MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 905         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 18 decembrie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.424. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale (2003-2007)

 

1.430. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

306. - Ordin al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT C 5-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune”

 

Rectificări la: Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2002

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEIcopyrightdsc.net

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale (2003-2007)

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată,

având în vedere art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea si functionarea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Strategia natională în domeniul proprietătii intelectuale (2003-2007), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Directorul general al Oficiului de Stat

pentru Inventii si Mărci,

Alexandru Cristian Strenc

p. Directorul general al Oficiului Român

pentru Drepturile de Autor,

Adrian Ghimpu

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Alexandru Athanasiu

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Presedintele Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie,

Eugen Ovidiu Chirovici

 

Bucuresti, 4 decembrie 2003.

Nr. 1.424.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIA NATIONALĂ

în domeniul proprietătii intelectuale (2003-2007)

 

1. Prevederi generale

Proprietatea intelectuală, privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială, pe de o parte, si drepturile de autor si drepturile conexe, pe de altă parte, este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării economice, sociale si culturale a natiunii. În acest context se poate aprecia că protectia depturilor de proprietate intelectuală este de o mare importantă, esenta, scopul si finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligentei umane si în acelasi timp garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.

Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare, care constituie o componentă strategică, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică si pentru progresul social. Astfel, stiinta, tehnologia si inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltării si competitivitatea economică de perspectivă a României. Totodată inovarea si transferul tehnologic sunt solutii pentru rezolvarea problemelor economice si pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării românesti la cerintele si presiunile unei piete libere, în expansiune, în contextul globalizării.

În procesul de înfăptuire a reformei în domeniul proprietătii intelectuale se va tine cont de problemele sociale si economice, în special în legătură cu transferul tehnologic, comertul electronic, biotehnologiile si tehnologia informatiei.

De asemenea, se impune o reorientare în ceea ce priveste schimburile tehnologice si noile modele de gestiune economică apte să includă problematica proprietătii intelectuale ca element de coeziune economică între marii producători si întreprinderile mici si mijlocii capabile să facă fată noilor provocări.

Analizele institutionale si de specialitate care au fundamentat elaborarea prezentei strategii au condus la concluzia că o asemenea abordare novatoare a problematicii este necesară în promovarea protectiei proprietătii intelectuale în România.

Pentru a fundamenta în mod unitar si coerent actiunile sectoriale si reglementările specifice ale institutiilor care au responsabilităti în realizarea, protectia si valorificarea creatiilor intelectuale în România, prezenta strategie identifică obiectivele majore, precum si măsurile necesare îndeplinirii acestor obiective.

În concordantă cu obiectivele Programului de guvernare si ale strategiilor sectoriale si pe baza contributiilor institutiilor care au competente în domeniul proprietătii, a fost elaborată prezenta strategie.

2. Situatia actuală în domeniul proprietătii intelectuale

2.1. Cadrul institutional si legislativ

În România, asigurarea protectiei proprietătii intelectuale se realizează în principal prin două institutii de specialitate:

Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci - în domeniul proprietătii industriale - si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 573/1998, Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci este organul de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pentru asigurarea protectiei proprietătii industriale, care elaborează si supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltării protectiei proprietătii industriale în România si aplică politica Guvernului în domeniu.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este organizat si functionează, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 758/2003, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicării legislatiei în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe.

Acordarea asistentei de specialitate în domeniul proprietătii industriale si reprezentarea persoanelor fizice si juridice române sau străine interesate în fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci se asigură prin consilieri în proprietate industrială, organizati în cadrul Camerei Nationale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România în conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată.

Institutiile implicate în elaborarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale sunt: Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentia Natională pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, Autoritatea Natională a Vămilor, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Comertului, Camera Natională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti.

Politica guvernamentală în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării urmăreste intensificarea proceselor de inovare si cresterea calitătii si competitivitătii produselor si serviciilor oferite de întreprinderile românesti.

Instrumentul prin care se realizează politica guvernamentală în domeniu este Planul national pentru cercetare, dezvoltare si inovare (PNCDI), coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

Prin înfiintarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC) conform Hotărârii Guvernului nr. 15/2001, cu modificările si completările ulterioare, s-a concretizat recunoasterea functiei economice si sociale pe care acest sector o are în dezvoltarea economică a tării.

Ca urmare a procesului de reorganizare a Guvernului activitatea MIMMC a fost preluată de Agentia Natională pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), aflată în subordinea Guvernului si în coordonarea directă a primului-ministru, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 90/2003, si ale Hotărârii Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

ANIMMC a preluat activitatea de la MIMMC, păstrând aceleasi atributii si responsabilităti si, în principal, de elaborare a strategiei si politicilor de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii (IMM), de elaborare, de implementare si monitorizare de programe pentru sectorul IMM, de elaborare a legislatiei în domeniu.

Departamentele care functionează în cadrul ANIMMC cu scopuri specifice în dezvoltarea activitătilor si responsabilitătilor enumerate sunt: Directia strategii si politici pentru întreprinderi mici si mijloci si integrare europeană, Directia de evaluare, implementare si monitorizare programe pentru întreprinderi mici si mijlocii si cooperare internatională, Directia strategii, politici si programe pentru comert interior si Directia strategii, politici si programe pentru cooperatie.

Importanta sectorului IMM în economie este subliniată de faptul că peste 42% din forta de muncă angajată la nivelul întregii economii lucrează în acest sector. De asemenea, peste 46% din totalul cifrei de afaceri din economie este realizată de IMM, iar peste 28% din volumul total al creditului a fost directionat către acest sector. Măsurile si programele de încurajare si sustinere a activitătii IMM, precum si cele de constientizare a importantei proprietătii intelectuale în rândul acestora sunt priorităti ale Programului de guvernare. Initiativele de promovare ale sectorului vizează cresterea competitivitătii IMM într-o piată concurentială în care este vitală orientarea pe piată, cunoasterea concurentei si perfectionarea abilitătilor si capacitătilor manageriale; de aceea preocupările ANIMMC s-au orientat spre dezvoltarea de programe nationale multianuale destinate dezvoltării sectorului, ale căror componente au ca scop atingerea obiectivelor mentionate. Astfel, programele nationale multianuale pe perioada 2002-2007, în derulare, sunt:

- Programul national multianual de sustinere a investitiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiintate si microîntreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM;

- Programul national multianual pentru sustinerea accesului IMM la servicii de instruire si consultantă;

- Programul national multianual de sprijinire a IMM în dezvoltarea exportului;

- Programul national mutianual pentru dezvoltarea abilitătilor antreprenoriale - EMPRETEC;

- Programul pentru organizarea Târgului pentru IMM.

Protectia drepturilor de proprietate industrială este reglementată, în principal, prin următoarele legi speciale: Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, republicată, Legea nr. 16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor integrate, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietătii industriale si regimul de utilizare a acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2002, Legea nr. 255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante.

Protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, care reprezintă legea-cadru în domeniu, si de două acte normative complementare care cuprind măsuri destinate combaterii fenomenului pirateriei, respectiv Ordonanta Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor, aprobată si modificată prin Legea nr. 624/2001, si Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobată si modificată prin Legea nr. 213/2002.

Alte reglementări ale drepturilor de proprietate intelectuală sunt cuprinse în: Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire, cu modificările ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 26/1990 privind Registrul comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, art. 299-301 din Codul penal.

2.2. Stimulente în sprijinul dezvoltării proprietătii intelectuale

Legislatia în vigoare oferă stimulente în sectoarele principale pentru dezvoltarea activelor de proprietate industrială.

Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietătii industriale si regimul de utilizare a acestora prevede o serie de reduceri de taxe pentru procedurile legale de protectie a obiectelor de proprietate industrială, în functie de venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni al persoanei fizice solicitante sau titulare a protectiei.

De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 64/1991, “profitul sau venitul obtinut prin aplicarea efectivă în tară de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului”.

De prevederile de mai sus beneficiază titularul brevetului aplicat, respectiv persoanele juridice sau persoanele fizice care exploatează inventia.

Venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit.

Sustinerea financiară a activitătii de cercetare-dezvoltare la nivel national, precum si realizarea politicilor nationale în domeniul cercetării-dezvoltării si inovării se realizează prin PNCDI.

PNCDI cuprinde programe de cercetare-dezvoltare si inovare.

De asemenea, există planuri de cercetare ale autoritătilor administratiei publice centrale, denumite planuri sectoriale, care contin programe si proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii.

În cadrul PNCDI există Programul INVENT, destinat valorificării rapide în economie a inventiilor, în special a celor din domeniile tehnice avansate, realizării si testării modelelor demonstrative (functionale, experimentale) sau a prototipurilor pentru produsele, tehnologiile ori serviciile noi sau cu îmbunătătiri semnificative, bazate pe brevete ale inventatorilor români.

Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, în situatia în care agentii economici cofinantează 50% din valoarea unei lucrări de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării rezultatelor acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetării, cu acordul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

De asemenea, “agentii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe bază de contract, rezultatele cercetării, cu exceptia brevetelor de inventie, certificatelor de înregistrare a desenelor si modelelor industriale si altele asemenea, si pot primi din fonduri publice, în regim de cofinantare, o sumă de până la 20% din cheltuielile totale aferente aplicării rezultatelor selectate. Contractele vor contine clauze asigurătorii în vederea realizării transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industrială si neînstrăinarea rezultatelor cercetării preluate”.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 442/2003 privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea, pregătirea si stabilizarea tinerilor în cercetare, se stabileste că, pentru promovarea activitătii de transfer tehnologic, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului poate sustine finantarea proiectelor de valorificare si transfer tehnologic în economie al rezultatelor cercetării obtinute în domenii tehnologice de vârf, în limita a 30% din suma alocată anual în bugetul acestui minister cu această destinatie.

În baza contractului de intermediere, unitatea de cercetare-dezvoltare acordă tânărului în cauză o sumă de până la 5% din valoarea negociată pentru transferul rezultatului cercetării, inclusă în contractul de intermediere, după încasarea contravalorii acestui contract, în termen de 15 zile.

Transferul rezultatelor cercetării se efectuează cu conditia ca în contractul de intermediere să existe clauze asigurătorii privind confidentialitatea, proprietatea industrială si neînstrăinarea rezultatelor cercetării preluate, precum si obligatia aplicării.

De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului poate suporta din bugetul propriu, în limita a 10% din suma alocată finantării proiectelor de valorificare si transfer tehnologic, o parte din costurile pentru aplicarea unor rezultate ale cercetării, cu caracter inovativ, promovate de tineri de până la 35 de ani, prin firmele proprii, care reprezintă cofinantarea cu o sumă de până la 20% a cheltuielilor totale aferente aplicării rezultatelor activitătii de cercetare.

2.3. Crearea si dezvoltarea infrastructurii în domeniul proprietătii industriale

Statul sustine dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic la nivel national, regional si local, prin crearea de:

a) centre si servicii specializate pentru asistentă si informare stiintifică si tehnologică, precum si pentru diseminarea, transferul si valorificarea rezultatelor cercetării;

b) zone si infrastructuri cu facilităti speciale pentru înfiintarea si functionarea de agenti economici inovativi care dezvoltă si aplică tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria, parcuri stiintifice si tehnologice;

c) unităti de ramură specializate în transfer tehnologic, finantate pe seama rezultatelor transferate în economie si în viata socială. În acest sens unitătile de transfer răspund de întocmirea contractelor tripartite dintre furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer si unitatea care aplică rezultatele.

Sustinerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic la nivel national, regional si local se realizează din fondurile alocate ministerelor de ramură si din fondurile autoritătilor administratiei publice locale interesate.

În anul 2003 Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 406 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, functionarea, evaluarea si acreditarea entitătilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, precum si modalitatea de sustinere a acestora.

Un pas important în sustinerea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic a fost realizat prin adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 50/2003. Acest act normativ pune la dispozitie un instrument concret de reglementare a modului de înfiintare si functionare a acestor parcuri.

În vederea exploatării drepturilor de proprietate intelectuală si a rezultatelor cercetării se constituie infrastructura de inovare si transfer tehnologic (infrastructura de ITT).

Crearea infrastructurii de ITT are ca scop sustinerea dezvoltării economico-sociale, stimularea inovării si transferului tehnologic, atragerea de investitii în vederea valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare si inovare si a resurselor umane din sistemul national de cercetare-dezvoltare.

Retelele existente de cercetare-dezvoltare functionează ca niste pârghii între resurse si costuri, astfel că prin rezultatele cercetării se obtin produse sau tehnologii noi, costuri de fabricatie reduse si economie de resurse (se obtin produse cu valoare adăugată mare, cu tehnologie îmbunătătită).

În prezent protectia proprietătii intelectuale în România este similară cu cea din statele membre ale Uniunii Europene, deoarece legislatia natională este armonizată în cea mai mare parte cu reglementările comunitare.

În procesul de combatere a contrafacerii si pirateriei un rol important îl au protocoalele care s-au încheiat la nivel national între diferite autorităti.

În acest sens pot fi mentionate protocoalele de colaborare încheiate în anul 2001 de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu Directia Generală a Vămilor în sprijinul îndeplinirii de către autoritătile vamale a atributiilor de control si supraveghere a operatiunilor de vămuire asupra mărfurilor ce beneficiază de protectie potrivit legilor de proprietate intelectuală.

În acelasi scop Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a încheiat protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Politiei în anul 1999, protocol reactualizat în anul 2003, precum si cu Inspectoratul General al Politiei de Frontieră în anul 2003.

De asemenea, în scopul cooperării cu titularii de drepturi de proprietate intelectuală, Autoritatea Natională a Vămilor a încheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Producătorilor de Fonograme din România.

În anul 2001 a fost înfiintată în România filiala Retelei Europene Anticontrafacere REACT, care colaborează cu Autoritatea Natională a Vămilor, în scopul combaterii traficului cu mărfuri contrafăcute si pirat.

În vederea sensibilizării mediului de afaceri din România, în domeniul proprietătii industriale un rol important îl are Protocolul de colaborare dintre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci si Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, încheiat în anul 2000 si reînnoit în luna mai 2003, având ca principal scop constituirea de centre regionale de proprietate industrială pentru diseminarea informatiilor din domeniu.

Un protocol de colaborare similar având ca obiectiv cresterea gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la importanta dreptului de autor si drepturilor conexe în economia bazată pe cunoastere a fost încheiat si între Oficiul Român pentru Drepturile de Autor si Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti în luna mai 2003.

2.4. Legislatie europeană preluată

Prin actele normative enumerate anterior au fost transpuse sau preluate în legislatia natională o serie de acte normative comunitare. Astfel, au fost transpuse integral: Directiva 89/104/CEE privind mărcile, Directiva 98/71 CE privind protectia juridică a desenelor, Directiva 98/44 CE privind protectia juridică a inventiilor biotehnologice, Directiva 91/250/CEE privind protectia juridică a programelor de calculator, Directiva 92/100/CEE referitoare la dreptul de închiriere si împrumut si la anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietătii intelectuale, Directiva 93/83/CEE privind coordonarea anumitor reglementări privind dreptul de autor si drepturile conexe aplicabile radiodifuzării prin satelit si retransmiterii prin cablu, Directiva 93/98/CEE privind armonizarea duratei de protectie a dreptului de autor si drepturilor conexe. De asemenea, a mai fost transpusă partial Directiva 96/9/CE privind protectia bazelor de date.

Dintre regulamentele Uniunii Europene au fost preluate integral: Regulamentul CE nr. 2.100/1994 instituind un regim de protectie comunitară a noilor soiuri de plante, Regulamentul CE nr. 40/1994 privind marca comunitară, Regulamentul CE nr. 241/1999 pentru modificarea Regulamentului CE nr. 3.295/1994 si Regulamentul CE nr. 2.549/1999 care modifică Regulamentul nr. 1.367/1995.

Partial au mai fost preluate Regulamentul CE nr. 3.295/1994 fixând măsuri în vederea interzicerii punerii în circulatie liberă, exportului, reexportului si plasării sub un regim suspensiv a mărfurilor contrafăcute si pirat si Regulamentul CE nr. 1.367/1995 care stabileste dispozitiile de aplicare a Regulamentului nr. 3.295/1994.

2.5. Situatia în plan international

România este membru fondator al Organizatiei Mondiale a Proprietătii Intelectuale (OMPI), creată prin Conventia pentru instituirea OMPI, semnată în 1967. De asemenea, România este din anul 1920 membru al Uniunii de la Paris pentru protectia proprietătii industriale, creată în baza Conventiei de la Paris din 1883, iar din anul 1927 este membru al Uniunii de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice, creată în baza Conventiei de la Berna din 1886.

În conformitate cu obligatiile asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, România a devenit membră a Organizatiei Europene de Brevete începând cu data de 1 martie 2003, aceasta confirmând faptul că sistemul român de protectie a proprietătii industriale este un sistem modern si conform normelor europene.

În anul 2001 România a ratificat cele mai noi reglementări internationale în domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe în mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor si Tratatul OMPI privind interpretările, executiile si fonogramele, semnate în 1996 la Geneva.

Constiente de importanta si amploarea pe care a dobândit-o proprietatea intelectuală si de rolul OMPI în domeniu, autoritătile române se află în permanentă colaborare cu această organizatie.

În cadrul acestei cooperări active elementul cel mai important îl constituie Programul de cooperare dintre Guvernul României si Organizatia Mondială a Proprietătii Intelectuale, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2001 si aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2001. Documentul reprezintă baza cooperării dintre România si OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relatii strânse între institutiile românesti implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale si planuri de actiune, asigurându-se conditiile pentru valorificarea programelor promovate de OMPI în domeniul proprietătii intelectuale.

România este membru fondator al Organizatiei Mondiale a Comertului si parte la Acordul pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală legate de comert (anexa 1C).

În procesul de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană, domeniul proprietătii intelectuale se bucură de o importantă deosebită, acesta fiind inclus în mai multe capitole de negociere, respectiv Dreptul societătilor comerciale, Libera circulatie a mărfurilor, Uniunea vamală, Cultura si audiovizualul.

3. Scop

Scopul prezentei strategii nationale este de a compatibiliza si armoniza sistemul proprietătii intelectuale din România cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene. Astfel prezenta strategie va contribui prin elementele sale componente la dezvoltarea economică, socială si culturală a României, conducând astfel la atingerea nivelului de performante cerut de dezvoltarea unei societăti bazate pe cunoastere.

4. Obiective strategice

- Armonizarea legislatiei nationale din domeniul proprietătii intelectuale cu normele de drept comunitar si cu prevederile acordurilor internationale la care România este parte

- Îmbunătătirea aplicării în România a legislatiei din domeniul proprietătii intelectuale

- Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul institutiilor nationale implicate în asigurarea protectiei proprietătii intelectuale

- Formarea resurselor umane specializate în domeniul proprietătii intelectuale

- Realizarea unei cooperări transparente între institutiile si organismele nationale implicate în asigurarea protectiei proprietătii intelectuale

- Sensibilizarea, educarea si constientizarea publicului cu privire la domeniul si importanta drepturilor de proprietate intelectuală

5. Măsuri strategice privind armonizarea legislatiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale cu normele de drept comunitar si cu prevederile acordurilor internationale la care România este parte

a) Continuarea procesului de armonizare a legislatiei îndomeniul proprietătii industriale prin transpunerea acquisului cmunitar si alinierea reglementărilor nationale la acordurile internationale la care România este parte Actiuni specifice:

1. implementarea sistemului brevetului european, ca urmare a aderării României la Conventia brevetului european la data de 1 martie 2003;

2. elaborarea de noi reglementări privind sistemele traditionale de înregistrări în domeniul brevetelor, precum si de reglementări conexe, cum sunt know-how si transferul de tehnologie;

3. implementarea sistemului mărcii comunitare si a desenului comunitar;

4. identificarea posibilelor conflicte între denumiri (mărci, indicatii geografice, nume comerciale, denumiri ale soiurilor de plante, nume de domeniu);

5. elaborarea de reglementări privind protectia numelor comerciale si conflictul între mărci si nume de domeniul Internet;

6. evaluarea nivelului de armonizare a sistemului de protectie a noilor soiuri de plante, precum si elaborarea de reglementări conexe;

7. continuarea îmbunătătirii legislatiei privind mijloacele de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală în România;

8. Analizarea cadrului legislativ în vigoare privind proprietatea intelectuală si a jurisprudentei aferente si prezentarea propunerilor de completare a actelor normative respective, în vederea eficientizării protectiei drepturilor de proprietate intelectuală în sistemul justitiei;

9. înfiintarea de complete de judecată specializate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală, conform reglementărilor conunitare;

10. initierea de noi acte normative, cu consultarea prealabilă a tuturor institutiilor implicate în punerea în aplicare a acestora.

b) Asigurarea cadrului juridic corespunzător prin armonizarea continuă cu normele internationale în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe

Actiuni specifice:

1. transpunerea prevederilor tratatelor Internet: Tratatul OMPI privind dreptul de autor si Tratatul OMPI privind interpretările, executiile si fonogramele, 1996, Geneva, ratificate de România, în legislatia natională, pentru perfecta conformitate si eliminarea eventualelor contradictii;

2. transpunerea altor prevederi internationale în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe, conform obligatiilor asumate în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană;

3. continuarea transpunerii directivelor europene privind dreptul de autor în societatea informatională si, respectiv, dreptul de suită.

c) Adaptarea sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare la cerintele de intregrare în Uniunea Europeană Actiuni specifice:

1. armonizarea programelor nationale de cercetare, dezvoltare si inovare cu cele ale Uniunii Europene, pentru facilitarea accesului României la spatiul european de cercetare;

2. stimularea participării institutiilor cu profil de cercetare si dezvoltare la programele privind protectia proprietătii industriale, derulate în spatiul Uniunii Europene, prin asigurarea cofinantării în cadrul acelor programe la care România este parte;

3. dezvoltarea programelor bilaterale în domeniile cercetării, dezvoltării si inovării, în vederea accelerării procesului de protectie a proprietătii industriale;

4. sprijinirea cooperării diferitelor entităti, având competente specifice, cu structuri similare internationale;

5. îmbunătătirea cadrului legislativ, financiar si organizatoric pentru asigurarea participării la programele-cadru ale Uniunii Europene;

6. identificarea si valorificarea oportunitătilor de atragere în tară a unor activităti din programele avute în vedere de OMPI pentru zona Europei Centrale si de Sud-Est.

6. Măsuri strategice privind îmbunătătirea aplicării în România a legislatiei în domeniul proprietătii intelectuale

a) îmbunătătirea aplicării legislatiei în domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe

Actiuni specifice:

1. realizarea de analize comparative ale solutiilor definitive ale instantelor judecătoresti, pronuntate în procesele de proprietate intelectuală, si publicarea jurisprudentei în colectii specializate;

2. realizarea unor studii privind modul în care instantele judecătoresti înfăptuiesc actul de justitie privind proprietatea intelectuală si comunicarea acestor studii instantelor judecătoresti în vederea îmbunătătirii jurisprudentei;

3. modificarea cuantumului amenzilor prevăzute în legislatia în vigoare, prin corelare cu rata inflatiei, astfel încât sanctiunile să devină descurajante pentru persoanele care intentionează să încalce dreptul de autor si drepturile conexe.

b) Asigurarea aplicării legislatiei privind protectia drepturilor de proprietate intelectuală la frontieră

Actiuni specifice:

1. intensificarea controalelor vamale, pe baza analizei de risc, pentru depistarea mărfurilor susceptibile a fi piratate sau contrafăcute;

2. realizarea unor module informatice si baze de date în domeniul combaterii traficului de mărfuri pirat si contrafăcute;

3. asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operatiunilor de vămuire si aplicarea în mod corespunzător a sanctiunilor prevăzute de dispozitiile legale în vigoare;

4. intensificarea schimbului de informatii si a cooperării cu alte administratii vamale, în scopul combaterii faptelor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.

c) Adoptarea unor măsuri de protectie a consumatorilor împotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea să le afecteze viata, sănătatea, securitatea sau interesele economiceActiuni specifice:

1. realizarea de controale tematice la nivel national, pe grupe de produse, în scopul depistării produselor pirat sau contrafăcute, si informarea corespunzătoare a tuturor institutiilor implicate în procesul de supraveghere a pietei;

2. eliminarea de pe piată a produselor pirat sau contrafăcute, în conformitate cu dispozitiile legale si reglementările europene, si informarea adecvată a consumatorilor asupra celor constatate;

3. implicarea asociatiilor de reprezentare a intereselor consumatorilor în diseminarea, informarea si educarea acestora.

d) intensificarea interventiei parchetelor din cadrul Ministerului Public în combaterea fenomenelor contrafacerii si pirateriei, a încălcării dispozitiilor legale privind protectia drepturilor de proprietate intelectuală Actiuni specifice:

1. evaluarea semestrială si anuală a stării infractionale în domeniul drepturilor de proprietate industrială, al dreptului de autor si drepturilor conexe, efectuarea de analize criminologice si statistice ale fenomenelor de contrafacere si piraterie, elaborarea de măsuri în scopul prevenirii criminalitătii în domeniu;

2. asigurarea la nivelul tuturor parchetelor din teritoriu a existentei unei baze de date cu privire la cauzele solutionate în domeniul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;

3. intensificarea demersurilor în vederea îmbunătătirii cadrului legislativ al combaterii infractionalitătii privind regimul drepturilor de proprietate intelectuală.

e) Intensificarea activitătii unitătilor de politie Actiuni specifice:

1. organizarea de activităti specifice de control pentru prevenirea, descoperirea si cercetarea faptelor săvârsite cu ocazia importului si comercializării de produse alimentare si nealimentare care poartă mărci contrafăcute;

2. înfiintarea unor compartimente de proprietate intelectuală în cadrul unitătilor de politie la nivel central si teritorial;

3. pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiunilor cu competentă în domeniul proprietătii intelectuale, se va avea în vedere cresterea numărului de politisti cu responsabilităti pe această linie atât în cadrul Inspectoratului General alPolitiei Române, Directia Politiei Economico-Financiare, cât si la serviciile economice din inspectoratele judetene de politie si Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti;

4. asigurarea logisticii necesare pentru desfăsurarea activitătilor profesionale de evidentă si de investigare a fraudelor privind proprietatea intelectuală.

7. Măsuri strategice privind constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul institutiilor nationale implicate în asigurarea protectiei proprietătii intelectuale

a) Dezvoltarea sistemului informatic si modernizarea echipamentelor folosite în îndeplinirea procedurilor de acordare a protectiei drepturilor de proprietate industrială de către Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci  Actiuni specifice:

1. continuarea dezvoltării si modernizării dotării tehnice a sistemului informatic existent în cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci;

2. dezvoltarea si modernizarea sistemului de baze de date administrative si de documentare utilizate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, necesare aplicării procedurilor de acordare a drepturilor de proprietate industrială;

3. adoptarea si implementarea de către Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci a standardelor europene în domeniul depunerii electronice a cererilor de protectie a proprietătii industriale;

4. continuarea procesului de compatibilizare a sistemului informatic din Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci cu sistemele informatice ale Oficiului European de Brevete.

b) Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor Actiuni specifice:

1. încadrarea corespunzătoare cu resurse umane prin cresterea personalului necesar ca număr si pregătire;

2. dotarea corespunzătoare cu mijloace materiale necesare îndeplinirii atributiilor, printr-o finantare corespunzătoare;

3. derularea unor campanii de crestere a gradului de informare a publicului larg asupra importantei domeniului dreptului de autor si al drepturilor conexe (baza de date publice continând informatii privind repertoriul si titularii dreptului de autor, drepturilor conexe, informatii detinute de organismele de gestiune colectivă etc.).

c) Diseminarea informatiei referitoare la problemele de proprietate intelectuală

Actiuni specifice:

1. dezvoltarea unui sistem eficient de promovare a proprietătii industriale si de constientizare a importantei domeniului în programele Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si prin intermediul centrelor regionale pentru diseminarea informatiilor de proprietate industrială, centrelor de cercetare si inovare, Camerei Nationale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, Camerei de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si al camerelor de comert si industrie teritoriale, inclusiv prin reteaua centrelor EURO-INFO;

2. dotarea logistică corespunzătoare a Camerei Nationale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, potrivit legii;

3. dotarea logistică a centrelor regionale de diseminare de informatii din domeniul proprietătii industriale, compatibilă cu a centrelor din tările europene dezvoltate, potrivit legii;

4. crearea unui centru de documentare dedicat proprietătii intelectuale si a unui buletin de cazuistică publicat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci;

5. crearea unor structuri specializate pentru formare si studii în domeniul proprietătii intelectuale;

6. înfiintarea unui centru de formare si specializare în domeniul proprietătii intelectuale în cadrul Facultătii de Drept, Universitatea Bucuresti, în baza Acordului-cadru de cooperare încheiat în anul 2002 între Organizatia Mondială a Proprietătii Intelectuale si Ministerul Educatiei si Cercetării;

7. sprijinirea creării unor fundatii locale pentru promovarea proprietătii industriale;

8. organizarea de seminarii si conferinte destinate IMM pentru cunoasterea sistemului proprietătii intelectuale;

9. dezvoltarea de publicatii cu informatii tehnice de specialitate în domeniul sistemului proprietătii intelectuale, în scopul pregătirii specialistilor din cadrul IMM în utilizarea sistemului.

d) Îmbunătătirea sistemului de proprietate intelectuală în vederea cresterii competitivitătii unitătilor de cercetare si dezvoltare si a IMM, precum si a entitătilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic Actiuni specifice:

1. elaborarea studiului “IMM si proprietatea intelectuală” de către ANIMMC;

2. înfiintarea Societătii pentru transfer tehnologic si dezvoltare, care va avea ca obiect de activitate sustinerea investitiilor tehnologice prin acordarea de granturi sau împrumuturi cu dobânzi avantajoase si preluarea riscului de piată pentru aplicarea rezultatelor cercetării-dezvoltării;

3. finantarea dezvoltării si înfiintării de noi centre de transfer tehnologic, oficii de legătură cu industria, centre incubatoare de afaceri, prin promovarea de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului a unui program destinat sustinerii acestor entităti din infrastructura de ITT;

4. finantarea înfiintării si dezvoltării parcurilor stiintifice si tehnologice prin promovarea de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului a unui program destinat sustinerii acestora;

5. utilizarea componentei destinate constituirii si dezvoltării infrastructurii aferente parcurilor stiintifice si tehnologice din cadrul programului “Parcuri industriale”;

6. constituirea unui grup de lucru format din specialisti din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, Camerei de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci, pentru consolidarea unei baze de date necesare pentru a facilita accesul IMM la rezultatele cercetării stiintifice, inclusiv la activitatea de cercetare în domeniul inovării orientat spre promovarea de servicii si produse noi pe piata internă si internatională;

7. stimularea proiectelor de cercetare, dezvoltare si inovare si dezvoltare tehnologică din rândul IMM cu vocatie tehnologică si absorbtia tehnologiilor noi;

8. crearea unei agentii nationale de valorificare a proprietătii intelectuale în scopul stimulării inovării, care să promoveze valorificarea proprietătii intelectuale în conditiile economiei de piată, inclusiv prin accesul la programele comunitare destinate sectorului. Aceasta se va realiza cu participarea tuturor institutiilor care au atributii în domeniu;

9. înfiintarea în cadrul unitătilor de cercetare-dezvoltare si în cadrul universitătilor a unor compartimente specializate, care să se ocupe de promovarea rezultatelor cercetării si prospectarea rezultatelor pietei;

10. promovarea comertului electronic pentru integrarea IMM românesti în platformele electronice constituite la nivel european;

11. dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri si deschiderea de noi piete;

12. sustinerea IMM inovative si cresterea competitivitătii acestora prin promovarea de programe finantate de la bugetul de stat pentru investitii, introducerea de echipamente si tehnologii noi pentru instruire si consultantă, pentru facilitarea accesului IMM pe piete externe, precum si pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri;

13. dezvoltarea de servicii suport pentru sustinerea IMM (inclusiv prin reteaua centrelor EURO-INFO);

14. identificarea unor noi modalităti pentru promovarea în străinătate a creatiilor românesti si pentru cresterea competitivitătii acestora pe pietele internationale, inclusiv prin initierea de către România a unor proiecte si programe de cooperare în domeniul proprietătii intelectuale;

15. facilitarea punerii în contact a creatorilor în proprietate intelectuală cu utilizatorii obiectelor specifice, prin organizarea sistematică de burse de contacte, parteneriate de afaceri pentru transfer tehnologic, expozitii tematice, saloane comerciale specializate si târguri pentru valorificarea rezultatelor cercetării si dezvoltării stiintifice.

e) Promovarea produselor, serviciilor si a transferului tehnologic, precum si dezvoltarea serviciilor de consiliere a entitătilor din infrastructura de ITT si a IMM Actiuni specifice:

1. dezvoltarea în România a serviciilor de informare si asistentă în domeniul cooperării si parteneriatelor între IMM si unitătile de cercetare-dezvoltare si dezvoltarea unor scheme de finantare;

2. racordarea la programele comunitare specifice domeniului;

3. dezvoltarea parteneriatului între întreprinderi mari si IMM, precum si între acestea si unităti de cercetare-dezvoltare;

4. dezvoltarea capacitătii de consultantă din cadrul centrelor de afaceri dezvoltate de Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale, Camera Natională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România, centrelor regionale de promovare a drepturilor de proprietate industrială si al retelei centrelor EURO-INFO;

5. dezvoltarea entitătilor din infrastructura de ITT (centre incubatoare de afaceri inovative, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria) care să îsi propună sprijinirea demersurilor în promovarea rezultatelor cercetării brevetate si nebrevetate;

6. continuarea si dezvoltarea manifestării “Trofeul creativitătii”, organizată de Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si de camerele de comert si industrie teritoriale.

f) Includerea unor elemente de proprietate intelectuală în procesul de informatizare a sistemului judiciar Actiuni specifice:

1. furnizarea, în conditiile legii, de date statistice institutiilor interesate privind activitătile instantelor judecătoresti si ale parchetelor în domeniul proprietătii intelectuale, incluzând si domeniul concurentei neloiale;

2. actualizarea permanentă a bazelor de date administrate de Ministerul Justitiei si Ministerul Public, în vederea facilitării informării magistratilor asupra evolutiei legislatiei în domeniu.

8. Măsuri strategice privind formarea resurselor umane specializate

a) Dezvoltarea unui program de pregătire a specialistilor implicati în procesul de asigurare a protectiei proprietătii intelectuale

Actiuni specifice:

1. perfectionarea pregătirii examinatorilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si organizarea unor programe de studiu în cadrul Uniunii Europene, în scopul îmbunătătirii protectiei prin brevet;

2. organizarea unui program de perfectionare pentru consilieri în proprietate industrială, în scopul îmbunătătirii calitătii cererilor de protectie depuse la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci si al accesului acestora la programele de instruire organizate de Uniunea Europeană;

3. perfectionarea pregătirii specialistilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si ai altor autorităti competente implicate în protectia soiurilor de plante, inclusiv instruire la Oficiul European al Soiurilor de Plante;

4. organizarea de seminarii/mese rotunde/întâlniri între specialisti ai Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, ai Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si reprezentanti ai fiecărei categorii profesionale implicate în procesul apărării drepturilor de proprietate intelectuală (politisti, judecători, procurori, lucrători vamali, inspectori din domeniul protectiei consumatorilor);

5. participarea specialistilor români la cursuri/seminarii/reuniuni organizate în străinătate, astfel încât să ia contact cu realitătile din tările respective si să cunoască problemele cu care se confruntă respectivele institutii în apărarea drepturilor de autor si a drepturilor conexe;

6. organizarea periodică de instruiri ale inspectorilor din domeniul protectiei consumatorilor, precum si ale lucrătorilor vamali;

7. instruirea specialistilor din cadrul ANIMMC în domeniul proprietătii intelectuale.

b) Dezvoltarea unei strânse colaborări între Academia Mondială OMPI si institutele de formare a tineretului din România (nivel universitar, postuniversitar etc.)

Actiuni specifice:

1. promovarea unor initiative românesti în domeniul proprietătii intelectuale, care să fie puse în practică cu sprijinul financiar si logistic al OMPI;

2. crearea conditiilor de dezvoltare a carierei stiintifice si tehnice a tinerilor în vederea reducerii fenomenului de “scurgere a inteligentei românesti în exterior”;

3. sustinerea realizării unui proiect la nivel universitar si/sau postuniversitar pentru a se asigura noi specializări, cu posibilitatea obtinerii de titluri corespunzătoare (broker de tehnologii);

4. sustinerea programelor de burse pentru cercetare stiintifică, destinate formării si dezvoltării carierelor stiintifice si a colectivelor de cercetare de înaltă performantă.

c) Perfectionarea magistratilor si a politistilor în domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuală

Actiuni specifice:

1. instruirea magistratilor în cadrul unor seminarii si al altor forme de pregătire organizate de autoritătile române si organizatiile internationale de profil (OMPI, Organizatia Mondială a Comertului, Oficiul de Armonizare în Piata Internă, Organizatia Europeană de Brevete etc.);

2. pregătirea magistratilor în domeniul proprietătii intelectuale prin cursuri incluse în programa de studii a Institutului National al Magistraturii pentru auditorii de justitie si prin cursuri periodice de perfectionare pentru magistratii în functie;

3. perfectionarea pregătirii profesionale a procurorilor din Ministerul Public în domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuală, în formele organizate de Sectia de analiză, studii, control si perfectionare profesională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe lângă curtile de apel;

4. dezvoltarea unui program de pregătire a politistilor implicati în combaterea infractiunilor din domeniul proprietătii intelectuale, prin:

a) includerea politistilor cu responsabilităti în domeniul proprietătii intelectuale în programe de pregătire, seminarii si alte întâlniri de specialitate, organizate de autoritătile române si organizatiile internationale de profil;

b) includerea în programele de pregătire ale institutiilor de învătământ de nivel preuniversitar si universitar din Ministerul Administratiei si Internelor, precum si ale Centrului de Studii Postuniversitare (postacademice) al Ministerului Administratiei si Internelor a unor tematici privind dreptul proprietătii intelectuale, destinate formării si perfectionării cunostintelor politistilor cu competente în domeniu.

9. Măsuri strategice privind realizarea unei cooperări transparente între institutiile si organismele nationale implicate în asigurarea protectiei proprietătii intelectuale

Actiuni specifice:

1. întărirea colaborării Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor cu OMPI, Organizatia Mondială a Comertului, Oficiul de Armonizare în Piata Internă, Organizatia Europeană de Brevete si cu alte organizatii internationale în domeniul proprietătii intelectuale;

2. cooperarea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor cu autoritătile vamale, prin punerea la dispozitia Autoritătii Nationale a Vămilor a informatiilor relevante din baza de date a acestor oficii;

3. cooperarea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mărci si a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor cu Ministerul Administratiei si Internelor si cu Ministerul Public, în vederea împiedicării delictelor, prin furnizarea informatiilor solicitate;

4. dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor si Inspectoratul General al Politiei de Frontieră în baza protocolului încheiat între acestea;

5. dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor si Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, în vederea cresterii gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la dreptul de autor, în baza protocolului încheiat între acestea;

6. încheierea unor protocoale de colaborare între Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului, pe de o parte, si Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, ANIMMC, pe de altă parte, în scopul promovării domeniului proprietătii intelectuale;

7. cooperarea dintre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Autoritatea Natională a Vămilor, Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, Ministerul Justitiei, Ministerul Integrării Europene si Ministerul Public, în vederea realizării angajamentelor din sfera proprietătii intelectuale, asumate în cadrul procesului de negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană;

8. realizarea si implementarea portalului pentru acces la informatii si servicii privind proprietatea intelectuală.

10. Măsuri strategice privind sensibilizarea, educarea si constientizarea publicului cu privire la rolul si importanta drepturilor de proprietate intelectuală

Actiuni specifice:

1. derularea unor campanii de informare a publicului larg cu privire la importanta respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum si la facilitătile prevăzute în legislatia română pentru detinătorii drepturilor de proprietate intelectuală;

2. instruirea agentilor economici de diferite categorii pe probleme privind proprietatea intelectuală, prin organizarea de către camerele de comert si industrie si alte structuri abilitate a unor cursuri de durate diferite si pe niveluri graduale de informare;

3. dezvoltarea activitătii de diseminare a informatiilor din domeniul proprietătii industriale în cadrul centrelor regionale de promovare a protectiei proprietătii industriale si al centrelor EURO-INFO;

4. introducerea în învătământul liceal si universitar în cadrul disciplinei privind cultura antreprenorială a unui modul specific destinat educării în domeniul utilizării eficiente a sistemului proprietătii intelectuale;

5. organizarea Târgului pentru IMM la nivel national si regional, diseminarea de materiale informative si ghiduri privind programele destinate sustinerii IMM inovative cu referire la domeniul proprietătii intelectuale;

6. participarea IMM la programele nationale de cercetare-dezvoltare, inclusiv la cel de-al VI-lea program-cadru comunitar din domeniul cercetării-dezvoltării.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 40 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

 

Bucuresti, 4 decembrie 2003.

Nr. 1.430.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orasul sau comuna

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice reglementează cadrul organizatoric si metodologia unitară în vederea asigurării accesului egal la finantare al oricărei persoane fizice sau juridice de drept privat, proprietară a unui monument istoric.

Art. 2. - În sensul prezentelor norme metodologice, protejarea monumentelor istorice si interventiile asupra acestora sunt definite în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Finantarea din partea Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, este acordată persoanelor fizice sau juridice de drept privat care, din cauza unor motive de natură economică, nu au posibilitatea să desfăsoare, cu resurse proprii, activităti de protejare sau de interventie asupra monumentelor istorice pe care le detin în proprietate.

Art. 4. - În baza prezentelor norme metodologice, Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, efectuează evaluarea documentatiilor prezentate de persoanele fizice sau juridice de drept privat în vederea obtinerii finantării, propun prioritătile si fundamentează necesarul contributiei financiare.

 

CAPITOLUL II

Situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, precum si proportia contributiei acestora

 

Art. 5. - Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, în următoarele situatii de interes public:

a) punerea în sigurantă si scoaterea imediat din pericol a monumentului istoric;

b) reabilitarea structurală si functională a monumentului istoric;

c) reabilitarea componentelor artistice ale monumentului istoric;

d) reabilitarea componentei urbane a monumentului istoric;

e) punerea în valoare a componentelor structurale, arhitecturale, artistice si arheologice ale monumentului istoric;

f) reintegrarea în circuitul socioeconomic si cultural-turistic a monumentului istoric.

Art. 6. - Acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, pentru acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se stabileste pentru un punctaj de minimum 23 de puncte, în baza criteriilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 7. - Proportia în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, pot să acopere costurile lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoa- nelor fizice sau juridice de drept privat se stabileste în functie de punctajul obtinut prin evaluarea criteriilor stipulate în anexa la prezentele norme metodologice, astfel:

- finantare integrală: punctaj între 53-70 de puncte;

- finantare partială: punctaj între 23-52 de puncte.

Art. 8. - Din sumele prevăzute în buget în acest scop Ministerul Culturii si Cultelor poate să acopere total sau partial, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, costurile lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, în functie de grupa în care acestea sunt înscrise în Lista monumentelor istorice, indiferent de detinător.

Art. 9. - Consiliile judetene, municipale, orăsenesti si comunale, precum si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, pot să acopere, conform prevederilor prezentelor norme metodologice:

a) integral sau partial, costurile lucrărilor de interventie asupra monumentelor istorice care fac parte din grupa B;

b) individual sau prin cofinantare, costurile lucrărilor de protejare a monumentelor istorice care fac parte din grupa A, aflate pe teritoriul unitătii administrativ-teritoriale respective.

Art. 10. - Contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor si a autoritătilor administratiei publice locale poate fi asigurată prin cofinantare, precum si în parteneriat, inclusiv cu proprietarii sau cu alte persoane fizice sau juridice.

Art. 11. - Pentru situatiile în care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, acordă finantare partială, sunt necesare identificarea si utilizarea altor resurse financiare, prin cofinantare sau în parteneriat.

 

CAPITOLUL III

Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice sau juridice de drept privat pentru a primi contributie financiară din partea Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, pentru acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice detinute în proprietate

 

Art. 12. - Acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, se poate face numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:

a) persoana fizică sau juridică de drept privat să fie proprietară a unui monument istoric înscris în Lista monumentelor istorice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001, cu modificările ulterioare;

b) starea fizică a monumentului istoric impune cu necesitate desfăsurarea unei activităti de protejare sau de interventie;

c) existenta unui proiect de specialitate privind protejarea sau interventia asupra monumentului istoric, la nivel de expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie, conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Natională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de consolidare-restaurare, după caz;

d) declaratia pe propria răspundere a proprietarului monumentului istoric, referitoare la faptul că acesta nu dispune de resursele financiare necesare desfăsurării activitătii de protejare sau de interventie;

e) identificarea si utilizarea altor resurse financiare, în situatia unei cofinantări/finantări partiale din partea Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale;

f) aportul partenerilor, în situatia desfăsurării activitătii de protejare sau de interventie în parteneriat;

g) monumentul istoric să nu constituie obiectul unui litigiu;

h) monumentul istoric să nu se afle sub sechestru;

i) monumentul istoric să nu fie ipotecat.

Art. 13. - Proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice de drept privat, care solicită finantare îsi asumă prin declaratie autentificată următoarele obligatii:

a) să utilizeze monumentul istoric în scopul unor activităti socioculturale, de învătământ, sănătate, de cult, de binefacere ori altor activităti asemănătoare sau de locuintă (bloc ori unitate unifamilială);

b) să permită accesul specialistilor si, după caz, al publicului la monumentul istoric, în conditiile stabilite prin contract cu finantatorul;

c) să asigure, în toate cazurile, paza si securitatea obiectivului;

d) să obtină actele necesare lucrărilor de protejare sau de interventie, în conformitate cu legislatia în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Procedurile prin care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat

 

Art. 14. - Finantarea din contributia Ministerului Culturii si Cultelor si a autoritătilor administratiei publice locale se va face în baza prevederilor Legii nr. 422/2001, cu modificările ulterioare, si ale prezentelor norme metodologice, prin încheierea unui contract între:

a) Ministerul Culturii si Cultelor si proprietarul monumentului istoric, în situatia acordării unei contributii financiare din partea Ministerului Culturii si Cultelor;

b) autoritatea administratiei publice locale si proprietarul monumentului istoric, în situatia acordării unei contributii financiare din partea consiliilor judetene, municipale, orăsenesti si comunale, precum si din partea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz.

Art. 15. - Contractul prevăzut la art. 14 va contine clauza obligatorie a constituirii unei garantii imobiliare asupra monumentului istoric în cauză, pentru o perioadă de 10 ani, în favoarea statului, respectiv a unitătii administrativ- teritoriale în a cărei rază teritorială se află situat imobilul.

Art. 16. - (1) Contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătii administratiei publice locale, va fi acordată numai pe baza cererii motivate a proprietarului monumentului istoric, însotită de docu- mentele justificative.

(2) Cererea privind acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătii administratiei publice locale, depusă de proprietarul unui monument istoric, persoană fizică, trebuie să cuprindă:

a) datele de identificare a solicitantului, respectiv numele si prenumele acestuia, domiciliul, codul numeric personal, numele si calitatea celor care reprezintă solicitantul în relatiile cu tertii, în situatia în care există, numărul de telefon/fax al acestora, felul finantării solicitate: finantare totală/finantare partială/finantare în parteneriat, suma totală pentru care se solicită finantare;

b) datele de identificare a monumentului istoric, respectiv adresa unde este situat, grupa si pozitia la care este înscris imobilul în Lista monumentelor istorice;

c) precizarea următoarelor elemente, după caz: valoarea monumentului istoric, starea fizică a monumentului istoric, amplasarea monumentului istoric într-o zonă cu risc seismic ridicat, amplasarea monumentului istoric în vecinătatea unor monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial, amplasarea monumentului istoric într-o zonă construită protejată de interes national, includerea monumentului istoric în programe nationale si/sau internationale;

d) cauzele care au condus la necesitatea efectuării unor activităti de protejare sau de interventie asupra monumentului istoric;

e) o succintă prezentare a măsurilor cuprinse în proiectul de specialitate privind protejarea sau interventia asupra monumentului istoric;

f) mentiuni referitoare la contributiile financiare ale autoritătilor administratiei publice centrale, respectiv ale autoritătilor administratiei publice locale, acordate anterior pentru acelasi monument istoric (numărul si data adresei de comunicare a contributiei financiare, sumele care au fost acordate, precum si modul cum au fost respectate acestea).

(3) Cererea privind acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătii administratiei publice locale, depusă de proprietarul unui monument istoric, persoană fizică, trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) acte prin care se dovedesc veniturile solicitantului si ale membrilor familiei sale;

b) declaratie privind copiii, sotul/sotia aflati în întretinere si copie de pe certificatele de nastere si de stare civilă, după caz;

c) copie de pe documentele care atestă eventuala stare de incapacitate de muncă;

d) declaratie pe propria răspundere a debitorului, cuprinzând si veniturile, altele decât cele pentru care a depus acte doveditoare;

e) declaratie pe propria răspundere, autentificată, din care să rezulte că:

1. monumentul istoric nu constituie obiectul unui litigiu;

2. monumentul istoric nu se află sub sechestru;

3. monumentul istoric nu este ipotecat;

f) declaratia autentificată prevăzută la art. 13;

g) extras de pe cartea funciară privind monumentul istoric si copie legalizată de pe titlul de proprietate;

h) cazier judiciar;

i) memoriu istoric, însotit de documentar fotografic al situatiei actuale (15 x 24 cm);

j) devizul estimativ al lucrărilor ce urmează a fi executate;

k) proiect de specialitate la nivel de expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie, conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Natională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de consolidare-restaurare, după caz;

l) documentatii de specialitate, conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Natională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de componente artistice;

m) situatia lucrărilor efectuate anterior solicitării - descriere si finantare, după caz;

n) memoriu de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea lucrărilor, în baza criteriilor prevăzute de prezentele norme metodologice;

o) plan de finantare, în baza graficului de esalonare a lucrărilor;

p) plan de management, după caz;

q) alte documente justificative, din care să rezulte că solicitantul dispune de diferenta de fonduri necesară lucrărilor, fată de sumele alocate, în situatia unei finantări partiale/cofinantări din partea Ministerului Culturii si Cultelor sau a autoritătilor administratiei publice locale, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

(4) Cererea privind acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătii administratiei publice locale, depusă de proprietarul unui monument istoric, persoană juridică de drept privat, trebuie să cuprindă:

a) date de identificare a solicitantului, respectiv forma societătii comerciale, denumirea acesteia si a reprezentantului fiscal, sediul, anul înfiintării, certificatul de înregistrare, numele si calitatea celor care reprezintă solicitantul în relatiile cu tertii, numărul de telefon/fax al acestora, felul finantării solicitate: finantare totală/finantare partială/finantare în parteneriat, suma totală pentru care se solicită finantare, numărul contului/conturilor si unitatea/unitătile bancară/bancare la care este/sunt deschis/deschise;

b) date de identificare a monumentului istoric, respectiv adresa unde este situat, grupa si pozitia la care este înscris imobilul în Lista monumentelor istorice;

c) precizarea următoarelor elemente, după caz: valoarea monumentului istoric, starea fizică a monumentului istoric, amplasarea monumentului istoric într-o zonă cu risc seismic ridicat, amplasarea monumentului istoric în vecinătatea unor monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial, amplasarea monumentului istoric într-o zonă construită protejată de interes national, includerea monumentului istoric în programe nationale si/sau internationale;

d) cauzele care au condus la necesitatea efectuării unor activităti de protejare sau de interventie asupra monumentului istoric;

e) o succintă prezentare a măsurilor cuprinse în proiectul de specialitate privind protejarea sau interventia asupra monumentului istoric;

f) mentiuni referitoare la contributiile financiare ale autoritătilor administratiei publice centrale, respectiv ale autoritătilor administratiei publice locale, acordate anterior pentru acelasi monument istoric (numărul si data adresei de comunicare a contributiei financiare, sumele care au fost acordate, precum si modul cum au fost respectate acestea).

(5) Cererea privind acordarea contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătii administratiei publice locale, depusă de proprietarul unui monument istoric, persoană juridică de drept privat, trebuie să fie însotită de următoarele documente:

a) actul constitutiv/statutul si actele aditionale, după caz;

b) dovada dobândirii personalitătii juridice;

c) ultima situatie financiară anuală;

d) ultima balantă de verificare;

e) dovada privind bonitatea persoanei juridice de drept privat, emisă de banca la care are deschis contul;

f) raportul privind activitatea persoanei juridice de drept privat în domeniul protejării monumentului istoric;

g) ultimul act de control întocmit de organele competente ale Ministerului Finantelor Publice;

h) declaratie pe propria răspundere, autentificată, din care să rezulte că:

1. monumentul istoric nu constituie obiectul unui litigiu;

2. monumentul istoric nu se află sub sechestru;

3. monumentul istoric nu este ipotecat;

i) declaratia autentificată prevăzută la art. 13;

j) extras de pe cartea funciară privind monumentul istoric si copie legalizată de pe titlul de proprietate;

k) memoriu istoric, însotit de documentar fotografic al situatiei actuale (15 x 24 cm);

l) devizul estimativ al lucrărilor ce urmează a fi executate;

m) proiect de specialitate la nivel de expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini si detalii de executie, conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Natională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de consolidare-restaurare;

n) documentatii de specialitate, conform legislatiei în vigoare, avizate de Comisia Natională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de componente artistice;

o) situatia lucrărilor efectuate anterior solicitării - descriere si finantare;

p) memoriu de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea lucrărilor, în baza criteriilor prevăzute de prezentele norme metodologice;

q) plan de finantare, în baza graficului de esalonare a lucrărilor;

r) plan de management, după caz;

s) alte documente justificative din care să rezulte că solicitantul dispune de diferenta de fonduri necesară lucrărilor, fată de sumele alocate, în situatia unei finantări partiale/cofinantări din partea Ministerului Culturii si Cultelor sau a autoritătilor administratiei publice locale, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 17. - (1) Documentatia de solicitare a contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor se depune la directia pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, în a cărei rază teritorială se află situat monumentul istoric, începând cu luna ianuarie a anului calendaristic.

(2) Data limită de depunere a documentatiei prevăzute la alin. (1) este ultima zi din semestrul I al anului calendaristic.

Art. 18. - (1) Directia pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, verifică, prin personalul de specialitate trimis la fata locului, starea fizică a monumentului istoric.

(2) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (1) întocmeste un raport referitor la starea fizică a monumentului istoric.

(3) Directia pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, analizează documentatia depusă de solicitant, precum si raportul referitor la starea fizică a monumentului istoric, întocmit de personalul de specialitate, si, după caz:

a) solicită depunătorilor transmiterea documentelor necesare, în situatia în care documentatia nu este completă potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice;

b) comunică depunătorilor faptul că acestia nu îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru a fi beneficari ai contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor;

c) întocmeste referatul de oportunitate privind finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare sau de interventie asupra monumentului istoric.

(4) În termen de 30 de zile de la data depunerii documentatiei, directia pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, transmite Directiei monumente istorice si muzee din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor documentatia depusă de solicitant, raportul referitor la starea fizică a monumentului istoric, întocmit de personalul de specialitate, precum si referatul de oportunitate.

Art. 19. - Directia monumente istorice si muzee va transmite Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice documentele prevăzute la art. 18 alin. (4), pentru a fi analizate în prima sedintă lunară a acestei comisii.

Art. 20. - În baza criteriilor si conditiilor prevăzute de prezentele norme metodologice si tinând seama de referatele de oportunitate privind finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare sau de interventie asupra monumentelor istorice, întocmite de directiile pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Comisia Natională a Monumentelor Istorice selectionează cererile pentru care se acordă contributie financiară din partea Ministerului Culturii si Cultelor, în vederea realizării lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice.

Art. 21. - În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentatiei prevăzute la art. 18 alin. (4), Comisia Natională a Monumentelor Istorice formulează prioritătile lucrărilor de protejare sau de interventie asupra monumentelor istorice, fundamentează sumele necesare ce urmează să fie alocate în acest scop din bugetul Ministerului Culturii si Cultelor si le supune aprobării, prin ordin, ministrului culturii si cultelor.

Art. 22. - (1) Documentatia de solicitare a contributiei financiare a autoritătilor administratiei publice locale se depune la consiliul judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si la consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, în a căror rază teritorială se află situat monumentul istoric, începând cu luna ianuarie a anului calendaristic.

(2) Data limită de depunere a documentatiei prevăzute la alin. (1) este ultima zi din semestrul I al anului calendaristic.

Art. 23. - (1) Consiliul judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, verifică, prin personalul de specialitate trimis la fata locului, starea fizică a monumentului istoric.

(2) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (1) întocmeste un raport referitor la starea fizică a monumentului istoric.

Art. 24. - În termen de 30 de zile de la înregistrarea raportului prevăzut la art. 23 alin. (2), consiliul judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, analizează documentatia depusă de solicitant, precum si raportul referitor la starea fizică a monumentului istoric, întocmit de personalul de specialitate, si, după caz:

a) solicită depunătorilor transmiterea documentelor necesare, în situatia în care documentatia nu este completă potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice;

b) comunică depunătorilor faptul că acestia nu îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru a fi beneficari ai contributiei financiare a autoritătilor administratiei publice locale;

c) întocmesc referatul de oportunitate privind finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare ori de interventie asupra monumentului istoric.

Art. 25. - În baza criteriilor si conditiilor prevăzute de prezentele norme metodologice si tinând seama de referatele de oportunitate privind finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare ori de interventie asupra monumentelor istorice, consiliul judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, selectionează cererile pentru care se acordă contributie financiară din partea autoritătilor administratiei publice locale, în vederea realizării lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice.

Art. 26. - (1) Persoanele fizice si juridice de drept privat cărora li se acordă contributie financiară, precum si sumele ce urmează să fie acordate sunt aprobate prin ordin al ministrului culturii si cultelor, respectiv prin hotărâre a consiliului judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz.

(2) În termen de 5 zile de la data emiterii ordinului, respectiv de la data adoptării hotărârii prevăzute la alin. (1), Comisia Natională a Monumentelor Istorice, respectiv autoritatea administratiei publice locale, comunică persoanelor fizice si juridice de drept privat sumele aprobate.

 

CAPITOLUL V

Procedura de urgentă

 

Art. 27. - (1) Procedura de urgentă este procedura exceptională prin care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritătile administratiei publice locale, acordă cu prioritate contributie financiară persoanei fizice sau juridice de drept privat, proprietară a unui monument istoric aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică, în vederea luării măsurilor urgente necesare pentru salvarea sa.

(2) Solicitarea declansării procedurii de urgentă se face în termen de maximum două zile de la constatarea situatiei de urgentă de către proprietar, directiile pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, consiliile judetene, municipale, orăsenesti si comunale, precum si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz; solicitarea se adresează Directiei monumente istorice si muzee, pentru contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, si consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru contributia financiară a autoritătilor administratiei publice locale.

(3) Solicitarea declansării procedurii de urgentă va fi însotită de raportul referitor la starea fizică a monumentului istoric si de referatul de oportunitate, întocmite de directiile pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, si de consiliile judetene, municipale, orăsenesti si comunale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, pentru contributia financiară a autoritătilor administratiei publice locale.

(4) În situatia în care solicitarea declansării procedurii de urgentă s-a efectuat de către proprietarul monumentului istoric, se va proceda astfel:

a) pentru contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, Directia monumente istorice si muzee se adresează directiei pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în a cărei rază teritorială se află situat monumentul istoric, în vederea transmiterii de urgentă a raportului referitor la starea fizică a monumentului istoric, precum si a referatului de oportunitate;

b) pentru contributia financiară a autoritătilor administratiei publice locale, personalul de specialitate din cadrul consiliului judetean, respectiv din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în a cărui rază teritorială se află situat monumentul istoric, întocmeste de urgentă raportul referitor la starea fizică a monumentului istoric, precum si referatul de oportunitate.

Art. 28. - (1) În termen de 3 zile de la data înregistrării documentatiei prevăzute la art. 27 alin. (3), Comisia Natională a Monumentelor Istorice, întrunită în sedintă extraordinară, analizează documentatia si, după caz:

a) avizează documentatia primită, fundamentează suma necesară ce urmează să fie alocată în acest scop din bugetul Ministerului Culturii si Cultelor si o supune aprobării, prin ordin, ministrului culturii si cultelor;

b) comunică solicitantului faptul că acesta nu îndeplineste conditiile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru a fi beneficiarul contributiei financiare a Ministerului Culturii si Cultelor, în regim de urgentă.

(2) În termen de 3 zile de la data înregistrării documentatiei prevăzute la art. 27 alin. (3), consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, analizează documentatia si, după caz:

a) fundamentează suma necesară ce urmează să fie alocată în acest scop din bugetul propriu al judetului si o aprobă prin hotărâre;

b) comunică solicitantului faptul că acesta nu îndeplineste conditiile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru a fi beneficiarul contributiei financiare a autoritătii administratiei publice locale, în regim de urgentă.

Art. 29. - În termen de 3 zile de la data emiterii ordinului ministrului culturii si cultelor, respectiv de la data adoptării hotărârii consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Ministerul Culturii si Cultelor, prin Directia monumente istorice si muzee, respectiv consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, comunică persoanei fizice sau juridice de drept privat suma aprobată si propune încheierea contractului, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 30. - (1) O cotă de 30% din suma prevăzută în bugetul Ministerului Culturii si Cultelor pentru finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice detinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat este destinată pentru solutionarea situatiilor de urgentă, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice.

(2) O cotă de 30% din suma prevăzută în bugetul propriu al judetelor si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru finantarea sau cofinantarea lucrărilor de protejare asupra monumentelor istorice detinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat, este destinată pentru solutionarea situatiilor de urgentă, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice.

 

CAPITOLUL VI

Verificarea utilizării sumelor provenite din contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale

 

Art. 31. - Compartimentele de control si audit din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, alti împuterniciti ai Ministerului Culturii si Cultelor, ai directiilor pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, ai institutiilor subordonate cu atributii în domeniu si personalul specializat al consiliului judetean, municipal, orăsenesc sau comunal, precum si al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, după caz, verifică dacă utilizarea sumelor provenite din contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, s-a realizat în conformitate cu prevederile contractuale.

Art. 32. - (1) Verificarea utilizării sumelor provenite din contributia financiară a Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv a autoritătilor administratiei publice locale, se realizează la domiciliul/sediul persoanei fizice sau juridice de drept privat, pe baza documentelor justificative si a înregistrărilor financiar-contabile, după caz.

(2) Personalul de specialitate al Ministerului Culturii si Cultelor, al directiilor pentru cultură, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, al institutiilor publice subordonate cu atributii în domeniu, precum si al autoritătilor administratiei publice locale va verifica modul de realizare a lucrărilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice.

Art. 33. - (1) În urma efectuării verificărilor prevăzute la art. 32, personalul de specialitate întocmeste un raport privind utilizarea contributiei financiare.

(2) În situatia în care, în urma raportului prevăzut la alin. (1), se constată nerespectarea clauzelor contractuale, precum si a prevederilor prezentelor norme metodologice, contractul încheiat cu Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv cu autoritatea administratiei publice locale, va fi reziliat de plin drept.

Art. 34. - Contributia financiară acordată este nerambursabilă în cazul în care beneficiarul finantării îsi îndeplineste obligatiile contractuale.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

Nr. crt.

Criterii de evaluare si punctaj orientativ

Punctaj

Finantare partială

Punctaj

Finantare

integrală

1.

Starea fizică a monumentului istoric:

 

 

 

- precolaps: 15 puncte

2-7

7-15

 

- degradare generalizată: 7 puncte

 

 

 

- degradare structurală: 3 puncte

 

 

 

- degradare arhitecturală: 2 puncte

 

 

 

- degradare componente artistice: 2 puncte

 

 

 

- ruină istorică: 2 puncte

 

 

2.

Amplasarea monumentului istoric într-o zonă cu risc seismic ridicat: 10 puncte

-

10

3.

Amplasarea monumentului istoric în zona de protectie sau în vecinătatea unor monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial: 5 puncte

-

5

4.

Amplasarea monumentului istoric într-o zonă construită protejată de interes national: 5 puncte

-

5

5.

Includerea monumentului istoric în programe nationale si/sau internationale:

5-10

-

 

- programe internationale: 10 puncte

 

 

 

- programe nationale: 5 puncte

 

 

6.

Capacitatea de asigurare integrală a cofinantării:

 

 

 

- sponsorizare/cofinantare din alte surse/cofinantare din surse proprii: 15 puncte

5-15

-

 

- 75%: 5 puncte

 

 

 

- 50%: 10 puncte

 

 

 

- 25%: 15 puncte

 

 

 

- < 25%: 0 puncte

 

 

 

7. Functiunea monumentului istoric:

5

15

 

- socioculturală/de cult/învătământ/sănătate/de binefacere: 15 puncte

 

 

 

- alte functiuni/locuintă: 5 puncte

 

 

8.

Posibilităti de concentrare a eforturilor si de finalizare a lucrărilor în termen scurt, comparativ cu anvergura lucrărilor:

1-10

1-10

 

- 1-2 ani: 10 puncte

 

 

 

- 2-3 ani: 7 puncte

 

 

 

- 3-4 ani: 5 puncte

 

 

 

- 5 ani: 3 puncte

 

 

 

- > 5 ani: 1 punct

 

 

9.

Capacitatea de întretinere si protejare a monumentului istoric după executia lucrărilor: 5 puncte

5

5

10.

Capacitatea de utilizare a monumentului istoric după executia lucrărilor - plan de management: 5 puncte

-

5

 

TOTAL PUNCTAJ:

23-52

53-70

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT C 5-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune”

 

În aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea ministerului economiei si comertului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 7 iulie 2003, si având în vedere referatul de aprobare prezentat,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Prescriptia tehnică PT C 5-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune”, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 5 decembrie 2003.

Nr. 306.

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

RECTIFICARE

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 81/2002 privind ratificarea Acordului de garantie dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri si constructia variantei de ocolire a municipiului Pitesti, semnat la Bucuresti la 31 decembrie 2001, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 461 din 28 iunie 2002, se face următoarea rectificare:

- la art. II lit. a) din sectiunea 2.03 “Alte obligatii” a Acordului de garantie, în loc de:

“a) Garantul se va asigura că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei va publica Declaratia politicilor sectoriale înainte de data de 31 martie 2003, declaratie care va include.....” se va citi: “a) Garantul se va asigura că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei va publica Documentul pentru politici sectoriale înainte de data de 31 martie 2003, document care va include....... .”