MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 882         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 11 decembrie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.391. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 664/2002 privind activitatea Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (A.D.I.R.I.) si recunoasterea sa ca fiind de utilitate publică

 

1.392. - Hotărâre privind darea în folosintă gratuită a unui imobil, proprietate publică a statului, aflat în  administrarea Agentiei Nationale pentru Sport

 

1.393. - Hotărâre privind gestionarea aspectelor logistice de dotare, amenajare si functionare a sediului Secretariatului Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate

 

1.401. - Hotărâre pentru propunerea Monseniorului Cornel Damian în functia de Episcop Auxiliar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

29. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasă tensiune

 

268. - Ordin al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 024-03 “Manometre cu element elastic”

 

805. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea unui sistem de tarife în sectorul nutritiei animale

 

919. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.067/2003 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe căile ferate române, astfel cum a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 210/2003

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 664/2002 privind activitatea Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (A.D.I.R.I.) si recunoasterea sa ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 664/2002 privind activitatea Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (A.D.I.R.I.) si recunoasterea sa ca fiind de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 8 iulie 2002, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) În cadrul A.D.I.R.I. vor functiona 4 sectii de specialitate:

a) drept international public;

b) relatii internationale;

c) istoria relatiilor diplomatice românesti;

d) integrare europeană.”

2. Anexa “Structura personalului Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (A.D.I.R.I.)” se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 1.391.

 

ANEXĂ

STRUCTURA

personalului Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (A.D.I.R.I.)

 

Nr. crt.

Denumirea postului

Felul postului

Total posturi retribuite

Total posturi neretribuite

1.

Presedintele A.D.I.R.I.

Post neretribuit

8

17

2.

Vicepresedinte A.D.I.R.I.

Post neretribuit

 

 

3.

Vicepresedinte A.D.I.R.I.

Post neretribuit

 

 

4.

Vicepresedinte A.D.I.R.I.

Post neretribuit

 

 

5.

Vicepresedinte A.D.I.R.I.

Post neretribuit

 

 

6.

Vicepresedinte A.D.I.R.I.

Post neretribuit

 

 

7.

Secretar executiv al A.D.I.R.I.

Post retribuit

 

 

8.

Director stiintific

Post retribuit

 

 

9.

Redactor-sef al Revistei de drept

Post retribuit international public

 

 

10.

Redactor-sef al Revistei române

Post retribuit de studii internationale

 

 

11.

Redactor-sef adjunct al Revistei

Post retribuit de drept international

 

 

12.

Redactor-sef adjunct al Revistei române

Post retribuit de studii internationale

 

 

13.

Presedintele ramurii românesti a I.L.A.

Post neretribuit

 

 

14.

Presedintele Sectiei de istoria relatiilor diplomatice românesti

Post neretribuit

 

 

15.

Presedintele Sectiei de relatii internationale

Post neretribuit

 

 

16.

Presedintele Sectiei de integrare europeană

Post neretribuit

 

 

17.

Director de proiecte

Post retribuit

 

 

18.

Cenzor

Post neretribuit

 

 

19.

Cenzor

Post neretribuit

 

 

20.

Cenzor

Post neretribuit

 

 

21.

Secretar stiintific pentru ramura românească a I.L.A.

Post neretribuit

 

 

22.

Secretar stiintific al Sectiei de istoria relatiilor diplomatice românesti

Post neretribuit

 

 

23.

Secretar stiintific al Sectiei de relatii internationale

Post neretribuit

 

 

24.

Secretar stiintific al Sectiei de integrare europeană

Post neretribuit

 

 

25.

Secretară A.D.I.R.I.

Post retribuit

 

 

 

Serviciile de asigurare a expertizei contabile se realizează pe bază de conventie de prestări de servicii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în folosintă gratuită a unui imobil, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Agentiei Nationale pentru Sport

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, al art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, al art. 80 alin. (14) si al art. 94 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă darea în folosintă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, Federatiei Române de Tenis, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică, a unui imobil situat în municipiul Bucuresti, Calea Plevnei nr. 65, sectorul 1, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea reamenajării bazei sportive “Tenis Club” Bucuresti.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Dreptul de folosintă al Federatiei Române de Tenis asupra imobilului prevăzut la art. 1 încetează în situatia în care Agentia Natională pentru Sport constată că bunul nu este folosit în conformitate cu destinatia lui.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Constantin Diaconu

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Eugen Bejinariu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 1.392.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului proprietate publică a statului, aflat în administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, care se dă în folosintă gratuită Federatiei Române de Tenis

 

Nr. crt.

Nr.

M.F.P.

Cod

clasificare

Adresa imobilului

care se transmite

Persoana juridică

de la care se transmite imobilul

Persoana juridică

la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

1.

40182

8.29.06

Municipiul Bucuresti,

Calea Plevnei nr. 65,

sectorul 1

 

Statul român, din

administrarea Agentiei

Nationale pentru Sport

Statul român, în folosinta

gratuită a Federatiei

Române de Tenis C.I.S.

nr. B/C/00027/2002

Baza Sportivă “Tenis Club” Bucuresti

Suprafata totală

a terenului = 16.650 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind gestionarea aspectelor logistice de dotare, amenajare si functionare a sediului Secretariatului Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate

 

Având în vedere prevederile art. 28 din Acordul de Sediu dintre Guvernul României si Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est cu privire la Secretariatul Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate - SPOC, semnat la Bucuresti la 16 iulie 2003, precum si în conformitate cu Memorandumul CIX/480 din 2003 al Ministerului Afacerilor Externe privind aprobarea negocierii Acordului de Sediu si clarificarea angajamentelor institutionale de coordonare a problematicii SPOC în cadrul structurii guvernamenetale, în temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Pe perioada de aplicare provizorie a Acordului de Sediu, semnat între Guvernul României si Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est cu privire la Secretariatul Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate - SPOC, se desemnează Ministerul Justitiei ca institutie responsabilă cu gestionarea aspectelor logistice de dotare, amenajare si functionare a sediului Secretariatului Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate - SPOC.

Art. 2. - Ministerul Justitiei urmează să suporte din bugetul propriu cheltuielile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea asigurării functionării corespunzătoare a sediului Secretariatului Executiv al Initiativei Pactului de Stabilitate de luptă împotriva Criminalitătii Organizate - SPOC, aflat în Palatul Parlamentului, etajul 7, camerele 7.032 si 7.033.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 1.393.

 

ANEXĂcopyrightdsc.net

 

DEVIZ ESTIMATIV DE CHELTUIELI

necesare în vederea asigurării functionării corespunzătoare a Secretariatului Executiv SPOC, cu sediul în Palatul Parlamentului, etajul 7, camerele 7.032 si 7.033

 

1. Zugrăvirea peretilor; renovarea si modernizarea dulapurilor si rafturilor existente, în mod adecvat ambientului, respectiv pentru a se potrivi cu celelalte piese de mobilier existente în birouri = 97.000 mii lei

Total cheltuieli pct. 1 = 97.000 mii lei

2. Dotarea cu următoarele piese de mobilier:

a) Obiecte de inventar:

- birou - 3 bucăti = 8.500 mii lei

- casetieră - 3 bucăti = 17.900 mii lei

- masă de calculator - 3 bucăti = 9.500 mii lei

- dulap cu două usi - 3 bucăti = 17.900 mii lei

- măsută pentru cafea - 2 bucăti = 3.400 mii lei

- scaun ergonomic - 3 bucăti = 15.400 mii lei

- scaune pentru vizitatori - 8 bucăti = 5.500 mii lei

- sistem audio - o bucată = 7.500 mii lei

Total cheltuieli pct. 2 lit. a) = 85.600 mii lei

b) Mijloace fixe

- masă pentru sedinte, de 8 locuri - o bucată = 12.500 mii lei

- canapea cu două fotolii - două seturi = 125.000 mii lei

- aparat de climatizare - două bucăti = 30.000 mii lei

- jaluzele verticale - două bucăti = 50.000 mii lei

- mochetă - 60 m2 = 21.000 mii lei (350.000 lei/m2)

Total cheltuieli pct. 2 lit. b) = 238.500 mii lei

Total cheltuieli pct. 2 = 324.100 mii lei

3. Alte cheltuieli:

- utilizarea spatiilor de parcare;

- reparatii curente;

- utilităti (căldură, electricitate si apă) furnizate până la intrarea în vigoare a Acordului de sediu.

Total cheltuieli pct. 3 = 30.000 mii lei/lună, cu aplicarea indexărilor legale aferente

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru propunerea Monseniorului Cornel Damian în functia de Episcop Auxiliar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (1) din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se propune Presedintelui României recunoasterea prin decret, în functia de Episcop Auxiliar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, a Monseniorului Cornel Damian.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul culturii si cultelor,

Laurentiu Tănase,

secretar de stat

 

Bucuresti, 4 decembrie 2003.

Nr. 1.401.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasă tensiune

 

În temeiul art. 9 alin. (2), (6) si (7), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a), c) si i) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, precum si al art. 33 alin. (1) din Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2003,

având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul acces la retea si autorizare, în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 28 noiembrie 2003,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasă tensiune, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentul preturi, tarife si analiză economică si Departamentul de acces la retea si autorizare din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin de către entitătile implicate.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Ion Lungu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2003.

Nr. 29.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de stabilire a tarifelor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de distributie de medie si joasă tensiune

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie prevede modul de stabilire a tarifelor pe care utilizatorii trebuie să le achite operatorului de retea pentru racordarea la retelele electrice de distributie de medie si/sau joasă tensiune.

Art. 2. - Prezenta metodologie se aplică de către operatorii de distributie la elaborarea propunerilor de tarife pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de medie si/sau joasă tensiune, în vederea aprobării lor de către autoritatea competentă.

Art. 3. - Termenii si expresiile utilizati în text se definesc potrivit anexei la prezenta metodologie.

Art. 4. - (1) În conformitate cu principiile de calcul stabilite prin anexa nr. 2 la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2003, tariful de racordare la retelele electrice de medie si/sau joasă tensiune, T, însumează trei componente: A, B si C, respectiv T = A+B+C, unde:

A (= ai x S) reprezintă componenta corespunzătoare capacitătii rezervate utilizatorului în reteaua din amonte de punctul de racordare; mărimea acesteia se determină ca produs al puterii aprobate, “S”, exprimată în kVA, si un tarif specific “ai”, în lei/kVA, stabilit pe bază de costuri medii;

B reprezintă componenta corespunzătoare instalatiei de racordare; mărimea acesteia se determină în functie de tipul retelei, lungimea racordului/bransamentului si puterea aprobată, pe baza unor indici specifici “bi”, reprezentând costuri medii pe unitatea de măsură (km, kW, buc. etc.);

C reprezintă componenta corespunzătoare receptiei lucrărilor si punerii sub tensiune a instalatiei de utilizare, stabilită pe bază de tarife.

(2) Tarifele si indicii specifici prevăzuti la alin. (1) se stabilesc conform prezentei metodologii, se propun de către operatorii de distributie, se aprobă de către autoritatea competentă si se revăd anual.

 

CAPITOLUL II

Stabilirea componentei “A” a tarifului de racordare corespunzătoare capacitătii rezervate în retea

 

SECTIUNEA 1

Principii de stabilire a componentei “A” a tarifului de racordare corespunzătoare capacitătii rezervate în retea

 

Art. 5. - Stabilirea tarifelor se face cu aplicarea următoarelor principii:

a) se stabilesc tarife specifice “ai”, exprimate în lei/kVA, pentru rezervare de capacităti pe categorii de instalatii componente ale unei retele de distributie, respectiv: linii de joasă tensiune, posturi de transformare aeriene, posturi de transformare în cabină, linii de medie tensiune;

b) pentru fiecare categorie de instalatii se stabileste un element de calcul, considerat reprezentativ pentru categoria respectivă;

c) tarifele specifice se stabilesc ca o cotă-parte a costului specific al capacitătii elementelor de calcul aferente fiecărei categorii de instalatii;

d) costurile aferente elementelor de calcul se determină pe bază de deviz general;

e) componenta “A” a tarifului de racordare corespunzătoare capacitătii rezervate în retea se stabileste prin înmultirea puterii aprobate cu tariful specific pentru rezervare de capacitate în elementul de retea la care se face racordarea;

f) suportabilitatea tarifelor de racordare pentru utilizatorii care solicită puteri mai mici de 25 kVA.

 

SECTIUNEA a 2-a

Calculul tarifului specific “ai” pentru rezervare de capacitate în linii de joasă tensiune

 

Art. 6. - Ca elemente de calcul se consideră o linie aeriană trifazată, în lungime de 0,5 km, realizată cu conductoare TYIR 50+3x70+2x16, si o linie subterană trifazată, în lungime de 0,5 km, realizată cu cablu de tip ACYABY 3x150+70.

Art. 7. - Capacitătile elementelor de calcul se consideră egale cu sarcinile maxime anuale corespunzătoare unei dimensionări a liniilor pe baza criteriului sectiunii economice, respectiv 39 kVA pentru linia aeriană si 84 kVA pentru linia subterană.

Art. 8. - Tariful pentru rezervare de capacitate în linii de joasă tensiune, în lei/kVA, se determină ca medie a raporturilor dintre costurile elementelor de calcul si capacitătile acestora, respectiv:

 

ajt = 1/2 αj + ( I AJT /C AJT + I SJT/C SJT) = α jt (I AJT/78 + I SJT/168), [lei/kVA]

 

ajt  - tariful specific pentru rezervare de capacitate în linii de joasă tensiune;

α jt - coeficient subunitar stabilit de autoritatea competentă în functie de structura cheltuielilor operatorului de distributie care se regăsesc în tariful de distributie si care tine cont si de factorul de simultaneitate care arată contributia unui utilizator la încărcarea elementului de retea;

IAJT - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea liniei aeriene de joasă tensiune (element de calcul);

ISJT - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea liniei subterane de joasă tensiune (element de calcul);

CAJT - capacitatea liniei aeriene de joasă tensiune (element de calcul); [kVA]

CSJT - capacitatea liniei subterane de joasă tensiune (element de calcul). [kVA]

 

SECTIUNEA a 3-a

Calculul tarifului specific “ai” pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare medie/joasă tensiune

 

Art. 9. - Se stabilesc tarife distincte pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare aeriene, respectiv pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare în cabină.

Art. 10. - Pentru posturile de transformare aeriene se consideră ca element de calcul un post de transformare aerian echipat cu un transformator de 160 kVA.

Art. 11. - Pentru posturile de transformare în cabină se consideră ca element de calcul un post de transformare în cabină echipat cu un transformator de 400 kVA.

Art. 12. - Capacitatea postului de transformare aerian (element de calcul) se consideră egală cu 135 kVA si

capacitatea postului de transformare în cabină (element de calcul) se consideră egală cu 333 kVA, mărimi egale cu limitele superioare ale domeniilor economice de încărcări maxime anuale.

Art. 13. - Tariful pentru rezervare de capacitate în postul de transformare aerian/în cabină, în lei/kVA, se determină ca raport între costul exprimat în lei si capacitatea acestuia, în kVA, adică:

 

aPTA = α PT IPTA/CPTA = α PT IPTA/135, [lei/kVA]

aPTC = α PT IPTA/CPTA = α PT IPTC/333, [lei/kVA]

 

unde:

aPTA - tariful pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare aeriene;

aPTC - tariful pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare în cabină;

α PT - coeficient subunitar stabilit de autoritatea competentă în functie de structura cheltuielilor operatorului de retea care se regăsesc în tariful de distributie si care tine cont si de factorul de simultaneitate care arată contributia unui utilizator la încărcarea elementului de retea;

IPTA - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea postului de transformare aerian (element de calcul);

IPTC - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea postului de transformare în cabină (element de calcul);

CPTA - capacitatea postului de transformare aerian (element de calcul); [kVA]

CPTC - capacitatea postului de transformare în cabină (element de calcul). [kVA]

 

SECTIUNEA a 4-a

Calculul tarifului specific “ai” pentru rezervare de capacitate în linii de medie tensiune

 

Art. 14. - Ca elemente de calcul se consideră o linie electrică trifazată aeriană de 20 kV, în lungime de 1 km, realizată cu conductoare neizolate de OL-AL 50 mm2, si o linie electrică subterană, în lungime de 1 km, realizată cu cablu având conductoare din aluminiu si izolatie din polietilenă, cu sectiunea de 150 mm2.

Art. 15. - Capacitătile elementelor de calcul se consideră egale cu sarcinile maxime anuale corespunzătoare unei dimensionări a liniilor pe baza criteriului sectiunii economice, respectiv 1.900 kVA pentru linia aeriană si 5.400 kVA pentru linia subterană.

Art. 16. - Tariful pentru rezervare de capacitate în linii de medie tensiune, în lei/kVA, se determină ca medie a raporturilor dintre costurile elementelor de calcul si capacitătile acestora, respectiv:

 

a mt = 1/2 a mt (I AMT/C AMT + I SMT/C SMT) = α MT (I AMT/3800 + I SMT/10.800), [lei/kVA]

 

unde:

a MT - tariful pentru rezervare de capacitate în linii de medie tensiune;

α MT - coeficient subunitar stabilit de autoritatea competentă în functie de structura cheltuielilor operatorului de retea care se regăsesc în tariful de distributie si care tine cont si de factorul de simultaneitate care arată contributia unui utilizator la încărcarea elementului de retea;

IAMT - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea liniei electrice aeriene de medie tensiune (element de calcul);

ISMT - costurile de investitii, în lei, pentru realizarea liniei electrice subterane de medie tensiune (element de calcul);

CAMT - capacitatea liniei electrice aeriene de medie tensiune (element de calcul); [kVA]

CSMT - capacitatea liniei electrice subterane de medie tensiune (element de calcul). [kVA]

 

SECTIUNEA a 5-a

Calculul tarifului specific “ai” pentru rezervare de capacitate în reteaua de distributie în functie de punctul de racordare

 

Art. 17. - Tariful specific “a1” pentru rezervare de capacitate în reteaua de distributie, în cazul în care punctul de racordare este la medie tensiune, în ax, pe derivatie sau pe bara unui post de transformare, este:

a1 = aMT, [lei/kVA]

unde: aMT - tariful pentru rezervare de capacitate în linii de medie tensiune.

Art. 18. - Tariful specific “a2” pentru rezervare de capacitate în reteaua de distributie, în cazul în care punctul de racordare este la joasă tensiune, pe bara unui post de transformare, este:

a2A = aPTA, [lei/kVA]

respectiv a2C = aPTC, [lei/kVA]

unde:

aPTA - tariful pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare aeriene;

aPTC - tariful pentru rezervare de capacitate în posturi de transformare în cabină.

Art. 19. - Tariful specific “a3” pentru rezervare de capacitate în reteaua de distributie, în cazul în care punctul de racordare este la joasă tensiune, în reteaua de joasă tensiune, este:

a3 = ajt, [lei/kVA]

unde: ajt - tariful pentru rezervare de capacitate în linii de joasă tensiune.

Art. 20. - (1) Pentru un utilizator care plăteste compensatie unui prim utilizator, punctul de racordare în vederea stabilirii tarifului specific “ai” pentru rezervare de capacitate în reteaua de distributie se consideră punctul de racordare al primului utilizator.

(2) Dacă puterea aprobată utilizatorului este mai mare decât puterea pentru care se achită compensatie, ca un caz particular al aplicării art. 5 lit. e), componenta “A” a tarifului de racordare se stabileste ca sumă a două produse, respectiv:

a) puterea pentru care se plăteste compensatie înmultită cu tariful specific stabilit conform alin. (1);

b) diferenta dintre puterea aprobată si puterea pentru care se plăteste compensatie, înmultită cu tariful specific corespunzător punctului de racordare al utilizatorului la instalatia de racordare realizată pentru primul utilizator.

 

CAPITOLUL III

Stabilirea componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării instalatiei de racordare

 

SECTIUNEA 1

Principii de stabilire a indicilor specifici “bi” pentru componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării instalatiei de racordare

 

Art. 21. - Stabilirea indicilor specifici “bi” se face cu aplicarea următoarelor principii:

a) se stabilesc indici specifici pentru realizarea de capacităti pe categorii de elemente de retea, componente posibile ale unei instalatii de racordare: bransament monofazat, bransament trifazat, racord din linie de medie tensiune si post de transformare, în functie de tipul acestora: aeriene, subterane, în cabină etc.;

b) indicii specifici pentru bransamente trifazate se stabilesc pentru game de puteri aprobate utilizatorilor, corelate cu domeniile de sarcini maxime anuale corespunzătoare sectiunilor nominale ale bransamentelor, dimensionate pe baza criteriului sectiunii economice;

c) indicii specifici pentru posturile de transformare medie/joasă tensiune, echipate cu o unitate si alimentate radial, se stabilesc pentru game de puteri aprobate utilizatorilor, corelate cu domeniile de sarcini maxime anuale corespunzătoare puterilor nominale ale transformatoarelor cu care se echipează posturile de transformare, stabilite pe baza criteriului încărcării economice;

d) indicii specifici pentru racordurile din liniile de medie tensiune se stabilesc în lei/km pentru game de puteri aprobate utilizatorilor, corelate cu domeniile de sarcini maxime anuale corespunzătoare sectiunilor nominale ale racordurilor, dimensionate pe baza criteriului sectiunii economice;

e) indicii specifici se stabilesc ca un cost mediu specific al elementului de retea aferent unei instalatii de racordare;

f) costurile aferente elementelor de retea se determină pe bază de deviz general.

 

SECTIUNEA a 2-a

Calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament monofazat radial

 

Art. 22. - (1) Se consideră bransament standard bransamentul aerian având o singură deschidere, fără stâlp intermediar, respectiv bransamentul subteran cu lungime maximă de 20 m.

(2) Indicele specific, respectiv componenta tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament monofazat standard, exprimat în lei/buc., se stabileste conform prevederilor art. 21 lit. e) si f).

Art. 23. - Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament monofazat aerian, diferit de cel standard, exprimat în lei, se stabileste cu relatia:

B = bbmas + am n, [lei]

în care:

bbmas - indicele specific, respectiv componenta tarifului de racordare aferentă realizării unui bransament monofazat aerian standard; [lei]

am - indice specific pentru o deschidere suplimentară, reprezentând cresterea medie a costului unui bransament monofazat aerian, determinată de montarea unui stâlp intermediar suplimentar; [lei/deschidere]

n - numărul total de stâlpi intermediari.

Art. 24. - Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament monofazat subteran, diferit de cel standard, exprimat în lei, se stabileste cu relatia:

B = bbmss + sm (1-20), [lei]

în care:

bbmss - indicele specific, respectiv componenta tarifului de racordare aferentă realizării unui bransament

monofazat subteran standard; [lei]

sm - indice specific pentru cresterea lungimii bransamentului cu 1 m, respectiv cresterea medie a costului unui bransament monofazat subteran, determinată de cresterea lungimii acestuia cu 1 m; [lei/m]

l - lungimea totală a bransamentului pe un traseu minim realizabil tehnic si administrativ. [m]

 

SECTIUNEA a 3-a

Calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament trifazat radial

 

Art. 25. - (1) Se consideră bransament standard, pentru fiecare gamă de puteri definite conform art. 21 lit. b), bransamentul aerian având o singură deschidere, fără stâlp intermediar, respectiv bransamentul subteran cu lungimea maximă de 20 m.

(2) Indicele specific “bi”, respectiv componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament trifazat standard, exprimat în lei/buc., se stabileste conform prevederilor art. 21 lit. e) si f).

Art. 26. - Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament trifazat aerian, diferit de cel standard, exprimat în lei, se stabileste cu relatia:

B = bbtas + at n, [lei]

în care:

bbtas - indicele specific, respectiv componenta “B” a tarifului de racordare aferentă realizării unui bransament trifazat aerian standard; [lei]

at - indice specific pentru o deschidere suplimentară, reprezentând cresterea medie a costului unui bransament trifazat aerian, determinată de montarea unui stâlp intermediar suplimentar [lei/deschidere]

n - numărul total de stâlpi intermediari. Art. 27. - Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui bransament trifazat subteran, diferit de cel standard, exprimat în lei, se stabileste cu relatia:

B = bbtss + st (1-20), [lei]

în care:

bbtss - indicele specific, respectiv componenta tarifului de racordare aferentă realizării unui bransament trifazat subteran standard; [lei]

st - indice specific pentru cresterea bransamentului cu 1 m, respectiv cresterea medie a costului unui bransament trifazat subteran, determinată de cresterea lungimii acestuia cu 1 m; [lei/m]

l - lungimea totală a bransamentului pe un traseu minim realizabil tehnic si administrativ. [m]

 

SECTIUNEA a 4-a

Calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui racord radial dintr-o linie de medie tensiune

 

Art. 28. - (1) Indicele specific “bi” pentru calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui racord radial dintr-o linie de medie tensiune, exprimat în lei/km, se stabileste conform prevederilor art. 21 lit. e) si f).

(2) Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui racord dintr-o linie de medie tensiune, exprimat în lei, se stabileste cu relatia:

B = bra x 1, [lei]

respectiv

B = brs x 1, [lei]

în care:

bra - indicele specific pentru calculul componentei tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui racord dintr-o linie de medie tensiune aeriană; [lei/km]

brs - indicele specific pentru calculul componentei tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui racord dintr-o linie de medie tensiune subterană; [lei/km]

l - lungimea racordului pe un traseu minim realizabil tehnic si administrativ. [km]

 

SECTIUNEA a 5-a

Calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui post de transformare medie/joasă tensiune alimentat radial si echipat cu un singur transformator

 

Art. 29. - Indicele specific “bi” pentru calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unui post de transformare alimentat radial si echipat cu o singură unitate medie/joasă tensiune, exprimat în lei/buc., se stabileste conform prevederilor art. 21 lit. e) si f).

 

SECTIUNEA a 6-a

Calculul componentei “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unei instalatii de racordare complexe

 

Art. 30. - (1) Prin instalatie de racordare simplă se întelege instalatia care contine, după caz, unul dintre elementele de retea prezentate la sectiunile 2, 3, 4 si 5.

(2) Prin instalatie de racordare complexă se întelege instalatia care, pentru racordarea unui loc de consum, la cererea utilizatorului, contine, după caz:

a) două sau mai multe legături cu reteaua de distributie - bransamente sau racorduri;

b) post de transformare medie/joasă tensiune echipat cu două sau mai multe transformatoare, indiferent de numărul de legături cu reteaua de distributie;

c) post de transformare medie/medie tensiune, indiferent de numărul de legături cu reteaua de distributie sau de transformatoare cu care este echipat;

d) alte tipuri de instalatii care nu se încadrează în categoria celor de la alin. (1).

(3) Componenta “B” a tarifului de racordare corespunzătoare realizării unei instalatii de racordare complexe se stabileste pe bază de deviz general.

 

CAPITOLUL IV

Stabilirea componentei “C” a tarifului de racordare corespunzătoare receptiei lucrărilor si punerii sub tensiune a instalatiei de utilizare

 

Art. 31. - (1) Componenta “C” a tarifului de racordare corespunzătoare receptiei lucrărilor si punerii sub tensiune a instalatiei de utilizare reprezintă cheltuiala medie, în lei/instalatie, efectuată de operatorul de distributie pentru realizarea acestor operatiuni.

(2) Valoarea cheltuielilor pentru receptia lucrărilor si punerea sub tensiune a instalatiei de utilizare se stabileste pe bază de deviz general pentru un caz mediu, considerat reprezentativ pentru operatiunea si tipul respectiv de instalatie.

 

CAPITOLUL V

Prevederi tranzitorii si finale

 

Art. 32. - (1) În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii operatorii de distributie vor fundamenta si prezenta spre aprobare autoritătii competente propuneri pentru tarifele de racordare la retelele electrice de medie si joasă tensiune.

(2) Instructiunile proprii ale operatorilor de distributie pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de distributie, în vigoare, se aplică în continuare până la aprobarea tarifelor conform alin. (1).

 

CAPITOLUL VI

Documente de referintă

 

Art. 33. - Aplicarea dispozitiilor prezentei metodologii se face prin coroborarea acestora cu următoarele acte normative:

a) Legea energiei electrice nr. 318/2003;

b) Hotărârea Guvernului nr. 867/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public;

c) Codul tehnic al retelelor electrice de distributie, aprobat prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 101/2000;

d) NTE 401/03/00 - Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor în instalatii electrice de distributie 1-110 kV, aprobată prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 269/2003;

e) Metodologie de stabilire a compensatiilor bănesti între utilizatorii racordati în etape diferite, prin instalatie comună, la relete electrice de distributie, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 28/2003.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

DEFINITII

 

Amonte, aval Notiuni asociate sensului de parcurgere a instalatiilor dinspre instalatiile operatorului de retea spre instalatiile utilizatorului

Autoritate competentă Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

Aviz tehnic de racordare Aviz scris valabil numai pentru un anumit amplasament, care se emite de către operatorul (ATR) de retea, la cererea unui utilizator, asupra posibilitătilor si conditiilor de racordare la reteaua

electrică, pentru satisfacerea cerintelor utilizatorului precizate la solicitarea avizului

Bransament Instalatie de racordare la joasă tensiune

Capacitate (de distributie) a retelelor electrice  Încărcarea maximă (A/kVA) în conditii de dimensionare si functionare date, cu satisfacerea parametrilor de calitate ai energiei electrice în punctele de delimitare

Compensatie (bănească) Sumă de bani pe care un utilizator o plăteste primului utilizator în cazul în care beneficiază de instalatia de racordare realizată pentru acesta din urmă

Consumator (de energie electrică)  Persoană fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu si, eventual, pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale

Distributie Transmiterea energiei electrice prin retele de distributie de la retelele de transport sau de la producători către instalatiile consumatorilor

Instalatie de racordare Instalatie electrică realizată între punctul de racordare la reteaua electrică si punctul de delimitare dintre operatorul de retea si utilizator

Instalatie de utilizare Instalatie electrică a utilizatorului, în aval de punctul de delimitare

Loc de consum Incinta sau zona în care sunt amplasate instalatiile de utilizare ale unui consumator, inclusiv ale subconsumatorilor săi, unde se consumă energie electrică furnizată prin una sau mai multe instalatii de racordare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum

Operator de distributie (similar distribuitor) Persoană juridică, titulară a unei licente de distributie, care detine, exploatează, întretine, modernizează si dezvoltă reteaua electrică de distributie

Operator de retea După caz, operatorul de transport si de sistem sau de distributie

Operator de transport si de sistem Persoană juridică, titulară de licentă pentru transportul energiei electrice si servicii de sistem

Prim utilizator Un utilizator pentru care se realizează o instalatie de racordare folosită ulterior si pentru racordarea altor utilizatori

Punct de delimitare (PD) Loc în care instalatiile utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalatiile operatorului de retea

Punct de racordare Punct fizic din reteaua electrică la care se racordează un utilizator (la reteaua electrică)

Putere aprobată Putere activă (aparentă) maximă pe care utilizatorul o poate simultan absorbi sau evacua  prin instalatia de racordare la reteaua electrică pentru care se emite avizul tehnic de racordare.

Se trece în avizul tehnic de racordare si este puterea luată în considerare la dimensionarea instalatiei de racordare a utilizatorului respectiv si la rezervarea de capacitate în reteaua electrică

Racord Instalatie de racordare la medie si înaltă tensiune

Retea electrică Ansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate între ele. Reteaua electrică poate fi retea de transport sau retea de distributie

Retea electrică de distributie Reteaua electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV inclusiv

Retea electrică de interes public Reteaua electrică la care se pot racorda cel putin doi utilizatori

Subconsumator Persoană fizică sau juridică ale cărei instalatii electrice sunt racordate în aval de grupul de măsură al consumatorului

Tarif de racordare Tarif achitat operatorului de distributie de către un utilizator pentru realizarea racordării la (la RED) RED si care are trei componente:

A - corespunzătoare capacitătii rezervate utilizatorului în reteaua din amonte de punctul de racordare

B - corespunzătoare costurilor necesare realizării instalatiei de racordare

C - corespunzătoare receptiei lucrărilor si punerii sub tensiune a instalatiei utilizatorului

Utilizator (al retelei electrice)  Producători, furnizori, distribuitori, consumatori, orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalatii sunt/se doresc a fi racordate direct la reteaua electrică si/sau care beneficiază de tranzit de energie prin reteaua electrică

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

 

ORDIN

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 024-03 “Manometre cu element elastic”

 

În temeiul Ordonantei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată si modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea si functionarea Biroului Român de Metrologie Legală,

în baza Instructiunilor de metrologie legală I.M.L. 1-97 “Transmiterea unitătilor de măsură” si I.M.L. 2-97

“Aprobarea de model”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 318/1998,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma de metrologie legală NML 024-03 “Manometre cu element elastic”, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se abrogă Norma tehnică de metrologie NTM 3-126-78 “Verificarea metrologică a manometrelor, vacuummetrelor si manovacuummetrelor de lucru cu element elastic”.

Art. 3. - Unitătile din structura si în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum si laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data publicării lui.

 

Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

prof. univ. dr. ing. Fănel Iacobescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 268.

 

ANEXĂ

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ

NML 024-03 “Manometre cu element elastic”

 

1. Domeniu de aplicare

Prezenta normă de metrologie legală se aplică manometrelor, vacuummetrelor si manovacuummetrelor de lucru, cu element receptor elastic, destinate măsurării presiunii relative si vacuumului lichidelor, gazelor sau vaporilor, având indicatie directă (cu ac indicator si cadran cu scară gradată), care sunt folosite în următoarele domenii de interes public:

- măsurarea presiunii în domeniul sănătătii, protectiei mediului si a muncii;

- măsurarea presiunii buteliilor de oxigen;

- măsurarea presiunii în pneurile autovehiculelor.

Aplicarea prezentei norme de metrologie legală se limitează la aparatele în care deformarea elastică a elementului receptor este transmisă mecanic la dispozitivul indicator.

2. Terminologie

2.1. Presiune relativă - presiune superioară presiunii ambiante, care are valoarea zero atunci când este egală cu presiunea ambiantă.

2.2. Vacuum - presiune inferioară presiunii ambiante, care are valoarea zero atunci când este egală cu presiunea ambiantă.

2.3. Presiune ambiantă - presiunea mediului în care se află aparatul, la locul si momentul în care se execută măsurarea.

Presiunea ambiantă este, de regulă, presiunea atmosferică, dar poate avea si o valoare apropiată de cea a presiunii atmosferice, în cazul în care măsurarea este efectuată într-un spatiu închis ermetic.

2.4. Presiune de lucru - limita superioară a domeniului de măsurare, admisă pentru o functionare permanentă în exploatare a aparatului. Presiunea de lucru poate fi egală cu limita superioară de măsurare a aparatului sau cu o fractiune a acesteia.

2.5. Eroare absolută de măsurare - diferenta dintre indicatia aparatului si indicatia unui aparat etalon, pentru aceeasi presiune de intrare.

2.6. Eroare de histerezis - diferenta dintre indicatiile aparatului când aceeasi presiune este atinsă prin valori descrescătoare si crescătoare (cu exceptia presiunilor corespunzătoare limitei superioare si inferioare de măsurare).

2.7. Eroare suplimentară cu temperatura – variatia indicatiei aparatului produsă de influenta temperaturii, la o anumită presiune.

3. Cerinte metrologice si tehnice

3.1. Aparatele trebuie să fie gradate în unităti de măsură SI, respectiv pascali (Pa), hectopascali (hPa), kilopascali (kPa) si megapascali (MPa) sau în bari (bar) si milibari (mbar).

3.2. Limita superioară de măsurare trebuie să facă parte din următoarele serii:

1 x 10n 1,6 x 10n 2,5 x 10n 4 x 10n 6 x 10n

1 x 10n 2 x 10n 5 x 10n unităti de presiune, unde n este un număr întreg pozitiv, negativ sau zero.

3.3. Presiunea de lucru stabilă este egală cu:

a) 0,75 L pentru L < 100 MPa,

L pentru L 100 MPa, la manometrele de presiune relativă cu limita superioară de măsurare L;

b) L la vacuummetre.

3.4. Clasa de exactitate trebuie să facă parte din următoarele serii:

0,1 0,15(0,16) 0,25 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4

0,1 0,2 0,5 1 2 5

3.5. Eroarea tolerată intrinsecă este:

3.5.1. Pentru aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen):

a) ± 0,8 A la aparatele noi sau reparate;

b) ± A la aparatele în uz, unde A este egal cu produsul dintre indicele clasei de exactitate si o sutime din intervalul de măsurare.

3.5.2. Pentru manometrele de măsurat presiunea în pneuri:

a) ± 0,08 bar pentru o presiune mai mică sau egală cu 4 bar;

b) ± 0,16 bar pentru o presiune peste 4 bar si mai mică sau egală cu 10 bar;

c) ± 0,25 bar pentru presiunile peste 10 bar.

3.6. Eroarea de histerezis nu trebuie să depăsească valoarea absolută a erorii tolerate intrinseci, specificată la pct. 3.5, după ce aparatul a fost mentinut la limita superioară de măsurare timp de 15 minute în cadrul încercării de model si timp de 5 minute la verificare.

La manometrele pentru măsurarea presiunii în pneuri, care sunt prevăzute să măsoare si presiuni în descrestere, în cadrul încercării timpul de mentinere la limita superioară de măsurare este de 20 de minute.

3.7. Aparatele trebuie să satisfacă exigentele impuse la pct. 3.5 si 3.6 în următoarele conditii de referintă:

3.7.1. Pentru aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen):

a) aparatul trebuie instalat în pozitia indicată de fabricant;

b) variatia de presiune trebuie să fie lentă si continuă;

c) temperatura aparatului, a etalonului si a aerului ambiant trebuie să fie de 20sC, cu o abatare care să nu producă variatii ale indicatiilor mai mari de 1/5 din eroarea tolerată intrinsecă a aparatului;

d) umiditatea relativă a aerului nu trebuie să depăsească 80%;

e) eventualele vibratii sau socuri nu trebuie să producă oscilatii ale acului indicator mai mari de 1/10 din lungimea diviziunii;

f) planurile de referintă ale aparatului si etalonului trebuie să coincidă;

g) fuidul manometric, cu exceptia cazului când există un fluid manometric specificat, trebuie să fie:

- aer uscat sau alt gaz neutru, pentru aparatele cu limita superioară de măsurare de 0,5 MPa sau mai mică;

- un lichid neagresiv, pentru aparatele cu limita superioară de măsurare mai mare de 0,5 MPa.

Pentru aparatele la care trecerea la lichid sau invers nu produce o variatie a indicatiilor mai mare de 1/5 din eroarea tolerată intrinsecă se poate utiliza oricare dintre fluidele manometrice.

3.7.2. Aparatele care au fost gradate în conditii nominale, care diferă de conditiile de referintă specificate la pct. 3.7.1, trebuie să satisfacă exigentele pct. 3.5 si 3.6 în aceste conditii nominale în cazul în care diferenta dintre conditiile nominale si cele de referintă produce o variatie a indicatiilor mai mare de 1/5 din eroarea tolerată intrinsecă.

3.7.3. Pentru manometrele de măsurat presiunea în pneuri intervalul de referintă al temperaturii este 15...25 sC.

3.8. Variatia indicatiei aparatului, datorită influentei temperaturilor, nu trebuie să depăsească ± α (t-tr), valoare care reprezintă procente din intervalul de măsurare, în care:

- t este temperatura aerului ambiant, în sC;

- tr este temperatura de referintă, în sC;

- α  este coeficientul de temperatură în %/sC.

3.8.1. Pentru aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) coeficientul de temperatură are următoarele valori:

- α  = 0,04 %/sC pentru aparatele cu tub Bourdon;

- α  = 0,06 %/sC pentru aparatele cu capsulă;

- α  = 0,08 %/sC pentru aparatele cu membrană.

Aparatele trebuie să îndeplinească conditia prevăzută la pct. 3.8 într-un domeniu de temperaturi cuprins între -20sC si +60sC atât pentru aerul ambiant, cât si pentru fluidul manometric.

3.8.2. Coeficientul de temperatură al manometrelor pentru măsurarea presiunii în pneuri are următoarele valori:

- α  = 0,1% din 4 bar/sC, pentru presiuni măsurate mai mici sau egale cu 4 bar;

- α  = 0,05% din 10 bar/sC, pentru presiuni măsurate cuprinse între 4 bar si 10 bar;

- α  = 0,05% din limita superioară de măsurare /sC,

pentru presiuni măsurate de peste 10 bar.

Manometrele trebuie să îndeplinească conditia prevăzută la pct. 3.8 într-un domeniu de temperaturi cuprins între -10sC si +40sC atât pentru mediul ambiant, cât si pentru fluidul manometric.

3.9. Pentru aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen), după o perioadă de repaus de cel putin o oră, la presiunea si temperatura ambiante, acestea trebuie să respecte conditia prevăzută la pct. 3.5.1 lit. b) si pct. 3.6, după efectuarea fiecăreia dintre următoarele încercări:

3.9.1. Aparatele cu presiunea de lucru stabilă 0,75 L

3.9.1.1. Aparatele sunt supuse la o suprapresiune care depăseste limita superioară de măsurare, L, cu valoarea Ćp, timp de 15 minute, după cum urmează:

a) L 10 MPa, Ćp=0,25L;

b) 10 < L 60 MPa, Ćp=0,15L;

c) 60 < L 1.000 MPa, Ćp=0,1L.

3.9.1.2. Aparatele sunt supuse la o încercare de presiune ciclică, cu o amplitudine care variază între 30 ± 5% si 60±5% din limita superioară de măsurare si o frecventă care nu depăseste 1 Hz pentru un număr de cicluri, după cum urmează:

a) L 2,5 MPa, 100.000 de cicluri;

b) 2,5 < L 60 MPa, 50.000 de cicluri;

c) 60 < L 1.000 MPa, 15.000 de cicluri.

3.9.2. Aparate cu presiunea de lucru stabilă egală cu L

3.9.2.1. Aparatele sunt supuse la o suprapresiune egală cu 1,3 L timp de 12 ore.

3.9.2.2. Aparatele sunt supuse la o încercare de presiune ciclică, cu o amplitudine care variază între 30 ± 5% si 9 ± 5% din limita superioară de măsurare si o frecventă de 20...30 de cicluri pe minut la un număr de 200.000 de cicluri.

3.10. Pentru manometrele de măsurat presiunea în pneuri, după o perioadă de repaus de cel putin o oră, la presiunea si temperatura ambiante acestea trebuie să respecte conditiile prevăzute la pct. 3.5.2, 3.6 si 3.17.4, după efectuarea fiecăreia dintre următoarele probe:

3.10.1. Aparatele sunt supuse la o suprapresiune care depăseste limita superioară de măsurare cu 25% timp de 15 minute.

3.10.2. Aparatele sunt supuse la 1.000 de impulsuri de presiune, variind de la 90...95% din limita superioară de măsurare.

3.10.3. Aparatele sunt supuse la o probă de presiune ciclică, cu o amplitudine care variază între aproximativ 20% si 75% din limita superioară de măsurare si o frecventă care nu depăseste 1 Hz, pentru un număr de 10.000 de cicluri.

3.11. Aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la pct. 3.5.1 lit. b) si pct. 3.6, după ce suportă o probă de 18 socuri, cu acceleratia de 150 m/s2 semisinusoidală, aplicate câte trei în fiecare sens al celor trei axe rectangulare de referintă, cu aparatul montat în pozitie normală de functionare si supus la o presiune egală cu 50% din limita maximă de măsurare.

3.12. Aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) trebuie să suporte o probă de vibratii mecanice aplicate succesiv după trei axe perpendiculare, atunci când aparatul este montat în pozitie normală de functionare si este supus la o presiune egală cu 50% din limita superioară de măsurare, cu o acceleratie de 5 m/s2, într-un domeniu de frecvente de la 10 Hz la 150 Hz, baleiat cu o viteză de 1 octavă/min. timp de două ore, după fiecare axă, dacă fabricantul nu prevede o probă mai severă.

După această probă variatia indicatiilor aparatului nu trebuie să depăsească 1/2 din eroarea tolerată prevăzută la pct. 3.5.1 lit. b).

3.13. Aparatele de uz general (inclusiv cele pentru oxigen) trebuie să nu prezinte o variatie a indicatiilor mai mare de 1/2 din eroarea tolerată prevăzută la pct. 3.5.1 lit. b), atunci când sunt înclinate 5s fată de pozitia normală de functionare, la stânga, la dreapta, în fată si în spate, atât la presiuni crescătoare, cât si descrescătoare.

3.14. Aparatele trebuie să reziste la conditiile de transport, după ce au fost ambalate în ambalajele originale de transport, după cum urmează:

3.14.1. Aparatele ambalate sunt supuse la o temperatură de -20sC si de +50sC, câte sase ore la fiecare temperatură, cu o abatere de ±5sC, astfel:

a) aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen), după cel putin 24 de ore de repaus la temperatura de referintă, trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la pct. 3.5.1 lit. b) si pct. 3.6 si să nu prezinte semne de coroziune sau alte deteriorări;

b) manometrele pentru măsurarea presiunii în pneuri, după o perioadă de repaus de sase ore la o temperatură din intervalul de referintă, trebuie să satisfacă cerintele prevăzute la pct. 3.5.2, 3.6 si 3.17.4.

3.14.2. Aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) ambalate, asezate în pozitia marcată pe ambalaj, sunt supuse unei probe de zdruncinare cu o acceleratie de 30 m/s2 si o frecventă de 80120 de socuri pe minut, timp de două ore, după care trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la pct. 3.5.1 lit. b) si la pct. 3.6 si să nu prezinte defecte.

3.15. Aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) trebuie să reziste la o probă de depozitare la temperaturile de -40sC si +70sC, timp de cel putin 24 de ore la fiecare temperatură. După probă aparatele trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la pct. 3.5.1 lit. b) si la pct. 3.6 si să nu prezinte semne de coroziune sau alte defecte.

3.16. Aparatele de uz general (inclusiv pentru oxigen) trebuie să îndeplinească următoarele conditii referitoare la dispozitivul indicator:

3.16.1. Vârful acului indicator trebuie să acopere între 0,1 si 0,9 din lungea reperelor cele mai scurte. Dacă acul indicator este în acelasi plan cu scara gradată, eroarea de citire nu trebuie să depăsească 1/5 din eroarea tolerată.

3.16.2. Vârful acului indicator trebuie să fie:

a) în formă de triunghi isoscel, a cărui bază să nu depăsească grosimea reperelor si al cărui unghi la vârf să nu fie mai mare de 60s, pentru aparatele cu clasa de exactitate 1, 1,6, 2,5 si 4;

b) în formă de lamă, perpendiculară pe planul scării, grosimea lamei nedepăsind grosimea reperelor, pentru aparatele cu clasa de exactitate 0,25, 0,4 si 0,6;

c) în orice altă formă, dacă eroarea de citire nu depăseste 1/5 din eroarea tolerată.

3.16.3. Aparatele pot fi prevăzute cu dispozitiv de corectie, care să ajusteze pozitia acului indicator în raport cu scara.

3.16.4. Scara aparatului trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) unitatea de presiune inscriptionată pe cadran si numerotarea scării trebuie astfel corelate încât citirea efectuată să fie direct presiunea măsurată în unitatea de presiune inscriptionată, fără a fi necesar un factor de multiplicare;

b) valoarea diviziunii trebuie să facă parte din următoarea serie: 1x10n 2x10n 5x10n unităti de presiune, (unde n este un număr întreg pozitiv, negativ sau zero) si trebuie să fie apropiată de valoarea erorii tolerate (pct. 3.5.1 lit. b);

c) la scările lineare, lungimea diviziunii trebuie să fie cât mai constantă, astfel încât lungimea celor mai mari diviziuni să nu depăsească cu mai mult de 20% lungimea celor mai mici;

d) lungimea diviziunii nu trebuie să fie mai mică de 1 mm;

e) grosimea reperelor nu trebuie să depăsească 1/5 din lungimea diviziunii;

f) scara aparatului poate avea semne complementare sau repere mai groase, pentru:

- a indica presiunea de lucru sau presiunea admisibilă;

- a indica limitele domeniului de măsurare;

- a se tine seama de o presiune suplimentară produsă de coloana de lichid care transmite presiunea la aparat;

- a permite citirea aproximativă la distantă;

g) executia scării trebuie să fie conformă cu SR EN 837-1 si SR EN 837-3.

3.17. Manometrele pentru măsurarea presiunii în pneuri trebuie să îndeplinească următoarele conditii referitoare la dispozitivul indicator:

3.17.1. Vârful acului indicator trebuie să acopere aproximativ jumătate din lungimea reperelor cele mai scurte, iar grosimea nu trebuie să depăsească grosimea acestora.

3.17.2. Distanta dintre acul indicator si planul scării nu trebuie să depăsească lungimea diviziunii si să fie mai mică de 2 mm sau 0,02L+1 mm, în cazul dispozitivelor indicatoare cu scară circulară (L fiind distanta, în mm, dintre axa de rotatie a acului indicator si vârful acestuia).

3.17.3. Scara manometrului trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) să fie gradată în bari;

b) valoarea diviziunii trebuie să fie de 0,1 bar;

c) lungimea diviziunii nu trebuie să fie mai mică de 1,25 mm;

d) diferenta de lungime dintre două diviziuni consecutive nu trebuie să depăsească 20% din lungimea celei mai mari diviziuni, iar diferenta dintre lungimea maximă si cea minimă, pe întreaga scară, nu trebuie să depăsească 50% din lungimea celei mai mari diviziuni;

e) grosimea reperelor nu trebuie să depăsească 1/5 din lungimea diviziunii si să fie practic constantă;

f) fiecare al cincilea reper trebuie să aibă o lungime mai mare decât celelalte si fiecare al cincilea sau al zecelea reper trebuie să fie numerotat.

3.17.4. La presiunea atmosferică acul indicator trebuie să se oprească în dreptul semnului zero sau al altui semn specific, cu o abatere cel mult egală cu eroarea tolerată.

Manometrul poate avea un dispozitiv de oprire la o distantă egală cu cel putin dublul erorii tolerate sub semnul zero sau al semnului specific de oprire.

3.18. Aparatele trebuie să poarte următoarele inscriptii:

3.18.1. pe cadran:

a) simbolul unitătii de măsură;copyrightdsc.net

b) clasa de exactitate (cu exceptia manometrelor pentru pneuri);

c) semnul “-” (minus) la vacuummetre;

d) conditiile nominale de gradare, dacă diferă de cele de referintă;

e) pozitia de functionare, dacă este necesar;

f) la aparatele pentru oxigen, inscriptia “oxygen” si simbolul international “fără ulei” (ISO 7000);

g) alte inscriptii, dacă sunt necesare.

4. Atestarea legalitătii

4.1. Modalitătile de control metrologic legal aplicabile manometrelor cu element elastic sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare. La data elaborării prezentei norme de metrologie legală, este în vigoare Lista oficială L.O. - 2001, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 144/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 6 septembrie 2001.

4.2. Cerintele metrologice si tehnice care trebuie verificate în cadrul modalitătilor de control metrologic legal prin aprobare de model si verificare metrologică (initială, periodică, după reparare sau modificare) sunt indicate în tabelul nr. 1, pentru manometrele de uz general (inclusiv pentru oxigen), respectiv în tabelul nr. 2, pentru manometrele de măsurat presiunea în pneuri.

4.3. Atestarea legalitătii unui manometru cu element elastic se realizează numai după demonstrarea conformitătii acestuia cu cerintele metrologice si tehnice mentionate la pct. 4.2, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piată si punerea în functiune, respectiv în utilizare.

4.4. Atestarea legalitătii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice (de exemplu, certificat de aprobare de model).

 

Tabelul nr. 1

CERINTE METROLOGICE SI TEHNICE

care se verifică, în cadrul modalitătilor de control metrologic legal prin aprobare de model si verificare metrologică, la manometre de uz general

 

Nr.crt.

Cerintele metrologice si tehnice de model

Aprobarea metrologică

Verificarea metrologică

Verificarea

metrologică

periodică

 

Verificarea metrologică

după reparare

sau modificare

1.

3.1, 3.2

3.3, 3.4

X

X

-

X

2.

3.5.1.

X

X

-

X

3.

3.6

X

X

X

X

4.

3.8, 3.8.1

X

X

X

X

5.

3.9.1.1, 3.9.2.1

x

-

-

-

6.

3.9.1.2, 3.9.2.2

X

X

-

X

7.

3.11

X

-

-

-

8.

3.12

X

-

-

-

9.

3.13

X

-

-

-

10.

3.14.1, 3.14.2

X

-

-

-

11.

3.15

X

-

-

-

12.

3.16

X

-

-

-

13.

3.18

X

X

-

X

 

Tabelul nr. 2

 

CERINTE METROLOGICE SI TEHNICE

care se verifică, în cadrul modalitătilor de control metrologic legal prin aprobare de model si verificare metrologică,

la manometrele de măsurat presiunea în pneuri

 

Nr.crt.

Cerintele metrologice si tehnice de model

Aprobarea metrologică

Verificarea metrologică

Verificarea

metrologică

periodică

 

Verificarea metrologică

după reparare

sau modificare

1.

3.1, 3.2

X

X

-

X

2.

3.5.2

X

X

X

X

3.

3.6

X

X

X

X

4.

3.8, 3.8.2

X

-

-

-

5.

3.10.1

x

X

-

X

6.

3.10.2, 3.10.3

X

-

-

-

7.

3.14.1

X

-

-

-

8.

3.17

X

X

-

X

9.

3.18

X

X

-

X

 

NOTĂ: X = proba se execută.

- = proba nu se execută.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea unui sistem de tarife în sectorul nutritiei animale

 

În temeiul prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

văzând Referatul de aprobare nr. 155.325 din 22 septembrie 2003, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind stabilirea unui sistem de tarife în sectorul nutritiei animale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti, precum si institutele centrale de profil vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lui.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 10 octombrie 2003.

Nr. 805.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind stabilirea unui sistem de tarife în sectorul nutritiei animale

 

Art. 1. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să perceapă un tarif corespunzător costurilor pe care le implică examinarea dosarelor pentru aditivii prezentati în conformitate cu prevederile anexei nr. 1, în conformitate cu prevederile art. 4 si art. 6 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind aditivii din furaje.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României trebuie să perceapă un tarif pentru costurile implicate de autorizarea unor întreprinderi si intermediari în conformitate cu prevederile art. 5 din Norma sanitară veterinară ce stabileste conditiile si modalitătile pentru aprobarea si înregistrarea unor întreprinderi si intermediari ce operează în sectorul nutritiei animalelor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 505/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 23 septembrie 2003.

(3) La calcularea tarifelor mentionate la alin. (1) si (2) trebuie să fie luate în considerare numai costurile specificate în anexa nr. 2.

Art. 2. - Anexele pot fi modificate în conformitate cu procedura natională elaborată de autoritatea veterinară centrală a României.

Art. 3. - Plata directă sau indirectă a tarifelor de către autoritatea veterinară centrală a României trebuie să fie interzisă în întelesul prezentei norme sanitare veterinare. În acelasi timp aplicarea de către autoritatea veterinară centrală a României a sumelor forfetare în evaluarea cazurilor individuale nu trebuie să fie considerată ca o plată indirectă.

Art. 4. - Autoritatea veterinară centrală a României, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, elaborează proceduri care stabilesc implementarea regulilor cuprinse în prezenta normă sanitară veterinară, specificând:

a) nivelul tarifelor sau sumelor forfetare percepute în fiecare caz, conform prevederilor art. 1 alin. (1) sau (2);

b) metoda pentru calcularea tarifelor referitoare la costurile prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 5. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României poate adopta, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, acte normative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a dispune implementarea si respectarea prevederilor acesteia.

(2) Autoritatea veterinară centrală a României, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, va lua măsurile necesare si va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(3) Atunci când autoritatea veterinară centrală a României adoptă cele mentionate la alineatele precedente, trebuie să se facă referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 6. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXA Nr. 1

la norma sanitară veterinară

 

Sunt incluse toate dosarele aditivilor supuse procedurii de autorizare, depuse de persoana responsabilă cu comercializarea prevăzută în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind aditivii în furaje.

 

ANEXA Nr. 2

la norma sanitară veterinară

 

LISTA EXCLUSIVĂ

a costurilor ce trebuie luate în considerare în cazul în care se calculează taxele în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) si (2) din norma sanitară veterinară

 

Costurile se referă la:

1. costurile cu personalul: salarii care includ alocatii, acolo unde este cazul, costuri de pensionare, contributii de asigurări ale personalului;

2. costuri administrative:

a) cazarea, care include: chirie, căldură, lumină si apă, mobilier, întretinere, asigurare, amortizare;

b) cheltuieli generale, care includ echipamentul de birou, imobilul, timbre, tipărire, telecomunicatii, instruire, abonamente la publicatii periodice;

c) costuri legate de transport;

3. costuri legate de activitatea tehnică:

a) costuri tehnice asociate (de exemplu: costuri de laborator, prelevare de probe);

b) tarifele percepute pentru consultantă.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.067/2003 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe căile ferate române, astfel cum a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 210/2003

 

În temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. I. - Punctul 5 paragraful 1 din capitolul I al anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.067/2003 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu si în interes personal pe căile ferate române, astfel cum a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 210/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 8 august 2003, se modifică si va avea următorul continut:

“5. Copiii salariatilor Societătii Nationale de Transport Feroviar de Călători «C.F.R. Călători» - S.A., Companiei Nationale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A., Societătii Nationale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» - S.A., Societătii de Administrare Active Feroviare «S.A.A.F.» - S.A., filialelor acestora, precum si ai subunitătilor din structura organizatorică a acestora, ai pensionarilor proveniti din aceste unităti sau din cadrul persoanelor juridice din care aceste unităti au rezultat prin reorganizare, inclusiv copiii pensionarilor proveniti din fosta Societate de Servicii de Management Feroviar «S.M.F.» - S.A., care sunt în întretinerea acestora, a tutorilor ori aflati în plasament familial, elevi sau studenti, în vârstă de până la 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează studii superioare cu o durată de învătământ mai mare de 5 ani în unităti de învătământ de stat ori particular acreditate si care urmează cursuri si practică în alte localităti decât cea de domiciliu, beneficiază de permise de călătorie scolare, în mod gratuit, conform contractelor colective de muncă.”

Art. II. - (1) Punctul 1 din anexa nr. 1.1 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.067/2003 se completează cu următoarele functii:

“- consilier, expert, auditor si referent din cadrul Directiei audit public intern;

- consilier, expert, inspector si referent de specialitate din cadrul Corpului de control al ministrului;

- consilier, expert si referent de specialitate din cadrul Directiei generale strategie;

- consilier, expert si referent de specialitate din cadrul Directiei generale investitii, concesiuni;

- consilier, consilier juridic, inspector si expert din cadrul Directiei generale resurse umane;

- consilier, expert si referent de specialitate din cadrul Directiei generale transport naval;

- sef serviciu, consilier, inspector, expert, consilier juridic si referent cu sarcini de serviciu de implementare a Programului SAPARD.”

(2) Litera a) a punctului 3 din anexa nr. 1.1 la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.067/2003 se completează cu următoarele functii:

“- director si director adjunct din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

- secretar national TRACECA;

- sef serviciu, consilier, expert si referent de specialitate din cadrul Directiei generale transport feroviar.”

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Sergiu Sechelariu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2003.

Nr. 919.