MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 623
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Duminică, 31 august 2003
SUMAR
ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
87. - Ordonantă cu privire la rectificarea bugetului
de stat pe anul 2003
89. - Ordonantă privind alocarea capacitătilor de
infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare si
certificarea în materie de sigurantă
ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
cu privire
la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003
În temeiul art. 107 din Constitutie, art. 1 pct. II.1 din Legea nr.
279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si al art. 6 din
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Bugetul de stat pe anul 2003, aprobat prin Legea bugetului de
stat pe anul 2003 nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 863 si nr. 863 bis din 29 noiembrie 2002, se modifică si se
completează potrivit prevederilor prezentei ordonante.
Art. 2. - (1) Sinteza modificărilor bugetului de stat pe anul 2003,
detaliată, la venituri, pe capitole si subcapitole, iar la cheltuieli, pe
părti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, după caz, este
prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Sinteza modificărilor cheltuielilor bugetare pe anul 2003, pe surse de finantare, cu detalierea pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Bugetele modificate ale ordonatorilor principali de credite si
anexele la acestea sunt prevăzute în anexa nr. 3*).
CAPITOLUL II
Structura si regimul veniturilor bugetare
Art. 3. - La veniturile bugetului de stat pe anul 2003 se aprobă
următoarele influente:
- miliarde lei -
|
VENITURI TOTAL, din care: |
+5.288,4 |
|
Venituri curente
din acestea:, |
+5.649,7 |
|
a) venituri
fiscale: |
+5.031,9 |
|
impozite directe,
din care: |
2.293,8 |
|
impozitul pe profit
|
-16,0 |
|
impozitul pe venit |
-4.236,0 |
|
cote si sume
defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale (se scad) |
+3.635,2 |
|
alte impozite
directe |
--1.102,0 |
|
contributii |
575,0 |
|
impozite indirecte,
din care: |
+7.325,7 |
|
taxa pe valoarea
adăugată |
+6.248,7 |
|
taxa pe valoarea
adăugată încasată |
+10.060,0 |
|
sume defalcate din
taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale (se scad) |
-3.811,3 |
|
accize |
+9.191,0 |
|
taxe vamale |
+4.187,0 |
|
alte impozite
indirecte |
12.301,0 |
|
b) venituri
nefiscale |
+617,8 |
|
Venituri din
capital |
209,0 |
|
Donatii si
sponsorizări |
+2,7 |
|
Încasări din
rambursarea împrumuturilor acordate |
155,0 |
CAPITOLUL III
Regimul si destinatiile cheltuielilor bugetare
Art. 4. - În structură economică influentele privind cheltuielile
bugetului de stat pe anul 2003 se prezintă astfel:
-miliarde lei -
|
CHELTUIELI TOTAL, din care: |
+1.225,7 |
|
1. Cheltuieli
curente, din acestea: |
+3.693,7 |
|
a) cheltuieli de
personal |
+1.136,4 |
|
b) cheltuieli
materiale si servicii |
-502,1 |
|
c) subventii |
+3.140,4 |
|
d) prime |
+400,0 |
|
e) transferuri |
+6.826,6 |
|
f) dobânzi aferente
datoriei publice si alte cheltuieli |
-7.414,4 |
|
g) rezerve |
+106,8 |
|
2. Cheltuieli de
capital |
-1.097,6 |
|
3. Împrumuturi
acordate |
-77,2 |
|
4. Rambursări de
credite, plăti de dobânzi si comisioane la credite, din acestea: |
-1.293,2 |
|
a) rambursări de
credite externe |
+138,7 |
|
b) plăti de dobânzi
si comisioane la credite externe |
1.431,9 |
Art. 5. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligatia să se
încadreze în cheltuielile de personal, numărul maxim de posturi si în structura
acestora, prevăzute pentru fiecare în anexa nr. 3, prin stabilirea si
comunicarea numărului de posturi, salariilor de bază, indemnizatiilor de
conducere si a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de
lege ordonatorilor secundari, iar acestia ordonatorilor tertiari de credite
bugetare.
(2) În aplicarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 631/2002,
influentele aprobate la titlul “Cheltuieli de personal” se repartizează pe luni
de către ordonatorul principal de credite bugetare si se comunică Ministerului
Finantelor Publice, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonante.
Art. 6. - (1) Cheltuielile pentru autoritătile publice, care se
finantează de la bugetul de stat pe anul 2003, se majorează cu suma de 2.073,7
miliarde lei, din care: 1.379,7 miliarde lei cheltuieli de personal, 436,7
miliarde lei cheltuieli materiale si servicii, 2,2 miliarde lei subventii,
382,8 miliarde lei cheltuieli de capital, si se diminuează cu suma de 103,3
miliarde lei la transferuri si 24,4 miliarde lei la rambursări de credite,
plăti de dobânzi si comisioane aferente acestora.
(2) Cheltuielile pentru autoritătile publice se modifică după cum
urmează:
- miliarde lei -
|
a) Administratia
Prezidentială |
+33,8 |
|
b) Autorităti
legislative |
+213,0 |
|
c) Autorităti
judecătoresti |
+1.091,4 |
|
d) Alte organe ale
autoritătilor publice |
-35,9 |
|
e) Autorităti
executive |
+771,4 |
Art. 7. - În anul 2003, plata cotizatiei anuale ce decurge din calitatea
României de membru al Biroului International al Expozitiilor (B.I.E.) se
efectuează din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.
Art. 8. - (1) Cheltuielile pentru apărare, ordine publică si sigurantă
natională, care se finantează de la bugetul de stat pe anul 2003, se diminuează
cu suma de 455,0 miliarde lei, din care: 197,0 miliarde lei cheltuieli de
personal, 819,4 miliarde lei cheltuieli materiale si servicii, 14,5 miliarde
lei transferuri, 38,6 miliarde lei rambursări de credite, plăti de dobânzi si
comisioane aferente acestora, si se majorează cu suma de 200,0 miliarde lei la
subventii si 414,5 miliarde lei la cheltuieli de capital.
(2) Cheltuielile pentru apărare natională se diminuează cu suma de
1.184,1 miliarde lei, iar cheltuielile pentru ordine publică si sigurantă
natională se majorează cu suma de 729,1 miliarde lei.
Art. 9. - (1) Cheltuielile social-culturale, care se finantează de la
bugetul de stat pe anul 2003, se majorează cu suma de 3.587,5 miliarde lei, din
care: 355,9 miliarde lei cheltuieli materiale si servicii, 421,3 miliarde lei
subventii, 3.095,2 miliarde lei transferuri, 98,3 miliarde lei rambursări de
credite, plăti de dobânzi si comisioane aferente acestora, si se diminuează cu
suma de 99,9 miliarde lei la cheltuieli de personal si 283,3 miliarde lei la
cheltuieli de capital.
(2) Cheltuielile social-culturale pe capitole de cheltuieli se majorează
cu suma de 446,4 miliarde lei pentru învătământ, 577,2 miliarde lei pentru
cultură, religie si actiuni privind activitatea sportivă si de tineret si
2.727,5 miliarde lei pentru asistentă socială, alocatii, pensii, ajutoare si
indemnizatii si se diminuează cu suma de 163,6 miliarde lei pentru sănătate.
(3) Transferurile cuprinse în bugetul Secretariatului General al
Guvernului la capitolul 59.01 “Cultură, religie si actiuni privind activitatea
sportivă si de tineret” se utilizează pe destinatiile prevăzute în anexă la
bugetul acestuia.
(4) Sumele de la bugetul de stat destinate Comitetului Olimpic Român
sunt prevăzute în anexă la bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(5) Modificările în executia bugetului de stat si a bugetului local al
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, potrivit art. 31 din Legea nr.
292/2003 privind organizarea si functionarea asezămintelor culturale, se vor
efectua conform precizărilor Ministerului Finantelor Publice elaborate în
termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante.
Art. 10. - Alineatul (6) al articolului 15 din Legea nr. 631/2002 se
modifică si va avea următorul cuprins:
“(6) Din bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, de la capitolul 60.01 «Asistentă socială, alocatii, pensii,
ajutoare si indemnizatii», titlul «cheltuieli materiale si servicii», se
finantează cheltuielile aferente gratuitătilor si reducerilor la transportul pe
calea ferată, metrou, auto si naval, de care beneficiază, în conditiile legii,
persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 42/1990 pentru
cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora,
rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie
1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prin Legea nr.
44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor
si văduvelor de război, republicată, prin Legea nr. 147/2000 privind reducerile
acordate pensionarilor pentru transportul intern si prin Ordonanta Guvernului
nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes
personal pe căile ferate române, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 210/2003.”
Art. 11. - Plata drepturilor cuvenite, potrivit legii, persoanelor cu
handicap vizual se va efectua de către Asociatia Nevăzătorilor din România până
la data de 31 decembrie 2003, urmând ca, începând cu 1 ianuarie
2004, plata să se facă de către consiliile judetene, respectiv
consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Art. 12. - (1) Cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publică,
locuinte, mediu si ape, care se finantează de la bugetul de stat pe anul 2003,
se diminuează cu suma de 4,9 miliarde lei, din care: 6,0 miliarde lei
cheltuieli de personal, 4,0 miliarde lei cheltuieli materiale si servicii, 24,4
miliarde lei transferuri si 0,1 miliarde lei cheltuieli de capital, si se
majorează cu suma de 0,2 miliarde lei la subventii si 29,4 miliarde lei la
rambursări de credite, plăti de dobânzi si comisioane aferente acestora.
(2) Cheltuielile pentru servicii si dezvoltare publică, locuinte, mediu
si ape, pe capitole de cheltuieli, se majorează cu suma de 41,9 miliarde lei
pentru servicii si dezvoltare publică si locuinte si se diminuează cu suma de
46,8 miliarde lei pentru mediu si ape.
Art. 13. - (1) Cheltuielile pentru actiuni economice, care se finantează
din bugetul de stat pe anul 2003, se diminuează cu suma de 2.479,2 miliarde
lei, din care: 620,2 miliarde lei cheltuieli materiale si servicii,
1.976,3 miliarde lei transferuri, 1.529,9 miliarde lei cheltuieli de
capital si 1.312,3 miliarde lei rambursări de credite, plăti de dobânzi si
comisioane aferente acestora, si se majorează cu suma de 51,4 miliarde lei la
cheltuieli de personal, 2.508,1 miliarde lei la subventii si 400,0 miliarde lei
la prime.
(2) Cheltuielile pentru actiuni economice, pe capitole de cheltuieli, se
diminuează cu suma de 1.251,9 miliarde lei pentru transporturi si comunicatii,
6.237,2 miliarde lei pentru alte actiuni economice si se majorează cu suma de
1.469,1 miliarde lei pentru industrie si 3.540,8 miliarde lei pentru
agricultură si silvicultură.
Art. 14. - (1) În bugetul Ministerului Economiei si Comertului, la
titlul “Subventii” este cuprinsă si suma de 1.460,2 miliarde lei, care se
utilizează după cum urmează:
a) 1.228,2 miliarde lei pentru achitarea datoriilor restante către
Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice
“Electrica” - S.A., reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate de
sectorul minier;
b) 232,0 miliarde lei pentru plătile compensatorii necesare
disponibilizării a cel putin 1.500 de persoane ca urmare a procesului de
restructurare a sectorului minier.
(2) Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei
Electrice “Electrica” - S.A. utilizează suma prevăzută la alin. (1) lit. a)
pentru achitarea datoriilor către Societatea Comercială de Producere a Energiei
Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A., care la rândul ei îsi va achita
datoriile la Fondul de risc pentru garantii de stat pentru împrumuturi externe.
(3) Operatiunile efectuate de agentii economici prevăzuti la alin. (1)
lit. a) si alin. (2) se derulează prin conturi distincte deschise pe seama
acestora la unitătile Trezoreriei Statului.
Art. 15. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, prin
Agentia SAPARD, este autorizat să angajeze credite bugetare în anul 2003 în
sumă de până la 23.313,1 miliarde lei din fonduri de la Comisia Europeană si,
respectiv, până la 7.771,1 miliarde lei din fonduri de cofinantare de la
bugetul de stat, în vederea încheierii de contracte în baza Acordurilor Anuale
de Finantare SAPARD 2000, 2001, 2002 si 2003, pentru care plătile se vor
efectua în perioada 2003-2006.
Art. 16. - În bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si
Mediului pe anul 2003 sunt prevăzute si sume reprezentând alocatii neutilizate
în anii 2000-2002 pentru implementarea Programului de dezvoltare a Societătii
Comerciale “Automobile Dacia” - S.A. Pitesti, judetul Arges, în baza Hotărârii
Guvernului, nr. 794/1999 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a
Societătii Comerciale “Automobile Dacia” - S.A. Pitesti, judetul Arges, precum
si a societătilor comerciale la care aceasta detine participatii de cel putin
90% din numărul de actiuni.
Art. 17. - (1) În bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor
si Turismului, la titlul “Transferuri” este cuprinsă si suma de 1.000,0
miliarde lei care se utilizează pentru sustinerea transportului feroviar public
de călători.
(2) Cu suma de 1.000,0 miliarde lei Societatea Natională de Transport
Feroviar de Călători “C.F.R. Călători” - S.A. achită datoriile restante către
Compania Natională de Căi Ferate - “C.F.R.” - S.A., reprezentând tariful de
utilizare a infrastructurii feroviare publice, care la rândul ei îsi achită
datoriile restante către Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a
Energiei Electrice “Electrica” - S.A., reprezentând contravaloarea energiei
electrice consumate.
(3) Cu suma prevăzută la alin. (2) Societatea Comercială de Distributie
si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. achită datoriile către
Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica”
- S.A., care la rândul ei îsi va achita datoriile la Fondul de risc pentru
garantii de stat pentru împrumuturi externe.
(4) Operatiunile efectuate de agentii economici prevăzuti la alin. (2)
si (3) se derulează prin conturi distincte deschise pe seama acestora la
unitătile Trezoreriei Statului.
Art. 18. - Obligatiile restante la data de 31 decembrie 2002 la bugetul
Fondului special al drumurilor publice, inclusiv cele datorate pentru luna
decembrie 2002, se virează la bugetul de stat si se utilizează pentru
finantarea cheltuielilor cu destinatie specială pentru drumurile publice.
Art. 19. - (1) Cheltuielile pentru alte actiuni, care se finantează de
la bugetul de stat pe anul 2003, se diminuează cu suma de 913,2 miliarde lei,
din care: 951,5 miliarde lei transferuri, 81,7 miliarde lei cheltuieli de
capital, 45,5 miliarde lei rambursări de credite, plăti de dobânzi si
comisioane aferente acestora, si se majorează cu suma de 8,2 miliarde lei la
cheltuieli de personal, 148,9 miliarde lei la cheltuieli materiale si servicii
si cu 8,4 miliarde lei la subventii.
(2) Cheltuielile pentru alte actiuni, pe capitole de cheltuieli, se
diminuează cu suma de 1.152,9 miliarde lei pentru alte actiuni si se majorează
cu suma de 239,7 miliarde lei pentru cercetare stiintifică.
Art. 20. - Din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetării si
Tineretului, de la capitolul 71.01 “Cercetare stiintifică” se finantează si
cheltuielile curente si de capital ale Agentiei Nucleare înfiintate prin Legea
nr. 321/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 7/2003 privind
utilizarea în scopuri exclusiv pasnice a energiei nucleare.
Art. 21. - În anul 2003 se alocă din bugetul de stat transferuri către
bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 6.901,5 miliarde lei, din care:
6.801,5 miliarde lei pentru echilibrare si 100,0 miliarde lei reprezentând
contributii pentru biletele de odihnă destinate salariatilor din institutiile
publice, asigurati în sistemul public de pensii.
Art. 22. - Împrumuturile acordate de la bugetul de stat se diminuează cu
suma de 77,2 miliarde lei, din care: 41,5 miliarde lei la împrumuturi pentru
finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri
interguvernamentale si 35,7 miliarde lei la microcredite acordate persoanelor
fizice care desfăsoară activităti pe cont propriu, aducătoare de venituri, în
vederea întretinerii materiale.
Art. 23. - Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului se majorează cu suma de 106,8 miliarde lei.
CAPITOLUL IV
Deficitul bugetar, datoria publică si împrumutul guvernamental
Art. 24. - Deficitul bugetului de stat se stabileste în sumă de 45.746,9
miliarde lei.
Art. 25. - Cheltuielile pentru dobânzile aferente datoriei publice si
alte cheltuieli se diminuează cu suma de 7.414,4 miliarde lei, din care:
3.300,8 miliarde lei la dobânzi aferente datoriei publice interne, 979,8
miliarde lei la dobânzi aferente datoriei publice externe, care, potrivit
reglementărilor legale, se plătesc de la bugetul de stat, 3.095,5 miliarde lei
la cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de
riscurile garantiilor date de stat în conditiile legii, 198,5 miliarde lei la
diferente de curs aferente datoriei publice externe, si se majorează cu suma de
160,2 miliarde lei la diferente de curs aferente datoriei publice interne.
CAPITOLUL V
Dispozitii referitoare la bugetele locale
Art. 26. - (1) Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale se majorează cu 2.646,2 miliarde lei si sunt
prevăzute în anexa nr. 4, din care:
a) 1.300,0 miliarde lei pentru protectia socială privind asigurarea
ajutorului pentru încălzirea locuintei, potrivit prevederilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea
locuintei, precum si a unor facilităti populatiei pentru plata energiei
termice, aprobată prin Legea nr. 245/2003, precum si a ajutorului social
acordat potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Această
sumă se repartizează pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului
Bucuresti de către consiliul judetean, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, prin hotărâre, după consultarea primarilor si cu
asistenta tehnică de specialitate a directiei generale a finantelor publice si
a directiei pentru dialog, familie si solidaritate socială;
b) 200,0 miliarde lei pentru sustinerea sistemului de protectie a
copilului;
c) -2,0 miliarde lei pentru finantarea institutiilor de cultură;
d) 220,5 miliarde lei pentru bugetele proprii ale judetelor;
e) 927,7 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor
si municipiilor.
(2) Repartizarea pe unităti administrativ-teritoriale a sumelor
defalcate din impozitul pe venit prevăzute la alin. (1) lit. e) se aprobă prin
hotărâre a consiliului judetean, utilizându-se criteriul prevăzut în anexa nr.
7 la
Legea nr. 631/2002 pentru 50% din sume, iar diferenta se repartizează în
baza criteriilor specifice care să aibă în vedere, cu prioritate, acoperirea
subventiilor pentru energia termică livrată populatiei, după consultarea
primarilor, în functie de cantitatea de energie termică livrată populatiei,
subventia aferentă si de capacitatea financiară redusă a unor localităti, în
vederea mentinerii functionalitătii serviciului de furnizare a energiei termice
pentru populatie.
Art. 27. - (1) Începând cu anul 2003 sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei
se asigură din taxa pe valoarea adăugată.
(2) Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea
energiei termice livrate populatiei se diminuează cu 3.612,4 miliarde lei,
potrivit anexei nr. 5.
(3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea
energiei termice livrate populatiei pe anul 2003 sunt de 3.612,4 miliarde lei
si sunt prevăzute în anexa nr. 6.
(4) Eventualele economii înregistrate la sumele defalcate din taxa pe
valoarea adăugată pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei, ca
urmare a aplicării prevederilor art. 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor
necesare în vederea furnizării energiei termice si a gazelor naturale pentru
populatie, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2002, cu
modificările si completările ulterioare, se utilizează pentru asigurarea
ajutoarelor pentru încălzirea locuintei acordate populatiei sau pentru
retehnologizarea instalatiilor pentru producerea si/sau distributia energiei
termice.
(5) Unitătile Trezoreriei Statului sunt abilitate să introducă în
executia bugetului de stat si a bugetelor locale modificările determinate de
aplicarea prevederilor alin. (2) si (3).
Art. 28. - Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate
finantării cheltuielilor institutiilor din învătământul preuniversitar de stat,
se majorează cu 198,9 miliarde lei pentru drepturile privind acordarea de
produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din
învătământul de stat, precum si pentru copiii prescolari din grădinitele de
stat cu program normal de 4 ore si sunt prevăzute în anexele nr. 7 si 7a).
Art. 29. - La anexa nr. 5 “Lista institutiilor de cultură care se
finantează din bugetele locale pe anul 2003” la Legea nr. 631/2002, nr. crt. 9
“MUNICIPIUL BUCURESTI”, liniuta a doua “Centrul National de Conservare si Valorificare
a Traditiei si Creatiei Populare” se elimină.
Art. 30. - Anexa nr. 10 “Categoriile de venituri si cheltuieli care se
prevăd în bugetele locale pe anul 2003” la Legea nr. 631/2002 se modifică si se
completează astfel:
1. La capitolul I litera
A, la nr. crt. 10 se introduc două litere cu următorul cuprins:
“a) sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru institutiile de
învătământ preuniversitar de stat, crese si centre judetene si locale de
consultantă agricolă;
b) sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea
energiei termice livrate populatiei.”
2. La capitolul I litera B, la nr. crt. 4, litera d) “Scoli populare
de artă” se înlocuieste cu “Scoli populare de artă si meserii”, litera e)
“Centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare” se
înlocuieste cu “Centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale”
si se introduce litera i) “Centre culturale”.
2.
La capitolul II litera A, litera c) de la nr. crt. 13 se elimină, iar la
nr. crt. 14 se introduc două litere cu următorul cuprins
“a) sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru institutiile de
învătământ preuniversitar de stat, crese si centre judetene si locale de
consultantă agricolă;
b) sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea
energiei termice livrate populatiei.”
4. La capitolul II litera B, la nr. crt. 4 se introduce o nouă literă
cu următorul cuprins:
“k) Centre culturale.”
Art. 31. - (1)
Începând cu anul 2003, subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si de
tarif la energia termică livrată populatiei se suportă astfel:
a) din bugetul de stat, în limita sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat si aprobate cu această destinatie prin anexă la legea
bugetului de stat;
b) din bugetele locale, pe seama veniturilor proprii ale acestora,
pentru diferenta rămasă după aplicarea prevederilor lit. a).
(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subventionarea
energiei termice, prevăzute la alin. (1) lit. a), se repartizează, prin
hotărâre, de către consiliul judetean pe unităti administrativ-teritoriale,
după consultarea primarilor, în functie de cantitatea de energie termică
livrată populatiei, subventia aferentă si, prioritar, de capacitatea financiară
redusă a unor localităti în vederea mentinerii functionalitătii serviciului de
furnizare a energiei termice pentru populatie.
(3) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligatia
ca o dată cu depunerea la unitătile Trezoreriei Statului a bugetului local
aprobat potrivit legii să prezinte si situatia subventiilor pentru acoperirea
diferentelor de pret si de tarif la energia termică livrată populatiei,
confirmată de furnizorii de energie termică.
(4) Cotele defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat
se virează lunar unitătilor administrativ-teritoriale, prin directiile generale
ale finantelor publice, concomitent cu prezentarea de către ordonatorii
principali de credite ai bugetelor locale a documentelor de plată privind
achitarea subventiei aferente energiei termice livrate populatiei, în conturile
de tip ESCROW.
(5) În situatia în care în bugetele locale nu sunt aprobate credite
bugetare la nivelul subventiilor confirmate prin situatia prevăzută la alin.
(3), cotele defalcate din impozitul pe venit se virează în conditiile
prevederilor alin. (4) după modificarea si aprobarea în bugetele locale a
subventiilor pentru energia termică livrată populatiei, potrivit prevederilor
alin. (1) lit. b).
(6) Obligatiile prevăzute la alin. (4) si (5) pentru directiile generale
ale finantelor publice revin si presedintilor consiliilor judetene, respectiv
directiilor de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, după
caz, la virarea sumelor din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale.
(7) Prevederile prezentului articol se aplică numai unitătilor
administrativ-teritoriale în care se furnizează energie termică populatiei în
sistem centralizat, pentru care se acordă subventii din bugetul local si în functie
de modul de facturare si de plată a contravalorii energiei termice consumate,
potrivit legii.
CAPITOLUL VI
Dispozitii referitoare la bugetul Fondului national unic de asigurări
sociale de sănătate
Art. 32. - (1) Anexa
nr. 11 privind bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2003
la Legea nr. 631/2002 se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 8 la prezenta
ordonantă.
(2) În bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate
pe anul 2003 este cuprinsă si suma de 4.000,0 miliarde lei care se utilizează
pentru achitarea datoriilor înregistrate la 31 decembrie 2002 pentru servicii
medicale si medicamente.
(3) Suma prevăzută la alin. (2) se utilizează numai pentru efectuarea de
plăti, fiind interzisă încheierea de angajamente legale din aceasta.
(4) Bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate este
prevăzut cu un deficit de 4.711,7 miliarde lei care se acoperă din
disponibilitătile din anii precedenti înregistrate la acest buget.
CAPITOLUL VII
Dispozitii referitoare la agentii economici
Art. 33. - (1) În completarea transferurilor si subventiilor acordate
unor agenti economici aflati sub autoritatea sau coordonarea Ministerului
Economiei si Comertului si Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
se scutesc la plată, în limita unui plafon maxim aprobat, obligatiile acestora
către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului
national unic de asigurări sociale de sănătate si bugetul asigurărilor pentru
somaj pentru exercitiul financiar al anului 2003, inclusiv accesoriile aferente
acestora, cu exceptia obligatiilor datorate din retinerile la sursă.
(2) Facilitătile de natura ajutorului de stat, prevăzute la alin. (1),
se acordă cu respectarea legislatiei în domeniul ajutorului de stat.
(3) Schema de ajutor de stat, prevăzută la alin. (1), va fi notificată
la Consiliul Concurentei în vederea autorizării.
(4) Agentii economici care beneficiază de prevederile alin. (1), precum
si plafoanele până la care se scutesc obligatiile se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, după aplicarea prevederilor alin. (3).
(5) Rambursarea ratelor de capital, plătile de dobânzi, comisioane si
alte costuri aferente creditelor externe contractate în perioada 1991-2002
pentru finantarea investitiilor din sectorul energetic se finantează si din
veniturile cu destinatie specială din taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful
energiei electrice si termice, în limita sumei aprobate prin bugetul de stat
pentru Ministerul Economiei si Comertului.
(6) Sumele ce se scutesc la plată conform prevederilor alin. (1), în
limita plafoanelor aprobate prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor
alin. (4), se stabilesc lunar pe baza ordinului comun al ministrului finantelor
publice, ministrului economiei si comertului, ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului si al conducătorilor institutiilor publice în
calitate de creditori bugetari.
Art. 34. - Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” va suporta din veniturile proprii diferenta dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentială, Guvernul României si Curtea Constitutională pentru plata activitătii de reprezentare si protocol si cheltuielile efectiv înregistrate de regie. Diferenta respectivă, suportată de regie, este deductibilă la calculul profitului impozabil.
CAPITOLUL VIII
Dispozitii finale
Art. 35. - Veniturile
încasate de Ministerul Finantelor Publice din vânzarea formularelor tipizate,
potrivit Ordonantei Guvernului nr. 7/1995 privind stabilirea regimului unor
formulare tipizate din domeniul financiar, republicată, si Hotărârii Guvernului
nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea
financiară si contabilă si a normelor metodologice privind întocmirea si
utilizarea acestora, se folosesc si pentru finantarea următoarelor cheltuieli:
a) prestări de servicii privind distribuirea si primirea corespondentei
cu contribuabilii persoane fizice si juridice;
b) prestări de servicii aferente restituirii prin mandat postal a
diferentelor de impozit pe venit, precum si finantarea altor activităti privind
administrarea acestui impozit;
c) achizitionarea de autovehicule pentru distribuirea formularelor
tipizate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor de întretinere si
functionare a acestora;
d) achizitionarea de echipamente, tehnică de calcul si software
specializat aferent, birotică si consumabile necesare pentru evidenta
formularelor tipizate si acoperirea cheltuielilor cu service-ul acestora,
precum si pentru administrarea impozitului pe venit;
e) construirea, amenajarea, închirierea si/sau cumpărarea de spatii
pentru depozitarea formularelor tipizate, precum si alte cheltuieli asimilate
investitiilor la spatiile ocupate cu această activitate în sediile unitătilor teritoriale,
respectiv extinderi, transformări, modernizări, consolidări.
Art. 36. - Concomitent cu introducerea în bugetul de stat si în bugetele
ordonatorilor principali de credite a modificărilor aprobate potrivit
prevederilor prezentei ordonante, se repartizează si sumele retinute în
proportie de 10% potrivit dispozitiilor legale.
Art. 37. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă
prevederile:
a) alin. (5) al art. 14, alin. (8) al art. 15 si art. 24 din Legea nr.
631/2002;
b) art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 115/2001 privind
reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea
furnizării energiei termice si a gazelor naturale pentru populatie, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 28 septembrie 2001,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările si
completările ulterioare;
c) art. 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003 privind
acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuintei, precum si a unor facilităti
populatiei pentru plata energiei termice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 119 din 25 februarie 2003, aprobată prin Legea nr.
245/2003.
Art. 38. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonantă.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti, 28 august
2003.
Nr. 87.
*) Anexa nr. 3 se
publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 bis în
afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu
publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării
infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă
În temeiul art. 107
din Constitutie si al art. 1 pct. II.12 din Legea nr. 279/2003 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
având în vedere
prevederile art. 69 din Acordul european instituind o asociere între România,
pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de
altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 si ratificat prin Legea nr.
20/1993, si ale Directivei 2001/14/CE a Parlamentului European si Consiliului
privind alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării
infrastructurii feroviare si certificarea în materie de sigurantă,
Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Domeniul de aplicare
Art. 1. - (1) Obiectul
prezentei ordonante îl constituie principiile si procedurile privind stabilirea
si perceperea unor tarife de utilizare a infrastructurii feroviare, pentru
alocarea capacitătilor infrastructurii feroviare si pentru certificarea în
materie de sigurantă. Sistemele de tarifare si de alocare a capacitătilor
infrastructurii feroviare trebuie să respecte principiile enuntate în prezenta
ordonantă si să permită astfel gestionarului infrastructurii feroviare să
comercializeze si să obtină utilizarea eficientă a capacitătilor disponibile
ale infrastructurii.
(2) Prezenta ordonantă se aplică în cazul utilizării infrastructurii
feroviare pentru serviciile de transport feroviar interne si internationale.
(3) Exceptii de la prevederile prezentei ordonante se pot stabili prin
hotărâre a Guvernului pentru următoarele cazuri:
a) retele independente, locale sau regionale pentru transporturile de
călători;
b) retele deschise numai pentru operarea transportului suburban de
călători;
c) retele regionale utilizate pentru servicii de transporturi de marfă
regionale de către un singur operator, atât timp cât nu se formulează alte
cereri de alocare de capacităti de la alti operatori;
d) infrastructuri feroviare private care functionează exclusiv pentru
utilizarea de către proprietarul infrastructurii pentru transporturi proprii de
marfă.
Definitii
Art. 2. - În sensul prezentei ordonante, termenii de specialitate se
definesc după cum urmează:
a) alocare - repartizarea capacitătii de infrastructură feroviară
de către gestionarul infrastructurii;
b) solicitant - orice operator de transport feroviar român sau
orice operator de transport feroviar străin si/sau orice grup international,
acceptat pentru circulatie pe infrastructura feroviară publică în conditiile
stabilite în acordurile si conventiile internationale la care România este
parte, titular al licentei de transport feroviar si al certificatului de
sigurantă, obtinute în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe
căile ferate române;
c) infrastructura saturată - sectiunea de infrastructură pentru
care, în anumite perioade, cererile de capacitate de infrastructură nu pot fi
satisfăcute în totalitate, chiar si după coordonarea cererilor de rezervare a
acestor capacităti;
d) plan de sporire a capacitătii - o măsură sau o serie de
măsuri, însotite de un calendar de punere în aplicare, vizând ameliorarea
restrictiilor de capacitate care au condus la declararea unei sectiuni de
infrastructură drept sinfrastructură saturată”;
e) coordonare - procedura prin care organismul de alocare a
capacitătilor si solicitantii încearcă să rezolve situatiile cererilor
concurente pentru capacitatea de infrastructură;
f) acord-cadru - un acord general, încheiat în conditiile legii,
prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile unui solicitant si ale
gestionarului infrastructurii în ceea ce priveste capacitătile de
infrastructură care urmează să fie alocate si tarifarea care se aplică pe o
durată ce depăseste o singură perioadă de valabilitate a graficului de
circulatie;
g) capacitate de infrastructură - posibilitatea de programare a
traselor solicitate pentru un segment de infrastructură pe o anumită perioadă;
h) gestionarul infrastructurii - orice organism sau orice
întreprindere care are ca obiect principal de activitate administrarea si
întretinerea infrastructurii feroviare; aceasta include si gestionarea
sistemelor de control si de sigurantă a infrastructurii;
i) retea - totalitatea infrastructurii feroviare care apartine
gestionarului infrastructurii si/sau care este gestionată de acesta;
j) document de referintă al retelei - document prin care se
precizează în mod detaliat regulile generale, termenele, procedurile si
criteriile referitoare la sistemele de tarifare si de alocare a capacitătilor
de infrastructură; acest document contine, de asemenea, informatiile necesare
pentru a se permite introducerea cererilor de capacităti de infrastructură;
k) operator de transport feroviar - orice agent economic cu
capital de stat sau privat, care a obtinut o licentă în conformitate cu
legislatia în vigoare, a cărui activitate principală constă în efectuarea de
prestatii de transport de marfă si/sau de călători pe calea ferată, tractiunea
fiind asigurată obligatoriu de această întreprindere; acest termen include, de
asemenea, si agentii economici care asigură numai tractiunea;
l) trasă - capacitatea de infrastructură necesară pentru a
permite circulatia unui tren între două puncte ale retelei, în cursul unei
perioade determinate;
m) grafic de circulatie - sistemul de date care definesc toate
miscările programate ale trenurilor si ale materialului rulant pe
infrastructura respectivă, pe perioada de valabilitate a acestui grafic.
Documentul de referintă al retelei
Art. 3. - (1) Gestionarul infrastructurii, după consultarea părtilor
interesate, stabileste si publică într-o publicatie proprie de specialitate un
document de referintă al retelei, care se obtine contra plată si al cărui pret
nu poate fi mai mare decât costul de publicare al acestui document.
(2) În documentul de referintă al retelei se prevăd caracteristicile
infrastructurii puse la dispozitia operatorilor de transport feroviar. El
contine informatii prin care sunt precizate conditiile de acces la infrastructura
feroviară în cauză. Continutul documentului de referintă al retelei este
prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Documentul de referintă al retelei se actualizează periodic si se
modifică, dacă este cazul.
(4) Documentul de referintă al retelei se publică cel târziu cu 4 luni
înainte de data limită pentru introducerea cererilor de capacităti de
infrastructură.
CAPITOLUL II
Tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare
Stabilirea si perceperea tarifelor de utilizare a infrastructurii
feroviare
Art. 4. - (1) Stabilirea
cadrului general pentru tarifarea utilizării infrastructurii feroviare publice
se face prin contractul de activitate al companiei nationale care gestionează
infrastructura, încheiat cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si
reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 89/1999, cu modi- ficările si
completările ulterioare. Stabilirea regulilor de tarifare specifice se face
prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.
(2) Calculul tarifului pentru utilizarea infrastructurii feroviare
publice si încasarea acestuia revin în sarcina gestionarului infrastructurii.
(3) În cazul în care gestionarul infrastructurii, potrivit prevederilor
legale, prin organizare sau prin mecanismele de luare a deciziilor, nu este
independent de activitătile de operator feroviar, functiunile descrise în acest
capitol, cu exceptia perceperii tarifelor, vor fi preluate de un organism de
tarifare independent prin cadrul legal existent, prin organizare sau prin
mecanismele de luare a deciziilor.
(4) Gestionarul infrastructurii cooperează cu gestionari de
infrastructură din alte state astfel încât să asigure functionarea eficientă a
serviciilor feroviare care se realizează prin parcurgerea mai mult decât a unei
singure retele. Gestionarul infrastructurii depune eforturi, în principal, în scopul
garantării unei competitivităti optime a transportului feroviar international
de marfă si al asigurării unei utilizări eficiente a Retelei transeuropene de
transport feroviar de marfă. În acest scop, gestionarul infrastructurii poate
participa cu gestionari de infrastructură din alte state la stabilirea unor
organizări comune care sunt necesare.
Orice cooperare sau organizare comună este supusă reglementărilor
prevăzute în prezenta ordonantă.
(5) Gestionarul infrastructurii trebuie să asigure că sistemul de
tarifare se bazează pe aceleasi principii aplicate pe întreaga retea, exceptând
cazul prevăzut la art. 8 alin. (3).
(6) Gestionarul infrastructurii trebuie să asigure aplicarea sistemului
de tarifare astfel încât operatorii de transport feroviar care efectuează
prestatii de servicii de un tip echivalent, în zone de piată similare, să fie
supusi unor tarife echivalente si nediscriminatorii si că tarifele aplicate în
mod efectiv sunt în conformitate cu regulile prevăzute în documentul de
referintă al retelei.
(7) Gestionarul infrastructurii trebuie să respecte confidentialitatea,
din punct de vedere comercial, a informatiilor care îi sunt comunicate de
solicitanti.
Serviciile
Art. 5. - (1) Operatorii de transport feroviar îsi pot exercita dreptul
de a beneficia, pe o bază nediscriminatorie, de setul minim de prestatii si de
acces prin intermediul retelei la facilitătile de servicii prevăzute în anexa
nr. 2.
Serviciile prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 2 sunt furnizate în mod
nediscriminatoriu, iar cererile operatorilor de transport feroviar nu pot fi
respinse decât dacă există alte optiuni viabile în conditiile pietei.
(2) Dacă gestionarul infrastructurii furnizează unul dintre serviciile
descrise la pct. 3 din anexa nr. 2, ca prestatii suplimentare, el trebuie să le
furnizeze oricărui operator de transport feroviar care solicită acest lucru.
(3) Operatorii de transport feroviar pot solicita în plus gestionarului
infrastructurii sau altor furnizori un set de prestatii auxiliare, prevăzute la
pct. 4 din anexa nr. 2.
Gestionarul infrastructurii nu are obligatia de a furniza aceste
prestatii auxiliare.
Costul infrastructurii si contabilitatea
Art. 6. - (1) Conturile gestionarului infrastructurii, în conditii
normale de activitate si în raport cu perioada pentru care se încheie
contractul de activitate prevăzut la art. 4, trebuie să prezinte un echilibru,
pe de o parte, între veniturile încasate din aplicarea tarifelor de utilizare a
infrastructurii, excedentele rezultate din alte activităti comerciale si finantarea
de către stat si, pe de altă parte, cheltuielile de infrastructură.
(2) Gestionarul infrastructurii poate fi încurajat prin unele măsuri
stimulative să reducă costurile de furnizare a serviciilor pe infrastructură si
nivelul tarifelor de acces, în conditiile legii, respectându-se în totalitate
cerintele în materie de sigurantă a traficului, cu mentinerea si îmbunătătirea
parametrilor infrastructurii feroviare.
(3) Măsurile stimulative mentionate la alin. (2) vor fi prevăzute în
contractul de activitate.
(4) În cadrul contractului de activitate, prevederile contractului si
structura plătilor destinate asigurării mijloacelor financiare ale
gestionarului infrastructurii sunt convenite în prealabil si acoperă întreaga
durată a contractului.
(5) Metoda stabilită de repartizare a costurilor, în conformitate cu
reglementările în vigoare, trebuie să fie actualizată periodic, în concordantă
cu cele mai avansate practici internationale.
Principii de tarifare
Art. 7. - (1) Tarifele de utilizare a infrastructurii sunt plătite
gestionarului infrastructurii, iar acesta le utilizează la finantarea
activitătilor sale.
(2) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului poate
solicita gestionarului infrastructurii să furnizeze orice informatii necesare
cu privire la tarifele practicate. În această privintă gestionarul
infrastructurii trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că tarifele de
utilizare a infrastructurii, facturate în fapt oricărui operator de transport
feroviar, prin aplicarea prevederilor art. 4-12, sunt în conformitate cu
metoda, cu reglementarea si, dacă este cazul, cu baremurile stabilite în
documentul de referintă al retelei.
(3) Tarifele percepute pentru setul minim de servicii si accesul prin
retea la facilitătile de servicii sunt egale cu costul direct rezultat din
exploatarea trenurilor, cu exceptia prevederilor alin. (4)-(7) si ale art. 8.
(4) Tariful de utilizare a infrastructurii poate include un tarif
aferent cazului de insuficientă a capacitătilor, pe sectiunea identificabilă a
infrastructurii, pe perioadele de saturare.
(5) Tariful de utilizare a infrastructurii poate fi modificat pentru a
se tine seama de costul efectelor pe care exploatarea trenurilor le are asupra
mediului. Această modificare este diferentiată în functie de amploarea
efectului produs.
(6) Tarifarea costurilor legate de mediu care conduce la o crestere a
valorii globale a încasărilor realizate de gestionarul infrastructurii nu se
poate efectua decât dacă se aplică, la un nivel comparabil, si în cazul
modurilor de transport concurente.
(7) În absenta unui nivel de tarifare comparabil al costurilor legate de
mediu, aplicabil altor moduri de transport concurente, această modificare nu
trebuie să aducă o schimbare a valorii globale a încasărilor realizate de
gestionarul infrastructurii. Dacă s-a introdus un nivel comparabil de tarifare
a costurilor legate de mediu pentru transportul feroviar si pentru alte moduri
de transport concurente si dacă aceasta conduce la o crestere a încasărilor,
modul de repartizare a acestor încasări suplimentare se face în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(8) Pentru a se evita unele variatii disproportionate nedorite, tarifele
de utilizare mentionate la alin. (3)-(7) pot fi exprimate sub formă de medii
calculate pe o gamă suficientă de servicii feroviare si de perioade de timp.
Mărimea relativă a tarifelor de utilizare a infrastructurii este în raport cu
costurile aferente diferitelor servicii.
(9) Prezentul articol nu se referă la furnizarea serviciilor prevăzute
la pct. 2 din anexa nr. 2. La stabilirea tarifelor serviciilor mentionate la
pct. 2 din anexa nr. 2 se tine seama de situatia concurentei la căile ferate.
(10) Dacă serviciile prevăzute la pct. 3 si 4 din anexa nr. 2, ca
prestatii suplimentare si auxiliare, nu sunt propuse decât de un singur
furnizor, tariful de utilizare impus pentru un asemenea serviciu este în
concordantă cu costul prestatiei, calculat în functie de gradul real de
utilizare.
(11) Tarifele pentru capacităti de infrastructură utilizate în scopul
întretinerii infrastructurii nu pot fi mai mari decât valoarea netă a pierderii
suportate de gestionarul de infrastructură în urma efectuării operatiunilor de
întretinere, pierdere care trebuie recuperată.
Exceptări de la principiile de tarifare
Art. 8. - (1) Pentru recuperarea totală a costurilor gestionarului
infrastructurii, se pot percepe, dacă piata se pretează la aceasta, unele
majorări bazate pe principii eficiente, transparente si nediscriminatorii,
garantând în acelasi timp o competitivitate optimă, în special pentru
transportul feroviar international de marfă. Sistemul de tarifare trebuie să
respecte sporurile de productivitate realizate de operatorii de transport
feroviar.
(2) Nivelul tarifelor nu trebuie să excludă utilizarea infrastructurilor
de către unele segmente de piată care pot să achite cel putin costul direct
aferent exploatării serviciului feroviar plus un indice de rentabilitate, dacă
piata se pretează la aceasta.copyrightdsc.net
(3) Pentru proiecte de investitii specifice care se vor realiza sau care
au fost realizate cu cel mult 15 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei
ordonante, gestionarul infrastructurii poate stabili sau mentine tarife de
utilizare mai ridicate bazate pe costul pe termen lung al unor asemenea
proiecte, în măsura în care aceste cresteri ale costurilor se regăsesc în
cheltuielile gestionarului infrastructurii si în măsura în care este vorba de
proiecte destinate cresterii randamentului si/sau a rentabilitătii, proiecte
care în caz contrar nu ar putea sau nu ar fi putut fi puse în aplicare.
Asemenea prevederi în materie de tarifare pot cuprinde si unele acorduri
privind partajarea riscurilor legate de unele investitii noi.
(4) Pentru a se evita orice discriminare se procedează astfel încât
tariful mediu de utilizare si tariful marginal de utilizare ale gestionarului
infrastructurii să fie comparabile pentru o utilizare echivalentă a
infrastructurii sale si astfel încât, pentru serviciile comparabile furnizate
pe acelasi segment de piată, să fie aplicate aceleasi tarife de utilizare. În documentul
de referintă al retelei gestionarul infrastructurii trebuie să precizeze că
sistemul de tarifare răspunde acestor cerinte, fără a dezvălui informatii
comerciale cu caracter confidential.
(5) Dacă gestionarul infrastructurii intentionează să modifice
elementele esentiale ale sistemului de tarifare mentionat la alin. (1) si (2),
el trebuie să informeze public despre aceasta într-o publicatie proprie de
specialitate cu cel putin 3 luni înainte.
Reducerile
Art. 9. - (1) Prin derogare de la art. 7 alin. (3), orice reducere
acceptată a tarifelor percepute unui operator de transport feroviar de către
gestionarul infrastructurii, pentru o prestatie de serviciu, oricare ar fi
aceasta, trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în prezentul articol.
(2) Cu exceptia alin. (3), reducerile sunt destinate exclusiv economiei
reale de cost administrativ realizate de gestionarul infrastructurii. Pentru a
se stabili nivelul de reducere nu se tine seama de acele economii care au fost
deja incluse în tariful de utilizare perceput.
(3) Gestionarul infrastructurii poate institui sisteme de reducere care
să se adreseze tuturor utilizatorilor de infrastructură si care acordă, pentru
fluxuri de circulatie specificate, reduceri limitate în timp, în scopul de a se
încuraja dezvoltarea unor noi servicii feroviare, sau reduceri care favorizează
utilizarea unor linii care sunt utilizate mult sub capacitatea lor.
(4) Reducerile nu pot fi aplicate decât la tarifele percepute pentru o
sectiune determinată a infrastructurii.
(5) Sisteme de reduceri similare se aplică la servicii similare.
Sisteme de compensare a costurilor legate de mediu, a costurilor
rezultate din accidente si a costurilor de infrastructură, care nu sunt
acoperite în cadrul celorlalte moduri de transport
Art. 10. - (1) Prin hotărâre a Guvernului avizată de Consiliul
Concurentei, se poate institui un sistem de compensare, privind utilizarea
infrastructurii feroviare pe o durată limitată, a costurilor legate de mediu, a
costurilor legate de accidente si a costurilor de infrastructură, care nu sunt
acoperite de modurile de transport concurente, atunci când neacoperirea acestor
costuri poate fi stabilită si în măsura în care acestea depăsesc costurile
echivalente proprii căii ferate.
(2) Operatorul de transport feroviar care beneficiază de o compensare si
se bucură de un drept exclusiv este obligat să ofere avantaje comparabile
pentru utilizatori.
(3) Metodologia utilizată si calculele efectuate pentru sistemul de
compensare trebuie incluse în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1). Pe
baza acestora se poate face dovada costurilor specifice ale infrastructurii de
transport concurente, care nu sunt acoperite si care pot să fie evitate de
către transportul feroviar, iar aplicarea sistemului să se facă în mod nediscriminatoriu.
Sistemul de crestere a performantelor
Art. 11. - (1) Prin stabilirea unui sistem de crestere a performantelor,
sistemele de tarifare a infrastructurii trebuie să încurajeze operatorii de
transport feroviar si gestionarul infrastructurii să micsoreze defectările si
să îmbunătătească performantele retelei feroviare. Acest sistem poate să
cuprindă sanctiuni, în cazul unor actiuni care se află la originea unor
defectări ale retelei, compensări pentru întreprinderile care suportă efectele
acestor defectări produse, precum si bonificatii în cazul unor performante bune
ce depăsesc previziunile.
(2) Principiile de bază ale sistemului de îmbunătătire a performantelor
se aplică pentru totalitatea retelei.
Tarife de rezervare a capacitătilor de infrastructură
Art. 12. - (1) Gestionarul infrastructurii poate percepe un tarif
corespunzător pe capacitătile de infrastructură solicitate, dar care nu sunt
utilizate. Acest tarif încurajează o utilizare eficientă a capacitătilor de
infrastructură.
(2) Gestionarul infrastructurii trebuie să informeze orice parte
interesată despre capacitătile de infrastructură alocate operatorilor de
transport feroviar utilizatori.
CAPITOLUL III
Alocarea capacitătilor de infrastructură feroviară
Drepturi privind capacitătile de infrastructură
Art. 13. - (1) Capacitătile de infrastructură disponibile sunt alocate
de gestionarul infrastructurii si nu pot fi transferate de către beneficiar
unui alt operator de transport feroviar sau unui alt serviciu.
(2) Orice tranzactie între operatorii de transport feroviar privind
capacitătile de infrastructură este interzisă si conduce la excluderea de la
alocarea de capacităti.
(3) Utilizarea unor capacităti de infrastructură de către un operator de
transport feroviar în scopul exercitării activitătilor unui solicitant care nu
este operator de transport feroviar nu este considerată un transfer.
(4) Dreptul de
utilizare a capacitătilor de infrastructură, stabilite sub formă de trase,
poate fi acordat solicitantilor pentru o durată maximă corespunzătoare unei
singure perioade de valabilitate a graficului de circulatie.
(5) Gestionarul infrastructurii si un solicitant pot încheia un
acord-cadru, conform art. 17, în ceea ce priveste utilizarea capacitătilor pe
infrastructura feroviară respectivă, pentru o durată mai mare de de o singură
perioadă de valabilitate a graficului de circulatie.
(6) Drepturile si obligatiile gestionarului infrastructurii si,
respectiv, ale solicitantilor în ceea ce priveste alocarea capacitătilor de
infrastructură sunt stabilite pe bază de contract.
Alocarea capacitătilor de infrastructură
Art. 14. - (1) Prin hotărâre a Guvernului se poate aproba un regulament
pentru alocarea capacitătilor de infrastructură, cu respectarea independentei
de gestionare a companiei nationale care gestionează infrastructura feroviară.
Reglementările specifice de alocare a capacitătilor de infrastructură se
stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si
turismului. Îndeplinirea procedurilor de alocare a acestor capacităti revine gestionarului
infrastructurii, care urmăreste ca aceste capacităti de infrastructură să fie
alocate pe o bază echitabilă si nediscriminatorie si cu respectarea
prevederilor legale.
(2) Gestionarul infrastructurii respectă confidentialitatea, din punct
de vedere comercial, a informatiilor care îi sunt comunicate.
Colaborarea în vederea alocării capacitătilor de infrastructură a mai
multe retele feroviare
Art. 15. - (1) Gestionarul infrastructurii va coopera cu gestionari de
infrastructură din alte state, în special din statele membre ale Uniunii
Europene si statele candidate la aderare, în vederea creării si alocării
eficiente a unor capacităti de infrastructură care implică mai multe retele
feroviare. În cadrul acestor cooperări se stabilesc trase internationale, în
principal în cadrul Retelei transeuropene de transport feroviar de marfă, si se
stabilesc procedurile necesare în acest scop. Aceste proceduri sunt supuse
reglementărilor stabilite prin prezenta ordonantă.
(2) Gestionarul infrastructurii care participă la cooperări potrivit
alin. (1) va asigura publicarea într-o publicatie proprie de specialitate a
listei membrilor, a metodelor de functionare a acestei cooperări, precum si
toate criteriile utilizate pentru evaluarea si alocarea capacitătilor de infrastructură.
(3) În cadrul cooperării prevăzute la alin. (1) gestionarul
infrastructurii participă la evaluarea privind necesitătile si, dacă este
cazul, la propunerea si organizarea acestor trase internationale, pentru a se
facilita operarea trenurilor de marfă care fac obiectul unei cereri, conform
prevederilor art. 23.
(4) Gestionarul infrastructurii va pune la dispozitia solicitantilor
acele trase internationale prestabilite, în conformitate cu deciziile luate în
cadrul cooperării prevăzute la alin. (1).
Solicitantii
Art. 16. - (1) Cererile pentru obtinerea unor capacităti de
infrastructură feroviară pot fi depuse, conform legii, de operatorii de
transport feroviar.
(2) Cererile operatorilor de transport feroviar străini si ale
grupurilor internationale constituite din acesti operatori sunt acceptate în
conditiile legii si ale acordurilor si conventiilor internationale la care
România este parte.
(3) Gestionarul infrastructurii poate stabili solicitantilor unele
reguli în vederea asigurării încasărilor previzionate si a utilizării viitoare
a infrastructurii. Aceste reguli vor fi corespunzătoare, transparente si
nediscriminatorii. Ele vor fi publicate, împreună cu principiile de alocare, în
documentul de referintă al retelei.
(4) Prevederile alin. (3) se referă doar la furnizarea unei garantii
financiare care nu trebuie să depăsească un nivel corespunzător proportional cu
volumul de activitate preconizat al solicitantului, precum si la capacitatea de
a prezenta oferte atrăgătoare în vederea obtinerii de capacităti de
infrastructură.
Acorduri-cadru
Art. 17. - (1) Gestionarul infrastructurii poate încheia un acord-cadru
cu un solicitant. Acest acord-cadru precizează caracteristicile capacitătilor
de infrastructură feroviară solicitate de un solicitant, precum si ale
capacitătilor de infrastructură care îi sunt oferite, pe orice durată ce
depăseste o singură perioadă de valabilitate a graficului de circulatie.
Acordul-cadru nu va specifica trasa în mod detaliat, dar va fi întocmit astfel
încât să asigure interesele comerciale ale solicitantului. Acest acord-cadru se
supune aprobării prealabile a Consiliului de supraveghere mentionat la art. 30.
(2) Prevederile acordului-cadru nu pot împiedica utilizarea
infrastructurii respective de către alti solicitanti sau alte servicii.
(3) Termenii acordului-cadru pot fi modificati sau limitati, pentru a se
permite o mai bună utilizare a infrastructurii feroviare.
(4) Acordul-cadru poate cuprinde unele sanctiuni, precum penalităti,
majorări de întârziere si altele asemenea, pentru cazul când s-ar dovedi
necesară modificarea sau încheierea sa.
(5) Acordul-cadru se încheie, în principiu, pe o durată de 5 ani.
Gestionarul infrastructurii îsi poate da acordul, în unele cazuri specifice,
pentru perioade mai mici sau mai mari. Orice perioadă cu o durată mai mare de 5
ani va fi justificată de existenta unor contracte comerciale, a unor investitii
particulare sau a unor riscuri. O durată mai mare de 10 ani nu este posibilă
decât în cazuri exceptionale, în principal atunci când este vorba de investitii
importante si pe termen lung si, în special, atunci când acestea fac obiectul
unor angajamente contractuale.
(6) Prevederile generale ale fiecărui acord-cadru vor fi comunicate
oricărei părti interesate, cu respectarea confidentialitătii comerciale.
Programul procesului de alocare a capacitătilor de infrastructură
Art. 18. - (1) Gestionarul infrastructurii va respecta calendarul
privind alocarea capacitătilor de infrastructură, prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Gestionarul infrastructurii va participa împreună cu gestionarii de
infrastructură implicati din alte state, conform art. 15, la convenirea
traselor internationale care vor fi incluse în graficul de circulatie, înainte
de începerea consultărilor asupra proiectului de grafic de circulatie. Nu se
vor opera modificări decât dacă este absolut necesar.
Cererile
Art. 19. - (1) Solicitantii pot prezenta gestionarului infrastructurii,
conform legislatiei în vigoare, o cerere în scopul obtinerii unor drepturi de
utilizare a infrastructurii feroviare, în schimbul unui tarif de utilizare.
(2) Cererile privind graficul de circulatie care se schimbă periodic
trebuie să respecte termenele stabilite în anexa nr. 3.
(3) Solicitantul care este parte la un acord-cadru va depune cererea în
conformitate cu prevederile acordului respectiv.
(4) Solicitantii pot solicita capacităti de infrastructură care implică
mai multe retele feroviare, adresându-se gestionarului infrastructurii, care
este astfel abilitat să actioneze în numele solicitantului, pe lângă ceilalti
gestionari de infrastructură implicati, pentru identificarea de capacităti de
infrastructură.
(5) În cadrul cooperării prevăzute la art. 15 gestionarul
infrastructurii va proceda împreună cu ceilalti gestionari de infrastructură
astfel încât, în cazul unor capacităti de infrastructură care implică mai multe
retele feroviare, solicitantii să poată adresa cererile oricărui organism comun
pe care gestionarii de infrastructură îl pot stabili.
Programarea
Art. 20. - (1) Gestionarul infrastructurii satisface toate cererile de
capacităti de infrastructură, în special cererile de trase care traversează mai
multe retele, si tine seama de toate constrângerile cărora vor trebui să le
facă fată solicitantii, cum ar fi consecintele economice asupra activitătii
acestora.
(2) Gestionarul infrastructurii va putea, în cadrul procedurii de
programare si de coordonare, să acorde prioritate anumitor servicii prevăzute
la art. 22 si 24.
(3) Gestionarul infrastructurii va consulta părtile interesate în
legătură cu proiectul graficului de circulatie, lăsând la latitudinea acestora
să-si prezinte observatii pe o perioadă de cel putin o lună. Părtile interesate
sunt toate părtile care au depus o cerere de capacităti de infrastructură,
precum si celelalte părti care doresc să formuleze comentarii referitoare la
influenta pe care graficul de circulatie ar putea s-o aibă asupra capacitătii
lor de a furniza servicii feroviare, pe perioada valabilitătii graficului de
circulatie.
(4) Gestionarul infrastructurii adoptă măsuri corespunzătoare, astfel
încât toate motivele de preocupare exprimate să fie luate în considerare.
Procedura de coordonare
Art. 21. - (1) Gestionarul infrastructurii care se confruntă, pe
parcursul procesului de programare prevăzut la art. 20, cu unele cereri
concurente se va strădui ca printr-o coordonare a cererilor să asigure o cât
mai bună adaptare a tuturor acestor cereri între ele.
(2) Atunci când situatia este de asa natură încât se impune o
coordonare, gestionarul infrastructurii are posibilitatea de a propune solicitantilor
capacităti de infrastructură diferite de cele care au fost solicitate.
(3) Solutionarea eventualelor conflicte se va face prin consultarea
gestionarului infrastructurii cu solicitantii respectivi.
(4) Principiile care reglementează procedura de coordonare vor fi
definite în documentul de referintă al retelei. Aceste principii reflectă
dificultatea de stabilire a traselor internationale si consecintele pe care
orice modificare riscă să le aibă asupra celorlalti gestionari de
infrastructură din alte state.
(5) Atunci când o cerere de capacităti de infrastructură nu poate fi
satisfăcută fără o coordonare, gestionarul infrastructurii va urmări ca toate
cererile să fie tratate pe baza acestei coordonări.
(6) Solicitantul poate să adreseze gestionarului infrastructurii o
contestatie privind alocarea capacitătii de infrastructură, fără a se încălca
prevederile art. 30. Gestionarul infrastructurii solutionează contestatia si
comunică solicitantului în scris modul de solutionare, în termen de 10 zile
lucrătoare.
Saturarea capacitătilor de infrastructură
Art. 22. - (1) În situatia în care, după coordonarea traselor solicitate
si după consultarea solicitantilor, se dovedeste că satisfacerea favorabilă a
tuturor cererilor de capacităti de infrastructură este imposibilă, gestionarul
infrastructurii va declara imediat sectiunea de infrastructură respectivă ca
fiind infrastructură cu capacitate saturată. Se va proceda în mod similar si în
cazul infrastructurilor despre care se poate crede că într-un viitor apropiat vor
suferi de o lipsă de capacitate similară.
(2) În situatia în care o infrastructură a fost declarată ca având
capacitate saturată, gestionarul infrastructurii va proceda la o analiză a
capacitătilor de infrastructură în conformitate cu prevederile art. 25, cu
exceptia cazului când s-a pus deja în aplicare un plan de sporire a
capacitătilor, asa cum se prezintă la art. 26.
(3) Dacă tarifele de utilizare prevăzute la art. 7 alin. (4) nu au fost
percepute sau nu au dat rezultate satisfăcătoare si dacă infrastructura a fost
declarată ca fiind infrastructură cu capacitate saturată, gestionarul
infrastructurii poate aplica, în plus, criterii de prioritate în alocarea
capacitătilor de infrastructură.
(4) Criteriile de prioritate vor tine seama de importanta unui serviciu
pentru colectivitate, în comparatie cu orice alt serviciu care, din acest
motiv, ar urma să fie exclus. Ele se stabilesc prin contractul de activitate
încheiat pentru executarea obligatiilor de serviciu public social.
(5) Pentru ca în acest cadru să se garanteze dezvoltarea unor servicii
de transport corespunzătoare, în principal în scopul de a se răspunde
cerintelor de serviciu public, sau pentru a se favoriza dezvoltarea sectorului
feroviar de marfă, în conditii nediscriminatorii, aceste servicii trebuie să
fie prioritare în alocarea capacitătilor de infrastructură.
(6) Gestionarului infrastructurii i se va putea acorda, dacă este cazul,
o compensare corespunzătoare pierderii unor eventuale venituri ca urmare a
necesitătii de a se atribui anumitor servicii o capacitate stabilită prin
aplicarea celor prevăzute în prezentul alineat.
(7) În aplicarea criteriilor de prioritate trebuie să se tină seama, în
principal, de consecintele acestei eventuale excluderi în alte state.
(8) Importanta serviciilor de transport feroviar de marfă si, în
special, a serviciilor de transport feroviar international de marfă va fi luată
în considerare în mod corespunzător la stabilirea criteriilor de prioritate.
(9) Procedurile care trebuie urmate si criteriile care se vor aplica în
cazul în care infrastructurile sunt declarate ca având o capacitate saturată
vor fi stabilite în documentul de referintă al retelei.
Cererile de ultim moment
Art. 23. - (1) Gestionarul infrastructurii va răspunde într-un termen
cât mai scurt cu putintă si, în orice caz, în următoarele 5 zile lucrătoare
unor cereri de ultim moment pentru trase individuale. Informatiile privind
capacitătile de infrastructură neutilizate si disponibile sunt puse la
dispozitia tuturor solicitantilor care ar putea fi interesati să utilizeze
aceste capacităti.
(2) Gestionarul infrastructurii va efectua, dacă este cazul, o evaluare
a necesitătii mentinerii unei rezerve de capacităti de infrastructură, în
cadrul graficului de circulatie definitiv, care să îi permită să răspundă rapid
cererilor previzibile de ultim moment pentru capacităti de infrastructură.
Prezenta prevedere se aplică si în cazul infrastructurilor cu capacitate
saturată.
Infrastructura specializată
Art. 24. - (1) Capacitatea infrastructurii va fi considerată disponibilă
pentru utilizarea tuturor tipurilor de servicii care sunt în conformitate cu
caracteristicile impuse pentru utilizarea trasei respective, cu exceptia
prevederilor alin. (2) si (3).
(2) În situatia în care există itinerare de substitutie corespunzătoare,
gestionarul infrastructurii poate desemna, după consultarea părtilor
interesate, unele infrastructuri specifice care să fie utilizate pentru tipuri
determinate de trafic.
Atunci când s-a efectuat o asemenea desemnare, gestionarul
infrastructurii poate acorda prioritate acestui tip de trafic cu ocazia
alocării capacitătilor de infrastructură.
(3) Această desemnare nu va constitui un obstacol în utilizarea acestor
infrastructuri pentru alte tipuri de trafic, în cazul în care sunt disponibile
capacităti, iar materialul rulant prezintă caracteristicile tehnice impuse
pentru utilizarea liniei respective.
(4) În situatia în care infrastructura a fost desemnată în conformitate
cu prevederile alin. (2) si (3), se va specifica acest lucru în documentul de
referintă al retelei.
Analiza capacitătilor de infrastructură
Art. 25. - (1) Scopul analizei capacitătilor de infrastructură constă în
stabilirea restrictiilor de capacităti de infrastructură, care nu permit ca
cererile de capacităti să poată fi satisfăcute în mod corespunzător, precum si
în propunerea unor metode care să permită satisfacerea cererilor suplimentare.
Această analiză va stabili motivele acestei saturări a capacitătilor de
infrastructură si măsurile care ar putea fi luate, pe termen scurt si mediu,
pentru remedierea acestei situatii.
(2) Analiza se va referi la infrastructură, procedurile de exploatare,
tipul diferitelor servicii oferite si consecintele acestor factori asupra
capacitătilor de infrastructură.
Măsurile care trebuie preconizate cuprind, în special, modificarea
itinerarului, reprogramarea serviciilor, modificarea vitezelor si îmbunătătirea
infrastructurii.
(3) Analiza capacitătilor de infrastructură va fi finalizată în termen
de 6 luni de la data la care infrastructura a fost declarată ca având
capacitatea saturată.
Planul de sporire a capacitătilor de infrastructură
Art. 26. - (1) În termen de 6 luni de la finalizarea analizei
capacitătilor de infrastructură, gestionarul infrastructurii va prezenta un
plan de sporire a capacitătilor.
(2) Planul de sporire a capacitătilor de infrastructură este întocmit
după consultarea cu utilizatorii infrastructurii respective, cu capacitate
saturată, si va cuprinde:
a) motivele saturării capacitătii de infrastructură;
b) evolutia probabilă a traficului;
c) constrângerile la care este supusă dezvoltarea infrastructurii;
d) solutiile care pot fi preconizate referitor la sporirea capacitătilor
de infrastructură si costul acestora, în special în ceea ce priveste
modificările probabile ale tarifelor de acces.
(3) Pe baza unei analize cost-beneficiu a eventualelor măsuri
preconizate, în acest plan se stabilesc, de asemenea, actiunile care trebuie
întreprinse pentru sporirea capacitătilor de infrastructură si se prezintă un
calendar pentru punerea în aplicare a acestor măsuri.
(4) Planul de sporire a capacitătilor de infrastructură se aprobă prin
ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.
(5) Gestionarul infrastructurii renuntă la perceperea oricărui tarif
conform art. 7 alin. (4) pentru infrastructura în cauză, în următoarele cazuri:
a) nu prezintă un plan de sporire a capacitătilor de infrastructură; sau
b) întârzie să pună în aplicare planul de actiune întocmit în cadrul
planului de sporire a capacitătilor de infrastructură.
(6) Cu exceptia prevederilor art. 30, gestionarul infrastructurii poate
să perceapă în continuare aceste tarife de acces în situatia în care:
a) planul de sporire a capacitătilor nu poate fi pus în aplicare din
motive independente de vointa sa;
b) optiunile care i se oferă nu sunt viabile din punct de vedere
economic sau financiar.
Utilizarea traselor
Art. 27. - (1) Gestionarul infrastructurii impune, în special în cazul
infrastructurii cu capacitate saturată,
renuntarea la o trasă a cărei utilizare, pe o perioadă de cel putin o
lună, a fost sub pragul specificat în documentul de referintă al retelei, numai
dacă această utilizare sub capacitate nu este datorată altor cauze decât celor
economice, cauze pe care operatorii nu le pot tine sub control.
(2) Gestionarul infrastructurii poate stabili în documentul de referintă
al retelei conditiile în care se iau în considerare nivelurile de utilizare
anterioare ale traselor cu ocazia stabilirii prioritătilor, în cadrul
procedurii de alocare a capacitătilor.
Capacitătile de infrastructură pentru întretinerea programată a retelei
Art. 28. - (1) Cererile de capacităti de infrastructură în vederea
efectuării lucrărilor de întretinere vor fi prezentate în cadrul procesului de
programare.
(2) Gestionarul infrastructurii va tine seama în mod corespunzător de
consecintele pe care rezervările de capacităti de infrastructură în vederea
întretinerii programate a retelei le pot avea asupra celorlalti solicitanti.
Măsurile particulare care se impun în cazul unor perturbări ale circulatiei
Art. 29. - (1) În cazul unor perturbări ale circulatiei trenurilor, ca
urmare a unei defectări tehnice sau a unui eveniment feroviar, gestionarul
infrastructurii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura
restabilirea situatiei normale. În acest scop, el întocmeste un plan de
interventie, care cuprinde o listă a diferitelor organisme publice care trebuie
alertate în cazul producerii unor evenimente feroviare grave sau a unor
perturbări serioase ale circulatiei.
(2) În caz de urgentă sau de necesitate absolută, justificată printr-o
defectare care face ca infrastructura să fie momentan inutilizabilă, trasele
alocate pot fi anulate fără preaviz, pe durata necesară pentru restabilirea
sistemului.
Dacă consideră necesar, gestionarul infrastructurii poate solicita
operatorilor de transport feroviar să-i pună la dispozitie mijloacele care
estimează că sunt cele mai adecvate în scopul restabilirii, în cel mai scurt
timp, a situatiei normale.
(3) În situatia prevăzută la alin. (1) si (2), autoritatea de stat
competentă în ceea ce priveste asigurarea sigurantei feroviare poate solicita
operatorilor de transport feroviar să participe la controlul propriilor lor
aplicări si respectări ale regulilor si standardelor de sigurantă.
CAPITOLUL IV
Dispozitii generale si finale
Consiliul de supraveghere
Art. 30. - (1) Se înfiintează Consiliul de supraveghere constituit din
specialisti din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului. Presedintele Consiliului de supraveghere este secretarul de stat cu
atributii în domeniul transportului feroviar, iar în componenta consiliului se
numesc specialisti cel putin din domeniile: feroviar, integrare europeană,
economic si juridic.
(2) Regulamentul de
organizare si functionare, atributiile si finantarea Consiliului de
supraveghere se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Solicitantul poate sesiza Consiliul de supraveghere, în cazul în
care se consideră vătămat, pentru a face contestatie împotriva deciziilor luate
de gestionarul infrastructurii sau, dacă este cazul, de operatorul de transport
feroviar, cu privire la:
a) documentul de referintă al retelei;
b) criteriile continute în documentul de referintă al retelei;
c) procedura de alocare a capacitătilor de infrastructură si rezultatele
acesteia:
d) sistemul de tarifare;
e) nivelul sau structura tarifelor de utilizare a infrastructurii pe
care trebuie să le plătească sau pe care ar putea avea obligatia să le
plătească;
f) certificatul de sigurantă, aplicarea si controlul normelor si
regulilor de sigurantă.
(4) Consiliul de supraveghere se va asigura că tarifele stabilite de
gestionarul infrastructurii sunt în conformitate cu prevederile cap. II si au
un caracter nediscriminatoriu.
Negocierile între solicitanti si gestionarul infrastructurii cu privire
la nivelul tarifelor de utilizare a infrastructurii sunt autorizate numai dacă
au loc sub supravegherea acestui consiliu. Consiliul de supraveghere va
interveni imediat în cazul în care negocierile ar putea să contravină
prevederilor prezentei ordonante.
(5) Consiliul de supraveghere este abilitat să solicite gestionarului
infrastructurii, solicitantilor si oricărei alte părti interesate să furnizeze
informatiile necesare; aceste informatii vor fi prezentate fără întârziere.
(6) Consiliul de supraveghere are obligatia să se pronunte asupra
tuturor contestatiilor si va adopta măsurile necesare pentru remedierea
situatiei, într-un termen de maximum două luni de la primirea tuturor
informatiilor.
(7) Deciziile luate de Consiliul de supraveghere au un caracter obligatoriu
pentru toate părtile implicate, cu exceptia prevederilor alin. (9).
(8) În cazul în care se introduce contestatie împotriva unui refuz de
alocare a capacitătilor de infrastructură sau împotriva modalitătilor unei
propuneri de capacităti de infrastructură, Consiliul de supraveghere fie
confirmă că nu este cazul să se modifice decizia luată de gestionarul
infrastructurii, fie solicită modificarea deciziei care face obiectul
reclamatiei, în conformitate cu liniile directoare stabilite de Consiliul de supraveghere.
(9) Contestatiile împotriva deciziilor luate de Consiliul de
supraveghere se solutionează de instantele judecătoresti competente, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.
Cooperarea cu organisme de supraveghere din alte state
Art. 31. - Consiliul de supraveghere efectuează schimburi de informatii
cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene
si din statele candidate la aderare cu privire la activitatea lor, la principiile
si practicile lor decizionale, astfel încât principiile decizionale ale
acestuia să fie armonizate cu cele ale organismelor de supraveghere din statele
membre ale Uniunii Europene.
Certificatul de sigurantă
Art. 32. - (1) Reglementările privind certificarea în materie de
sigurantă pentru operatorii de transport feroviar români, precum si pentru
operatorii de transport feroviar străini si grupurile internationale, prevăzuti
la art. 2 lit. b), care sunt înfiintati sau care se vor înfiinta, trebuie să fie
în conformitate cu prezentul articol.
(2) Operatorii de transport feroviar au obligatia prezentării unui
certificat de sigurantă în care să fie stabilite cerintele în materie de
sigurantă care le sunt impuse în scopul asigurării sigurantei circulatiei pe rutele
respective.
(3) Pentru obtinerea certificatului de sigurantă, operatorul de
transport feroviar trebuie să respecte reglementările din legislatia natională,
impuse în mod nediscriminatoriu, în ceea ce priveste cerintele tehnice si
operationale specifice pentru serviciile feroviare si cerintele de sigurantă
care se aplică personalului, materialului rulant si organizării interne.
(4) Operatorul de transport feroviar trebuie să prezinte dovada că
personalul său destinat conducerii trenurilor si personalul însotitor al
trenurilor posedă pregătirea necesară pentru a se conforma regulilor de
circulatie aplicate de gestionarul infrastructurii si pentru a respecta
cerintele de sigurantă care îi sunt impuse, pentru asigurarea circulatiei
trenurilor.
(5) Operatorul de transport feroviar trebuie să dovedească că materialul
rulant care intră în componenta acestor trenuri a fost aprobat de Autoritatea
Feroviară Română - AFER si a fost verificat în conformitate cu
reglementările de exploatare aflate în vigoare pentru infrastructura
utilizată. Certificatul de sigurantă se eliberează de Autoritatea Feroviară
Română - AFER, conform prevederilor legale în vigoare.
Răspunderea
Art. 33. - Încălcarea prevederilor prezentei ordonante atrage
răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz, a celor
vinovati.
Contraventii
Art. 34. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează următoarele
fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (5), cu amendă de la
50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (6), cu amendă de la
50.000.000 lei la 100.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (2), cu amendă de la
50.000.000 lei la 200.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (2), cu amendă de la 100.000.000
lei la 200.000.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la
alin. (1) se fac de către personalul împuternicit prin ordin al ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1),
agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(4) Dispozitiile prezentei ordonante referitoare la contraventii se
completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.
Alte dispozitii
Art. 35. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonantă.
Abrogări
Art. 36. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă
Ordonanta Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacitătilor de
infrastructură feroviară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 127/2002.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul integrării europene,
Hildegard Carola Puwak
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti, 28 august
2003.
Nr. 89.
ANEXA Nr. 1
CONTINUTUL
documentului de referintă al retelei
Documentul de
referintă al retelei trebuie să contină următoarele informatii:
1. un capitol cu prezentarea tipului infrastructurii care este pusă la
dispozitia operatorilor de transport feroviar si a conditiilor de acces la
această infrastructură;
2. un capitol referitor la principiile de tarifare si la tarife.
Acest capitol contine precizări corespunzătoare cu privire la sistemul
de tarifare, precum si informatii suficiente privind tarifele de utilizare
aplicate în cazul serviciilor mentionate în anexa nr. 2 la ordonantă, care sunt
oferite de un singur furnizor. În acest capitol se descriu detaliat metoda,
reglementarea si, dacă este cazul, baremurile utilizate pentru aplicarea art. 7
alin. (4)-(7), precum si a art. 8 si 9 din ordonantă. El contine informatii privind
modificările tarifelor de utilizare care sunt deja stabilite sau care sunt
prevăzute;
3. un capitol despre principiile si criteriile de alocare a
capacitătilor de infrastructură. Acest capitol face o prezentare a
caracteristicilor importante ale capacitătilor de infrastructură puse la
dispozitia operatorilor de transport feroviar si precizează eventualele
restrictii care limitează utilizarea acestora, în principal acele restrictii
probabile care sunt impuse în vederea întretinerii retelei. În acest capitol se
specifică, de asemenea, procedurile si termenele privind alocarea capacitătilor
de infrastructură si se stabilesc criteriile specifice aplicabile, în special:
a) procedura depunerii de către solicitant la gestionarul
infrastructurii a cererilor de capacităti de infrastructură;
b) prevederile pe care trebuie să le îndeplinească solicitantii;
c) termenele aplicabile pentru procedurile de cerere si de alocare;
d) principiile care reglementează procesul de coordonare;
e) procedurile care trebuie urmate si criteriile aplicate în cazul unei
infrastructuri cu capacitate saturată;
f) detalii privind restrictiile impuse utilizării infrastructurilor;
g) regulile privind eventuala luare în considerare a nivelurilor
anterioare de utilizare a capacitătilor de infrastructură, în vederea
stabilirii prioritătilor cu ocazia procesului de alocare a capacitătilor de
infrastructură.
În acest capitol se prezintă detaliat măsurile luate pentru a se asigura
un mod de tratare corespunzătoare a serviciilor de transport de marfă, a
serviciilor internationale si a cererilor supuse procedurii de ultim moment.
operatorilor de transport feroviar
1. Setul minim de prestatii cuprinde:
a) tratarea cererilor de capacităti de infrastructură;
b) dreptul de utilizare a capacitătilor de infrastructură acordate;
c) utilizarea aparatelor de cale si a jonctiunilor retelei;
d) coordonarea circulatiei trenurilor, cuprinzând semnalizarea,
regularitatea, activitatea de dispecerat, precum si mijloacele de comunicare si
furnizarea de informatii privind circulatia trenurilor;
e) orice alte informatii necesare pentru punerea în aplicare sau
exploatarea serviciului pentru care au fost acordate capacitătile de
infrastructură.
2. Accesul prin intermediul retelei la infrastructurile de servicii si
serviciile furnizate cuprinde:
a) utilizarea sistemului de alimentare electrică pentru curentul de
tractiune, dacă este disponibil;
b) infrastructurile de aprovizionare cu combustibil, aflate în
proprietatea gestionarului infrastructurii;
c) accesul în statiile de călători, clădirile acestora si alte
facilităti;
d) accesul în terminalele de mărfuri;
e) accesul în statiile de triaj;
f) facilităti pentru compunerea trenurilor;
g) accesul la liniile de depozitare;
h) accesul în centrele de întretinere si la celelalte infrastructuri
tehnice.
3. Prestatiile suplimentare pot cuprinde:
a) curentul de tractiune;
b) preîncălzirea vagoanelor de călători;
c) furnizarea de combustibil, serviciile de manevră si toate celelalte
servicii furnizate instalatiilor de acces mentionate mai sus;
d) încheierea unor contracte, după caz, pentru:
- controlul transportului de mărfuri periculoase;
- asistenta în cazul circulatiei unor trenuri speciale.
4. Prestatiile auxiliare pot cuprinde:
a) accesul la reteaua de telecomunicatii;
b) furnizarea de informatii suplimentare;
c) verificarea tehnică a materialului rulant.
CALENDARUL
procesului de alocare a capacitătilor de infrastructură
1. Graficul de circulatie este stabilit o dată pentru fiecare an
calendaristic.
2. Modificările graficului de circulatie intervin în a doua zi de
sâmbătă a lunii decembrie, la miezul noptii. În cazul în care se operează unele
modificări sau corecturi după perioada de iarnă, în particular se tine seama,
dacă este cazul, de schimbările în mersul de tren al traficului regional de
călători, acestea se aplică în a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, la miezul
noptii, precum si în alte momente, între aceste date, dacă este cazul,
convenite cu gestionarii de infrastructură, conform art. 18 din ordonantă.
3. Termenul de introducere a cererilor de capacităti de infrastructură,
care vor fi cuprinse în graficul de circulatie, trebuie să fie, de regulă, cu
cel putin 12 luni înaintea intrării în vigoare a acestui grafic.
4. Gestionarul infrastructurii participă împreună cu gestionarii de
infrastructură sau organisme de alocare competente din alte state, cu cel mult
11 luni înaintea intrării în vigoare a graficului de circulatie, la stabilirea
de trase internationale provizorii. Gestionarul infrastructurii se va asigura,
pe cât posibil, că aceste trase sunt respectate în derularea procedurii.
5. După cel mult 4 luni de la data limită stabilită pentru prezentarea
ofertelor de către solicitanti, gestionarul infrastructurii întocmeste un
proiect de grafic de circulatie.