MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 876 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 10 decembrie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

485. - Lege pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998

760. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998

503. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor

789. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor

510. - Lege privind aprobarea plãtii unor contributii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã

801. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea plãtii unor contributii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã

511. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat.

802. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

512. - Lege pentru respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor

803. - Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 430 din 18 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.334. - Hotãrâre privind acceptarea unui legat cu sarcini în favoarea statului român

1.352. - Hotãrâre pentru modificarea art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.108/2003 privind autorizarea Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului de a achizitiona tehnicã de calcul si servicii prin intermediul unei finantãri tip leasing financiar

1.356. - Hotãrâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei pãrti din constructia aflatã în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. I. - Legea bancarã nr. 58/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, denumitã în continuare Legea nr. 58/1998, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Titlul legii va avea urmãtorul cuprins: “Lege privind activitatea bancarã”

2. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - Activitatea bancarã în România se desfãsoarã prin institutii de credit autorizate, în conditiile legii.

Institutia de credit reprezintã:

a) entitatea care desfãsoarã cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si de acordare de credite în cont propriu;

b) entitatea emitentã de monedã electronicã, alta decât cea prevãzutã la lit. a), denumitã în continuare institutie

emitentã de monedã electronicã. Prin public, în sensul prezentei legi, se întelege orice persoanã fizicã, persoanã juridicã ori entitate fãrã personalitate juridicã, ce nu are capacitatea si experienta necesare pentru evaluarea riscului de nerambursare a sumelor depuse. Nu intrã în categoria de public: statul, autoritãtile administratiei publice centrale si locale, agentiile guvernamentale, bãncile centrale, institutiile de credit, institutiile financiare si alte institutii similare.

În România institutiile de credit se pot constitui si pot functiona ca bãnci, organizatii cooperatiste de credit, institutii emitente de monedã electronicã si case de economii pentru domeniul locativ.

Prin lege specialã se pot reglementa constituirea si desfãsurarea activitãtii de cãtre institutii de credit, altele decât cele prevãzute la alin. 4, cu respectarea principiilor prezentei legi.”

3. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - Prezenta lege se aplicã bãncilor si institutiilor emitente de monedã electronicã, persoane juridice române, si sucursalelor din România ale institutiilor de credit strãine.

Prevederile cap. X se aplicã sistemelor de plãti din România, inclusiv participantilor la aceste sisteme si administratorilor acestora, în conditiile stabilite prin reglementãrile Bãncii Nationale a României.

Organizarea si functionarea institutiilor de credit care se constituie ca organizatii cooperatiste de credit si case de economii pentru domeniul locativ sunt reglementate prin legi speciale.”

4. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 3. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:

1. activitate bancarã - atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite în cont propriu;

2. institutie financiarã - o entitate, alta decât o institutie de credit, al cãrei obiect principal de activitate constã în dobândirea de participatii sau în efectuarea uneia sau mai multora dintre activitãtile financiare prevãzute la art. 8 alin. 1 lit. b)-l);

3. societate-mamã - entitatea care se aflã în una dintre urmãtoarele situatii:

a) detine direct si/sau indirect majoritatea drepturilor de vot într-o altã entitate, denumitã în continuare filialã;

b) are dreptul sã numeascã sau sã revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducãtorilor unei alte entitãti, denumitã în continuare filialã, si este în acelasi timp actionar sau asociat al acelei entitãti;

c) are dreptul de a exercita o influentã dominantã asupra unei entitãti, denumitã în continuare filialã, la care este actionar sau asociat, în virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu entitatea respectivã sau a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al acestei entitãti, în situatia în care legislatia care guverneazã statutul filialei permite existenta unor astfel de clauze ori prevederi;

d) este actionar sau asociat al unei entitãti, denumitã în continuare filialã, si în ultimii 2 ani a numit singur, ca rezultat al exercitãrii drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducãtorilor filialei;

e) este actionar sau asociat al unei entitãti, denumitã în continuare filialã, si controleazã singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalti actionari sau asociati, majoritatea drepturilor de vot în acea filialã;

4. sucursalã - unitatea operationalã fãrã personalitate juridicã a unei institutii de credit, care efectueazã în mod direct toate sau unele dintre activitãtile institutiei de credit, în limita mandatului dat de aceasta;

5. autoritate competentã - autoritatea nationalã însãrcinatã cu supravegherea prudentialã a institutiilor de credit;

6. depozit - suma de bani încredintatã în urmãtoarele conditii:

a) sã fie rambursatã în totalitate, cu sau fãrã dobândã sau orice alte facilitãti, la cerere ori la un termen convenit de cãtre deponent cu depozitarul;

b) sã nu se refere la transmiterea proprietãtii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garantii;

7. credit - orice angajament de punere la dispozitie sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadentei unei datorii, în schimbul obligatiei debitorului la rambursarea sumei respective, precum si la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de aceastã sumã sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care încorporeazã o creantã ori a altui drept la încasarea unei sume de bani;

8. conducãtori - persoanele care, potrivit actelor constitutive si/sau hotãrârii organelor statutare ale institutiei de credit, sunt împuternicite sã conducã si sã coordoneze activitatea zilnicã a acesteia si sunt învestite cu competenta de a angaja rãspunderea institutiei de credit; nu intrã în aceastã categorie persoanele care asigurã conducerea nemijlocitã a compartimentelor din cadrul bãncii, a sucursalelor si a altor sedii secundare. În cazul sucursalelor institutiilor de credit strãine care desfãsoarã activitate pe teritoriul României, conducãtorii sunt persoanele împuternicite de institutia de credit sã conducã activitatea sucursalei si sã angajeze legal în România institutia de credit strãinã;

9. actionar semnificativ - persoanã fizicã, persoanã juridicã sau grupul de persoane fizice si/sau juridice care actioneazã împreunã si care detin direct sau indirect o participatie de 10% ori mai mult din capitalul social al unei societãti sau din drepturile de vot ori o participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra gestiunii si politicii de afaceri a acesteia;

10. grup de persoane care actioneazã împreunã – douã ori mai multe persoane fizice sau juridice care înfãptuiesc o politicã comunã fatã de societate;

11. autorizatie - actul emis de autoritatea competentã, care dã dreptul de a desfãsura activitãtile specificate în acesta;

12. institutie emitentã de monedã electronicã – persoana juridicã emitentã de mijloace de platã în formã de monedã electronicã;

13. monedã electronicã - valoarea monetarã reprezentând o creantã asupra emitentului, care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:

a) este stocatã pe un suport electronic;

b) este emisã în schimbul primirii de fonduri a cãror valoare nu poate fi mai micã decât valoarea monetarã emisã;

c) este acceptatã ca mijloc de platã si de alte entitãti decât emitentul;

14. capital initial - partea fondurilor proprii, cuprinzând capitalul social sau capitalul de dotare si alte elemente bilantiere, calculatã si actualizatã conform metodologiei stabilite prin reglementãrile Bãncii Nationale a României;

15. fonduri proprii - fondurile de care dispun institutiile de credit, a cãror metodologie de calcul este stabilitã de Banca Nationalã a României prin reglementãri;

16. state membre - statele membre ale Uniunii Europene si celelalte state apartinând Spatiului Economic European;

17. stat membru de origine - statul membru în care institutia de credit a fost autorizatã;

18. un singur debitor - orice persoanã ori grup de persoane fizice si/sau juridice fatã de care banca are o expunere si care sunt legate economic între ele, în sensul cã:

a) una dintre persoane exercitã controlul asupra celorlalte, direct sau indirect;

b) nivelul cumulat al expunerilor reprezintã un singur risc de credit pentru bancã, întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea mãsurã încât, dacã unele dintre ele vor întâmpina dificultãti de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultãti similare; în cazul acestor persoane se vor lua în considerare, fãrã a fi limitative, urmãtoarele situatii:

- sunt filiale ale aceleiasi entitãti;

- au aceeasi conducere;

- între ele existã o interdependentã comercialã directã, care nu poate fi substituitã într-un termen scurt;

19. expunere - orice risc al unei bãnci, efectiv sau potential, care trebuie evidentiat în bilant si/sau în afara bilantului si care decurge din urmãtoarele, fãrã a se limita la acestea:

a) credite;

b) investitii în actiuni si alte valori mobiliare;

c) alte participatii de natura imobilizãrilor financiare;

d) efecte de comert scontate sau avalizate;

e) garantii emise;

f) acreditive deschise sau confirmate;

20. societate prestatoare de servicii auxiliare sau conexe - societatea al cãrei obiect de activitate constã în principal în detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile, în servicii de procesare a datelor si administrare de baze de date ori în alte activitãti, având un caracter conex în raport cu activitatea principalã a uneia sau mai multor institutii de credit;

21. stat membru gazdã - statul membru în care institutia de credit are deschisã o sucursalã sau în care presteazã servicii în mod direct;

22. holding financiar - o societate-mamã, institutie financiarã ale cãrei filiale sunt exclusiv institutii de credit sau sunt în principal institutii de credit ori institutii financiare, dar cel putin una sã fie o institutie de credit;

23. societate tip holding - o societate-mamã, alta decât un holding financiar sau o institutie de credit, ale cãrei filiale includ cel putin o institutie de credit;

24. legãturi strânse - relatiile existente între douã ori mai multe persoane fizice si/sau juridice aflate în una dintre urmãtoarele situatii:

a) una dintre persoane detine o participatie directã sau prin intermediul unei relatii de control de cel putin 20% din capitalul social ori din drepturile de vot ale celeilalte persoane;

b) una dintre persoane exercitã controlul asupra celeilalte persoane;

c) persoanele sunt legate permanent cu una si aceeasi persoanã printr-o relatie de control;

25. sistem de plãti - aranjamentul colectiv formalizat, cuprinzând reguli si proceduri standardizate comune cu privire la executarea ordinelor de transfer între participanti, precum si infrastructura corespunzãtoare prin care se realizeazã toate sau o parte din activitãtile de procesare, manipulare, compensare si decontare a oricãror mijloace de platã si/sau plata oricãror sume de bani prin intermediul mijloacelor de platã, aranjament intervenit între cel putin 3 participanti, care pot fi: institutii de credit, societãti de servicii de investitii financiare, trezoreria statului sau alte entitãti din strãinãtate care desfãsoarã activitãti specifice institutiilor de credit sau societãtilor de servicii de investitii financiare.

În scopul realizãrii supravegherii prudentiale:

a) toate sediile secundare din România ale unei institutii de credit strãine vor fi considerate o singurã sucursalã;

b) toate filialele unei societãti-mamã, care, la rândul sãu, este o filialã a altei societãti-mamã, vor fi considerate filiale ale celei din urmã.”

5. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 31. - O persoanã se aflã sub controlul unei persoane fizice sau juridice în situatiile în care între acestea existã o relatie de natura celei dintre o societate-mamã si o filialã a acesteia, asa cum este aceasta prevãzutã la art. 3 pct. 3, sau o relatie similarã, de genul relatiilor existente între:

a) soti, rude si afini pânã la gradul al doilea inclusiv;

b) persoanele prevãzute la lit. a) si societãtile aflate sub controlul acestora;

c) o societate, administratorii si persoanele fizice sau juridice care exercitã controlul asupra acesteia;

d) societãti aflate sub controlul aceleiasi ori acelorasi persoane fizice sau juridice.

Persoanele aflate în situatiile prevãzute la alin. 1 se prezumã cã formeazã un grup de persoane care actioneazã împreunã.”

6. Dupã articolul 32 se introduce articolul 33 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 33. - La stabilirea drepturilor de vot ale unei persoane se vor lua în calcul urmãtoarele:

a) drepturile de vot detinute de alte persoane sau entitãti în nume propriu, dar în contul persoanei respective;

b) drepturile de vot detinute de o entitate care se aflã sub controlul persoanei respective;

c) drepturile de vot detinute de un tert cu care persoana respectivã a încheiat un acord scris, prin care acestea se obligã sã actioneze în mod concertat, astfel încât prin exercitarea drepturilor de vot pe care le detin sã realizeze o politicã comunã cu caracter de continuitate fatã de entitatea în care detin aceste drepturi de vot;

d) drepturile de vot detinute de o tertã parte în baza unui acord scris încheiat cu persoana respectivã sau cu o entitate aflatã sub controlul acestei persoane, prin care se prevede transferul temporar al drepturilor de vot cãtre terta parte;

e) drepturile de vot aferente actiunilor detinute de persoana respectivã, chiar dacã aceste actiuni au fost gajate, cu exceptia cazului în care persoana în favoarea cãreia au fost gajate actiunile controleazã drepturile de vot si îsi declarã intentia de a le exercita, caz în care drepturile de vot vor fi considerate ca apartinând persoanei în favoarea cãreia actiunile au fost gajate;

f) drepturile de vot aferente actiunilor asupra cãrora persoana respectivã are un drept de uzufruct;

g) drepturile de vot pe care persoana respectivã sau o entitate care se aflã sub controlul acesteia este îndreptãtitã sã le dobândeascã din initiativa sa în baza unui acord formal;

h) drepturile de vot aferente actiunilor depozitate la persoana respectivã, pe care aceasta le poate exercita în mod discretionar, în absenta unor instructiuni specifice de la terta parte care detine aceste actiuni.”

7. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - Se interzice oricãrei persoane fizice care actioneazã în cont propriu, în contul altei/altor persoane ori în calitate de administrator sau reprezentant al unei entitãti care nu este autorizatã ca institutie de credit sã desfãsoare activitate de atragere de depozite ori alte fonduri rambursabile de la public ori o activitate de atragere si/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii si acordãrii de credite într-un sistem colectiv.”

8. La articolul 5 se introduc alineatele 2 si 3 cu urmãtorul cuprins:

“În orice formã de publicitate, acte oficiale, contracte ori alte asemenea documente, initialele, sigla, emblema sau alte elemente de identificare a unei bãnci care functioneazã în România ori care sugereazã o legãturã cu aceasta pot fi utilizate numai de cãtre si în legãturã cu o filialã a bãncii, inclusiv în denumirea acesteia.

În scopul exercitãrii activitãtilor specifice, institutiile de credit strãine pot utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizeazã si în tara de origine, fãrã a aduce atingere dispozitiilor referitoare la utilizarea denumirilor “casã de economii pentru domeniul locativ”, “bancã” sau alti termeni utilizati în România, care denumesc institutii de credit.

În situatia în care existã pericolul unor confuzii, în scopul asigurãrii unei clarificãri corespunzãtoare, Banca Nationalã a României poate sã solicite ca numele institutiei de credit respective sã fie însotit de o mentiune explicativã.”

9. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 6. - Se interzice oricãrei institutii de credit strãine sã desfãsoare activitate în România, cu exceptia cazului în care activitatea este desfãsuratã printr-o sucursalã pentru care a fost emisã o autorizatie de cãtre Banca Nationalã a României.”

10. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 7. - Se interzice oricãrei entitãti care nu este autorizatã ca institutie de credit sã se angajeze, în cont propriu sau în contul altei/altor persoane, într-o activitate de atragere de depozite si/sau alte fonduri rambursabile de la public, într-o activitate de emitere de monedã electronicã ori într-o activitate de atragere si/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii si creditãrii într-un sistem colectiv.

Interdictia prevãzutã la alin. 1 nu se aplicã în cazul atragerii de depozite si alte fonduri rambursabile:

a) de cãtre statul român sau de un stat membru ori de cãtre autoritãtile regionale sau ale administratiei publice locale ale statului român ori ale unui stat membru;

b) de cãtre organisme publice internationale la care statul român sau unul ori mai multe state membre participã în calitate de membru;

c) în cazurile expres prevãzute în legislatia românã sau în legislatia nationalã a unui stat membru ori în legislatia comunitarã, cu conditia ca aceste activitãti sã facã obiectul unei reglementãri si unui control adecvate, în scopul protejãrii deponentilor si investitorilor.

Interdictia prevãzutã la alin. 1 referitoare la emiterea de monedã electronicã nu se aplicã institutiilor emitente de monedã electronicã exceptate, total sau partial, de la aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Exceptarea poate fi fãcutã, în conditiile prevãzute prin reglementãrile Bãncii Nationale a României emise în conformitate cu legislatia comunitarã, din considerente legate de volumul activitãtii ori de sfera entitãtilor care acceptã ca mijloc de platã moneda electronicã emisã de acestea.”

11. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 8. - Bãncile pot desfãsura, în limita autorizatiei acordate, urmãtoarele activitãti:

a) atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

b) contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare;

c) leasing financiar;

d) servicii de transfer monetar;

e) emitere si administrare de mijloace de platã, cum ar fi: cãrti de credit, cecuri de cãlãtorie si altele asemenea, inclusiv emitere de monedã electronicã;

f) emitere de garantii si asumare de angajamente;

g) tranzactionare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii, cu:

- instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

- valutã;

- contracte futures si options;

- instrumente având la bazã cursul de schimb si rata dobânzii;

- valori mobiliare si alte instrumente financiare;

h) intermediere, în conditiile legii, în oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente;

i) acordare de consultantã cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultantã si prestare de servicii cu privire la fuziuni siachizitii de societãti comerciale;

j) intermediere pe piata interbancarã;

k) administrare de portofolii ale clientilor si consultantã legatã de aceasta;

l) pãstrare în custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

m) prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte în domeniul creditãrii;

n) închiriere de casete de sigurantã.

Furnizarea de date si referinte prevãzutã la alin. 1 lit. m) se face cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la obligatia pãstrãrii secretului profesional.

Bãncile pot desfãsura, în limita autorizatiei acordate, si alte activitãti permise de legislatia în vigoare, cum ar fi: depozitarea activelor fondurilor de investitii si societãtilor de investitii, distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societãtilor de investitii, actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare, operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea, operatiuni în mandat, servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terti, participare la capitalul social al altor entitãti.

Bãncile pot presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitãtile desfãsurate, cum ar fi: detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfãsurãrii activitãtii sau pentru folosinta salariatilor, si pot efectua orice alte activitãti ori operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat, fãrã a fi necesarã includerea lor în autorizatia acordatã.

Operatiunile de leasing financiar vor putea fi desfãsurate în mod direct începând cu data aderãrii României la Uniunea Europeanã. Pânã la aceastã datã, operatiunile de leasing financiar pot fi desfãsurate prin societãti distincte, constituite ca filiale în acest scop.”

12. Dupã articolul 8 se introduc articolele 8¹-8³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 8¹. - Bãncile nu pot desfãsura alte activitãti în afara celor prevãzute la art. 8. De asemenea, bãncile nu pot desfãsura urmãtoarele activitãti:

a) operatiuni cu bunuri mobile si imobile, cu exceptia celor prevãzute la art. 82;

b) gajarea propriilor actiuni în contul datoriilor bãncii;

c) acordarea de credite sau furnizarea altor servicii clientilor, conditionatã de vânzarea sau cumpãrarea actiunilor bãncii;

d) acordarea de credite garantate cu actiunile emise de bancã;

e) primirea de depozite, titluri sau alte valori, când banca se aflã în încetare de plãti;

f) acordarea de credite conditionatã de acceptarea de cãtre client de alte servicii care nu au legãturã cu operatiunea de creditare respectivã.

Art. 8². - Bãncile pot desfãsura urmãtoarele operatiuni cu bunuri mobile si imobile:

a) operatiuni necesare desfãsurãrii activitãtii, potrivit prezentei legi;

b) operatiuni cu bunuri mobile si imobile destinate perfectionãrii pregãtirii profesionale a salariatilor, organizãrii unor spatii de odihnã si recreare sau asigurãrii de locuinte pentru salariati si familiile acestora;

c) închiriere de bunuri mobile si imobile cãtre terte pãrti, cu conditia ca valoarea bunurilor mobile si imobile închiriate sã nu depãseascã 5% din fondurile proprii ale bãncii si ca totalul veniturilor obtinute din aceste operatiuni sã nu depãseascã 5% din totalul veniturilor bãncii, mai putin veniturile obtinute din aceste operatiuni; aceste niveluri pot fi depãsite în cazuri bine justificate, numai cu aprobarea Bãncii Nationale a României;

d) operatiuni cu bunuri mobile si imobile dobândite ca urmare a executãrii silite a creantelor bãncii.

Bunurile mobile si imobile dobândite în urma executãrii silite a creantelor bãncii vor fi vândute de cãtre bancã în termen de un an de la data dobândirii, dacã aceste bunuri nu sunt utilizate în conditiile prevãzute la alin. 1. Pentru motive justificate, termenul poate fi prelungit cu aprobarea Bãncii Nationale a României.

Art. 8³. - Dispozitiile art. 8-82 se aplicã în mod corespunzãtor si sucursalelor din România ale institutiilor de credit strãine.”

13. Titlul capitolului III va avea urmãtorul cuprins:

“CAPITOLUL III

Autorizarea”

14. Dupã titlul capitolului III se introduce sectiunea 1 cu urmãtorul titlu:

“SECTIUNEA 1

Autorizarea bãncilor”

15. Alineatul 2 al articolului 9 va avea urmãtorul cuprins:

“Bãncile, persoane juridice române, vor avea sediul social si, dupã caz, sediul real, reprezentând locul unde se aflã centrul principal de conducere si de gestiune a activitãtii statutare, pe teritoriul României.”

16. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - La autorizarea unei bãnci, persoanã juridicã românã, constituitã ca filialã a unei institutii de credit autorizatã într-un alt stat sau ca filialã a unei entitãti care detine o filialã autorizatã ca institutie de credit într-un alt stat ori care se va afla sub controlul acelorasi persoane fizice sau juridice care controleazã o institutie de credit autorizatã într-un alt stat, Banca Nationalã a României se va consulta cu autoritatea competentã din statul în cauzã.”

17. Literele b), c), f) si g) ale alineatului 2 al articolului 11 vor avea urmãtorul cuprins:

”b) nivelul minim al capitalului initial;

c) studiul de fezabilitate, care va cuprinde cel putin tipul de operatiuni prevãzute a se desfãsura si structura organizatoricã a bãncii;

…………………………………..

f) sediile bãncii;

g) auditorul financiar.”

18. Alineatul 3 al articolului 13 va avea urmãtorul cuprins:

“Banca Nationalã a României decide cu privire la autorizarea functionãrii unei bãnci în termen de cel mult 4 luni de la data primirii documentelor prevãzute la alin. 2. Prevederile alin. 1 se aplicã în mod corespunzãtor.”

19. La articolul 13, dupã alineatul 3 se introduce alineatul 4 cu urmãtorul cuprins:

“În cazul în care Banca Nationalã a României nu se pronuntã asupra unei cereri de autorizare în termenele prevãzute în cuprinsul acestui articol, solicitantul poate cere Consiliului de administratie al Bãncii Nationale a României, în termen de 15 zile de la expirarea acestor termene, eliberarea unei decizii. Procedura prevãzutã la art. 83 este aplicabilã în mod corespunzãtor.”

20. Literele c), f), g), h) si j) ale articolului 14 vor avea urmãtorul cuprins:

“c) capitalul initial se situeazã sub nivelul minim stabilit de Banca Nationalã a României;

……………………………………

f) Banca Nationalã a României constatã cã persoanele numite în calitate de conducãtori sau administratori nu corespund obiectivelor propuse si necesitãtii desfãsurãrii activitãtii bãncii în conformitate cu cerintele legii si cu regulile unei practici bancare prudente si sãnãtoase;

g) Banca Nationalã a României constatã cã actionarii bãncii, atât din perspectiva calitãtii acestora, cât si a structurii grupului din care acestia fac parte, sau alte persoane care au legãturi strânse cu banca nu corespund cerintelor asigurãrii unei gestiuni sãnãtoase si prudente a bãncii si realizãrii unei supravegheri eficiente, potrivit prezentei legi;

h) înainte de obtinerea aprobãrii de constituire, fondatorii au fãcut comunicãri publice asupra functionãrii bãncii;

……………………………………

j) Banca Nationalã a României constatã cã dispozitiile legale, regulamentare sau administrative existente în tara de origine, care guverneazã statutul persoanelor având legãturi strânse cu banca, sau dificultãtile în implementarea acestor dispozitii împiedicã realizarea unei supravegheri prudentiale eficiente ori cã supravegherea din tara de origine a unei institutii de credit strãine care a solicitat autorizarea unei sucursale este insuficientã.”

21. La articolul 14, dupã litera j) se introduce litera k) cu urmãtorul cuprins:

“k) auditorul financiar nu îndeplineste cerintele de experientã, independentã si alte cerinte prevãzute de lege.”

22. Dupã articolul 14 se introduce sectiunea a 2-a cu urmãtorul titlu:

“SECTIUNEA a 2-a

Regimul institutiilor de credit strãine”

23. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 15. - Institutiile de credit strãine pot desfãsura activitãti în România prin sucursale, ale cãror înfiintare si functionare sunt supuse autorizãrii Bãncii Nationale a României. În acest sens, prevederile art. 11-14 se aplicã în mod corespunzãtor.”

24. Dupã articolul 15 se introduce articolul 15¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 15¹. - Institutiile de credit strãine au obligatia sã notifice Bãncii Nationale a României deschiderea de reprezentante în România în conformitate cu reglementãrile date de aceasta.

Reprezentantele îsi vor limita activitatea la acte de informare, de reprezentare, de cercetare a pietei, contactare de clienti si nu vor efectua nici un fel de operatiuni supuse dispozitiilor prezentei legi.”

25. Dupã articolul 15¹ se introduce sectiunea a 3-a, respectiv articolele 15² si 15³, cu urmãtorul cuprins:

“SECTIUNEA a 3-a

Autorizarea institutiilor emitente de monedã electronicã, altele decât bãncile

Art. 15². - Institutiile emitente de monedã electronicã se pot constitui în România ca societãti comerciale pe actiuni în baza aprobãrii Bãncii Nationale a României, cu respectarea legislatiei aplicabile societãtilor comerciale, si pot functiona numai pe baza autorizatiei emise de aceasta.

În acest sens, prevederile art. 9 alin. 2, art. 10 si art. 11-14 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 15³. - Obiectul de activitate al institutiilor emitente de monedã electronicã va fi limitat la desfãsurarea activitãtii de emitere de monedã electronicã si la prestarea urmãtoarelor categorii de servicii:

a) servicii financiare si nefinanciare strâns legate de activitatea de emitere de monedã electronicã, cum ar fi: administrarea de monedã electronicã prin îndeplinirea unor functii operationale si a altor functii conexe legate de emiterea de monedã electronicã, emiterea si administrarea altor mijloace de platã, fãrã ca prin aceasta sã se acorde credite sub orice formã;

b) servicii de stocare a informatiilor pe un suport electronic, în numele unei institutii publice sau al altei entitãti.

Institutiile emitente de monedã electronicã nu vor atrage alte fonduri rambursabile decât cele care sunt transformate imediat în monedã electronicã.”

26. Partea introductivã a articolului 16 va avea urmãtorul cuprins:

“Banca Nationalã a României poate retrage autorizatia acordatã unei bãnci, persoanã juridicã românã, sau unei sucursale din România a unei institutii de credit cu sediul în strãinãtate, fie la cererea bãncii, când actionarii au decis dizolvarea si lichidarea acesteia, respectiv la cererea institutiei de credit strãine, fie ca sanctiune conform art. 69 alin. 2 lit. e), fie pentru urmãtoarele motive:”

27. Cele trei liniute si literele c) si f) ale articolului 16 se abrogã.

28. Dupã articolul 16 se introduc articolele 16¹ si 16² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 16¹. - Cererea de retragere a autorizatiei, formulatã potrivit prevederilor art. 16 de cãtre bancã, persoanã juridicã românã, respectiv de cãtre institutia de credit strãinã, va fi însotitã cel putin de planul de lichidare a activului si de stingere a pasivului, care sã asigure plata integralã a creantelor deponentilor si ale altor creditori.

Lichidarea la initiativa actionarilor este permisã numai în cazul în care banca nu se aflã în vreuna dintre situatiile prevãzute de lege pentru declansarea procedurii falimentului.

Art. 16². - În cazul retragerii autorizatiei unei bãnci, persoanã juridicã românã, sau unei sucursale din România a unei institutii de credit strãine care nu are sediul social pe teritoriul unui stat membru, Banca Nationalã a României va informa în consecintã autoritãtile competente din statele membre gazdã în care banca, respectiv institutia de credit strãinã, desfãsoarã activitate.”

29. Alineatul 1 al articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:

“Hotãrârea Bãncii Nationale a României de retragere a autorizatiei se comunicã în scris bãncii sau sucursalei în cauzã, împreunã cu motivele care au stat la baza hotãrârii, si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, si cel putin în douã cotidiene de circulatie nationalã.”

30. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 18. - Ca urmare a retragerii autorizatiei, banca va intra în lichidare, dispozitiile cuprinse în cap. XIII1 referitoare la lichidarea bãncilor fiind aplicabile în consecintã.

Începând cu data intrãrii în vigoare a hotãrârii de retragere a autorizatiei, banca, persoanã juridicã românã, respectiv sucursala din România a institutiei de credit strãine, nu va putea desfãsura alte activitãti decât cele legate de lichidare.”

31. Titlul capitolului V va avea urmãtorul cuprins:

“CAPITOLUL V

Fuziunea si divizarea”

32. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 20. - Fuziunea se poate realiza:

a) între douã sau mai multe bãnci;

b) între bãnci si institutii emitente de monedã electronicã;

c) între bãnci si institutii financiare;

d) între bãnci si entitãti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.

Fuziunea si divizarea, în conditiile alin. 1, sunt supuse aprobãrii prealabile a Bãncii Nationale a României.

Dacã în urma procesului de fuziune sau de divizare a unei bãnci rezultã institutii de credit noi, acestea sunt obligate sã obtinã autorizatia de functionare din partea Bãncii Nationale a României.”

33. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 22. - În toate actele sale oficiale banca trebuie sã se identifice în mod clar printr-un minimum de date: firma sub care este înmatriculatã în registrul comertului, capitalul social, adresa sediului social, codul unic de înregistrare, numãrul de ordine în registrul comertului, numãrul si data înmatriculãrii în registrul bancar.”

34. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 23. - Banca este angajatã prin semnãtura a cel putin 2 conducãtori, având competentele stabilite prin actul constitutiv, sau a cel putin 2 salariati ai bãncii, împuterniciti de conducerea acesteia.

Se asimileazã semnãturilor prevãzute la alin. 1:

a) semnãtura electronicã extinsã, bazatã pe un certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare calificatã, în conformitate cu prevederile legale privind semnãtura electronicã;

b) orice altã tehnicã echivalentã de garantare a autenticitãtii semnãturii, aprobatã de Banca Nationalã a României.”

35. Litera d) a articolului 24 va avea urmãtorul cuprins

“d) atributiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor, ale cãror constituire si functionare se vor stabili prin reglementãrile Bãncii Nationale a României;”

36. La articolul 24, dupã litera d) se introduce litera d1) cu urmãtorul cuprins:

“d1) atributiile comitetului de administrare a activelor si pasivelor, ale comitetului de credite si ale altor organe specializate ale bãncii, ale cãror constituire si functionare se vor stabili în baza deciziei organelor statutare;”

37. Literele e) si f) ale articolului 24 vor avea urmãtorul cuprins:

“e) competentele conducãtorilor bãncii, ale persoanelor care asigurã conducerea compartimentelor din cadrul bãncii, a sucursalelor si a altor sedii secundare si ale altor salariati care efectueazã operatiuni în numele si pe contul bãncii;

f) sistemul de control intern si organizarea si functionarea activitãtii de audit intern.”

38. La articolul 25, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 21 cu urmãtorul cuprins:

“La numirea conducãtorilor banca trebuie sã asigure îndeplinirea cerintei ca fiecare dintre tipurile de activitãti pe care le desfãsoarã sã se afle sub coordonarea unui conducãtor cu experientã în aceste activitãti.”

39. La articolul 25, dupã alineatul 3 se introduce alineatul 31 cu urmãtorul cuprins:

“Evaluarea se va face atât la nivel individual, cât si la nivel colectiv, astfel încât sã se asigure si îndeplinirea cerintelor prevãzute la alin. 3.”

40. Articolul 251 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 251. - Conducerea bãncii trebuie sã fie asiguratã de cel putin douã persoane. Conducãtorii trebuie sã fie salariati ai bãncii si pot fi membri ai consiliului de administratie.

Conducãtorii bãncii trebuie sã asigure efectiv conducerea de zi cu zi a activitãtii bãncii, sã exercite exclusiv functia pentru care au fost numiti si cel putin unul dintre acestia sã ateste cunoasterea limbii române. Ei trebuie sã fie licentiati în unul dintre domeniile economic, juridic ori în alt domeniu care se circumscrie activitãtii financiar-bancare si/sau sã fi absolvit cursuri postuniversitare în unul dintre aceste domenii si sã aibã experientã de minimum 7 ani în domeniul finaciar-bancar, care sã fie relevantã pentru specificul si volumul activitãtii desfãsurate de bancã.

Administratorii bãncii pot fi numai persoane fizice.

Aceste persoane trebuie sã aibã experientã de minimum 3 ani în domeniul financiar-bancar sau într-un domeniu care poate fi considerat relevant pentru activitatea bãncii.”

41. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 26. - În cazul în care conducãtorii bãncii fac parte din consiliul de administratie, numãrul membrilor acestuia trebuie sã fie stabilit astfel încât administratorii care nu au si calitatea de conducãtor sã constituie majoritatea.”

42. Alineatul 1 al articolului 27 se abrogã.

43. Literele b)-d) ale alineatului 2 al articolului 27 vor avea urmãtorul cuprins:

“b) este salariat, administrator sau auditor financiar la o altã institutie de credit, persoanã juridicã românã, cu exceptia cazului în care banca este o filialã a institutiei de credit respective;

c) în ultimii 5 ani i s-a retras aprobarea de cãtre autoritatea competentã de a conduce o institutie de credit sau a fost înlocuitã ca urmare a unei mãsuri de remediere luate de o institutie de credit;

d) îi este interzis, printr-o dispozitie legalã, o hotãrâre judecãtoreascã sau o decizie a unei alte autoritãti, sã conducã o institutie de credit, o institutie financiarã sau o societate de asigurare/reasigurare ori sã desfãsoare activitate în unul dintre domeniile specifice institutiilor respective.”

44. La articolul 27, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu urmãtorul cuprins:

“Dispozitiile legislatiei în vigoare, referitoare la situatiile de incompatibilitate prevãzute pentru administratori, inclusiv cele ale alin. 2, si prevederile cap. VII se aplicã si conducãtorilor bãncii care nu sunt membri ai consiliului de administratie.”

45. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 28. - Dispozitiile art. 21-252 se aplicã în mod corespunzãtor si sucursalelor institutiilor de credit strãine, autorizate sã functioneze în România. Conducãtorilor acestor sucursale li se aplicã si dispozitiile art. 27 alin. 3.”

46. Titlul capitolului VIII va avea urmãtorul cuprins:

“CAPITOLUL VIII

Secretul profesional în domeniul bancar”

47. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 35. - Banca va pãstra confidentialitatea asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea desfãsuratã, precum si asupra oricãrui fapt, datã sau informatie, aflate la dispozitia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la conturile clientilor - solduri, rulaje, operatiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clientii.

Orice persoanã care beneficiazã de serviciile unei bãnci este consideratã client al acesteia.”

48. Articolul 36 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 36. - Orice membru al consiliului de administratie al unei bãnci, angajatii acesteia si orice persoanã care, sub o formã sau alta, participã la conducerea, administrarea ori activitatea bãncii are obligatia sã pãstreze secretul profesional asupra oricãrui fapt, date sau informatii la care se referã art. 35, de care a luat cunostintã în cursul desfãsurãrii activitãtii sale profesionale.

Persoanele prevãzute la alin. 1 nu au dreptul de a folosi sau de a dezvãlui, nici în timpul activitãtii si nici dupã încetarea acesteia, fapte sau date care, dacã ar deveni publice, ar dãuna intereselor ori prestigiului unei bãnci sau ale unui client al acesteia.

Prevederile alin. 1 si 2 se aplicã si persoanelor care obtin informatii de natura celor arãtate, din rapoarte ori alte documente ale bãncii.”

49. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 37. - Obligatia de pãstrare a secretului profesional nu poate fi opusã autoritãtii competente în exercitarea atributiilor sale prevãzute de lege.

Informatii de natura secretului profesional pot fi furnizate, în mãsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în urmãtoarele situatii:

a) la solicitarea titularilor sau a mostenitorilor acestora, inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;

b) în cazurile în care banca justificã un interes legitim;

c) la solicitarea scrisã a altor autoritãti sau institutii ori din oficiu, dacã prin lege specialã sunt prevãzute autoritãtile sau institutiile care sunt îndrituite sã solicite si/sau sã primeascã astfel de informatii si sunt identificate clar informatiile care pot fi furnizate de cãtre bancã, în scopul îndeplinirii atributiilor specifice ale acestor autoritãti sau institutii;

d) la solicitarea scrisã a sotului titularului de cont, atunci când face dovada cã a introdus în instantã o cerere de împãrtire a bunurilor comune, sau la solicitarea instantei.

În cererea adresatã bãncii, conform alin. 2 lit. c), trebuie sã se precizeze temeiul legal al solicitãrii de informatii, identitatea clientului la care se referã informatiile confidentiale care se solicitã, categoria datelor solicitate si scopul pentru care se solicitã acestea.

Persoanele abilitate sã solicite si/sau sã primeascã informatii de natura secretului profesional în domeniul bancar sunt obligate sã pãstreze confidentialitatea acestora si le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii.

Personalul bãncii nu poate utiliza în folos personal sau în folosul altuia, direct ori indirect, informatii de natura celor prevãzute la art. 35, pe care le detine sau de care a luat cunostintã în orice mod.”

50. Dupã articolul 37 se introduc articolele 37¹-37³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 37¹. - În cauzele penale, la solicitarea scrisã a procurorului sau a instantei judecãtoresti ori, dupã caz, a organelor de cercetare penalã, cu autorizarea procurorului, bãncile vor furniza informatii de natura secretului profesional.

Dispozitiile art. 37 alin. 4 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 37². - Nu se considerã încãlcãri ale obligatiei de pãstrare a secretului profesional:

a) furnizarea de date agregate, astfel încât identitatea si informatiile privind activitatea fiecãrui client nu pot fi identificate;

b) furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de platã sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în conditiile legii;

c) furnizarea de date auditorului financiar al bãncii;

d) furnizarea de informatii la cererea bãncilor corespondente;

e) furnizarea de date si informatii necesare pentru realizarea supravegherii pe bazã consolidatã.

Art. 373. - Dispozitiile cuprinse în prezentul capitol se aplicã în mod corespunzãtor si sucursalelor institutiilor de credit strãine autorizate sã functioneze în România, precum si persoanelor juridice prevãzute la art. 2 alin. 2.”

51. Alineatul 2 al articolului 38 va avea urmãtorul cuprins:

“Bãncile trebuie sã-si organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sãnãtoase, cu cerintele legii si ale reglementãrilor Bãncii Nationale a României. În acest sens bãncile trebuie sã dispunã de proceduri de administrare si contabile corespunzãtoare si de sisteme adecvate de control intern.”

52. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 40. - Capitalul social al unei bãnci trebuie vãrsat, integral si în formã bãneascã, la momentul subscrierii. Nivelul minim al capitalului initial este stabilit de Banca Nationalã a României, prin reglementãri.

La constituire, aportul de capital va fi vãrsat într-un cont deschis la o institutie de credit, care va fi blocat pânã la înmatricularea bãncii în registrul comertului.

La constituirea unei bãnci, capitalul initial este egal cu capitalul social, cu exceptia cazurilor în care banca nou-constituitã este rezultatã dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare. La deschiderea unei sucursale, capitalul initial se va asigura prin punerea la dispozitia acesteia a capitalului de dotare de cãtre institutia de credit strãinã.”

53. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 41. - Bãncile pot majora capitalul social numai prin utilizarea urmãtoarelor surse:

a) noi aporturi în formã bãneascã;

b) prime de emisiune sau de aport si alte prime legate de capital, integral încasate, rãmase dupã acoperirea cheltuielilor neamortizate cu astfel de operatiuni, precum si rezervele constituite pe seama unor astfel de prime;

c) dividende din profitul net cuvenit actionarilor, dupã plata impozitului pe dividende, potrivit legii;

d) rezerve constituite din profitul net, existente în sold, potrivit ultimului bilant contabil.

Sucursalele institutiilor de credit strãine, autorizate sã functioneze în România, pot majora capitalul de dotare prin utilizarea urmãtoarelor surse:

a) noi aporturi în formã bãneascã puse la dispozitia sucursalei de cãtre institutia de credit strãinã, cu destinatia “capital de dotare”;

b) rezerve constituite din profitul net, existente în sold potrivit ultimei situatii financiare anuale.”

54. Articolul 42 se abrogã.

55. Articolul 43 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 43. - Bãncile repartizeazã din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit, sumele destinate constituirii fondului pentru riscuri bancare generale, în limita a 1% din soldul activelor purtãtoare de riscuri specifice activitãtii bancare, asa cum sunt stabilite prin reglementãrile Bãncii Nationale a României, în mãsura în care sumele respective se regãsesc în profitul net.”

56. La articolul 45 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins:

“Indicatorii aferenti cerintelor prevãzute la lit. a), c)-e) ale alin. 1 se vor calcula în functie de nivelul fondurilor proprii; acest nivel nu va putea fi mai mic decât nivelul minim al capitalului initial, stabilit prin reglementãrile Bãncii Nationale a României.”

57. Dupã articolul 45 se introduce articolul 45¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 45¹. - În scopul determinãrii indicatorului de solvabilitate, Banca Nationalã a României poate recunoaste diminuarea riscului de credit în cazul încheierii urmãtoarelor tipuri de contracte de compensare a creantelor si a obligatiilor reciproce decurgând din operatiuni cu instrumente având la bazã cursul de schimb si rata dobânzii si operatiuni similare cu aur:

a) contracte bilaterale prin care pãrtile stipuleazã ca, la termenele stabilite sau la data aparitiei unui eveniment determinat - de regulã, imposibilitatea unei pãrti de a-si onora obligatiile asumate -, obligatiile reciproce initiale, chiar neajunse la scadentã, se sting automat, fiind înlocuite de o nouã obligatie, astfel încât o singurã sumã netã rezultatã din compensarea obligatiilor initiale va fi datoratã de partea debitoare;

b) alte contracte bilaterale de compensare.

Operatiunile si conditiile în care Banca Nationalã a României recunoaste diminuarea riscului de credit, potrivit alin. 1, si modalitatea de calcul al acestuia vor fi stabilite prin reglementãrile emise de Banca Nationalã a României.”

58. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 46. - Bãncile, persoane juridice române, pot deschide pe teritoriul României sucursale si alte sedii secun- dare - agentii si altele asemenea -, în conditiile prevãzute de reglementãrile Bãncii Nationale a României.

Bãncile, persoane juridice române, vor putea desfãsura activitate bancarã si alte activitãti financiare în strãinãtate, în limita autorizatiei acordate de Banca Nationalã a României, numai prin intermediul unei sucursale.

Deschiderea de sucursale în strãinãtate este supusã aprobãrii prealabile a Bãncii Nationale a României, conform reglementãrilor emise de aceasta.

Cererea de aprobare a deschiderii unei sucursale în strãinãtate va indica tara în care se intentioneazã deschiderea sucursalei si va fi însotitã, fãrã a se limita la acestea, de urmãtoarele:

a) un studiu de fezabilitate, care va cuprinde cel putin tipurile de activitãti care vor fi desfãsurate prin intermediul sucursalei si structura organizatoricã a acesteia;

b) identitatea persoanelor desemnate sã asigure conducerea sucursalei si informatii privind calificarea, experienta si onorabilitatea acestora;

c) adresa sediului sucursalei.

Banca Nationalã a României poate respinge o cerere de aprobare a deschiderii unei sucursale în strãinãtate de cãtre o bancã, persoanã juridicã românã, dacã, pe baza informatiilor detinute si a documentatiei prezentate de bancã, constatã cã:

a) banca nu dispune de capacitate administrativã sau de o situatie financiarã adecvatã, în raport cu activitatea propusã a fi desfãsuratã prin intermediul sucursalei;

b) cadrul legislativ existent în tara gazdã si/sau modul de aplicare a acestuia împiedicã realizarea unei supravegheri conform principiilor prezentei legi;

c) banca înregistreazã o evolutie necorespunzãtoare a indicatorilor aferenti cerintelor de prudentã bancarã.

Orice modificare a elementelor prevãzute la alin. 4 este supusã aprobãrii prealabile a Bãncii Nationale a României.”

59. Dupã articolul 46 se introduc articolele 46¹ si 46² cu urmãtorul cuprins:

“Art. 46¹. - Prin derogare de la dispozitiile art. 46 alin. 3, bãncile, persoane juridice române, pot desfãsura în statele membre activitate bancarã si alte activitãti financiare, conform art. 8 alin. 1, pentru care sunt autorizate, prin intermediul unei sucursale sau în mod direct, dacã îndeplinesc conditiile stabilite de legislatia respectivului stat membru, prin care se urmãreste protejarea interesului general.

Banca, persoanã juridicã românã, care intentioneazã sã deschisã o sucursalã într-un stat membru, va notifica acest lucru Bãncii Nationale a României, împreunã cu informatiile prevãzute la art. 46 alin. 4.

În termen de 3 luni de la primirea notificãrii, Banca Nationalã a României va comunica autoritãtii competente din statul membru gazdã informatiile primite sau, dupã caz, va refuza transmiterea acestora si va informa banca în consecintã. În cazul în care Banca Nationalã a României nu informeazã banca în termenul prevãzut, aceasta, în 15 zile de la expirarea termenului, se poate adresa Consiliului de administratie al Bãncii Nationale a României, solicitând eliberarea unei decizii, procedura prevãzutã la art. 83 fiind aplicabilã în mod corespunzãtor.

Banca Nationalã a României va putea refuza transmiterea comunicãrii cãtre autoritatea competentã din statul membru gazdã, pe considerentele prevãzute la art. 46 alin. 5 lit. a) si c), caz în care va notifica bãncii si motivele care au stat la baza luãrii deciziei.

Comunicarea cãtre autoritatea competentã din statul membru gazdã va cuprinde, pe lângã informatiile furnizate de bancã, potrivit art. 46 alin. 4, si informatii referitoare la:

a) valoarea fondurilor proprii ale bãncii si nivelul indicatorilor de solvabilitate;

b) o descriere a sistemului de garantare a depozitelor existent în România.

La cererea autoritãtii competente din statul membru gazdã, Banca Nationalã a României va putea comunica si alte informatii solicitate de aceasta.

Orice intentie de modificare a informatiilor furnizate conform alin. 2 va fi comunicatã Bãncii Nationale a României cu cel putin o lunã înainte de data la care modificarea respectivã urmeazã sã fie efectuatã, termen în care Banca Nationalã a României va proceda conform prevederilor alin. 3.

Art. 46². - Bãncile, persoane juridice române, care intentioneazã sã desfãsoare pentru prima datã activitate bancarã si alte activitãti financiare în mod direct într-un stat membru vor notifica acest lucru Bãncii Nationale a României. Notificarea va indica statul membru în cauzã si va cuprinde activitãtile prevãzute la art. 8 alin. 1 care urmeazã sã fie desfãsurate.

În termen de o lunã de la primirea notificãrii, conform alin. 1, Banca Nationalã a României o va comunica autoritãtii competente din statul membru gazdã.”

60. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 48. - Orice participatie de natura imobilizãrilor financiare, detinutã - direct si/sau indirect - de o bancã, în pãrti sociale, actiuni sau alte titluri de naturã participativã la entitãti, altele decât institutii de credit, institutii financiare, de asigurãri si societãti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, nu poate sã depãseascã:

a) 15% din fondurile sale proprii;

b) 20% din capitalul social al entitãtii respective sau, dupã caz, din valoarea totalã a titlurilor de naturã participativã emise de o asemenea entitate.

Valoarea totalã a imobilizãrilor financiare prevãzute la alin. 1 nu poate depãsi 60% din fondurile proprii ale bãncii.”

61. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 49. - Este supusã aprobãrii prealabile a Bãncii Nationale a României, conform reglementãrilor acesteia:

a) orice participatie pe care banca intentioneazã sã o detinã în institutii de credit, institutii financiare, de asigurãri sau în alte entitãti care, ca rezultat al achizitionãrii participatiei respective, ar intra în perimetrul de consolidare a conturilor, conform reglementãrilor aplicabile;

b) orice participatie a cãrei valoare este de cel putin 10% din fondurile proprii ale bãncii, pe care aceasta intentioneazã sã o detinã în actiuni sau alte titluri de naturã participativã necotate pe o piatã reglementatã;

c) orice participatie a cãrei valoare se situeazã între 10% si 15% din fondurile proprii ale bãncii, pe care aceasta intentioneazã sã o detinã în actiuni sau alte titluri de naturã participativã, cotate pe o piatã reglementatã, emise de entitãti, altele decât institutii de credit, institutii financiare, de asigurãri ori societãti prestatoare de servicii auxiliare sau conexe;

d) orice participatie a bãncii, de natura celor prevãzute la art. 48 alin. 1, care, în situatii justificate de circumstante exceptionale, depãseste limitele stabilite la acest articol.”

62. Dupã articolul 49 se introduce articolul 49¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 49¹. - Printre obiectivele urmãrite de Banca Nationalã a României, la aprobarea participatiilor prevãzute la art. 49, se va avea în vedere ca:

a) achizitionarea participatiilor respective sã nu supunã banca la riscuri nejustificate sau sã împiedice realizarea unei supravegheri eficiente pe bazã consolidatã;

b) banca sã dispunã de suficiente resurse financiare si de naturã organizatoricã pentru achizitionarea si administrarea participatiilor respective.

În cazul aprobãrii unei participatii, în conditiile prevãzute la art. 49 lit. d), Banca Nationalã a României va solicita bãncii sã-si majoreze în mod corespunzãtor fondurile proprii si va stabili termenul în care se va realiza aceastã majorare.

Participatiile de natura imobilizãrilor financiare, altele decât cele supuse aprobãrii prealabile a Bãncii Nationale a României, vor fi notificate acesteia în termen de 5 zile de la data achizitionãrii lor de cãtre bancã.”

63. Articolul 51 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 51. - Orice persoanã fizicã sau juridicã ori grup de persoane care intentioneazã sã devinã actionar semnificativ al unei bãnci trebuie sã notifice aceastã intentie Bãncii Nationale a României, în conformitate cu reglementãrile emise de aceasta, informând asupra mãrimii participatiei pe care doreste sã o achizitioneze.

În termen de cel mult 3 luni de la primirea notificãrii, Banca Nationalã a României se poate opune intentiei de achizitionare a unei participatii, conform alin. 1, având în vedere cerintele prevãzute la art. 521.

Dacã Banca Nationalã a României nu se opune intentiei prevãzute la alin. 2, aceasta poate stabili un termen maxim în care aceastã intentie sã se materializeze.”

64. Articolul 52 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 52. - Orice actionar semnificativ care intentioneazã sã-si majoreze participatia ori proportia drepturilor de vot, astfel încât acestea sã atingã sau sã depãseascã nivelurile de 20%, 33% ori 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot ori banca sã devinã o filialã a sa, trebuie sã notifice aceastã intentie Bãncii Nationale a României, caz în care prevederile art. 51 se aplicã în mod corespunzãtor.

Orice actionar semnificativ care intentioneazã sã-si diminueze participatia sau proportia drepturilor de vot, astfel încât aceasta sã reprezinte mai putin de 10%, 20%, 33% ori 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot ori banca sã înceteze sã mai fie o filialã a sa, va notifica aceastã intentie Bãncii Nationale a României.

Bãncile vor informa de îndatã Banca Nationalã a României cu privire la orice achizitie sau înstrãinare a actiunilor lor care depãseste, respectiv se situeazã sub nivelurile prevãzute la alin. 1 si 2.

Cel putin o datã pe an bãncile vor comunica Bãncii Nationale a României identitatea actionarilor lor semnificativi si, dupã caz, orice alte date si informatii cu privire la aceste persoane, cerute prin reglementãrile Bãncii Nationale a României.”

65. La articolul 52¹, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu urmãtorul cuprins:

“Dacã persoana care intentioneazã sã devinã actionar semnificativ al unei bãnci, persoanã juridicã românã, este o institutie de credit autorizatã într-un alt stat sau este o entitate care detine o filialã autorizatã ca institutie de credit într-un alt stat ori este o persoanã fizicã sau juridicã ce controleazã o institutie de credit autorizatã într-un alt stat si dacã, în urma achizitionãrii participatiei, banca va deveni filialã a acestei persoane ori va fi controlatã de aceasta, evaluarea actionarului semnificativ va face obiectul unei consultãri prealabile cu autoritatea competentã din statul în cauzã.”

66. Litera c) a articolului 522 va avea urmãtorul cuprins:

c) persoanele juridice sã functioneze de minimum 3 ani, cu exceptia celor rezultate dintr-o fuziune sau divizare, caz în care termenul de 3 ani include si functionarea persoanei ori a persoanelor juridice din care acestea provin.”

67. La articolul 522 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins:

În situatia în care persoanele prevãzute la alin. 1 sunt institutii de credit sau filiale ale acestora ori în alte cazuri justificate, Banca Nationalã a României poate sã excepteze aceste persoane de la îndeplinirea conditiei prevãzute la lit. c) a alin. 1.”

68. La capitolul IX, sectiunea a 5-a “Tranzactii interzise”, respectiv articolul 53, se abrogã.

69. Literele b) si d) ale alineatului 1 al articolului 54 vor avea urmãtorul cuprins:

b) un registru al actionarilor sãi, cu exceptia cazurilor în care evidenta actionarilor este tinutã de o societate de registru independent, potrivit legii;

………………………………….

d) minutele sedintelor si hotãrârile consiliului de administratie si ale comitetelor prevãzute de lege sau de reglementãrile Bãncii Nationale a României si, dupã caz, ale comitetelor constituite pe baza hotãrârii organelor statutare ale bãncii;”

70. Alineatul 3 al articolului 56 va avea urmãtorul cuprins:

“De la data initierii unei proceduri judiciare fatã de un debitor, inclusiv în cazul solicitãrii de cãtre bancã a învestirii cu formulã executorie a contractului de credit ori, dupã caz, al initierii de cãtre aceasta a unei alte proceduri de executare silitã prevãzutã de lege, dobânda stabilitã conform contractului sau, dupã caz, dobânda legalã se va calcula în continuare, dacã prin lege nu se prevede faptul cã de la data deschiderii procedurii nu se mai datoreazã dobânzi; dobânda si creditele respective se vor evidentia de cãtre bancã în afara bilantului.”

71. La articolul 56, dupã alineatul 3 se introduce alineatul 4 cu urmãtorul cuprins:

“Garantiile constituite în favoarea bãncii în scopul garantãrii creditelor, care îndeplinesc conditiile de publicitate prevãzute de lege, conferã bãncilor prioritate fatã de tertii, inclusiv statul, ale cãror creante si garantii au îndeplinit ulterior conditiile de publicitate.”

72. Dupã articolul 56 se introduce articolul 56¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 56¹. - Dispozitiile art. 56 alin. 1 se aplicã în cazul tuturor operatiunilor si tranzactiilor bãncii.

Bãncile care emit monedã electronicã sunt obligate sã încheie contracte cu detinãtorii, prin care sã se stabileascã în mod clar conditiile de rãscumpãrare a acesteia. În perioada de valabilitate pentru care a fost emisã moneda electronicã, bãncile emitente sunt obligate sã o rãscumpere, la cererea detinãtorilor, la o valoare egalã cu valoarea acesteia existentã în sold. Rãscumpãrarea se va realiza prin schimbarea valorii sale în numerar sau prin transfer în cont, fãrã retinerea altor taxe si comisioane decât cele strict necesare efectuãrii operatiunii de rãscumpãrare.

Contractul poate prevedea un prag minim de rãscumpãrare, care nu poate fi mai mare decât echivalentul a 10 euro.”

73. Articolul 57 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 57. - Bãncile trebuie sã tinã permanent evidenta contabilã, în concordantã cu prevederile legii contabilitãtii si ale reglementãrilor specifice date în aplicarea acesteia, si sã întocmeascã situatii financiare care sã ofere o imagine fidelã a pozitiei financiare, a performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfãsuratã. Evidenta contabilã si situatiile financiare ale unei bãnci trebuie sã reflecte, de asemenea, operatiunile si situatia financiarã a filialelor, a sucursalelor si a celorlalte sedii secundare, pe bazã individualã si, dupã caz, pe bazã consolidatã.”

74. Alineatul 1 al articolului 58 se abrogã.

75. Dupã articolul 58 se introduce articolul 58¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 58¹. - Situatiile financiare ale bãncii, întocmite pe bazã individualã si, dupã caz, pe bazã consolidatã, trebuie sã fie auditate, potrivit prezentei legi, de auditori financiari aprobati de Banca Nationalã a României.”

76. Articolul 60 se abrogã.

77. Articolul 61 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 61. - În scopul auditãrii situatiilor financiare, fiecare bancã va încheia contracte cu auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, potrivit legii.

Auditorul financiar:

a) va întocmi un raport anual împreunã cu opinia sa, din care sã rezulte dacã situatiile financiare prezintã o imagine fidelã a pozitiei financiare, a performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie ale bãncii si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfãsuratã, potrivit standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România;

b) va analiza practicile si procedurile controlului si auditului intern si, dacã considerã cã acestea nu sunt corespunzãtoare, va face recomandãri bãncii pentru remedierea lor;

c) va furniza, la solicitarea Bãncii Nationale a României, orice detalii, clarificãri, explicatii referitoare la datele cuprinse în situatiile financiare ale bãncii.

Raportul auditorului financiar împreunã cu opinia sa vor fi prezentate adunãrii generale a actionarilor si vor fi publicate împreunã cu situatiile financiare anuale.”

78. Dupã articolul 61 se introduce articolul 61¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 61¹. - Auditorul financiar al unei bãnci trebuie sã informeze Banca Nationalã a României de îndatã ce, în exercitarea atributiilor sale, a luat cunostintã despre orice act sau fapt în legãturã cu banca ori cu entitãtile care intrã în perimetrul de consolidare, act sau fapt care:

a) constituie o încãlcare gravã a legii si/sau a reglementãrilor ori a actelor emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite conditiile de autorizare si de desfãsurare a activitãtii bãncii;

b) este de naturã sã afecteze situatia patrimonialã a bãncii sau buna sa functionare;

c) poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-si exprima opinia asupra situatiilor financiare ale bãncii sau la exprimarea de cãtre acesta a unei opinii cu rezerve.

Îndeplinirea cu bunã-credintã de cãtre auditorul financiar a obligatiei de a informa Banca Nationalã a României, conform alin. 1 si art. 61 alin. 2 lit. c), nu constituie o încãlcare a obligatiei de pãstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, si nu poate atrage rãspunderea materialã a acestuia.”

79. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 62. - Fiecare bancã va publica situatiile financiare, dupã aprobarea acestora de cãtre adunarea generalã a actionarilor, în forma stabilitã de Banca Nationalã a României si aprobatã de Ministerul Finantelor Publice, la termenele prevãzute de lege.”

80. Dupã articolul 62 se introduce articolul 62¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 62¹. - Dispozitiile art. 38, 39, 44, 451, 46 alin. 1, art. 54-59, 61 si 62 se aplicã în mod corespunzãtor si sucursalelor institutiilor de credit strãine, autorizate sã functioneze în România.

În cazurile în care institutiile de credit strãine decid constituirea la nivelul sucursalelor lor din România a fondului prevãzut la art. 43, dispozitiile acestui articol se aplicã în mod corespunzãtor si acestor sucursale.

Sucursalele institutiilor de credit strãine vor publica în limba românã situatiile financiare anuale ale institutiei de credit strãine, întocmite si auditate conform legislatiei din tara de origine.

Dispozitiile art. 45 si 50 se aplicã sucursalelor mentionate la alin. 1, numai dacã se prevede astfel în reglementãrile Bãncii Nationale a României.”

81. Titlul capitolului X va avea urmãtorul cuprins:

CAPITOLUL X

Sistemele de plãti”

82. Articolul 63 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 63. - Banca Nationalã a României reglementeazã, autorizeazã si supravegheazã sistemele de plãti din România, inclusiv administratorii acestora, în scopul asigurãrii functionãrii sistemelor în conformitate cu standardele internationale în acest domeniu.

Sistemele de plãti mentionate la alin. 1 nu pot functiona pe teritoriul României fãrã obtinerea autorizatiei Bãncii Nationale a României.”

83. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 64. - Banca Nationalã a României emite reglementãri cu privire la sistemele de plãti, care se vor referi la:

a) conditiile si modalitatea de organizare a sistemelor de plãti;

b) conditiile si procedura de autorizare, cazurile în care autorizatia poate fi revocatã;

c) criteriile si regulile pentru supravegherea sistemelor de plãti, inclusiv a participantilor la aceste sisteme si a administratorilor acestora;

d) informatiile si raportãrile care trebuie furnizate Bãncii Nationale a României;

e) cerintele minime referitoare la functionarea, auditul operational si administrarea riscurilor unui sistem de plãti si cele referitoare la situatiile financiare si auditul intern ale participantilor si ale administratorului unui sistem de plãti;

f) orice alte cerinte specifice necesare bunei functionãri a unui sistem de plãti.”

84. Articolul 65 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 65. - Fondurile si instrumentele financiare ale participantilor la sistemele de plãti, constituite la dispozitia agentului de decontare, în limitele solicitate prin regulile sistemului, în scopul garantãrii îndeplinirii obligatiilor care decurg din calitatea de participant la sistem, nu pot face obiectul executãrii silite de cãtre terti si nu pot fi grevate de alte garantii reale ori sarcini de cãtre participantul debitor.

Fondurile si instrumentele financiare prevãzute la alin. 1 sunt exceptate de la procedura înscrierii în Arhiva Electronicã de Garantii Reale Mobiliare.

În cazul falimentului unui participant la sistemul de plãti, fondurile si instrumentele financiare prevãzute la alin. 1 vor fi utilizate numai în scopul îndeplinirii obligatiilor decurgând din ordinele de transfer irevocabile si din pozitiile nete rezultate din compensare, care revin participantului pânã la data pronuntãrii, inclusiv a hotãrârii de deschidere a procedurii falimentului.

În cazul încetãrii calitãtii de participant la sistemul de plãti, fondurile si instrumentele financiare prevãzute la alin. 1 vor fi utilizate numai în scopul îndeplinirii obligatiilor decurgând din ordinele de transfer irevocabile si din pozitiile nete rezultate din compensare, care revin participantului pânã la momentul încetãrii calitãtii de participant.”

85. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 66. - În scopul protejãrii intereselor deponentilor si al asigurãrii stabilitãtii si viabilitãtii întregului sistem bancar, Banca Nationalã a României asigurã supravegherea prudentialã a bãncilor, persoane juridice române, si a sucursalelor institutiilor de credit strãine, autorizate sã desfãsoare activitate pe teritoriul României, prin stabilirea unor norme si indicatori de prudentã bancarã, urmãrirea respectãrii acestora si a altor cerinte prevãzute de lege si de reglementãrile aplicabile, impunerea mãsurilor necesare si aplicarea de sanctiuni, în vederea prevenirii si limitãrii riscurilor specifice activitãtii bancare.

Urmãrirea respectãrii cerintelor de naturã prudentialã si a altor cerinte prevãzute de legislatia bancarã se realizeazã de Banca Nationalã a României pe baza raportãrilor fãcute potrivit prezentei legi si a reglementãrilor date în aplicarea acesteia si prin inspectii desfãsurate la:

a) sediul bãncilor, persoane juridice române, al sucursalelor si al altor sedii secundare ale acestora din tarã si din strãinãtate;

b) sediile sucursalelor institutiilor de credit strãine care desfãsoarã activitate în România.”

86. La articolul 67, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 11 cu urmãtorul cuprins:

“Pentru verificarea sucursalelor deschise în statele membre de cãtre bãnci, persoane juridice române, Banca Nationalã a României poate efectua inspectii la sediul acestor sucursale, cu informarea prealabilã a autoritãtilor competente din statele membre gazdã sau poate solicita acestor autoritãti sã realizeze verificarea.”

87. La articolul 68 se introduc alineatele 2 si 3 cu urmãtorul cuprins:

Bãncile sunt obligate sã transmitã Bãncii Nationale a României orice informatii solicitate de aceasta, în scris sau în cadrul actiunilor de supraveghere si control, în scopul exercitãrii competentelor sale prevãzute de lege.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplicã si sucursalelor din România ale institutiilor de credit strãine.”

88. Dupã articolul 68 se introduc articolele 68¹-68⁴ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 68¹. - Banca Nationalã a României supravegheazã activitatea bãncilor, persoane juridice române, pe bazã individualã si pe bazã consolidatã, în conditiile prevãzute de prezenta lege.

Orice bancã, persoanã juridicã românã, care are drept filiale alte institutii de credit si/sau institutii financiare cu sediul în România sau în strãinãtate, va fi supravegheatã de Banca Nationalã a României pe baza situatiei sale financiare consolidate.

Orice bancã, persoanã juridicã românã, care este o filialã a unui holding financiar cu sediul în România sau în strãinãtate, va fi supravegheatã de Banca Nationalã a României pe baza situatiei financiare consolidate a holdingului financiar. În acest sens, holdingul financiar va transmite bãncii informatii referitoare la situatia financiarã pe bazã consolidatã a acestuia.

Dispozitiile alin. 3 nu vor fi interpretate în sensul cã Banca Nationalã a României are atributii de supraveghere pe bazã individualã a holdingului financiar.

În aplicarea prevederilor alin. 2 si 3, Banca Nationalã a României va stabili prin reglementãri perimetrul de consolidare, exceptiile de la principiile de consolidare, metodele de consolidare, informatiile care trebuie furnizate în scopul realizãrii supravegherii pe bazã consolidatã si cerintele prudentiale care trebuie respectate la nivel consolidat, care se vor referi cel putin la urmãtoarele elemente:

a) solvabilitate;

b) adecvarea fondurilor proprii pentru acoperirea riscului de piatã;

c) controlul expunerilor mari;

d) limitarea participatiilor în entitãti care nu desfãsoarã activitãti financiare;

e) organizarea si controlul intern care sã asigure mecanisme adecvate pentru producerea si transmiterea oricãror date si informatii necesare pentru scopul supravegherii consolidate;

f) controlul expunerilor fatã de persoanele aflate în relatii speciale cu banca.

Art. 68². - În cazul în care banca, persoanã juridicã românã, si o institutie de credit autorizatã într-un stat membru sunt filiale ale aceluiasi holding financiar, Banca Nationalã a României este competentã sã asigure supravegherea pe bazã consolidatã în cazul în care:

a) holdingul financiar are sediul în România;

b) holdingul financiar are sediul într-un alt stat membru, în care nu mai detine drept filiale institutii de credit si banca, persoanã juridicã românã, în raport cu celelalte institutii de credit care sunt filiale ale holdingului financiar, fie are cea mai mare valoare a activului bilantier, fie, în caz de egalitate a acestuia, a fost prima autorizatã, dacã printr-un acord de colaborare încheiat cu autoritatea competentã din statul membru respectiv nu se prevede altfel.

Prin derogare de la dispozitiile alin. 1, prin acorduri de colaborare încheiate de Banca Nationalã a României cu autoritãtile competente din statele membre, se poate stabili ca atributiile privind supravegherea pe bazã consolidatã sã fie exercitate de autoritãtile competente respective.

Acordurile de colaborare prevãzute la alin. 1 lit. b) si alin. 2 vor cuprinde modalitãtile de colaborare si de transmitere a informatiilor necesare realizãrii supravegherii pe bazã consolidatã.

Art. 683. - Toate institutiile de credit, institutiile financiare, de asigurãri sau alte entitãti aflate în categoria celor care intrã în perimetrul de consolidare, societãtile tip holding si filialele acestora si filialele unei bãnci sau ale unui holding financiar, care nu sunt incluse în perimetrul de consolidare, sunt obligate sã asigure schimbul de informatii necesare realizãrii supravegherii conform alin. 2, art. 68¹ si 68⁴. Banca Nationalã a României poate solicita filialelor unei bãnci sau unui holding financiar, care nu sunt incluse în perimetrul de consolidare, sã transmitã orice informatii necesare supravegherii bãncii.

Art. 684. - Banca Nationalã a României poate solicita, fie direct societãtilor tip holding, fie prin intermediul filialelor acestora - bãnci, persoane juridice române -, orice date si informatii necesare pentru scopurile realizãrii supravegherii bãncii.

Dispozitiile alin. 1 nu vor fi interpretate în sensul cã Banca Nationalã a României are atributii de supraveghere în legãturã cu activitatea societãtii tip holding sau a filialelor acesteia.

Pentru verificarea informatiilor primite potrivit alin. 1, Banca Nationalã a României poate efectua inspectii la sediul societãtilor tip holding si al filialelor acestora, când acesta este situat pe teritoriul României, dispozitiile art. 67 alin. 1 aplicându-se în mod corespunzãtor.

Pentru verificarea societãtilor tip holding si a filialelor acestora, având sediul în statele membre, Banca Nationalã a României poate efectua inspectii la sediul acestora, cu acordul autoritãtii competente din statul membru de origine, sau poate solicita autoritãtii competente respective realizarea acestei verificãri.”

89. La articolul 69, partea introductivã si litera a) ale alineatului 1 vor avea urmãtorul cuprins:

“În situatia în care Banca Nationalã a României constatã cã o bancã si/sau oricare dintre administratorii ori conducãtorii bãncii sau persoanele desemnate sã asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare se fac vinovati de:

a) încãlcarea unei prevederi a prezentei legi ori a reglementãrilor sau a ordinelor emise de Banca Nationalã a României ori a reglementãrilor proprii ale bãncii;”

90. Litera b) a alineatului 2 al articolului 69 se abrogã.

91. Litera c) a alineatului 2 al articolului 69 va avea urmãtorul cuprins:

“c) amendã aplicabilã bãncii, între 0,05% si 1% din capitalul social, sau administratorilor, conducãtorilor ori persoanelor prevãzute la alin. 1, între 1-6 salarii medii nete/bancã, conform situatiei salariale existente în luna precedentã datei la care s-a constatat fapta. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat;”

92. Articolul 70 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 70. - În urma constatãrilor, Banca Nationalã a României poate lua urmãtoarele mãsuri:

a) încheierea unui acord scris cu consiliul de administratie al bãncii, care sã cuprindã un program de mãsuri de remediere;

b) obligarea bãncii aflate în culpã sã ia mãsuri de remediere a consecintelor faptelor constatate;

c) instituirea mãsurilor de supraveghere specialã si de administrare specialã, potrivit dispozitiilor cap. XIII;

d) suspendarea exercitiului dreptului de vot al actionarilor, în cazurile în care persoanele respective nu mai îndeplinesc cerintele prevãzute de prezenta lege si de reglementãrile emise în aplicarea acesteia privind calitatea actionariatului unei bãnci ori înfãptuiesc o politicã individualã sau comunã care pericliteazã asigurarea unei gestiuni sãnãtoase si prudente a bãncii, în detrimentul interesului deponentilor si al altor creditori;

e) limitarea operatiunilor bãncii, inclusiv prin închiderea sucursalelor din strãinãtate, cu retragerea aprobãrii pentru acestea sau limitarea operatiunilor acestora, în situatiile în care banca nu asigurã o supraveghere adecvatã a activitãtii sucursalei;

f) retragerea aprobãrii acordate pentru participatiile bãncii la capitalul social al unor filiale sau limitarea acestor participatii, inclusiv în cazul în care supravegherea pe bazã consolidatã este împiedicatã prin netransmiterea informatiilor necesare de cãtre aceste filiale;

g) retragerea aprobãrii acordate auditorului financiar, în situatia în care acesta nu îsi îndeplineste în mod corespunzãtor atributiile prevãzute de lege sau nu respectã cerintele de conduitã eticã si profesionalã specifice.

Actionarii fatã de care s-au dispus mãsurile prevãzute la alin. 1 lit. d) nu vor mai putea achizitiona noi actiuni ale bãncii, aplicându-li-se în mod corespunzãtor dispozitiile art. 73.

Mãsurile prevãzute la alin. 1 lit. d) pot fi dispuse inclusiv în cazurile în care societatea-mamã, holding financiar sau societate tip holding a bãncii împiedicã supravegherea pe bazã consolidatã, potrivit prezentei legi, prin netransmiterea informatiilor necesare realizãrii acesteia.

În cazul retragerii aprobãrii pentru participatiile bãncii la capitalul social al unor filiale sau al limitãrii acestor participatii, banca trebuie sã-si vândã participatiile detinute peste nivelul stabilit de Banca Nationalã a României.”

93. Dupã articolul 70 se introduc articolele 70¹-70⁴ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 70¹. - Mãsurile de remediere ce pot fi luate de bancã potrivit art. 70 alin. 1 lit. a) si b) vor include, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele:

a) stabilirea unui plan de majorare a fondurilor proprii;

b) înlocuirea administratorilor;

c) înlocuirea persoanelor desemnate sã asigure conducerea compartimentelor, a sucursalelor ori a altor sedii secundare ale bãncii;

d) îmbunãtãtirea sistemului de control intern.

Art. 70². - Aplicarea de sanctiuni, potrivit art. 69, nu împiedicã adoptarea mãsurilor prevãzute la art. 70.

În cazul instituirii administrãrii speciale, Banca Nationalã a României va decide si cu privire la retragerea aprobãrilor acordate conducãtorilor, administratorilor si auditorului financiar ai bãncii si, respectiv, la suspendarea drepturilor de vot ale actionarilor.

Art. 70³. - La sesizarea primitã din partea autoritãtilor competente din statele membre gazdã cu privire la încãlcarea de cãtre bãnci, persoane juridice române, a cerintelor privind desfãsurarea activitãtii în statele membre respective, Banca Nationalã a României va dispune mãsurile pe care le considerã necesare, potrivit prezentei legi, si va informa autoritãtile competente din statele membre gazdã asupra acestora.

Art. 70⁴. - Banca Nationalã a României poate dispune participantilor si/sau administratorului unui sistem de plãti adoptarea unor mãsuri de remediere a deficientelor constatate în cadrul sistemului.

În situatia în care Banca Nationalã a României constatã cã persoanele prevãzute la alin. 1 se fac vinovate de nerespectarea dispozitiilor cap. X, a reglementãrilor emise de Banca Nationalã a României în aplicarea acestor dispozitii sau nu se conformeazã celor dispuse de aceasta, Banca Nationalã a României poate aplica urmãtoarele sanctiuni:

a) avertisment scris;

b) amendã cuprinsã între 100.000.000 lei si

1.000.000.000 lei;

c) excluderea unuia sau mai multor participanti;

d) retragerea autorizatiei acordate pentru functionarea unui sistem de plãti.

Nivelurile prevãzute la alin. 2 lit. b) vor putea fi modificate de Banca Nationalã a României, în functie de evolutia ratei anuale a inflatiei.”

94. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 71. - Constatarea faptelor cuprinse în prezentul capitol, care constituie încãlcãri ale disciplinei bancare sau a celei în domeniul sistemelor de plãti, se face de cãtre personalul Bãncii Nationale a României, împuternicit în acest sens de persoanele mentionate la alin. 2.

Actele de aplicare a mãsurilor si a sanctiunilor prevãzute în prezentul capitol se emit de cãtre guvernatorul sau viceguvernatorii Bãncii Nationale a României, cu exceptia sanctiunilor prevãzute la art. 69 alin. 2 lit. d) si e) si a mãsurilor prevãzute la art. 70 alin. 1 lit. c), a cãror aplicare este de competenta consiliului de administratie.”

95. Alineatul 1 al articolului 72 va avea urmãtorul cuprins:

“Aplicarea sanctiunilor prevãzute la art. 69 si 704 se prescrie în termen de un an de la data luãrii la cunostintã, dar nu mai mult de 3 ani de la data sãvârsirii faptei.”

96. Dupã articolul 72 se introduce articolul 72¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 72¹. - Dispozitiile art. 69-72 se aplicã în mod corespunzãtor si sucursalelor din România ale institutiilor de credit strãine, cu exceptia mãsurilor de administrare specialã prevãzute la art. 70 alin. 1 lit. c).”

97. Articolul 73 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 73. - Exercitiul dreptului de vot al actionarilor semnificativi ai unei bãnci care nu au notificat Bãncii Nationale a României, conform art. 51 si 52, intentia de a deveni actionari semnificativi sau de a-si majora participatia detinutã la bancã ori care detin o participatie din capitalul social sau din drepturile de vot la achizitionarea cãreia Banca Nationalã a României a fãcut opozitie, conform art. 51 alin. 2, se suspendã.

Banca Nationalã a României dispune actionarilor semnificativi prevãzuti la alin. 1 sã-si vândã, în termen de 3 luni, actiunile aferente participatiei la care Banca Nationalã a României a fãcut opozitie. Dupã expirarea acestui termen, dacã actiunile nu au fost vândute, Banca Nationalã a României dispune bãncii anularea actiunilor respective, emiterea unor noi actiuni purtând acelasi numãr si vânzarea acestora, urmând ca pretul încasat din vânzare sã fie con- semnat la dispozitia dobânditorului initial, dupã retinerea cheltuielilor ocazionate de vânzare.

Dispozitiile alin. 2 se aplicã si în cazul celorlalti actionari fatã de care Banca Nationalã a României a dispus mãsura suspendãrii exercitiului dreptului de vot, conform art. 70 alin. 1 lit. d).

Actionarii al cãror drept de vot nu este suspendat vor putea sã participe la adunarea generalã si sã ia orice hotãrâre de competenta adunãrii, cu majoritatea voturilor lor sau cu o altã majoritate prevãzutã în actul constitutiv pentru acest caz.

Consiliul de administratie al bãncii este rãspunzãtor de îndeplinirea mãsurilor necesare pentru anularea actiunilor, potrivit alin. 2, si vânzarea actiunilor nou-emise.

Dacã din lipsã de cumpãrãtori vânzarea nu a avut loc sau s-a realizat numai o vânzare partialã a actiunilor nou-emise, banca va proceda de îndatã la reducerea capitalului social cu diferenta dintre capitalul social înregistrat si cel detinut de actionarii cu drept de vot.”

98. La articolul 74 se introduc alineatele 2 si 3 cu urmãtorul cuprins:

Persoanele juridice care se fac vinovate de încãlcarea dispozitiilor cuprinse în sectiunea a 3-a a cap. I vor fi sanctionate în conditiile prevãzute de legislatia privind desfãsurarea de activitãti comerciale ilicite. Dacã persoana juridicã desfãsoarã în principal activitãtile interzise, potrivit dispozitiilor art. 4 si 7, sau dacã aceasta, desi sanctionatã, continuã desfãsurarea activitãtilor respective, instanta judecãtoreascã competentã poate hotãrî dizolvarea, respectiv intrarea în lichidare.

Banca Nationalã a României este împuternicitã sã determine dacã o activitate reprezintã ori nu atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, activitate bancarã, activitate de emitere de monedã electronicã ori activitate de atragere si/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii si acordãrii de credite într-un sistem colectiv. În acest caz decizia Bãncii Nationale a României este obligatorie pentru pãrtile interesate.”

99. Dupã articolul 74 se introduce articolul 74¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 74¹. - Deschiderea de conturi bancare sub nume fictive constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.”

100. Articolul 76 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 76. - Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României poate hotãrî mãsuri de instituire a supravegherii speciale a bãncilor, persoane juridice române, pentru încãlcarea legii sau a reglementãrilor emise de Banca Nationalã a României, constatatã în urma efectuãrii actiunilor de supraveghere si/sau a analizei raportãrilor bãncilor, precum si în cazul constatãrii unei situatii financiare precare.

Supravegherea specialã se asigurã printr-o comisie instituitã în acest scop, formatã din maximum 7 specialisti din cadrul Bãncii Nationale a României, dintre care unul va îndeplini functia de presedinte al comisiei si unul, pe cea de vicepresedinte al acesteia.”

101. Literele b) si c) ale alineatului 1 al articolului 77 vor avea urmãtorul cuprins:

“b) suspendarea sau desfiintarea unor acte de decizie ale organelor statutare ale bãncii, contrare reglementãrilor prudentiale sau care conduc la deteriorarea situatiei financiare a bãncii;

c) formularea de solicitãri privind modificarea/completarea reglementãrilor proprii ale bãncii;”

102. La articolul 77 alineatul 1, dupã litera e) se introduce litera f) cu urmãtorul cuprins:

“f) formularea de propuneri cãtre Banca Nationalã a României de aplicare a sanctiunilor si/sau a mãsurilor de remediere prevãzute de lege, în situatia în care conducerea bãncii nu respectã mãsurile dispuse de comisie.”

103. Alineatul 2 al articolului 77 va avea urmãtorul cuprins:

“Comisia de supraveghere specialã nu se substituie conducerii bãncii în ceea ce priveste coordonarea activitãtii zilnice si competenta de a angaja banca. Rãspundereapentru legalitatea, realitatea, exactitatea si oportunitatea operatiunilor efectuate si a documentelor întocmite de bancã revine exclusiv organelor statutare de conducere si/sau persoanelor care întocmesc si semneazã documentele în cauzã, potrivit atributiilor si competentelor acestora.”

104. Alineatul 3 al articolului 78 va avea urmãtorul cuprins:

“În cazul în care în activitatea bãncii se constatã în continuare deficiente grave, Banca Nationalã a României poate hotãrî, de la caz la caz, instituirea mãsurii de administrare specialã a bãncii sau adoptarea altor mãsuri prevãzute de lege, inclusiv retragerea autorizatiei.”

105. Partea introductivã a articolului 79 va avea urmãtorul cuprins:

“Banca Nationalã a României poate decide instituirea mãsurii de administrare specialã asupra unei bãnci, persoanã juridicã românã, inclusiv asupra sediilor sale secundare din România si din strãinãtate. Mãsura administrãrii speciale se poate dispune în cazurile în care:”

106. La articolul 79 alineatul 1, dupã litera c) se introduce litera d) cu urmãtorul cuprins:

“d) banca nu mai are nici un conducãtor si nici un administrator.”

107. Alineatele 2 si 3 ale articolului 79 vor avea urmãtorul cuprins:

“Un anunt privind instituirea administrãrii speciale va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Instituirea mãsurilor de administrare specialã se dispune de Banca Nationalã a României si în cazul sesizãrii decãtre aceasta a instantei competente pentru declansarea procedurii falimentului unei bãnci, pânã la numirea de cãtre judecãtorul-sindic a lichidatorului.”

108. Dupã articolul 79 se introduce articolul 79¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 79¹. - Administrarea specialã se va institui pe o perioadã de un an de la data hotãrârii Bãncii Nationale a României, cu exceptia cazului în care prin hotãrâre se stabileste o perioadã mai scurtã sau Banca Nationalã a României hotãrãste încetarea administrãrii speciale, potrivit art. 821 alin. 4.

În situatii exceptionale Banca Nationalã a României poate prelungi, în conditiile prevãzute pentru instituirea administrãrii speciale, perioada prevãzutã la alin. 1, cu maximum 6 luni.”

109. Articolul 80 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 80. - Administrarea specialã se exercitã de cãtre un administrator special, desemnat de Banca Nationalã a României prin hotãrârea de instituire a acestei mãsuri.

Administrator special poate fi o persoanã fizicã sau o persoanã juridicã, inclusiv Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

Pentru motive întemeiate, Banca Nationalã a României poate sã înlocuiascã administratorul special.

Toate cheltuielile legate de administrarea specialã se suportã de banca supusã acestei mãsuri.”

110. Dupã articolul 80 se introduce articolul 80¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 80¹. - În cazul în care considerã necesar, Banca Nationalã a României poate stabili anumite limite si/sau conditii privind activitatea bãncii în privinta cãreia s-a hotãrât instituirea administrãrii speciale. Acestea vor fi comunicate administratorului special, care va rãspunde de respectarea lor.”

111. Articolul 81 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 81. - Administratorul special preia integral atributiile consiliului de administratie si ale conducãtorilor bãncii supuse regimului de administrare specialã, asa cum aceste atributii rezultã potrivit legii si actului constitutiv.”

112. Dupã articolul 81 se introduc articolele 81¹-81⁶ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 81¹. - Dupã preluarea administrãrii bãncii, administratorul special va înstiinta de îndatã compartimentele din cadrul bãncii, sediile secundare ale acesteia, bãncile corespondente, oficiul registrului comertului si, dupã caz, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar cu privire la luarea acestei mãsuri.

Comunicarea se face în scris si va cuprinde si specimenul de semnãturã a administratorului special.copyrightdsc.net

Comunicarea fãcutã bãncilor corespondente va cuprinde si mentionarea faptului cã toate operatiunile viitoare prin contul bãncii vor fi autorizate numai de cãtre administratorul special sau de persoanele împuternicite în mod expres de cãtre acesta.

Art. 812. - Atributia principalã a administratorului special constã în stabilirea conditiilor optime pentru conservarea valorii activului bãncii, eliminarea deficientelor existente în administrare, încasarea creantelor si stabilirea posibilitãtii de redresare a situatiei financiare a bãncii; în acest sens administratorul special poate lua toate mãsurile pe care le considerã necesare, în limita competentelor sale prevãzute de lege.

Mãsurile care pot fi luate au în vedere:

a) negocierea creantelor bãncii si/sau rescadentarea acestora;

b) suspendarea atragerii de depozite si/sau a acordãrii de credite;

c) închiderea sediilor secundare neprofitabile sau a cãror activitate nu se justificã;

d) redimensionarea schemei de personal, prin reorganizarea activitãtii, în scopul reducerii cheltuielilor;

e) alte mãsuri pe care consiliul de administratie al unei bãnci sau conducãtorii acesteia le pot lua, potrivit legii, în cursul unei administrãri normale.

Administratorul special va lua cel putin mãsurile necesare pentru:

a) reducerea pierderilor;

b) încetarea activitãtilor frauduloase si a abuzurilor de orice naturã ale persoanelor aflate în relatii speciale cu banca;

c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase, încheiate anterior de cãtre bancã, inclusiv a acelor contracte în care obligatiile asumate de cãtre bancã sunt disproportionate în raport cu prestatia la care s-a obligat cealaltã parte contractantã;

d) pãstrarea în sigurantã a activelor si a documentelor bãncii;

e) sesizarea organelor competente, în cazul în care existã indicii cu privire la sãvârsirea unor infractiuni.

Art. 81³. - Prin exceptie de la prevederile art. 81², în cazul instituirii administrãrii speciale, potrivit art. 79 alin. 1 lit. d), atributia principalã a administratorului special este luarea mãsurilor necesare pentru numirea unui nou consiliu de administratie si a noilor conducãtori ai bãncii. În cursul acestei administrãri, administratorul special poate lua orice alte mãsuri pe care consiliul de administratie al unei bãnci sau conducãtorii acesteia le pot lua, potrivit legii, în cursul unei administrãri normale, dispozitiile art. 80, 80¹, 81, 81¹, 81⁴, 82, art. 82¹ alin. 1-3, art. 82² alin. 1 si 2 si art. 82³ alin. 1 fiind aplicabile.

Art. 81⁴. - Dacã situatiile financiare aferente perioadei încheiate înainte de instituirea administrãrii speciale nu au fost aprobate conform legii sau administratorul special con- siderã cã acestea nu reflectã situatia patrimonialã realã a bãncii, va proceda la întocmirea unei noi situatii financiare si va lua mãsuri pentru aprobarea, publicarea si depunerea acesteia la organele competente, conform legii.

Art. 81⁵. - În vederea adoptãrii unor hotãrâri privind situatia bãncii, în domenii care excedeazã competentelor sale stabilite prin lege pentru consiliul de administratie, administratorul special poate convoca adunarea generalã a actionarilor bãncii. Ordinea de zi a adunãrii va fi stabilitã de cãtre administratorul special, cu consultarea prealabilã a Bãncii Nationale a României, si nu poate fi schimbatã de cãtre persoanele convocate.

Dupã instituirea administrãrii speciale, prevederile legale privind obligativitatea convocãrii adunãrii generale la cererea actionarilor bãncii nu sunt aplicabile pe durata acesteia.

Actionarii reprezentând 50% din capitalul social vor putea înainta administratorului special propuneri viabile de redresare financiarã a bãncii, acesta urmând sã decidã asupra acestora.

Art. 81⁶. - În cazul în care adunarea generalã a actionarilor decide majorarea capitalului social, pentru exercitarea dreptului de preemptiune se va acorda un termen de cel putin 5 zile, cu începere de la data publicãrii deciziei.

Pentru motive temeinice, justificate de existenta unei intentii serioase din partea unui investitor, de participare la capitalul bãncii, administratorul special va putea sã ridice actionarilor dreptul de subscriere de noi actiuni, în tot sau în parte, cu aprobarea Bãncii Nationale a României.

Prin decizia de majorare a capitalului social trebuie sã se asigure cel putin un nivel al capitalului initial care sã permitã încadrarea bãncii în indicatorii de solvabilitate prevãzuti prin reglementãrile Bãncii Nationale a României.

În cazul reducerii capitalului social, aceasta va putea fi fãcutã numai dupã trecerea a 30 de zile de la data publicãrii hotãrârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.”

113. Articolul 82 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 82. - În termen de 60 de zile de la numire, administratorul special va prezenta Consiliului de administratie al Bãncii Nationale a României un raport scris cu privire la mãsurile întreprinse de la instituirea administrãrii speciale si efectele acestora, la starea financiarã a bãncii si posibilitatea redresãrii situatiei acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare, prezentând în acest sens recomandãrile sale. La raport se vor anexa: documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor bãncii, situatia recuperãrii creantelor, costul mentinerii activelor si situatia lichidãrii pasivelor.

Raportul trebuie sã fie suficient de detaliat pentru a fundamenta recomandãrile fãcute de administrator.

Pentru motive întemeiate, Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României poate prelungi termenul prevãzut la alin. 1, la propunerea administratorului special, dar nu mai mult de 30 de zile.”

114. Dupã articolul 82 se introduc articolele 82¹-82³ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 82¹. - În termen de 15 zile de la primirea raportului administratorului special, Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României va lua o hotãrâre cu privire la oportunitatea mentinerii mãsurii de administrare specialã si se va pronunta asupra recomandãrilor fãcute de administratorul special.

Dacã pe baza raportului administratorului special se constatã cã nu sunt conditii pentru îmbunãtãtirea situatiei financiare a bãncii, astfel încât aceasta sã atingã nivelul minim al indicatorilor de solvabilitate, sau, dupã caz, nu au fost numiti si aprobati noii conducãtori si administratori ai bãncii, Banca Nationalã a României va retrage autorizatia bãncii si va sesiza instanta competentã pentru declansarea procedurii falimentului bãncii sau va dispune dizolvarea urmatã de lichidare, conform dispozitiilor cuprinse în cap. XIII1, dacã nu sunt îndeplinite conditiile prevãzute de lege pentru declansarea procedurii falimentului.

În cazul continuãrii administrãrii speciale, administratorul special va prezenta Bãncii Nationale a României, la termenele stabilite de aceasta, rapoarte privind situatia financiarã a bãncii.

Pe baza rapoartelor administratorului special, Consiliul de administratie al Bãncii Nationale a României poate hotãrî în orice moment încetarea administrãrii speciale, cu reluarea activitãtii bãncii sub controlul organelor sale statutare, sau poate retrage autorizatia bãncii, cu aplicarea corespunzãtoare a dispozitiilor alin. 2.

Art. 82². - Dacã Banca Nationalã a României constatã, pe baza rapoartelor administratorului special, cã banca la care s-a instituit administrarea specialã s-a redresat din punct de vedere financiar si se încadreazã în cerintele prudentiale stabilite de prezenta lege si de reglementãrile emise în aplicarea acesteia sau, dupã caz, au fost numiti si aprobati noii conducãtori si administratori ai bãncii, Banca Nationalã a României poate hotãrî încetarea administrãrii speciale si reluarea activitãtii bãncii sub controlul organelor sale statutare.

Un anunt privind încetarea administrãrii speciale va fi publicat în conformitate cu prevederile art. 79 alin. 2.

Administratorul special va lua mãsurile necesare pentru desemnarea noului consiliu de administratie, inclusiv a noilor conducãtori ai bãncii. Pânã la numirea si aprobarea noilor conducãtori si administratori ai bãncii, administratorul special va asigura conducerea si administrarea acesteia.

Art. 82³. - În cazul în care Banca Nationalã a României hotãrãste retragerea autorizatiei bãncii si sesizarea instantei competente în vederea declansãrii procedurii falimentului, pânã la desemnarea de cãtre judecãtorul-sindic a lichidatorului, administrarea bãncii va fi asiguratã în continuare de cãtre administratorul special.

Dispozitiile alin. 1 se aplicã si în celelalte cazuri de dizolvare urmatã de lichidare a bãncii, pânã la numirea lichidatorului, cu exceptia cazului în care dizolvarea si lichidarea au fost hotãrâte de actionari.”

115. Dupã articolul 82³ se introduce capitolul XIII¹ cu urmãtorul cuprins:

“CAPITOLUL XIII¹

Lichidarea bãncilor

Art. 82⁴. - O datã cu retragerea autorizatiei, în alte cazuri decât cele în care retragerea s-a fãcut la cererea actionarilor, Banca Nationalã a României va dispune dizolvarea urmatã de lichidare a bãncii, cu exceptia situatiilor prevãzute la art. 16 lit. d) si g).

Art. 82⁵. - Lichidarea în caz de faliment se realizeazã în conditiile prevãzute de legislatia care reglementeazã regimul procedurii falimentului institutiilor de credit.

Art. 82⁶. - În cazul retragerii autorizatiei unei sucursale a unei institutii de credit strãine care desfãsoarã activitate pe teritoriul României, institutia de credit în cauzã va fi obligatã sã-si lichideze activitatea din România.

Art. 82⁷. - Dacã nu sunt realizate conditiile prevãzute de lege pentru declansarea procedurii falimentului institutiilor de credit, lichidarea bãncii, inclusiv a sucursalelor din România si din strãinãtate, se va realiza cu respectarea legislatiei române aplicabile în cazul dizolvãrii si lichidãrii societãtilor comerciale pe actiuni si a dispozitiilor care urmeazã.

În cazul bãncilor, persoane juridice române, lichidator va fi Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, denumit în continuare lichidator, atât în cazul în care lichidarea a fost dispusã conform art. 824, cât si în cazul în care lichidarea are loc la initiativa actionarilor.

Art. 82⁸. - În cazul retragerii autorizatiei unei bãnci, persoanã juridicã românã, care desfãsoarã activitate pe teritoriul unuia sau mai multor state membre, Banca Nationalã a României va informa fãrã întârziere, prin orice mijloace disponibile, autoritãtile competente din statele membre gazdã asupra deciziei adoptate si a efectelor pe care le implicã aceasta.

Lichidatorul va lua de îndatã mãsurile necesare pentru publicarea unui extras din hotãrârea Bãncii Nationale a României, în baza cãreia s-a declansat lichidarea bãncii, în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene si în douã ziare de circulatie nationalã pe teritoriul fiecãrui stat membru gazdã, în limba oficialã a acestuia sau, dupã caz, în una dintre limbile oficiale ale acestuia.

Lichidatorul va putea actiona pe teritoriul statelor membre gazdã, în baza unei copii certificate de pe hotãrârea Bãncii Nationale a României sau în baza unui certificat emis de aceasta, fãrã altã formalitate.

Lichidatorul va putea exercita pe teritoriul statelor membre gazdã toate competentele care îi revin potrivit legii române. El va putea sã numeascã alte persoane care sã îl sprijine sau sã îl reprezinte pe teritoriul acestor state, inclusiv în scopul de a acorda asistentã creditorilor pe parcursul lichidãrii.

În exercitarea competentelor sale lichidatorul va respecta legislatia statului membru pe teritoriul cãruia actioneazã, în special cu privire la procedurile de valorificare a activelor si la furnizarea de informatii angajatilor bãncii din statul membru respectiv. Competentele nu pot include utilizarea fortei sau dreptul de a solutiona litigii ori dispute.

Art. 82⁹. - În cazul lichidãrii unei bãnci, persoanã juridicã românã, care desfãsoarã activitate pe teritoriul unuia sau mai multor state membre, se aplicã legislatia românã, cu exceptiile prevãzute la art. 82¹²-82²⁰.

Hotãrârea Bãncii Nationale a României va produce efecte în toate statele membre gazdã, fãrã altã formalitate, si va deveni efectivã de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 17.

Dacã considerã necesar, lichidatorul poate solicita înregistrarea hotãrârii Bãncii Nationale a României în registrul imobiliar, registrul comertului sau în orice alt registru public tinut în statele membre gazdã. Dacã legislatia unui stat membru gazdã prevede obligativitatea unei asemenea formalitãti, lichidatorul va lua toate mãsurile pentru îndeplinirea acesteia. Sumele necesare realizãrii înregistrãrii vor fi considerate cheltuieli aferente lichidãrii.

Art. 82¹⁰. - Orice creditor al bãncii aflate în lichidare, având domiciliul/resedinta sau, dupã caz, sediul social într-un alt stat membru decât România, inclusiv autoritãtile publice, are dreptul sã-si declare creantele sau sã formuleze observatii scrise în legãturã cu creantele sale asupra bãncii, care se vor adresa lichidatorului. Declaratia de creante sau, dupã caz, observatiile formulate pot fi înaintate în limba oficialã ori în limbile oficiale ale acelui stat membru si trebuie sã poarte mentiunea «declaratie de creante» sau, dupã caz, «observatii privind creantele», în limba românã.

Creantele creditorilor având domiciliul/resedinta sau, dupã caz, sediul social în afara teritoriului României vor fi tratate în acelasi mod si vor avea acelasi rang de preferintã ca si creantele de aceeasi naturã ale creditorilor având domiciliul/resedinta sau, dupã caz, sediul social pe teritoriul României.

Creditorii care îsi exercitã dreptul prevãzut la alin. 1 vor transmite copii de pe actele care atestã creantele lor, dacã existã, si vor indica natura creantei, data la care aceasta a luat nastere si valoarea acesteia, dacã existã privilegii, garantii reale si alte asemenea drepturi în legãturã cu creantele respective si care sunt creantele garantate astfel.

La solicitarea lichidatorului, creditorii trebuie sã furnizeze si traducerea în limba românã a declaratiei de creante sau, dupã caz, a observatiilor formulate si a documentelor prezentate.

Art. 82¹¹. - Lichidatorul va asigura informarea periodicã a creditorilor, în modalitatea consideratã corespunzãtoare, în special cu privire la progresele înregistrate în valorificarea activelor bãncii.

Lichidatorul este tinut de obligatia de pãstrare a secretului profesional, conform dispozitiilor cuprinse în cap. VIII.

Art. 82¹². - Efectele lichidãrii bãncii asupra anumitor contracte si drepturi vor fi reglementate dupã cum urmeazã:

a) contractele si relatiile de muncã vor fi guvernate de legislatia statului membru aplicabilã în cazul fiecãrui contract de muncã;

b) contractele prin care se dobândeste dreptul de folosintã sau dreptul de achizitionare a unor bunuri imobile vor fi guvernate de legea statului membru pe teritoriul cãruia este situat imobilul, potrivit cãreia se va determina si natura bunului: mobil sau imobil;

c) drepturile asupra bunurilor imobile, a navelor si aeronavelor, care sunt supuse obligatiei de înregistrare într-un registru public, vor fi guvernate de legea statului membru sub autoritatea cãruia este tinut registrul respectiv.

Art. 82¹³. - Deschiderea procedurii de lichidare asupra bãncii nu va afecta drepturile reale ale creditorilor sau tertelor pãrti asupra bunurilor - corporale sau necorporale, mobile ori imobile, individual determinate sau determinate generic - aflate în proprietatea bãncii, care, la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de lichidare, sunt situate pe teritoriul altor state membre decât România.

Drepturile prevãzute la alin. 1 se referã în special la:

a) dreptul de a dispune de bun sau de a-l avea la dispozitie si dreptul de preferintã, în cazul executãrii bunului, sau de a-i culege fructele, rezultând în special dintr-un drept de gaj sau de ipotecã;

b) dreptul de preferintã înaintea altor titulari de drepturi asupra bunului;

c) dreptul de urmãrire a bunului în mâinile oricui s-ar gãsi acesta;

d) dreptul de uzufruct asupra bunului.

Art. 82¹⁴. - Deschiderea procedurii de lichidare, în situatia în care banca este parte într-un contract de vânzare-cumpãrare a unui bun, în calitate de cumpãrãtor, nu va afecta dreptul vânzãtorului decurgând dintr-o clauzã prin care acesta si-a rezervat dreptul de proprietate pânã la un anumit termen sau pânã la îndeplinirea unei conditii, dacã, la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de lichidare, bunul este situat pe teritoriul altui stat membru decât România.

Deschiderea procedurii de lichidare, în cazul în care banca este parte într-un contract de vânzare-cumpãrare, în calitate de vânzãtor, nu va constitui motiv pentru anularea sau desfiintarea contractului si nu va afecta drepturile cumpãrãtorului, dacã aceasta a avut loc dupã livrarea bunului si dacã, la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de lichidare, bunul este situat pe teritoriul altui stat membru decât România.

Art. 82¹⁵. - Deschiderea procedurii de lichidare nu va afecta drepturile creditorilor de a invoca compensarea legalã, atunci când legea aplicabilã creantelor bãncii permite o asemenea compensare. În cazul compensãrii contractuale se va aplica legea care guverneazã contractele respective.

Art. 82¹⁶. - Dispozitiile art. 8213-8215 alin. 1 nu împiedicã exercitarea de actiuni în constatarea sau declararea nulitãtii ori în constatarea inopozabilitãtii actelor juridice, potrivit legii române.

Art. 82¹⁷. - Exercitarea dreptului de proprietate sau a altor drepturi asupra titlurilor de valoare, a cãror existentã ori transmitere este supusã înregistrãrii într-un registru, într-un cont sau într-un sistem centralizat de depozitare, tinut ori localizat într-un stat membru, va fi guvernatã de legea statului membru respectiv.

Contractele de report si contractele care stau la baza tranzactiilor desfãsurate pe o piatã organizatã vor fi guvernate de legea aplicabilã contractelor respective, dacã nu sunt încãlcate dispozitiile alin. 1.

Art. 82¹⁸. - Legislatia românã cu privire la nulitatea actelor frauduloase încheiate în dauna creditorilor nu este aplicabilã în cazul în care beneficiarul unui asemenea act dovedeste cã actul, ca întreg, este guvernat de legea altui stat membru si cã aceastã lege nu permite nici o modalitate de contestare a actului în cazul în spetã.

Art. 82¹⁹. - Validitatea actelor încheiate dupã deschiderea procedurii lichidãrii, prin care banca înstrãineazã bunuri imobile, nave ori aeronave supuse înregistrãrii într-un registru public sau titluri de valoare ori drepturi asupra unor astfel de titluri a cãror existentã sau transfer este supus obligatiei de înregistrare într-un registru, un cont ori un sistem centralizat de depozitare tinut sau localizat într-un stat membru, va fi guvernatã de legea statului membru pe teritoriul cãruia este situat imobilul respectiv sau, dupã caz, sub autoritatea cãruia este tinut acel registru, cont ori sistem centralizat de depozitare.

Art. 82²⁰. - Actiunile aflate pe rolul instantelor judecãtoresti, având ca obiect bunuri sau drepturi de care banca a fost privatã, vor fi guvernate de legea statului membru în care se desfãsoarã procesul.

Art. 82²¹. - Lichidarea bãncii conform dispozitiilor art. 824 sau la initiativa actionarilor acesteia nu împiedicã declansarea procedurii falimentului, dacã pe parcursul procesului de lichidare banca ajunge în una dintre situatiile prevãzute de lege în care sunt îndeplinite conditiile pentru declararea stãrii de faliment.

Art. 82²². - Dispozitiile cuprinse în legislatia privind falimentul institutiilor de credit, referitoare la atributiile lichidatorului, la suportarea cheltuielilor legate de lichidare, la ordinea de stingere a creantelor, se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul lichidãrii bãncii, potrivit dispozitiilor prezentului capitol.”

116. Dupã articolul 83² se introduc capitolele XIV¹ si XIV² cu urmãtorul cuprins:

“CAPITOLUL XIV¹

Institutii emitente de monedã electronicã, altele decât bãncile

Art. 83³. - Institutiile emitente de monedã electronicã sunt supuse reglementãrii si supravegherii Bãncii Nationale a României.

Capitalul initial, conditiile de autorizare, nivelul minim al fondurilor proprii si investitiile permise ale institutiilor emitente de monedã electronicã vor fi stabilite de Banca Nationalã a României prin reglementãri.

Institutiile emitente de monedã electronicã trebuie sã dispunã de un management prudent si sãnãtos, de proceduri administrative si contabile si sisteme de control intern adecvate, care sã le permitã evaluarea riscurilor financiare si nefinanciare la care sunt expuse, inclusiv a riscurilor tehnice si procedurale si a celor rezultate din cooperarea cu entitãtile care le furnizeazã servicii conexe.

Art. 83⁴. - Institutiile emitente de monedã electronicã nu pot detine participatii în alte entitãti, cu exceptia celor al cãror obiect de activitate constã exclusiv în furnizarea de servicii de operare sau alte servicii conexe legate de emiterea ori distribuirea de monedã electronicã de cãtre institutia în cauzã.

Art. 83⁵. - În perioada de valabilitate pentru care a fost emisã moneda electronicã, institutiile emitente de monedã electronicã sunt obligate sã o rãscumpere, la cererea detinãtorilor, la o valoare egalã cu valoarea acesteia existentã în sold, fãrã retinerea altor taxe si comisioane decât cele strict necesare efectuãrii operatiunii de rãscumpãrare. În acest sens, dispozitiile art. 561 alin. 2 si 3 se aplicã în mod corespunzãtor si acestor institutii.

Art. 83⁶. - Dispozitiile cuprinse la art. 16, 16¹, 16², 17-19, 21-27, cap. VII, cap. VIII, art. 38-43, 45-47, 51-52³, 54, 57-58¹, art. 59 alin. 2, art. 61-62, 66-72, 73, cap. XIII, cap. XIII1, cap. XIV si la art. 838-8315 sunt aplicabile în mod corespunzãtor si institutiilor emitente de monedã electronicã. În acest caz, în textele respective, în loc de bãnci, persoane juridice române, sau bãnci se va citi institutii emitente de monedã electronicã.

Dispozitiile art. 46¹ si 46² si, respectiv, ale art. 83⁸-83¹⁵ privind conditiile de desfãsurare a activitãtii în alte state membre de cãtre institutiile emitente de monedã electronicã se aplicã numai pentru desfãsurarea activitãtii de emitere de monedã electronicã.

Art. 837. - Institutiile emitente de monedã electronicã pot fuziona cu bãnci, cu alte institutii emitente de monedã electronicã sau cu alte entitãti care presteazã servicii auxiliare ori conexe, prevãzute la art. 153.

CAPITOLUL XIV2

State membre

SECTIUNEA 1

Institutiile de credit

Art. 83⁸. - Prin exceptie de la dispozitiile art. 6 si 15, institutiile de credit autorizate si supravegheate de autoritatea competentã dintr-un stat membru pot desfãsura în România, în limita autorizatiei acordate de statul membru de origine, activitate bancarã ori alte activitãti de naturã financiarã prevãzute la art. 8 alin. 1, printr-o sucursalã sau în mod direct, fãrã a fi necesarã obtinerea unei autorizatii din partea Bãncii Nationale a României.

Art. 83⁹. - În termen de douã luni de la primirea comunicãrii din partea autoritãtii competente din statul membru de origine, cuprinzând informatiile prevãzute la art. 46 alin. 4 si la art. 46¹ alin. 5, Banca Nationalã a României va comunica institutiei de credit în cauzã, dacã este necesar, conditiile în care, în scopul protejãrii interesului general, sucursala din România a acesteia urmeazã sã-si desfãsoare activitatea.

Institutia de credit va putea sã înceapã activitatea prin intermediul sucursalei, de la data primirii comunicãrii din partea Bãncii Nationale a României sau, în lipsa acesteia, dupã trecerea termenului prevãzut la alin. 1.

Orice intentie de modificare a informatiilor cuprinse în comunicarea primitã de Banca Nationalã a României, conform alin. 1, trebuie sã fie notificatã acesteia de cãtre institutia de credit în cauzã, cu cel putin o lunã înainte de data la care modificarea respectivã urmeazã sã fie efectuatã; în acest termen Banca Nationalã a României va comunica institutiei de credit în cauzã, dacã este necesar, noile conditii în care activitatea urmeazã sã fie desfãsuratã pe teritoriul României.

Art. 83¹⁰. - Supravegherea prudentialã a institutiilor de credit prevãzute la art. 83⁸, inclusiv a sucursalelor din România ale acestora, se realizeazã de cãtre autoritãtile competente din statele membre de origine.

Banca Nationalã a României realizeazã, în cooperare cu autoritãtile competente din aceste state, supravegherea sucursalelor institutiilor de credit prevãzute la art. 83⁸, din punct de vedere al lichiditãtii, si are competenta de a dispune mãsurile necesare în aplicarea politicii sale monetare.

Sucursalelor din România ale institutiilor de credit prevãzute la art. 83⁸ li se aplicã în mod corespunzãtor:

a) dispozitiile legale si cele cuprinse în reglementãrile Bãncii Nationale a României, emise în aplicarea legii, referitoare la raportarea indicatorilor si la furnizarea altor date si informatii necesare pentru exercitarea corespunzãtoare a competentelor prevãzute de lege ale Bãncii Nationale a României în domeniul politicii monetare, supravegherii riscului de lichiditate si statistic;

b) dispozitiile privind secretul profesional în domeniul bancar;

c) alte dispozitii ale legislatiei din România aplicabile bãncilor, care urmãresc protejarea interesului general, protectia consumatorului, prevenirea utilizãrii sistemului financiar în scopul spãlãrii banilor si altele asemenea;

d) dispozitiile art. 621 alin. 3, referitoare la întocmirea si publicarea de cãtre sucursalele institutiilor de credit strãine a situatiilor financiare proprii si la publicarea de cãtre acestea a situatiilor financiare anuale ale institutiei de credit strãine.

Prevederile alin. 3 lit. b) si c) se aplicã si institutiilor de credit, prevãzute la art. 838, care desfãsoarã în mod direct în România activitate bancarã sau alte activitãti de naturã financiarã.

Art. 83¹¹. - Inspectiile la sediile sucursalelor din România ale institutiilor de credit autorizate într-un stat membru pot fi realizate de cãtre autoritãtile competente din statul membru de origine, prin persoane împuternicite, cu informarea prealabilã a Bãncii Nationale a României.

În cazul în care autoritãtile competente din statul membru de origine solicitã Bãncii Nationale a României realizarea verificãrii activitãtii sucursalelor din România ale institutiilor de credit autorizate în statul membru în cauzã, Banca Nationalã a României va putea realiza aceastã verificare în mod direct prin personalul sãu ori va permite realizarea acesteia de cãtre auditori ori experti financiari.

Art. 83¹². - Dacã o institutie de credit dintr-un stat membru, care desfãsoarã activitate bancarã ori alte activitãti de naturã financiarã, prevãzute la art. 8, în România, printr-o sucursalã sau în mod direct, nu respectã cerintele de desfãsurare a activitãtii în România, conform celor prevãzute la art. 8310 alin. 2 si 3, Banca Nationalã a României va putea dispune acesteia sã ia mãsuri de remediere a faptelor constatate.

În cazul în care institutia de credit nu se conformeazã dispozitiilor alin. 1, Banca Nationalã a României va informa autoritatea competentã din statul membru de origine.

Dispozitiile alin. 2 nu împiedicã aplicarea de cãtre Banca Nationalã a României a sanctiunilor sau a mãsurilor pe care le considerã necesare, conform prevederilor art. 721, ori interzicerea desfãsurãrii activitãtii în România în mod direct.

Banca Nationalã a României va informa Comisia Europeanã si autoritãtile competente din statul membru de origine cu privire la sanctiunile si/sau mãsurile dispuse.

Art. 83¹³. - Dacã Banca Nationalã a României este informatã de autoritãtile competente din statul membru de origine cu privire la decizia de a retrage autorizatia unei institutii de credit care desfãsoarã activitate pe teritoriul României, în scopul protejãrii intereselor deponentilor si ale altor creditori, Banca Nationalã a României va lua mãsurile necesare pentru ca institutia de credit în cauzã sã nu mai desfãsoare activitãti pe teritoriul României.

Art. 83¹⁴. - Dacã asupra unei institutii de credit dintr-un stat membru care desfãsoarã activitate pe teritoriul României au fost dispuse mãsuri de reorganizare, administrare specialã, lichidare, faliment sau alte asemenea mãsuri, acestea se vor aplica fãrã alte formalitãti pe teritoriul României si vor produce efecte în conditiile si de la data prevãzute în legislatia din statul membru respectiv.

Procedurile de reorganizare, administrare, lichidare si faliment se vor aplica în conformitate cu legislatia din statul membru de origine, cu exceptiile prevãzute la art. 82¹²- 82²⁰, care se aplicã în mod corespunzãtor, caz în care, în loc de România si legea/legislatia românã se va citi statul membru de origine si, respectiv, legea/legislatia statului membru de origine.

Art. 83¹⁵. - Persoanele împuternicite sã punã în aplicare mãsurile dispuse de autoritatea administrativã sau judiciarã, conform art. 83¹⁴ alin. 1, vor putea actiona pe teritoriul României în baza unei copii certificate de pe actul de numire ori a unui certificat emis de aceastã autoritate, însotit de o traducere în limba românã, fãrã altã formalitate.

Persoanele prevãzute la alin. 1 vor putea exercita pe teritoriul României toate competentele care le revin potrivit legislatiei din statul membru de origine. Aceste persoane vor putea sã numeascã alte persoane care sã le reprezinte pe teritoriul României, inclusiv în scopul de a acorda asistentã creditorilor pe parcursul aplicãrii mãsurilor în cauzã.

SECTIUNEA a 2-a

Institutiile financiare

Art. 83¹⁶. - Institutiile financiare cu sediul în unul dintre statele membre vor putea desfãsura pe teritoriul României activitãtile financiare prevãzute în actele lor constitutive, prin intermediul unei sucursale sau în mod direct, cu respectarea dispozitiilor art. 83⁹, 83¹⁰ si 83¹², dacã aceste institutii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor institutii de credit si îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

a) societatea-mamã sau societãtile-mamã sunt autorizate ca institutii de credit în statul membru a cãrui legislatie guverneazã statutul institutiei financiare respective;

b) activitãtile în cauzã sunt efectiv desfãsurate pe teritoriul aceluiasi stat membru;

c) societatea-mamã sau societãtile-mamã detin 90% sau mai mult din drepturile de vot aferente actiunilor reprezentând capitalul social al institutiei financiare;

d) societatea-mamã sau societãtile-mamã trebuie sã satisfacã cerintele prudentiale ale autoritãtilor competente din statele membre de origine cu privire la managementul institutiei financiare-filialã si trebuie sã declare, cu acordul acestor autoritãti, cã garanteazã în solidar obligatiile asumate de filialã;

e) institutia financiarã-filialã este inclusã efectiv în supravegherea pe bazã consolidatã a societãtii-mamã sau, dupã caz, a fiecãrei societãti-mamã, în special în ceea ce priveste activitãtile financiare în cauzã, în mod deosebit pentru calculul indicatorului de solvabilitate, al expunerilor mari si al nivelului participatiilor de natura imobilizãrilor financiare la entitãti care nu desfãsoarã activitãti financiare.

Verificarea îndeplinirii conditiilor prevãzute la alin. 1 se realizeazã de cãtre autoritatea competentã din statul membru de origine, care va certifica acest lucru, concomitent cu transmiterea informatiilor prevãzute la art. 839 alin. 1.

Autoritatea competentã din statul membru de origine va asigura supravegherea filialelor prevãzute la alin. 1.

În cazul în care Banca Nationalã a României este informatã de autoritatea competentã din statul membru de origine cu privire la faptul cã institutia financiarã nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevãzute la alin. 1, activitãtile desfãsurate în România de institutia financiarã respectivã vor intra sub incidenta legislatiei române aplicabile acestor activitãti.

Dispozitiile prezentului articol se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul institutiilor financiare cu sediul în România, care vor sã desfãsoare activitate pe teritoriul statelor membre, dacã aceste institutii financiare sunt filiale ale unor bãnci, persoane juridice române, si îndeplinesc conditiile prevãzute la alin. 1. Verificarea acestor conditii se realizeazã de cãtre Banca Nationalã a României, care va asigura si supravegherea acestor institutii financiare în conformitate cu prevederile alin. 3.

Art. 83¹⁷. - Dispozitiile art. 83¹⁶ se aplicã în mod corespunzãtor si filialelor institutiilor financiare care îndeplinesc conditiile prevãzute la acest articol.

SECTIUNEA a 3-a

Colaborarea cu autoritãtile competente si cerinte de notificare

Art. 83¹⁸. - Pentru supravegherea prudentialã a bãncilor, persoane juridice române, care desfãsoarã activitate pe teritoriul altor state membre si a institutiilor de credit autorizate în alte state membre, care desfãsoarã activitate în România, Banca Nationalã a României va colabora strâns cu autoritãtile competente din statele membre respective.

Prin derogare de la prevederile art. 67 ultimul alineat, colaborarea se va putea realiza prin schimb de informatii sau în orice alt mod, de naturã sã faciliteze supravegherea institutiilor de credit în cauzã si verificarea îndeplinirii conditiilor care au stat la baza autorizãrii acestora de cãtre autoritatea competentã. Informatiile se vor referi în principal la administrarea, conducerea si actionariatul acestora, dar si la alte aspecte de naturã prudentialã, vizând în special lichiditatea, solvabilitatea, limitarea expunerilor mari, procedurile de administrare si contabile, controlul intern, garantarea depozitelor.

Art. 83¹⁹. - La solicitarea autoritãtilor competente din statele membre responsabile cu supravegherea pe bazã consolidatã a institutiilor de credit filiale ale unui holding financiar cu sediul în România, Banca Nationalã a României este împuternicitã sã cearã holdingului orice informatii relevante pentru realizarea supravegherii pe bazã consolidatã, pe care le va transmite autoritãtilor solicitante.

Art. 83²⁰. - În cazul în care autoritãtile competente din statele membre solicitã Bãncii Nationale a României realizarea verificãrii informatiilor referitoare la o institutie de credit, un holding financiar, o institutie financiarã, o societate prestatoare de servicii bancare auxiliare, o societate tip holding si filialele acesteia ori la filialele prevãzute la art. 683 alin. 2, având sediul social în România, Banca Nationalã a României fie va realiza aceastã verificare în mod direct prin personalul sãu, fie va permite autoritãtii competente solicitante sã realizeze verificarea sau va permite realizarea acesteia de cãtre auditori ori experti financiari.

Art. 83²¹. - Banca Nationalã a României va notifica Comisiei Europene asupra urmãtoarelor elemente:

a) orice autorizatie acordatã unei bãnci ori altei institutii de credit, persoanã juridicã românã;

b) orice retragere de autorizatie acordatã unei bãnci ori altei institutii de credit, persoanã juridicã românã;

c) orice refuz de transmitere a informatiilor, conform prevederilor art. 461 alin. 4;

d) orice autorizatie acordatã unei institutii de credit, persoanã juridicã românã, care s-a constituit ca filialã detinutã direct sau indirect de una ori mai multe societãti-mamã care nu sunt guvernate de legislatia românã sau a altui stat membru si orice achizitionare de cãtre o asemenea societate-mamã a unei participatii semnificative într-o institutie de credit, persoanã juridicã românã, dacã, ca urmare a acestei achizitionãri, institutia de credit, persoanã juridicã românã, devine o filialã a societãtii-mamã respective; în acest caz notificarea va cuprinde si structura grupului din care aceasta face parte;

e) dificultãtile întâmpinate de bãnci ori alte institutii de credit, persoane juridice române, la deschiderea de sucursale sau în desfãsurarea activitãtii în strãinãtate, pe teritoriul unui stat, altul decât un stat membru;

f) cerere de autorizare a unei filiale, care se constituie ca institutie de credit, persoanã juridicã românã, detinutã direct sau indirect de una ori mai multe societãti-mamã care nu sunt guvernate de legislatia românã sau a altui stat membru si orice cerere de aprobare a unei participatii semnificative într-o institutie de credit, persoanã juridicã românã, formulatã de cãtre o asemenea societate-mamã, dacã prin achizitionarea acestei participatii institutia de credit, persoanã juridicã românã, ar deveni o filialã a societãtii-mamã respective;

g) lista holdingurilor financiare care sunt societãti-mamã ale bãncilor, persoane juridice române, supravegheate pe bazã consolidatã de cãtre Banca Nationalã a României potrivit prezentei legi;

h) orice autorizatie acordatã sucursalelor institutiilor de credit strãine cu sediul în afara spatiului comunitar;

i) orice alte informatii care trebuie raportate Comisiei Europene, la cererea acesteia sau în conformitate cu prevederile legislatiei comunitare.

Informatiile prevãzute la lit. f) se transmit la solicitarea expresã a Comisiei Europene.

Lista prevãzutã la lit. g) se va transmite si autoritãtilor competente din statele membre, iar informatiile prevãzute la lit. h) se transmit si Comitetului Bancar Consultativ.

Art. 83²². - În cazul în care Comisia Europeanã decide cã autoritãtile competente din statele membre trebuie sã suspende sau sã întrerupã procedura de adoptare a unei decizii cu privire la cererile mentionate la art. 83²¹ lit. f), Banca Nationalã a României, prin hotãrâre, va suspenda sau întrerupe procedura de autorizare/aprobare; ter- menul de suspendare, respectiv de întrerupere, nu va putea depãsi 3 luni.

În cazul în care, înainte de încheierea termenului prevãzut la alin. 1, Consiliul European va decide continuarea mãsurii adoptate de Comisia Europeanã, Banca Nationalã a României, prin hotãrâre, va prelungi termenul pentru care procedura de autorizare/aprobare se suspendã sau se întrerupe, pe perioada prevãzutã în decizia Consiliului European.

Dispozitiile alin. 1 si 2 nu se aplicã în cazul cererilor de autorizare/aprobare prevãzute la art. 8321 lit. f), dacã societatea-mamã este o institutie de credit care este autorizatã sã desfãsoare activitate bancarã pe teritoriul unui stat membru sau este o filialã a unei astfel de institutii de credit.”

117. Capitolul XV “Dispozitii tranzitorii” se abrogã.

118. Articolul 87 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 87. - Toate autorizatiile emise în baza prezentei legi si cele în vigoare se evidentiazã de cãtre Banca Nationalã a României în registrul bancar, care este accesibil persoanelor interesate.”

119. Alineatul 2 al articolului 88 va avea urmãtorul cuprins:

“Separat sau în cadrul asociatiei profesionale, bãncile vor putea sã-si organizeze un corp propriu de executori, a cãrui activitate va fi strict legatã de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând bãncilor.”

120. Articolul 89 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 89. - Deschiderea procedurii de reorganizare, faliment sau a altei proceduri similare nu afecteazã contractele bilaterale de compensare a creantelor si a obligatiilor reciproce decurgând din operatiuni cu instrumente având la bazã cursul de schimb si rata dobânzii si operatiuni similare cu aur, încheiate de partea contractantã, cu privire la care au fost dispuse aceste mãsuri.”

121. Articolul 90 se abrogã.

122. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 91. - Reglementãrile emise de Banca Nationalã a României pot include:

a) regulamente, norme, circulare si alte acte cu caracter general, emise în aplicarea legii, obligatorii pentru una sau mai multe categorii de institutii de credit;

b) ordine emise în aplicarea legii sau a unei reglementãri, obligatorii pentru una sau mai multe institutii de credit.

Toate reglementãrile emise de Banca Nationalã a României în aplicarea prezentei legi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Art. II. - În tot cuprinsul Legii nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, urmãtorii termeni se vor înlocui astfel:

a) banca strãinã sau banca, persoanã juridicã strãinã se va înlocui cu institutie de credit strãinã;

b) autoritate de supraveghere bancarã se va înlocui cu autoritate competentã;

c) auditor independent se va înlocui cu auditor financiar;

d) sediu principal se va înlocui cu sediu social.

Art. III. - Urmãtoarele dispozitii ale Legii nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se vor aplica începând cu data aderãrii României la Uniunea Europeanã:

a) art. 7 alin. 2;

b) art. 10;

c) art. 162;

d) art. 461 si 462;

e) art. 521 alin. 3;

f) art. 621 alin. 3;

g) art. 67 alin. 11;

h) art. 682;

i) art. 684 alin. 4;

j) art. 703;

k) art. 828-8210 si art. 8212-8220;

l) cap. XIV2 “State membre”.

Pânã la data aderãrii, pentru sucursalele din România ale institutiilor de credit având sediul în statele membre, cerinta autorizãrii prevãzutã la art. 15 poate fi înlãturatã în conditii de reciprocitate, în baza acordurilor de cooperare încheiate de Banca Nationalã a României cu autoritãtile competente din statele membre de origine. Supravegherea acestor sucursale se va realiza în conditiile prevãzute în acordurile respective.

Art. IV. - Reglementãrile emise de Banca Nationalã a României, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se vor aplica în continuare.

Art. V. - Cererile de autorizare nesolutionate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi si care nu sunt conforme cu prevederile acesteia pot fi retrase si prezentate din nou de titularii cererilor dupã înlãturarea deficientelor.

Art. VI. - Bãncile, persoane juridice române, si sucursalele institutiilor de credit strãine care beneficiazã de autorizatie de functionare din partea Bãncii Nationale a României trebuie sã se conformeze dispozitiilor Legii nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, în termenele stabilite de Banca Nationalã a României.

Participatiile de natura investitiilor financiare pe care bãncile le detin la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi considerate ca fiind autorizate, conform prevederilor art. 49 din Legea nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. În situatia în care Banca Nationalã a României constatã cã cerintele art. 491 nu sunt îndeplinite, poate dispune bãncii limitarea sau, dupã caz, lichidarea acestor participatii, într-un termen rezonabil.

Art. VII. - Institutiile emitente de monedã electronicã, altele decât bãncile, inclusiv sucursalele din România ale unor astfel de institutii din strãinãtate, care desfãsoarã activitate în România, se considerã cã detin o autorizatie, potrivit prezentei legi.

Institutiile prevãzute la alin. 1 trebuie sã prezinte Bãncii Nationale a României, în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, documentatia necesarã care sã permitã evaluarea îndeplinirii de cãtre acestea a conditiilor prevãzute de Legea nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, si de reglementãrile Bãncii Nationale a României date în aplicarea acesteia si, dupã caz, adoptarea mãsurilor necesare, inclusiv retragerea autorizatiei.

Art. VIII. - Actionarii bãncilor care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, au dreptul de vot suspendat trebuie sã-si vândã actiunile detinute la bancã în termen de 3 luni de la aceastã datã. Dupã trecerea termenului se vor aplica dispozitiile art. 73 din Legea nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. IX. - Rezervele existente în sold, precum si diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului, inclusiv diferentele aferente disponibilitãtilor în devize din semestrul I al anului 2002, potrivit Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 189/2001, constituite de bãnci pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi si care, pânã la aceastã datã, puteau constitui sursa de majorare a capitalului social, potrivit legislatiei aplicabile, vor putea fi utilizate în continuare în acest scop pânã la epuizarea acestora.

Rezervele existente în sold la sfârsitul semestrului I al anului 2002, constituite de sucursalele din România ale institutiilor de credit strãine din diferentele din evaluarea disponibilitãtilor în valutã reprezentând capital de dotare, vor putea fi utilizate pentru majorarea capitalului de dotare pânã la epuizarea acestor rezerve.

Art. X. - Dupã data intrãrii în vigoare a prezentei legi, comitetele constituite de bãnci în baza Legii nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, vor putea functiona în continuare, conform deciziei organelor statutare ale acestora, ca organe specializate, în mãsura în care atributiile acestora nu vor fi preluate de alte comitete constituite potrivit legii si/sau reglementãrilor Bãncii Nationale a României.

Art. XI. - Societãtile comerciale care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, desfãsoarã activitãti de atragere de fonduri rambursabile de la public ori alte activitãti de natura activitãtii bancare, inclusiv activitate de atragere si/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii si acordãrii de credite într-un sistem colectiv, vor lua mãsuri pentru încetarea de îndatã a unor asemenea activitãti. În caz contrar, devin incidente dispozitiile art. 74 din Legea nr. 58/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XII. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã art. 160 alin. 3, art. 161, art. 162 alin. 1 si art. 163 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 200/2002.

Art. XIII. - Legea bancarã nr. 58/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 9 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 4 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 18 noiembrie 2003.

Nr. 485.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 17 noiembrie 2003.

Nr. 760.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001

privind evaluarea conformitãtii produselor

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 71 din 28 august 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor, adoptatã în temeiul art. 1 pct. II.8 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 30 august 2003, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. La articolul I punctul 4, dupã litera e) a alineatului (1) al articolului 4 se introduce litera e1) cu urmãtorul cuprins:

“e1) certificat de examinare de tip - documentul emis de cãtre un organism notificat, prin care se atestã cã un tip de produs supus evaluãrii prin aplicarea modulului «examinare de tip» respectã cerintele dintr-o reglementare tehnicã;”

2. La articolul I punctul 4, literele j), l), m), p), v), x) si z) ale alineatului (1) al articolului 4 vor avea urmãtorul cuprins:

“j) desemnare - procedura prin care o autoritate competentã aprobã, prin ordin al conducãtorului sãu, un laborator, un organism de certificare sau de inspectie recunoscut, dreptul de a actiona pe piatã în legãturã cu o procedurã de evaluare a conformitãtii, prevãzutã de o reglementare tehnicã;

…………………………………..

l) inspectie - examinarea proiectului unui produs, a unui produs, a unui serviciu, a unui proces sau a unei instalatii si determinarea conformitãtii lor cu conditiile specifice sau cu conditiile generale, pe baza unei aprecieri profesionale;

m) importator - orice persoanã fizicã autorizatã sau persoanã juridicã cu domiciliul, respectiv cu sediul, în România sau în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, care introduce pe piata româneascã sau pe piata Uniunii Europene un produs provenit din afara acestui spatiu;

…………………………………..

p) marcaj de conformitate - simbolul care se aplicã de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piatã si/sau de punerea în functiune, pe un produs, pe o placã de marcaj atasatã, pe ambalajul si/sau pe documentele însotitoare si care are semnificatia conformitãtii produsului cu toate cerintele esentiale prevãzute în reglementãrile tehnice aplicabile:

- CS - marcaj national de conformitate, denumit în continuare marcaj CS, conform prevederilor anexei nr. 2;

- CE - marcaj european de conformitate, denumit în continuare marcaj CE, conform prevederilor anexei nr. 3;

…………………………………..

v) producãtor - persoana fizicã autorizatã sau persoana juridicã, responsabilã pentru proiectarea si realizarea unui produs, în scopul introducerii pe piatã si/sau al punerii în functiune, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, în numele sãu; responsabilitãtile producãtorului se aplicã oricãrei persoane fizice autorizate sau persoane juridice care asambleazã, ambaleazã sau eticheteazã produse în vederea introducerii pe piatã si/sau a punerii în functiune, sub nume propriu;

…………………………………..

x) punere în functiune - actiunea ce are loc în momentul primei utilizãri a unui produs, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene;

…………………………………..

z) reprezentant autorizat al producãtorului – persoana fizicã sau juridicã cu domiciliul, respectiv cu sediul, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, împuternicitã de producãtor sã actioneze în numele acestuia;”

3. La articolul I punctul 4, dupã litera z) a alineatului (1) al articolului 4 se introduce litera z1) cu urmãtorul cuprins:

“z1) securitate - starea unui produs, proces sau serviciu în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului si/sau proprietãtii este limitat la un nivel acceptabil;”

4. La articolul I punctul 4, literele z1) si z2) ale alineatului (1) al articolului 4 se renumeroteazã si devin z2) si z3).

5. La articolul I punctul 4, alineatul (2) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Termenii «standard», «specificatie tehnicã» si «reglementare tehnicã» se definesc conform prevederilor reglementãrilor în vigoare privind mãsurile de organizare si realizare a schimbului de informatii în domeniul standardelor si reglementãrilor tehnice, precum si regulilor referitoare la serviciile societãtii informationale între România si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeanã.”

6. La articolul I punctul 6, litera b) a articolului 6 va avea urmãtorul cuprins:

“b) grupele de produse care fac obiectul reglementãrii tehnice, precum si grupele de produse exceptate de la aceasta, dacã este cazul;”

7. La articolul I punctul 7, alineatul (1) al articolului 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Se admite introducerea pe piatã sau punerea în functiune a produselor din domeniile reglementate, cu marcaj CE, aplicat cu respectarea prevederilor prezentei legi si ale reglementãrilor tehnice aplicabile.”

8. La articolul I punctul 8, articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 11. - În cazul în care nici producãtorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul, respectiv sediul, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, responsabilitatea privind detinerea documentelor ce atestã conformitatea si prezentarea acestor documente, la cerere, autoritãtilor responsabile cu supravegherea pietei revine importatorului.”

9. La articolul I punctul 16, partea introductivã a alineatului (2) al articolului 19 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Reglementarea tehnicã prevede pentru fiecare categorie de produse dintr-un domeniu reglementat una sau mai multe proceduri pentru evaluarea conformitãtii; procedura pentru evaluarea conformitãtii este formatã din unul sau o combinatie adecvatã a urmãtoarelor module:”

10. La articolul I punctul 20, articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 22. - Marcajul CE este urmat, dacã este cazul, de numãrul de identificare a organismului notificat care a evaluat conformitatea potrivit prevederilor reglementãrilor tehnice aplicabile produsului.”

11. La articolul I punctul 23, alineatele (1) si (4) ale articolului 24 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Autoritãtile competente notificã organisme desemnate conform prevederilor prezentei legi si ale reglementãrilor tehnice, de la data intrãrii în vigoare a PECA pentru domeniul reglementat în care organismele respective au fost desemnate; în situatia în care un astfel de protocol nu este încheiat, autoritãtile competente notificã organisme desemnate începând cu data aderãrii la Uniunea Europeanã.

…………………………………..

(4) De la termenele prevãzute la alin. (1) se acceptã si se recunosc rapoartele de încercãri si certificatele de evaluare a conformitãtii, emise de cãtre orice organism notificat din Uniunea Europeanã.”

12. La articolul I punctul 24, alineatul (2) al articolului 25 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Retragerea desemnãrii sau, dupã caz, a notificãrii nu afecteazã valabilitatea rapoartelor de încercãri, a certificatelor sau a altor documente care atestã conformitatea, emise de cãtre organismul în cauzã anterior acestei decizii.

Rapoartele de încercãri, certificatele sau alte documente îsi pierd valabilitatea si se retrag numai dacã se dovedeste cã aceastã mãsurã trebuie întreprinsã.”

13. La articolul I punctul 26, alineatele (1) si (3) ale articolului 29¹ vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 29¹. - (1) Se admit introducerea pe piatã si/sau punerea în functiune si a produselor cu marcaj CS, aplicat conform prevederilor prezentei legi si ale reglementãrilor tehnice aplicabile, numai pânã la data intrãrii în vigoare a PECA pentru domeniile acoperite de reglementãri tehnice aplicabile produselor respective ori pânã la data aderãrii la Uniunea Europeanã, în situatia în care un astfel de protocol nu este încheiat.

…………………………………..

(3) De la data aderãrii la Uniunea Europeanã se interzice distribuirea, contra cost sau gratuitã, a produselor din domeniile reglementate, marcate cu marcaj CS; autoritãtile competente au obligatia de a lua mãsurile necesare de retragere de pe piatã a produselor cu marcaj CS.”

…………………………………..

14. La articolul I punctul 26, alineatul (1) al articolului 29² va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 29². - (1) Marcajul CS prevãzut la art. 29¹ alin. (1) se aplicã de cãtre producãtor sau de cãtre reprezentantul sãu autorizat, persoanã fizicã ori juridicã cu domiciliul, respectiv cu sediul, în România.”

15. La articolul I punctul 26, alineatul (1) al articolului 29⁵ va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 29⁵. - (1) Ordinele prevãzute la art. 294 alin. (2) se abrogã la data intrãrii în vigoare a PECA, care include domeniul reglementat în care au fost aprobate organisme recunoscute, sau la data aderãrii la Uniunea Europeanã, în situatia în care un astfel de protocol nu a fost încheiat.”

16. La articolul I punctul 26, articolele 29⁶ si 29⁷ vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 29⁶. - Înainte de introducerea pe piatã sau punerea în functiune a produselor cu marcaj CS, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia are obligatia de a asigura realizarea cerintelor prevãzute la art. 10 alin. (2) lit. a)-d) si marcarea produselor cu respectarea prevederilor art. 21.

Art. 29⁷. - Pentru produsele cu marcaj CS, în cazul în care nici producãtorul, nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul, respectiv sediul, în România, responsabilitãtile prevãzute la art. 11 revin importatorului.”

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 13 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 503.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 25 noiembrie 2003.

Nr. 789.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind aprobarea plãtii unor contributii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - Se aprobã plata unor contributii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, în limita echivalentului în lei al sumei de 7.000 dolari S.U.A., si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã, în limita echivalentului în lei al sumei de 5.000 dolari S.U.A.

Art. 2. - Sumele necesare plãtii contributiilor prevãzute la art. 1 se suportã din bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2003.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 3 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 28 noiembrie 2003.

Nr. 510.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea plãtii unor contributii voluntare ale României la bugetul

Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea plãtii unor contributii voluntare ale României la bugetul Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru finantarea programelor de asistentã umanitarã internationalã si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 801.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 120 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 4 octombrie 2002, aprobatã prin Legea nr. 663/2002, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 1, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu urmãtorul cuprins:

“(2) Categoriile de activitãti finantate de la bugetul de stat în cadrul programelor prevãzute în anexã se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãtilor competente prevãzute la art. 2 alin. (1).”

2. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - Armonizarea activitãtilor de elaborare si aplicare unitarã a strategiei si politicilor de stimulare si promovare a exportului cu strategiile si politicile sectoriale, precum si monitorizarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat se realizeazã de cãtre Consiliul de export, structurã organizatoricã la nivel national, cu caracter public-privat, având în componentã reprezentanti ai institutiilor guvernamentale, structurilor patronale si profesionale cu atributii si activitate în domeniul exportului, care se înfiinteazã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei si Comertului.”

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 27 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 28 noiembrie 2003.

Nr. 511.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 802.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se respinge Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 156 din 7 noiembrie 2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 20 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 28 noiembrie 2003.

Nr. 512.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru respingerea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 156/2002 privind modificarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionãrii comerciantilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 noiembrie 2003.

Nr. 803.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 430

din 18 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si ale art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Monoprix” - S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 6.000/2003 al Judecãtoriei Brãila.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 6.000/2003, Judecãtoria Brãila a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile si com- pletãrile ulterioare.

Exceptia a fost ridicatã de Societatea Comercialã “Monoprix” - S.R.L. din Brãila într-o cauzã ce are ca obiect plângerea formulatã împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor încheiat de comisarii Gãrzii Financiare - Sectia Brãila.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul exceptiei sustine cã dispozitiile legale criticate, atât cele referitoare la comercializarea unor produse pe baza autorizatiei, cât si cele privind sanctiunile instituite de legiuitor, sunt în contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a) care consacrã principiul libertãtii comertului. În acest sens, autorul exceptiei considerã cã, “dacã regimul de autorizare se justificã la nivelul agentilor economici care produc alcool, produse de tutun si cafea, nu aceeasi solutie se poate aplica si poate fi acceptatã pentru activitatea de comercializare în care agentii economici plãtesc taxe si impozite pentru activitatea desfãsuratã în acest domeniu.” De aceea, restrictionarea si conditionarea obtinerii unei astfel de autorizatii contravin si dispozitiilor Codului comercial român.

Instanta de judecatã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate nu poate fi primitã, întrucât “obligativitatea obtinerii unei autorizatii de comercializare de cãtre comerciantul care, în sistem de alimentatie publicã, comercializeazã produse impuse autorizãrii nu constituie o îngrãdire a dreptului de a desfãsura aceastã activitate economicã, o încãlcare a principiului libertãtii comertului consacrat de Constitutie”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate invocatã este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în concordantã cu prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Invocând jurisprudenta Curtii cu privire la libertatea comertului, Guvernul aratã cã “statul are obligatia sã actioneze pentru apãrarea intereselor generale ale societãtii, iar agentii economici trebuie sã se integreze cadrului constitutional, în concordantã cu interesul public la care statul este obligat sã vegheze”. În acest context, considerã cã mãsura instituitã prin dispozitiile legale criticate este în deplin acord cu obligatia statului de a asigura “protejarea intereselor nationale în activitatea economicã, financiarã si valutarã”, prevãzutã la art. 134 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentalã.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

axaminând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei republicate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si cele ale art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521 din 17 iulie 2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Mentionãm cã prevederile cuprinse în art. 32 lit. a) si în art. 33 alin. (1) lit. f) si g) din Legea nr. 521/2002 au fost modificate si completate prin Legea nr. 232 din 31 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscalã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003.

Dispozitiile legale criticate privesc reglementarea regimului de autorizare a agentilor economici care comercializeazã produse de alimentatie publicã, stabilind autoritãtile care emit autorizatii, documentele necesare autorizãrii si faptele care constituie contraventii.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine cã aceste dispozitii de lege contravin art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutia republicatã, care are urmãtorul continut:

“Statul trebuie sã asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;”.

Examinând exceptia, Curtea constatã cã dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 521/2002 au mai fost supuse controlului de constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 224 din 10 septembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 15 octombrie 2002, si prin Decizia nr. 284 din 29 octombrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 decembrie 2002, Curtea Constitutionalã a statuat cã acestea sunt constitutionale în raport cu prevederile art. 41 alin. (1), (7) si (8) din Legea fundamentalã. Curtea a retinut cã aceste dispozitii legale constituie o aplicare legalã a normelor constitutionale invocate, care prevãd cã bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate în conditiile legii. Legiuitorul poate sã instituie sanctiuni pentru ipoteza în care desfãsurarea activitãtii de comercializare a unor produse contravine legii.

Motivarea cuprinsã în considerentele acestor decizii, precum si solutia promovatã de Curte îsi pãstreazã valabilitatea si în prezenta cauzã.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în cauza de fatã, Curtea retine cã este dreptul legiuitorului sã stabileascã atât regimul produselor supuse impozitelor indirecte (taxa pe valoarea adãugatã si accize), cât si cadrul legal de valorificare a bãuturilor alcoolice, în asa fel încât sã stãvileascã activitãtile ilicite cu aceste produse. Instituirea de norme de conduitã implicã si instituirea de sanctiuni, în spetã sanctiuni contraventionale constând inclusiv în confiscarea cantitãtilor de bãuturi alcoolice care fac obiectul contraventiei sau confiscarea contravalorii acestora, atunci când bãuturile au fost vândute cu încãlcarea regimului legal. Prin aceste reglementãri însã nu se înfrâng prevederile constitutionale ale art. 135 alin. (2) lit. a), care consfintesc libertatea comertului, întrucât statul are atât dreptul, cât si îndatorirea de a interveni în activitãtile economice si de a crea cadrul juridic corespunzãtor, politica legislativã fiind una dintre pârghiile specifice de interventie a statului în economie. Or, lipsa unui control din partea statului în comercializarea bãuturilor alcoolice ar echivala cu lipsa de protectie a intereselor nationale în activitatea economicã, ceea ce contravine prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, republicatã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutia republicatã, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2), art. 32, 33 si ale art. 52 alin. (1) lit. e) si u) din Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Monoprix”- S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 6.000/2003 al Judecãtoriei Brãila.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 18 noiembrie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind acceptarea unui legat cu sarcini în favoarea statului român

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicatã, al art. 7 lit. d) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se acceptã legatul cu sarcini constituit de doamna Evantia Economu Oniga în favoarea statului român, constând într-un bun imobil, situat în Brasilia, Rua Barata Ribeiro nr. 639, apartamentul 901, cu terenul aferent.

Art. 2. - (1) Se aprobã darea în administrarea Ministerului Afacerilor Externe a imobilului, proprietate publicã a statului, prevãzut la art. 1.

(2) Se autorizeazã Ministerul Afacerilor Externe sã plãteascã din prevederile bugetare aprobate, domnului Teodoro Oniga, pe bazã de documente justificative, cheltuielile determinate de conservarea si întretinerea bunului imobil prevãzut la art. 1, începând cu data de 10 iulie 2000.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 13 noiembrie 2003.

Nr. 1.334.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.108/2003 privind autorizarea Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului de a achizitiona tehnicã de calcul si servicii prin intermediul unei finantãri tip leasing financiar

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Articolul 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.108/2003 privind autorizarea Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului de a achizitiona tehnicã de calcul si servicii prin intermediul unei finantãri tip leasing financiar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 29 septembrie 2003, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - Se autorizeazã Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului sã suplimenteze finantarea proiectului în curs cu valoarea de 20 milioane dolari S.U.A., exclusiv taxele si impozitele aferente, pentru o duratã de 3 ani, în vederea achizitionãrii în mod aditional de tehnicã de calcul si servicii.”

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul educatiei, cercetãrii si tineretului,

Alexandru Athanasiu

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 18 noiembrie 2003.

Nr. 1.352.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei pãrti din constructia aflatã

în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicatã, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcãtuiesc domeniul public al statului si al unitãtilor administrativ-teritoriale, aprobatã prin Legea nr. 246/2001,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unei pãrti din constructia aflatã în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, amplasatã în incinta imobilului situat în municipiul Bucuresti, Sos. Alexandriei nr. 158, sectorul 5, identificatã potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si a demolãrii partiale a constructiei mentionate la art. 1.

Art. 3. - Dupã scoaterea din functiune si demolarea constructiei prevãzute la art. 1, Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzãtor datele din evidenta cantitativ-valoricã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publicã,

Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 18 noiembrie 2003.

Nr. 1.356.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a pãrtii din constructia care se aflã în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor si trece din domeniul public în domeniul privat al statului

Locul unde este situatã constructia	Persoana juridicã care administreazã constructia	Caracteristicile tehnice ale constructiei care trece în domeniul privat al statului	Numãrul din inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al statului
Municipiul Bucuresti, Sos. Alexandriei nr. 158, sectorul 5	Ministerul Administratiei si Internelor	Pavilion depozit nr. 13 (M2) - partial Suprafata construitã = 221,54 m2; Suprafata desfãsuratã = 221,54 m2 anul constructiei 1980 Valoarea contabilã = 499.675.000 lei	62.669