora, dar si pe cele colective ale comunitătii;

f) asigurarea accesului la informatiile privind drepturile fundamentale, măsurile legale de protectie, precum si posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale;

g) respectarea vietii intime a persoanei;

h) respectarea confidentialitătii;

i) dezvoltarea parteneriatului dintre părtile implicate în procesul de acordare a serviciilor sociale si beneficiarii acestora.

Art. 4. - Serviciile sociale se organizează la nivel comunitar, în functie de nevoile identificate, de numărul potentialilor beneficiari, de complexitatea situatiilor de dificultate si de gradul de risc social.

Art. 5. - Serviciile sociale pot fi servicii de asistentă socială si servicii de îngrijire social-medicală.

Art. 6. - Serviciile de asistentă socială sunt servicii cu caracter primar si servicii specializate.

Art. 7. - (1) Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

(2) Serviciile definite la alin. (1) pot fi următoarele:

a) identificarea nevoilor individuale si de grup, precum si a principalelor categorii de beneficiari de servicii sociale;

b) informarea asupra situatiilor de risc, precum si asupra drepturilor sociale ale persoanei;

c) măsuri educative si de supraveghere destinate prevenirii comportamentelor deviante;

d) consiliere pentru persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane cu patologie cronică, persoane dependente de consumul de alcool, droguri sau alte substante toxice, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, pentru familiile acestora, precum si pentru alte persoane din grupul social cu care s-au aflat în contact permanent sau incidental;

e) consiliere pentru persoanele si familiile care adoptă copii sau care au minori în plasament ori încredintare;

f) consiliere pentru tineri care părăsesc institutiile pentru protectia copilului;

g) consiliere si sustinere pentru persoanele neglijate, abuzate, victime ale violentei în familie ori ale traficului de persoane;

h) sprijin material si financiar acordat persoanelor si familiilor cu venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime, prevăzute de ansamblul dispozitiilor legale în vigoare;

i) măsuri de urgentă pentru următoarele persoane: fără adăpost, victime ale traficului de persoane, ale violentei în familie, precum si pentru orice persoană aflată în dificultate;

j) orice alte măsuri de protectie socială.

Art. 8. - (1) Serviciile specializate au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitătilor individuale pentru depăsirea unei situatii de nevoie socială.

(2) Serviciile definite la alin. (1), precum si institutiile care le acordă au drept obiectiv:

a) găzduirea, îngrijirea, recuperarea, reabilitarea si reinsertia socială a persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor dependente de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violentei în familie sau ale traficului de persoane;

b) suport si asistentă pentru copiii si familiile în dificultate;

c) găzduirea si educatia specială pentru copiii sau tinerii cu handicap sau care prezintă dificultăti de adaptare;

d) găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protectie a copilului pe o perioadă determinată, în conformitate cu legislatia în vigoare;

e) insertia socială si profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protectie a copilului;

f) găzduirea pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;

g) asistentă si suport pentru asigurarea unei vieti autonome si active persoanelor de vârsta a treia, precum si servicii de îngrijire acordate vârstnicilor aflati într-o situatie de dependentă;

h) acordarea de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele prevăzute de Codul muncii, inclusiv atelierele protejate;

i) acordarea de măsuri de readaptare, de preorientare si de reeducare profesională stabilite prin legislatia în vigoare;

j) primirea si îngrijirea în situatii de urgentă, cu sau fără găzduire, acordarea de sprijin sau acompaniament social, adaptarea la o viată activă sau insertia socială si profesională a persoanelor sau familiilor în dificultate ori în situatii de risc;

k) actiuni de identificare, ajutor, sustinere, formare sau informare, consiliere, expertiză ori coordonare în vederea prevenirii oricărei forme de dependentă;

l) activităti, măsuri si servicii sociale tip pilot;

m) orice alte măsuri de interventie socială.

Art. 9. - (1) Serviciile de îngrijire social-medicală reprezintă un complex de activităti care se acordă în cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravării situatiei de dependentă.

(2) Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care, datorită unor afectiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, se găsesc în imposibilitatea de a realiza activitătile curente de viată sau care se află în faza terminală a unei boli incurabile.

(3) Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire social-medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele care suferă de boli incurabile si care necesită o gamă largă de servicii sociale, cum ar fi servicii de îngrijire, asistentă, tratament, recuperare functională, reabilitare si insertie socială.

Art. 10. - Serviciile de îngrijire social-medicală pot fi clasificate în următoarele categorii:

a) servicii de bază: ajutor pentru igienă corporală, îmbrăcare si dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activităti de menaj, însotirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activităti de administrare si gestionare, activităti de petrecere a timpului liber;

c) servicii de îngrijiri medicale;

d) servicii de recuperare si reabilitare, conexe domeniului medical si social: kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupatională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie si altele asemenea;

e) servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajări, reparatii si altele asemenea.

 

CAPITOLUL II

Furnizorii de servicii sociale

 

Art. 11. - (1) Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private, după cum urmează:

a) serviciul public de asistentă socială la nivel judetean si local;

b) alte servicii publice specializate la nivel judetean sau local;

c) unităti de asistentă medico-socială;

d) institutii publice care dezvoltă compartimente de asistentă socială specializate;

e) asociatii si fundatii, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societătii civile;

f) persoane fizice autorizate în conditiile legii;

g) filiale si sucursale ale asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute în conformitate cu legislatia în vigoare;

h) organizatii internationale de profil.

(2) Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai dacă sunt acreditati în conditiile legii.

(3) Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante.

Art. 12. - (1) Serviciul public de asistentă socială al comunitătii locale este principalul furnizor de servicii sociale, având responsabilitatea dezvoltării si diversificării prioritare a serviciilor de asistentă si îngrijire comunitară, servicii care permit mentinerea persoanei în mediul propriu de viată, în familie si în comunitate.

(2) În conditiile în care serviciul public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale nu are capacitatea de a oferi integral pachetul de servicii necesare, acesta poate încheia conventii de parteneriat si contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii de servicii sociale prevăzuti la art. 11 alin. (1).

(3) Contractul prevăzut la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natura si costurile acestora, drepturile si obligatiile părtilor, perioada si conditiile de acordare, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de serviciu, precum si sanctiunile aplicate în conditiile unor servicii sociale de calitate necorespunzătoare.

(4) Alegerea furnizorilor de servicii se face în conditii de concurentă prevăzute de legislatia în vigoare.

(5) Modelul contractului prevăzut la alin. (3) va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

(6) În conditiile în care serviciul public de asistentă socială local nu poate sustine acordarea unor servicii sociale în situatii de urgentă, acestea vor fi preluate în responsabilitatea serviciului public de asistentă socială judetean.

Art. 13. - (1) Furnizorii de servicii sociale acreditati pot acorda servicii sociale prin contracte directe încheiate cu beneficiarii, în conditiile legii.

(2) Contractul prevăzut la alin. (1) va cuprinde, în principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile si obligatiile părtilor.

(3) Modelul contractului prevăzut la alin. (2) va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

(4) În vederea solutionării solicitărilor, furnizorii acreditati pot încheia între ei conventii de parteneriat sau contracte pentru acordarea serviciilor sociale.

Art. 14. - Serviciile sociale se pot organiza si acorda de către furnizorii prevăzuti la art. 11 alin. (1) la domiciliu, în institutii specializate de asistentă socială, precum si în alte categorii de institutii publice sau private prevăzute de lege.

Art. 15. - Institutiile specializate de asistentă socială cuprind toate institutiile publice sau private care acordă servicii sociale si asigură supraveghere si îngrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori fără găzduire.

Art. 16. - (1) Criteriile obligatorii de organizare si functionare a institutiilor specializate de asistentă socială, cu exceptia celor de tip pilot, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(2) Pentru realizarea serviciilor sociale, institutiile specializate de asistentă socială au obligatia de a elabora în termen de 30 de zile de la data înfiintării regulamentul propriu de organizare si functionare, care va include si drepturile si obligatiile beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru servicii sociale.

(3) Standardele de calitate vor fi elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si aprobate prin ordin al ministrului.

(4) Institutiile publice specializate de asistentă socială sunt conduse de un director numit de autoritătile publice care asigură finantarea, sprijinit de un consiliu consultativ, compus din reprezentanti ai beneficiarilor si ai partenerilor sociali.

Art. 17. - (1) Institutiile publice specializate de asistentă socială pot fi organizate pentru a deservi una sau mai multe unităti administrativ-teritoriale.

(2) În conditiile în care sunt implicate mai multe unităti administrativ-teritoriale, institutiile prevăzute la alin. (1) sunt înfiintate si organizate în baza unor conventii încheiate în conditiile legii, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale sau, după caz, judetene.

 

CAPITOLUL III

Personalul care acordă servicii sociale

 

Art. 18. - (1) Serviciile sociale sunt acordate de asistenti sociali, precum si de specialisti având diverse calificări si competente, responsabilităti si atributii specifice domeniului de activitate.

(2) În procesul de acordare a serviciilor sociale se pot implica membri de familie, alte persoane fizice, precum si voluntari si tineri care au optat pentru serviciul utilitar alternativ, în conditiile legii.

Art. 19. - Profesiile sociale specifice si complementare apartinând domeniului serviciilor sociale, precum si principalele activităti vor fi cuprinse în Nomenclatorul privind Clasificarea ocupatiilor din România.

Art. 20. - Serviciile sociale sunt realizate de personal de specialitate format în institutii de învătământ superior de stat si particulare, care functionează în conditiile legii, precum si de personal care a dobândit competente în procesul de formare si de perfectionare continuă, în conditiile legii.

Art. 21. - (1) Asistentul social are îndatorirea de a identifica situatiile si cauzele care afectează echilibrul psihic, economic sau moral al individului, al familiei sau al grupului social si trebuie să întreprindă toate actiunile necesare pentru remedierea situatiei de dificultate identificate.

(2) Asistentul social îndeplineste, în principal, activităti care privesc ajutorul material si social acordat persoanelor si familiilor, participarea la elaborarea proiectelor socioeducative, consilierea, orientarea, ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obtinerii drepturilor, activităti de informare si prevenire.

Art. 22. - (1) Serviciile de asistentă socială specializată, precum si cele de îngrijire social-medicală sunt realizate de echipe pluridisciplinare.

(2) Echipa pluridisciplinară prevăzută la alin. (1) poate cuprinde asistent social, asistent maternal, îngrijitor, însotitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat, psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupational, kinetoterapeut, logoped, pedagog social, asistent medical si medic, precum si alte profesii conexe domeniului soicial si medical.

 

CAPITOLUL IV

Beneficiarii de servicii sociale

 

Art. 23. - Beneficiarii de servicii sociale sunt persoane, precum si grupuri sociale, care la un moment dat se pot afla într-o situatie de dificultate generatoare de marginalizare sau excluziune socială în lipsa suportului acordat de familie sau comunitate.

Art. 24. - (1) Beneficiază de prevederile prezentei ordonante cetătenii români care au domiciliul ori resedinta în România, precum si cetătenii români fără domiciliu.

(2) Cetătenii altor state, precum si apatrizii beneficiază de servicii sociale, în conformitate cu prevederile tratatelor si acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau resedinta în România.

(3) Beneficiază de prevederile prezentei ordonante si cetătenii străini sau apatrizii care au permisiunea de sedere în România, cei împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică, precum si cei aflati în centrele de cazare din zona de tranzit a României.

Art. 25. - Beneficiarii de servicii sociale pot fi copii, familii, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substante toxice, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, persoane fără adăpost, bolnavi cronici si persoane care suferă de boli incurabile, precum si alte persoane aflate în situatii de nevoie socială.

Art. 26. - Beneficiarii de servicii sociale trebuie să fie informati si au dreptul să participe la procesul de luare a deciziilor si de acordare a serviciilor sociale.

Art. 27. - (1) Informatiile obtinute pe parcursul evaluării, privind viata privată a persoanelor beneficiare, sunt confidentiale, neputând fi dezvăluite decât cu acordul acestora.

(2) Informatiile confidentiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor în următoarele situatii:

a) atunci când dispozitiile legale o prevăd în mod expres;

b) când este pusă în pericol viata persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social;

c) pentru protectia vietii, integritătii fizice sau a sănătătii persoanei, în cazul în care aceasta se află în incapacitate fizică ori juridică de a-si da consimtământul.

 

CAPITOLUL V

Procedura de acordare a serviciilor sociale

 

Art. 28. - (1) Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, în urma semnalării unei situatii de nevoie socială de către orice altă persoană, precum si din oficiu.

(2) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale.

(3) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată si direct unui alt furnizor de servicii sociale prevăzut la art. 11 alin. (1).

Art. 29. - Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:

a) evaluarea initială;

b) elaborarea planului de interventie;

c) evaluarea complexă;

d) elaborarea planului individualizat de asistentă si îngrijire;

e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de interventie si în planul individualizat;

f) monitorizarea;

g) reevaluarea.

Art. 30. - (1) Evaluarea initială este efectuată de asistentul social sau de personalul de specialitate cu competente în domeniul asistentei sociale din cadrul serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale.

(2) Evaluarea initială are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de grup, precum si elaborarea planului de interventie.

(3) Planul de interventie cuprinde măsurile necesare solutionării situatiei de risc social, respectiv acordarea de prestatii si servicii sociale, precum si orice alte măsuri prevăzute de dispozitiile legale în vigoare.

(4) Planul de interventie se elaborează în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării solicitării, iar în cazuri exceptionale termenul poate fi prelungit cu 2-3 zile.

Art. 31. - (1) Responsabilitatea implementării măsurilor prevăzute în planul de interventie revine serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale.

(2) În implementarea planului de interventie serviciul public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale realizează direct măsurile prevăzute sau, după caz, organizează plasarea beneficiarului la un alt furnizor de servicii sociale în conditiile art. 12 alin. (2).

Art. 32. - (1) În conditiile în care evaluarea initială evidentiază existenta unor situatii complexe pentru a căror rezolvare se impune participarea mai multor profesionisti sau institutii specializate în domeniul medical, educational si altele asemenea, se va recomanda efectuarea evaluării complexe necesare identificării si stabilirii măsurilor de interventie personalizate.

(2) Evaluarea complexă este realizată de echipe pluridisciplinare de specialisti care, în activitatea desfăsurată, utilizează instrumente si tehnici standardizate specifice domeniului de activitate.

(3) Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflati în dificultate, persoanele vârstnice si cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente de droguri sau alte substante toxice, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum si alte persoane pentru care se impune aceasta.

(4) Componenta echipelor pluridisciplinare, organizarea si functionarea acestora sunt reglementate prin lege.

Art. 33. - (1) Procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii de suport continând ansamblul de măsuri si servicii adecvate si individualizate potrivit nevoilor sociale identificate.

(2) Procesul de evaluare complexă permite identificarea posibilitătilor de integrare familială a copilului sau de plasament, stabilirea gradului de dependentă sau handicap al persoanei, a tipului si nivelului de disfunctie existent, pentru elaborarea unei strategii de suport materializate într-un plan individualizat de îngrijire, care va contine un ansamblu de măsuri si servicii adecvate si disponibile.

(3) Procesul de evaluare complexă urmăreste, în principal, următoarele aspecte:

a) evaluarea capacitătilor fizice, mentale si senzoriale, a nivelului de disfunctie si a abilitătii de a realiza activitătile de bază ale vietii zilnice;

b) evaluarea psihologică si psihiatrică;

c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura conditiile necesare cresterii, îngrijirii si educării copilului;

d) evaluarea potentialului de integrare a refugiatilor si persoanelor care au dobândit o formă de protectie în conditiile legii;

e) evaluarea potentialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane;

f) evaluarea posibilitătilor de integrare familială, de plasament al copilului sau de adoptie;

g) evaluarea gradului de functionabilitate socială;

h) evaluarea mediului fizic si social în care trăieste persoana;

i) evaluarea perceptiei persoanei asupra sigurantei, securitătii si vulnerabilitătii proprii;

j) evaluarea motivatiei persoanei de a beneficia de servicii la domiciliu, în institutii de zi sau rezidentiale;

k) evaluarea consecintelor care privesc persoana în cazul acordării sau neacordării serviciilor de îngrijire;

l) evaluarea nevoilor sociale si a posibilitătii asigurării de suport pentru reteaua informală de îngrijire;

m) evaluarea perceptiei proprii privind capacitatea functională, performantele si resursele;

n) evaluarea capacitătii retelei informale de a acorda servicii sociale;

o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum si a modului în care acestea pot răspunde nevoilor persoanei.

Art. 34. - (1) Rezultatele evaluării complexe se comunică, în toate cazurile, în termen de 5 zile serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale care a efectuat evaluarea

initială.

(2) Pe baza rezultatelor evaluării complexe serviciul public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale completează sau, după caz, revizuieste, în termen de 5 zile, planul de interventie.

Art. 35. - (1) Acordarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistentă si îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul si participarea beneficiarului.

(2) Planul individualizat de asistentă si îngrijire cuprinde, în principal, programarea serviciilor sociale, personalul responsabil, precum si procedurile de acordare.

(3) Răspunderea privind implementarea planului individualizat de asistentă si îngrijire revine responsabilului de caz desemnat de furnizor.

Art. 36. - (1) În vederea monitorizării eficientei serviciilor sociale acordate, precum si pentru stabilirea continuării interventiei sau scoaterii din evidentă a cazului, situatia persoanei beneficiare se reevaluează periodic de către responsabilul de caz desemnat de furnizor si, după caz, de asistentul social.

(2) Pe baza rezultatelor reevaluării planul de interventie sau, după caz, planul individualizat se completează ori se revizuieste de către furnizorul de servicii sociale.

Art. 37. - În scopul asigurării respectării dreptului la viata de familie al persoanelor luate în îngrijire, furnizorii de servicii sociale trebuie să caute solutii pentru evitarea separării membrilor de familie, iar în situatia în care acest lucru nu se poate realiza, acestia vor identifica o solutie care să permită reunirea membrilor de familie cât mai des posibil si în locatii accesibile pentru fiecare.

Art. 38. - (1) În cazul în care serviciile sociale sunt acordate direct de un furnizor acreditat, acesta are obligatia ca, în termen de cel mult 15 zile de la solicitare, să informeze serviciul public de asistentă socială în a cărui rază teritorială locuieste beneficiarul asupra nevoilor identificate si serviciilor propuse a fi acordate.

(2) Furnizorul prevăzut la alin. (1) transmite serviciului public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale planul individualizat de asistentă si îngrijire si, trimestrial, un raport cu privire la rezultatele implementării acestuia.

(3) Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2) serviciul public de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale monitorizează activitatea furnizorului de servicii sociale.

Art. 39. - În situatii de urgentă, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea planului de interventie sau a planului individualizat de asistentă si îngrijire realizându-se n termen de maximum 5 zile de la luarea în evidentă a cazului.

 

CAPITOLUL VI

Jurisdictia serviciilor sociale

 

Art. 40. - În conditiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul său legal nu este de acord cu măsurile prevăzute în planul de interventie ori cu calitatea serviciilor acordate în baza planului individualizat, se poate adresa Comisiei de mediere socială, care va analiza motivele nemultumirii beneficiarului si va clarifica divergentele dintre părti, actionând în concordantă cu prevederile legii.

Art. 41. - (1) Actele administrative emise de autoritătile publice locale privind furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în baza conditiilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

(2) Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptătit de furnizarea serviciilor sociale, se poate adresa instantei judecătoresti competente pentru solutionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.

(3) Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricărei alte instante judecătoresti pentru solutionarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea serviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru.

 

CAPITOLUL VII

Răspunderea personalului de specialitate

 

Art. 42. - Personalul implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde, în conditiile legii, disciplinar, patrimonial, contraventional sau penal, după caz.

Art. 43. - (1) Încălcarea eticii profesionale se constată si se sanctionează de către comisiile de disciplină din cadrul asociatiilor profesionale.

(2) Deciziile comisiilor de disciplină pot fi atacate de persoana în cauză la judecătorie, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

 

CAPITOLUL VIII

Monitorizare, evaluare si control

 

Art. 44. - Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizează de către Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei prin directiile pentru dialog, familie si solidaritate socială judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare directii teritoriale, si se exercită atât asupra serviciilor publice de asistentă socială din subordinea autoritătilor administratiei publice locale, cât si asupra celorlalti furnizori de servicii sociale prevăzuti la art. 11.

Art. 45. - Activitatea de monitorizare, evaluare si control are ca principale obiective următoarele:

a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale;

b) îmbunătătirea calitătii si cresterea eficientei serviciilor sociale acordate de furnizori;

c) respectarea standardelor de calitate;

d) îndrumarea si coordonarea metodologică a activitătii serviciului public de asistentă socială de la nivel local si judetean cu privire la acordarea serviciilor sociale;

e) asigurarea respectării drepturilor sociale ale beneficiarului.

Art. 46. - Monitorizarea, evaluarea si controlul serviciilor sociale se realizează prin derularea unor activităti care privesc:

a) calitatea serviciilor;

b) gradul de satisfactie a beneficiarului;

c) respectarea standardelor de performantă si calitate;

d) gradul de adaptare a serviciilor sociale acordate la nevoile beneficiarului;

e) performanta personalului;

f) resursele necesare;

g) costul serviciilor;

h) respectarea altor reglementări conexe serviciilor sociale.

Art. 47. - (1) Activitatea de evaluare si control la furnizorii de servicii sociale se efectuează de către directia teritorială, în mod obligatoriu o dată pe an sau ori de câte ori aceasta este impusă de situatiile concrete date.

(2) În urma activitătii de evaluare si control prevăzute la alin. (1) se întocmeste o notă de constatare cu aspectele rezultate, recomandările făcute pentru remedierea deficientelor constatate si termenele de realizare, care se transmite atât furnizorului, cât si autoritătilor publice locale în a căror rază functionează.

(3) În cazul abaterilor repetate constatate la furnizorii de servicii sociale sau al nerespectării de către acestia a recomandărilor stabilite anterior, directiile teritoriale, în raport cu gravitatea abaterilor constatate, pot decide limitarea domeniilor de activitate, suspendarea, retragerea sau anularea acreditării, în conditiile legii.

(4) Utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.

Art. 48. - Directiile teritoriale transmit semestrial Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei un raport de activitate care va contine în mod obligatoriu date privind situatia constatată în fapt, recomandările si propunerile efectuate, precum si sanctiunile aplicate.

Art. 49. - (1) În structura Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se înfiintează un compartiment de specialitate care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare si control în domeniul serviciilor sociale.

(2) Atributiile si numărul de personal ale compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.

Art. 50. - Directiile teritoriale acordă, la cerere, prin personalul propriu, furnizorilor de servicii asistentă tehnică de specialitate, în conditiile dispozitiilor legale în materie.

 

CAPITOLUL IX

Finantarea serviciilor sociale

 

Art. 51. - (1) Serviciile sociale se finantează, în principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat si bugetele locale.

(2) La finantarea serviciilor sociale sunt utilizate si sume din donatii, sponsorizări sau alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice din tară si străinătate, precum si din contributia persoanelor beneficiare de servicii sociale.

(3) Conventia prevăzută la art. 17 alin. (2) stabileste contributia fiecărei părti la cheltuielile de organizare si functionare a institutiilor publice specializate de asistentă socială, precum si la realizarea serviciilor sociale.

Art. 52. - De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:

a) finantarea, cofinantarea sau, după caz, subventionarea programelor de servicii sociale;

b) finantarea programelor nationale de dezvoltare a serviciilor sociale;

c) finantarea sau cofinantarea înfiintării, organizării si functionării unor institutii specializate de asistentă socială;

d) finantarea sau cofinantarea altor măsuri si obiective concretizate în programe elaborate de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei si finantate de la bugetul de stat.

Art. 53. - (1) De la bugetele locale se alocă fonduri pentru:

a) finantarea serviciilor sociale organizate de autoritătile administratiei publice locale;

b) cofinantarea serviciilor sociale realizate de autoritătile administratiei publice locale în parteneriat cu alti furnizori sau contractate în conditiile art. 12 alin. (2);

c) subventionarea serviciilor sociale realizate de furnizori acreditati;

d) finantarea sau cofinantarea altor măsuri de asistentă socială prevăzute de legislatia în vigoare.

(2) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia să prevadă în bugetele proprii fonduri necesare pentru asistentă socială.

Art. 54. - De la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate se finantează serviciile medicale furnizate pe bază de contract încheiat de furnizorul de servicii cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază functionează.

 

CAPITOLUL X

Sanctiuni

 

Art. 55. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), art. 13 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 30 alin. (4), art. 34, art. 35 si ale art. 38 alin. (1) si (2) constituie contraventii si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2) Cuantumul amenzilor contraventionale prevăzute la alin. (1) se modifică prin hotărâre a Guvernului.

Art. 56. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul directiilor teritoriale.

Art. 57. - Dispozitiile referitoare la contraventii, prevăzute la art. 55 si 56, se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL XI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 58. - (1) Până la obtinerea acreditării prevăzute la art. 11 alin. (2), activitatea furnizorilor de servicii sociale care acordă servicii sociale la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se desfăsoară în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare.

(2) Institutiile de asistentă socială înfiintate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonante îsi vor elabora regulamentul propriu de organizare si functionare prevăzut la art. 16 alin. (2), în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 59. - Furnizorii de servicii sociale pot organiza, în conditiile legii, activităti de formare pentru personalul propriu, precum si pentru personalul care activează în cadrul altor institutii sau organisme cu atributii în domeniul serviciilor sociale.

Art. 60. - Prezenta ordonantă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

Art. 61. - În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei împreună cu ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale care au atributii în aplicarea măsurilor stabilite prin prezenta ordonantă vor elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul sănătătii,

Mircea Beuran

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 68.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind modificarea Ordonantei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Nationale “Aeroportul International Bucuresti-Otopeni” - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investitii si a avansului pentru modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni si a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinatie

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Articol unic. - Articolul 1 din Ordonanta Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Nationale “Aeroportul International Bucuresti-Otopeni” - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investitii si a avansului pentru modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni si a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinatie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 2 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 361/2001, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - Se scuteste Compania Natională “Aroportul International Bucuresti-Otopeni”- S.A. de la plata impozitului pe profitul realizat, începând cu data de 1 aprilie 2003 până la data de 31 decembrie 2012.”

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Miron Tudor Mitrea

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 70.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitătilor administrativ-teritoriale

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. 1. - Prezenta ordonantă stabileste cadrul general pentru înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 2. - (1) La nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, se înfiintează servicii publice de editare a monitoarelor oficiale.

(2) Serviciul public de editare a monitoarelor oficiale se poate organiza în subordinea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu sau fără personalitate juridică, sau în cadrul aparatului propriu, ca un compartiment distinct.

(3) În municipii, sectoarele municipiului Bucuresti si orase se pot înfiinta compartimente redactionale în aparatul propriu al consiliului local, care vor asigura editarea unor monitoare oficiale proprii.

Art. 3. - Structura organizatorică, statul de functii si numărul de personal ale serviciului public, respectiv ale compartimentului redactional de editare a monitoarelor oficiale, se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Art. 4. - Monitorul oficial al judetului si al municipiului Bucuresti este publicatia oficială care are ca obiect de activitate productia editorială, tipografică si de difuzare a actelor si documentelor emise sau adoptate de autoritătile administratiei publice locale, presedintele consiliului judetean, prefect si serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale.

Art. 5. - (1) În monitorul oficial al judetului si al municipiului Bucuresti se vor publica:

a) hotărârile si dispozitiile cu caracter normativ adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti, de cele ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau oraselor care nu au monitoare proprii, precum si de cele ale comunelor, cu respectarea prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispozitiile cu caracter normativ ale presedintelui consiliului judetean;

c) ordinele cu caracter normativ ale prefectului;

d) acte ale serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si, dacă este cazul, ale ministerelor sau altor autorităti si institutii publice, care au aplicabilitate în judetul respectiv;

e) alte documente si informatii de interes public, cu exceptia celor a căror publicitate se face, potrivit legii, prin alte mijloace;

f) declaratii de politică judeteană si alte asemenea declaratii.

(2) Hotărârile si dispozitiile cu caracter normativ adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice locale din municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti sau din orase si comune, ale căror prevederi sunt obligatorii si pentru alti cetăteni decât cei din unitatea administrativ-teritorială respectivă, vor fi publicate în monitorul oficial al judetului. Publicarea se face prin grija secretarului.

Art. 6. - Procedura publicării actelor prevăzute la art. 5, precum si modalitătile de difuzare a monitorului oficial se stabilesc prin hotărâre a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 7. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale serviciului public de editare a monitoarelor oficiale, cu personalitate juridică, se asigură din venituri proprii si subventii din bugetul local.

(2) Cheltuielile curente si de capital ale serviciului public de editare a monitoarelor oficiale, fără personalitate juridică, respectiv ale compartimentului redactional din aparatul propriu al consiliului local, judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, se asigură integral din bugetul local.

(3) Veniturile proprii provin din tarifele încasate din prestarea serviciilor de productie editorială, tipografică si de difuzare.

(4) Veniturile realizate de serviciul public sau compartimentul redactional, prevăzute la alin. (2), se virează integral la bugetul local din care acestea sunt finantate.

(5) Cheltuielile de publicare a actelor administrative adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice din municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase si din comune se suportă din bugetul local, iar cele de publicare a actelor emise de prefect, de serviciile publice descentralizate, de ministere sau de alte autorităti si institutii publice, din bugetele acestora.

Art. 8. - (1) Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor vor stabili, prin hotărâre, procedura si modalitătile de aducere la cunostintă publică a hotărârilor si dispozitiilor cu caracter normativ ale autoritătilor administratiei publice locale sau judetene, cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prin hotărârea prevăzută la alin. (1) se vor stabili procedura si modalitătile de aducere la cunostintă publică a măsurilor de interes major pentru locuitori si a proiectelor de acte administrative care cad sub incidenta prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizională în administratia publică, precum si de consultare a cetătenilor cu privire la continutul acestora.

Art. 9. - Prevederile art. 4, 5 si 6 se aplică în mod corespunzător de către consiliile locale ale municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale oraselor care editează monitoare oficiale proprii.

Art. 10. - Prevederile prezentei ordonante se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004. La aceeasi dată se abrogă dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 471/1991 privind editarea monitorului oficial al judetului si al municipiului Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 august 1991.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 75.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 7 martie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 205/2002, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru transportul prin conducte magistrale al titeiului si produselor petroliere din tară si din import, pentru servicii telefonice de bază internationale, servicii postale de bază internationale si medicamente de uz uman, ajustarea preturilor si tarifelor se va face pe baza cursului mediu de schimb al leului fată de dolarul S.U.A. pe primele 20 de zile ale lunii în care se solicită ajustarea, calculat pe baza datelor comunicate de Banca Natională a României.”copyrightdsc.net

2. În anexa la ordonanta de urgentă, la coloana a doua “Parametrii de ajustare”, în dreptul produsului “apă grea” se va scrie: “Indicele preturilor de consum”.

Art. II. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonantă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea de către Parlament, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 76.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.11 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 48/2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se întelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă, pe bază de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori apartenentă la o categorie defavorizată care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, în conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vietii publice.

(2) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fată de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.

(3) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate fată de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităti atrage răspunderea contraventională conform prezentei ordonante, dacă nu intră sub incidenta legii penale.

(4) Orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintă bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstantă agravantă la stabilirea răspunderii contraventionale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidenta legii penale.

(5) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice tratament advers venit ca reactie la o plângere cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminării.

(6) Prevederile prezentei ordonante nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie si a dreptului la informatie.

(7) Măsurile luate de autoritătile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunităti, vizând asigurarea dezvoltării lor firesti si realizarea efectivă a egalitătii de sanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunităti, precum si măsurile pozitive ce vizează protectia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonante.

(8) În întelesul prezentei ordonante eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor actiuni afirmative, în vederea protectiei persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea sanselor;

b) mediere prin solutionarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârsirii unor acte/fapte de discriminare;

c) sanctionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozitiile alin. (1)-(5).”

2. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - În întelesul prezentei ordonante, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o pozitie de inegalitate în raport cu majoritatea cetătenilor datorită diferentelor identitare fată de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere si marginalizare.”

3. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - Prevederile art. 5-8 nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerintelor ocupationale în domeniul respectiv, atât timp cât refuzul nu constituie un act de discriminare în sensul prezentei ordonante, iar aceste măsuri sunt justificate obiectiv de un scop legitim si metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.”

4. Literele c), d), e), f) si g) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

“c) refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinatie de locuintă, cu exceptia situatiei în care această restrângere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare;

d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract, cu exceptia situatiei în care această restrângere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare;

e) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de teatre, cinematografe, biblioteci, muzee si expozitii, cu exceptia situatiei în care această restrângere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare;

f) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alti prestatori de servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată ori publică, cu exceptia situatiei în care această restrângere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare;

g) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de companiile de transport în comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace -, cu exceptia situatiei în care această restrângere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare;”

5. La capitolul II, după articolul 19 se introduce sectiunea a VI-a “Consiliul National pentru Combaterea Discriminării” cu următorul cuprins:

“Art. 191. - Consiliul National pentru Combaterea Discriminării este autoritatea natională care investighează si sanctionează contraventional faptele sau actele de discriminare prevăzute în prezenta ordonantă.

Art. 192. - În exercitarea atributiilor sale, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării îsi desfăsoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influentată de către alte institutii ori autorităti publice.

Art. 193. - Consiliul National pentru Combaterea Discriminării este responsabil cu aplicarea si controlul respectării prevederilor prezentei ordonante în domeniul său de activitate, precum si în ceea ce priveste armonizarea dispozitiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării.

Art. 194. - În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării îsi exercită atributiile în următoarele domenii:

a) prevenirea faptelor de discriminare;

b) medierea faptelor de discriminare;

c) investigarea, constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare;

d) monitorizarea cazurilor de discriminare;

e) acordarea de asistentă de specialitate victimelor discriminării.”

6. Alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 5-8, 10, art. 15 alin. (1), (3) si (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 si 19 se sanctionează cu amendă între 2.000.000 lei si 20.000.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă între 4.000.000 lei si 40.000.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.”

7. Alineatul (3) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“(3) Dispozitiile prezentei ordonante se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002.”

8. Alineatul (4) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“(4) Actualizarea cuantumului amenzilor prevăzute în prezenta ordonantă se va face prin hotărâri ale Guvernului.”

9. La articolul 20, după alineatul (4) se introduc alineatele (5) si (6) cu următorul cuprins:

“(5) La cererea agentilor constatatori, reprezentantii legali ai autoritătilor si institutiilor publice si ai agentilor economici supusi controlului, precum si persoanele fizice au obligatia, în conditiile legii:

a) să pună la dispozitie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;

b) să dea informatii si explicatii verbale si în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;

c) să elibereze copiile documentelor solicitate;

d) să asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfăsurări a controlului si să-si dea concursul pentru clarificarea constatărilor.

(6) Nerespectarea obligatiilor prevăzute la alin. (5) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă între 2.000.000 lei si 10.000.000 lei.”

10. La capitolul IV, după articolul 24 se introduce articolul 25 cu următorul cuprins:

“Art. 25. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă orice alte dispozitii contrare.”

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 48/2002 si cu cele aduse prin prezenta ordonantă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prezentei ordonante în Parlament, dându-se articolelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Presedintele Consiliului National

pentru Combaterea Discriminării,

Cristian Jura

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul integrării europene,

Hildegard Carola Puwak

 

Bucuresti, 28 august 2003.

Nr. 77.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitătii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat în anul 2001

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.7 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitătii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administratia Natională a Rezervelor de Stat în anul 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001, aprobată prin Legea nr. 732/2001, astfel cum a fost prorogat prin Ordonanta Guvernului nr. 50/2002 si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 44/2003, se prorogă cu 60 de zile.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003

Nr. 78.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind concediul de odihnă si alte concedii ale presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, precum si ale primarilor si viceprimarilor

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.5 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. 1. - (1) Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii au dreptul la un concediu de odihnă plătit pentru fiecare an calendaristic.

(2) Durata concediului de odihnă anual pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 25 de zile lucrătoare.

Art. 2. - Concediul de odihnă cuvenit potrivit prezentei ordonante se poate efectua în maximum trei fractiuni, din care una este de cel putin 15 zile lucrătoare.

Art. 3. - Planificarea concediului de odihnă al persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) se face de presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti si de primarul unitătii administrativ-teritoriale, în luna decembrie a anului premergător celui în care se efectuează concediul, pe baza consultării cu vicepresedintii, respectiv viceprimarii.

Art. 4. - (1) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) vor aduce la cunostintă consiliului judetean, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respectiv consiliului local, în sedinta premergătoare plecării în concediu, perioada de efectuare a acestuia.

(2) În aceeasi sedintă presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv primarul, va aduce la cunostintă consiliului, dacă este cazul, dispozitia privitoare la desemnarea vicepresedintelui consiliului judetean, respectiv a viceprimarului, care îi va îndeplini atributiile pe durata concediului.

Art. 5. - Presedintele si vicepresedintii aceluiasi consiliu judetean, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarul si viceprimarul, respectiv viceprimarii aceleiasi unităti administrativ-teritoriale, nu pot efectua concediul de odihnă simultan.

Art. 6. - În situatia în care mandatul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) începe în timpul anului, durata concediului de odihnă se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat sau cu timpul care va fi lucrat în anul respectiv.

Art. 7. - Pentru perioada concediului de odihnă, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii beneficiază de o indemnizatie de concediu ce reprezintă media zilnică a indemnizatiei din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu de odihnă. Media zilnică a indemnizatiei din luna/lunile în care este efectuat concediul se calculează prin împărtirea indemnizatiei aferente lunii/lunilor în care este efectuat concediul la numărul de zile lucrătoare din luna/lunile respectivă/respective.

Art. 8. - (1) Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii efectuează concediul de odihnă în fiecare an.

(2) În cazuri exceptionale, cu aprobarea consiliului judetean, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respectiv a consiliului local, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot efectua concediul de odihnă si în anul următor.

(3) Concediul de odihnă al persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) poate fi întrerupt în mod exceptional dacă interesele colectivitătii locale impun prezenta acestora în unitatea administrativ-teritorială. În asemenea situatii, înlocuitorul desemnat îl va înstiinta de îndată pe presedinte, pe primarul general, respectiv pe primar, iar concediul de odihnă al acestuia se întrerupe. La încetarea cauzelor care au determinat întreruperea concediului de odihnă, acesta va fi reluat, durata lui prelungindu-se cu perioada cât a fost întrerupt.

Art. 9. - În afara concediului de odihnă, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii au dreptul la concedii medicale, dovedite cu certificat medical, concediu de maternitate, precum si alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare în materia pensiilor si altor drepturi de asigurări sociale.

Art. 10. - Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) beneficiază de concediu fără plată si concediu pentru formare profesională, potrivit Codului muncii.

Art. 11. - Pentru evenimente familiale deosebite, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) au dreptul, în afara concediului anual de odihnă, la zile de concediu plătit după cum urmează:

a) pentru căsătoria celui în cauză - 5 zile;

b) pentru nasterea sau căsătoria unui copil – câte 3 zile;

c) în caz de deces al sotului/sotiei sau al unei rude de până la gradul II inclusiv - câte 3 zile.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 august 2003

Nr. 80

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părti dintr-un imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 16 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unei părti dintr-un imobil, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu destinatia de sediu pentru Autoritatea Natională de Control.

Art. 2. - Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” are un drept de folosintă comună cu Agentia Natională pentru Sport asupra spatiilor mentionate în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Predarea-preluarea părtii din imobilul prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Ministru delegat pentru coordonarea autoritătilor de control,

Ionel Blănculescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 22 august 2003

Nr. 1.008

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului, proprietate publică a statului, care se transmite din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 45/2003

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Bucuresti,

str. Vasile Conta

nr. 16, sectorul 2

 

Agentia Natională

pentru Sport

 

Regia Autonomă

“Administratia Patrimoniului

Protocolului de Stat”

34.228 partial

 

Etajul III - suprafată

totală - 480 m2

Garaj subsol - 2 locuri

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a spatiilor asupra cărora Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” are drept de folosintă comună cu Agentia Natională pentru Sport

 

Adresa imobilului care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 45/2003

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Bucuresti,

str. Vasile Conta

nr. 16, sectorul 2

 

Agentia Natională

pentru Sport

 

Regia Autonomă

“Administratia Patrimoniului

Protocolului de Stat”

34.228 partial

 

34.228 partial

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru instituirea unor măsuri speciale privind navigatia pe sectorul românesc al Dunării

 

Având în vedere nivelul scăzut al apelor Dunării, pentru derularea în conditii de sigurantă a traficului fluvial si pentru evitarea producerii de accidente pe sectorul românesc al Dunării,

în temeiul prevederilor art. 12 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Având în vedere nivelul scăzut al apelor Dunării, pentru derularea în conditii de sigurantă a traficului fluvial si pentru evitarea producerii de accidente se instituie măsuri speciale privind navigatia navelor pe sectorul românesc al Dunării.

Art. 2. - (1) Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati va informa zilnic Autoritatea Navală Română despre cotele apelor Dunării, pragurile apărute pe sectorul românesc si evolutia nivelului apei pentru următoarele zile.

(2) În functie de datele prevăzute la alin. (1), Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati va stabili si va comunica Autoritătii Navale Române pescajul maxim la care pot fi încărcate si cu care pot naviga navele fluviale în zone critice.

Art. 3. - Autoritatea Navală Română va comunica căpităniilor de port din subordine datele primite de la Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati.

Art. 4. - Căpităniile de port vor informa zilnic agentii si comandantii navelor care navighează sau care operează în porturile românesti despre situatia adâncimilor apelor Dunării si evolutia acestora.

Art. 5. - Căpităniile de port împreună cu administratiile portuare si de căi navigabile, Compania Natională “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati, Compania Natională “Administratia Porturilor Dunării

Fluviale” - S.A. Giurgiu si Compania Natională “Administratia Canalelor Navigabile - S.A. Constanta vor urmări ca navele care efectuează operatiuni de încărcare în porturile din zona lor de jurisdictie să nu depăsească

pescajul maxim admis în zonele prin care aceste nave urmează să navigheze, în functie de adâncimile maxime si de evolutia acestora, comunicate de Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati.

Art. 6. - (1) Căpităniile de port vor urmări ca toate navele, indiferent de pavilionul acestora, care navighează pe sectorul românesc al Dunării să aibă un pescaj maxim mai mic decât adâncimile comunicate de Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati pentru sectoarele prin care aceste nave urmează să navigheze.

(2) Pe timpul cât navighează pe sectorul românesc al Dunării, toate navele, indiferent de pavilionul acestora, sunt obligate să tină permanent legătura cu căpităniile de port.

(3) În cazul în care navele mentionate la alin. (1) au un pescaj mai mare decât adâncimile comunicate de Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati, căpităniile de port vor proceda la oprirea acestor nave până în momentul în care aceste nave vor fi aduse la un pescaj corespunzător sau până când nivelul apelor Dunării va permite reluarea navigatiei de către acestea.

(4) În zonele cu adâncimi critice viteza maximă admisă a navelor este de 6 km/h.

Art. 7. - În zonele cu praguri Regia Autonomă “Administratia Fluvială a Dunării de Jos” Galati va efectua săptămânal măsurători ale adâncimilor si va marca cu geamanduri vizibile si fosforescente senalul de navigatie.

Art. 8. - Autoritatea Navală Română, Compania Natională “Administratia Porturilor Dunării Maritime” - S.A. Galati, Compania Natională “Administratia Porturilor Dunării Fluviale” - S.A. Giurgiu si Compania Natională

“Administratia Canalelor Navigabile” - S.A. Constanta vor stabili colective pentru fiecare port si zonă, precum si sistemul de comunicare între aceste colective în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 9. - Autoritatea Navală Română va informa armatorii, agentii si comandantii navelor despre prevederile prezentului ordin printr-un aviz de navigatie.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Miron Tudor Mitrea

 

Bucuresti, 26 august 2003.

Nr. 156.

 

LISTA

agentilor economici comercianti angro de uleiuri minerale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale

 

Nr. crt.

Denumirea societătii comerciale

Judetul

Codul unic de înregistrare

1.

PETROVEST SUPLAC - S.A.

Arad

15128130

2.

RAFO - S.A. ONESTI

Bacău

958772

3.

DANIDIA EXIM - S.R.L.

Bihor

6462750

4.

POLIMIX PRODCOM - S.R.L.

Bihor

6256319

5.

COSMIN COM 2003 - S.R.L.

Bucuresti

15483868

6.

ESPERANDZA- COM-IMPEX - S.R.L.

Bucuresti

3170255

7.

ROMPH-OIL TRANS - S.R.L.

Bucuresti

15275956

8.

TRANSPORTURI AUTO FILARET - S.A.

Bucuresti

401452

9.

CRISMAR OIL - S.R.L.

Călărasi

13637774

10.

GLOBAL BUSINESS SOLUTION - S.R.L.

Constanta

15168399

11.

FORAJ SONDE MORENI - S.A.

Dâmbovita

891095

12.

ARON COMPANY - S.R.L.

Galati

7481203

13.

NICOREX - S.R.L.

Galati

4039640

14.

MYRAL COM - S.R.L.

Prahova

15246977

15.

RUPS - S.A.

Prahova

9921033

16.

PACOROM - S.R.L.

Vaslui

4975695

17.

TOP BROK - S.R.L.

Vrancea

15617110

18.

VRANCEA - S.R.L.

Vrancea

1435593

 

NOTĂ:

1. Se radiază la cerere calitatea de comerciant angro de uleiuri minerale a Societătii Comerciale “TARGET” - S.A., judetul Galati, cod unic de înregistrare 6514000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 16 mai 2003 la pozitia 25.

2. În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, la pozitia 10, în loc de: “MAIRON GALATI - S.R.L.” se va citi: “MAIRON GALATI - S.A.”

 

LISTA

depozitelor speciale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale (completare)

 

Nr.

crt.

 

Denumirea societătii comerciale autorizate

Codul unic de

înregistrare

 

Numărul de autorizare la Garda Financiară

Centrală

Numărul avizului pentru autorizarea

depozitelor speciale - Ministerul Industriei si Resurselor

Adresa depozitului special

 

1.

 

CORATIN TRANS - S.R.L. Brasov

6925383

393.798 din 26 august 2003

58 din 26 august 2003

Societatea Comercială “Roman” -  S.A. Brasov, Str. Poienelor nr. 5, Brasov (închiriat de la Societatea Comercială “Roman”  S.A.)