MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 111 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 21 februarie 2003

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

154. - Hotãrâre pentru aprobarea Strategiei nationaleantidrog în perioada 2003-2004

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

2.026/2002. - Ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea Pãrtii a II-a - “Norme de autorizare a centrelor de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere” - din Normele de autorizare a functionãrii centrelor de pregãtire a personalului din domeniul transporturilor rutiere

175. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea si completarea declaratiei vamale în detaliu

176. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor privind instituirea unor registre simplificate de evidentã pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres

177. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformã a reglementãrilor vamale, evidenta operativã, controlul si supravegherea vamalã a mãrfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturile care beneficiazã de facilitãtile prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 131/2000, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 99/2002

178. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a formalitãtilor vamale pentru importul si exportul de presã, tipãrituri, energie electricã si mãrfuri transportate prin conducte

179. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a formalitãtilor vamale aferente aprovizionãrii mijloacelor de transport în trafic international

180. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind antrepozitul vamal

181. - Decizie a directorului general al Directiei Generale a Vãmilor pentru aprobarea Normelor tehnice de lucru privind circulatia sacilor si trimiterilor postale externe între birourile vamale

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

5. - Circularã pentru modificarea si completarea Regulamentului nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificãrile si completãrile ulterioare

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Strategiei nationale antidrog în perioada 2003-2004

În temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Strategia nationalã antidrog în perioada 2003-2004, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Agentia Nationalã Antidrog, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate subordonate au obligatia de a duce la îndeplinire mãsurile specifice domeniului lor de activitate prevãzute în Strategia nationalã antidrog în perioada 2003-2004.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul apãrãrii nationale,

Ioan Mircea Pascu

p. Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Ion Giurescu,

secretar de stat

Ministrul educatiei si cercetãrii,

Ecaterina Andronescu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul tineretului si sportului,

Georgiu Gingãras

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 6 februarie 2003.

Nr. 154.

ANEXÃ

STRATEGIA NATIONALÃ ANTIDROG

2003-2004

Prezenta strategie este rezultatul efortului comun al reprezentantilor ministerelor implicate în lupta împotriva drogurilor, precum si ai diferitelor organizatii publice si private.

CAPITOLUL 1

PREZENTARE

Cuvânt din partea Primului-ministru al Guvernului României

De ce o strategie nationalã antidrog?

Adrian Nãstase,

Prim-ministru al Guvernului României Potrivit unor estimãri ale Organizatiei Natiunilor Unite, ale INTERPOL si EUROPOL, “piata drogurilor” ocupã locul secund dupã cea a armamentului, cu o cifrã de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Iatã de ce se impune ca autoritãtile competente ale tuturor statelor sã depunã eforturi sustinute si conjugate pentru eradicarea acestui flagel cu repercusiuni dintre cele mai grave, care afecteazã în prezent un procent ridicat al populatiei, în special din rândul tinerilor.

Problematica drogurilor este de interes major, având în vedere si amplasarea geograficã a tãrii noastre, situatã pe ruta marilor cãi de comunicatie europene si între tãrile producãtoare si cele cunoscute cã se confruntã acut cu fenomenul consumului de droguri.

Dacã la începutul anilor ‘90 România era eminamente tarã de tranzit al drogurilor, când treptat s-a prefigurat ruta balcanicã de trafic al substantelor stupefiante, având ca destinatie state vest-europene, în prezent si pe teritoriul nostru national s-a dezvoltat rapid o piatã profitabilã de desfacere a drogurilor.

În contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru contracararea terorismului si tinând seama de faptul cã unul dintre principalele mijloace de finantare a grupãrilor teroriste îl constituie profiturile enorme obtinute pe piata drogurilor, Guvernul României, prin institutiile sale specializate, a luat mãsuri deosebite pentru eradicarea acestor fenomene.

În acest sens, este foarte important ca încã de la frontiera de stat sã dispunem de un sistem eficient de supraveghere si control care sã limiteze cât mai mult posibil accesul drogurilor pe teritoriul României. Am în vedere atât luarea unor mãsuri vizând prevenirea si combaterea trecerilor ilegale prin frontierã-vamã, cât si o colaborare internationalã activã a tuturor institutiilor abilitate în domeniu, care sã asigure cunoasterea locurilor de producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinatie si a persoanelor implicate, pentru a se reusi, dacã nu stoparea, cel putin limitarea acestui fenomen aflat într-o ascensiune îngrijorãtoare. Pentru aceasta, Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate - îndeosebi Politia de Frontierã -, a luat mãsuri concrete de naturã sã conducã la securizarea frontierei de stat si, implicit, la descoperirea si stoparea, încã din acest loc, a încercãrilor de introducere în tarã a drogurilor.

De asemenea, prin Directia generalã de combatere a crimei organizate si antidrog se duce o luptã continuã de identificare si tragere la rãspundere a traficantilor de droguri care alimenteazã piata pentru consum sau fac parte din retele transnationale de droguri care tranziteazã teritoriul tãrii noastre.

Pentru a avea un program clar de actiune împotriva acestui flagel, la nivel national s-a elaborat de cãtre specialistii în domeniu prezenta strategie nationalã antidrog pentru perioada 2003-2004.

Acest document vine sã completeze cadrul organizatoric, coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate în lupta contra drogurilor, sã constituie un instrument care sã stea la baza viitoarelor proiecte si evaluãri în domeniul drogurilor.

Este obligatoriu, totodatã, sã reevaluãm rolul scolii, al familiei în educarea tinerilor, pentru a reduce în mod semnificativ numãrul celor care cad victime drogurilor. Nu vreau sã spun vorbe mari, dar mentinând sãnãtatea generatiilor viitoare vom asigura vitalitatea natiunii si vom pãstra intacte sansele de dezvoltare normalã a societãtii românesti.

Consider cã aceasta este o mare responsabilitate pentru Guvernul României si vom actiona în consecintã.

În anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 143 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, act normativ care asigurã cadrul juridic în materie si rãspunde recomandãrilor si obiectivelor O.N.U., ale Consiliului Europei si Uniunii Europene.

Apreciez cã în lupta împotriva drogurilor un rol important îl are latura preventivã, care trebuie avutã în vedere atât de cãtre personalul Ministerului de Interne, Ministerului Educatiei si Cercetãrii, Ministerului Justitiei si nu în ultimul rând de cel al Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, care are atributii nemijlocite în acest domeniu.

Constientizãm însã, în egalã mãsurã, cã este nevoie si de un suport financiar pe care suntem dispusi sã îl asigurãm în perioada urmãtoare, dar vom avea grijã ca banii alocati sã fie folositi judicios si exclusiv în scopul pentru care au fost destinati.

Este necesarã intensificarea activitãtilor pentru diminuarea numãrului de tineri care consumã droguri si pe cât posibil sã monitorizãm acest fenomen la nivel national.

Am fãcut apel la toti colaboratorii mei, la toate organizatiile neguvernamentale, pentru a nu lãsa sã treacã neobservat segmentul celor care fac eforturi pentru a abandona drogul, sã-I sprijinim în recuperare si reintegrare socialã.

Mai dureros este cã, abordând aspectul resocializãrii fostilor dependenti de droguri, trebuie sã avem în vedere întregul sistem de învãtãmânt din România. În acest sens, cadrelor didactice, dar si familiilor acestor tineri le revine o mare rãspundere în sprijinirea lor pentru a relua cursurile si a-si desãvârsi educatia.

Mã gândesc, de asemenea, la eforturile pe care trebuie sã le facã Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, prin Directia metodologie - Directia generalã asistentã socialã pentru reinsertia socialã si profesionalã a celor care resimt nevoia imperioasã a unei surse de venit sigure, legale, pentru a duce o viatã normalã si a renunta definitiv la mirajul drogurilor.

Astept, totodatã, o prezentã mai activã în viata noastrã socialã a organizatiilor neguvernamentale care îsi propun, prin propriile programe, combaterea traficului si consumului de droguri.

Consider cã la acest moment de rãscruce este nevoie de eforturi sustinute din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la transformarea lor în cetãteni cu un comportament adecvat societãtii noastre, instituind chiar un sistem de supraveghere cetãteneascã a victimelor drogurilor, pânã la reinsertia lor socialã totalã. În acest sens, un rol deosebit îl pot avea centrele de prevenire si consiliere antidrog.

Nutresc speranta si împãrtãsesc optimismul cã Strategia nationalã antidrog constituie un document programatic, eficient, în mãsurã sã îsi atingã obiectivele si, în ultimã instantã, sã contribuie efectiv la diminuarea consumului ilicit de droguri.

CAPITOLUL 2

INTRODUCERE

Cuvânt din partea Coordonatorului national pe droguri

Flagelul drogurilor reprezintã unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde si tragice ale lumii contemporane.

Dacã pânã în 1990 notiunea de drog era foarte vagã pentru majoritatea românilor, ulterior situatia s-a modificat, România devenind, la început, o tarã de tranzit si depozitare si, mai apoi, chiar o tarã de consum al substantelor stupefiante, în drumul lor dinspre Orient spre Occident.

Traficul si consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa umanitãtii, cu repercusiuni dramatice în plan economic si social. În fiecare an luãm cunostintã - din diferite surse de informare - despre faptul cã sume considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii si grupurile de criminali sfidând legile si autoritãtile. Pe de altã parte, milioane de oameni se adaugã anual celor cãzuti deja pradã “mortii albe”,

un procent alarmant intrând în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti pentru societate.

Amploarea planetarã a fenomenului depãseste sfera preocupãrilor medicale si pe cele ale fortelor de ordine si constituie o amenintare la adresa ordinii economice si sociale mondiale, depãsind frontierele nationale.

Iatã de ce în lupta împotriva acestui flagel este foarte importantã elaborarea unei strategii nationale coerente privind problematica drogurilor, care sã aibã în vedere coordonarea factorilor implicati în contracararea tuturor aspectelor fenomenului infractional: abuz, aprovizionare, productie, trafic, prevenire si tratament.

Pornind de la considerentul cã activitatea de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri se realizeazã pe lângã mãsurile de ordin educational, economic, social, medical si administrativ - si prin crearea unui cadru juridic adecvat, la elaborarea Strategiei nationale antidrog s-au avut în vedere amploarea si complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum si necesitatea controlului consumului si traficului de droguri, corelat cu intensificarea activitãtilor de prevenire a consumului si abuzului de substante stupefiante.

Prin aceastã strategie, pe termen scurt, se urmãreste crearea cadrului institutional si dezvoltarea capacitãtii necesare pentru abordarea multisectorialã a problematicii drogurilor, iar pe termen lung, este avutã în vedere reducerea numãrului de persoane care se angajeazã în consumul de droguri, în paralel cu cresterea capacitãtii nationale pentru crearea si dezvoltarea de servicii de educare-informare-prevenire-tratament si cu dezvoltarea si eficientizarea structurilor si programelor de combatere a traficului ilegal de droguri.

CAPITOLUL 3

PRINCIPIILE DIRECTOARE, VIZIUNEA STRATEGICÃ,

SCOPUL SI OBIECTIVELE STRATEGIEI

Principiile directoare

1. Principiul prioritãtii. Problema prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri este asumatã ca o prioritate de cãtre Guvernul României.

2. Principiul optiunii individuale. Prevenirea consumului de droguri are în vedere complexitatea fenomenului care include si optiunea individualã.

3. Principiul viziunii globale si unitare. Mãsurile de prevenire si combatere a traficului, consumului si abuzului de droguri se bazeazã pe viziunea globalã si unitarã a problemei.

4. Principiul coordonãrii si cooperãrii unitare între toate sectoarele implicate. Practicile si procedurile în domeniul prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri vor fi adaptate la caracteristicile sociale si culturale ale populatiei.

5. Principiul profesionalizãrii în toate domeniile de activitate. Lupta împotriva traficului, consumului si abuzului de droguri presupune pregãtirea profesionalã corespunzãtoare a specialistilor, precum si diseminarea informatiilor, a bunelor practici si a instrumentelor de lucru în domeniu.

6. Principiul complementaritãtii. Implicarea societãtii civile alãturi de institutiile guvernamentale pentru realizarea si extinderea programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri este o necesitate realã.

7. Principiul continuitãtii. Activitãtile desfãsurate în vederea prevenirii si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri vor avea un caracter permanent.

8. Principiul legalitãtii. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care România este parte constituie o conditie obligatorie în abordarea fenomenului.

9. Principiul confidentialitãtii. Datele personale detinute, rezultate din activitãtile specifice antidrog, nu se fac publice.

10. Principiul nediscriminãrii. Toate activitãtile specifice antidrog se adreseazã tuturor cetãtenilor, indiferent de sex, apartenentã etnicã si religioasã etc.

Viziunea

La sfârsitul anului 2004 România va pune în practicã un sistem integrat de servicii de prevenire si tratament, structurat pe o retea nationalã de centre, capabile sã implementeze la nivel local strategii coerente. În acelasi timp se vor eficientiza structurile si programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, în vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecinte în plan intern, reducerea cererii, iar în plan

international, anihilarea retelelor transnationale.

Scopul

Abordând cu realism problematica traficului si consumului ilicit de droguri, mãsurile propuse în prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii si ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul cã lupta împotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici chiar pentru cele mai dezvoltate natiuni ale lumii.

Obiectivele

1. Initierea si sustinerea cu prioritate a unor dezbateri publice cu caracter politic si apolitic, la nivel national, menite sã sustinã o viziune unitarã si coerentã în domeniul luptei împotriva drogurilor

2. Încurajarea participãrii tuturor institutiilor private, grupurilor colective, asociatiilor si persoanelor fizice care doresc sã se implice în acest domeniu

3. Intensificarea si diversificarea activitãtilor de prevenire a consumului de droguri, în special a celor ce au legãturã cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii de droguri

4. Întãrirea luptei împotriva traficului si consumului ilicit de droguri, delincventei organizate asociate acestuia, intensificarea cooperãrii politienesti, vamale si judiciare cu alte state, în special cu statele membre ale UE

5. Constientizarea necesitãtii abordãrii globale a prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri, prin includerea tuturor substantelor care pot fi utilizate si de care se poate face abuz, inclusiv alcoolul si tutunul

6. Organizarea sistemului de sãnãtate publicã si servicii sociale într-o retea integratã, astfel încât sã se asigure utilizarea eficientã a tuturor resurselor existente si sã se ofere o varietate largã de posibilitãti terapeutice, precum si sã se faciliteze recuperarea socialã a consumatorilor de droguri

7. Intensificarea si diversificarea actiunilor împotriva traficului de droguri, spãlãrii banilor si altor infractiuni asociate, prin îmbunãtãtirea coordonãrii diferitelor institutii abilitate 8. Îmbunãtãtirea cadrului legislativ în vederea asigurãrii unor posibilitãti multiple de reactie, adaptate la dinamica fenomenului

9. Organizarea eficientã a colectãrii, analizei, prognozãrii si diseminãrii datelor obiective, viabile si comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor în România, cu sprijinul Observatorului român pe droguri si toxicomanii (ORDT) din cadrul Agentiei Nationale Antidrog si al celorlalte institutii nationale cu atributii în domeniu

10. Intensificarea cooperãrii internationale, atât în ceea ce priveste participarea la organizatiile internationale competente, cât si în relatiile bilaterale sau multilaterale cu anumite tãri ori arii geografice

11. Asigurarea evaluãrii periodice si eficiente a actiunilor de luptã împotriva drogurilor.

CAPITOLUL 4

ZONELE SPECIFICE DE INTERVENTIE

4.I. Reducerea cererii

4.I.A. Prevenirea consumului de droguri

I. Analiza situatiei prevenirii consumului de droguri în România

Prezentul document reprezintã conceptia de actiune la nivel guvernamental în domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri si se fundamenteazã pe o analizã integratoare asupra fenomenului în perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, statistici si practici în domeniu).

1. Caracteristicile consumului si abuzului de droguri în România:

a) rãspândirea fenomenului pe întregul teritoriu al tãrii, în paralel cu extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;

b) extinderea utilizãrii medicamentelor cu continut psihotrop, a benzodiazepinelor si a barbituricelor fãrã prescriere medicalã, utilizate uneori în amestec cu alcool;

c) cresterea numãrului detinãtorilor si consumatorilor de droguri, precum heroinã, canabis, opium, cocainã etc., si cresterea utilizãrii intravenoase a drogurilor, uneori chiar de la prima dozã;

d) cresterea numãrului consumatorilor de alcool si tutun la persoanele cu vârste cuprinse între 15-24 de ani, în special în rândul celor de sex feminin;

e) cresterea consumului de amfetamine în rândul elevilor;

f) formarea unor grupuri de consum si distributie a drogurilor, pe criterii de vârstã sau microgeografice;

g) cresterea productiei de tutun si alcool indigene, precum si a numãrului campaniilor de publicitate a produselor din tutun si alcool provenite din import;

h) rãspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distractie, locuinte pãrãsite, campusuri universitare etc.

2. Factorii determinanti ai consumului si abuzului de droguri:

a) lipsa de informare si educare în domeniu;

b) acceptarea la nivelul societãtii a consumului de tutun si alcool;

c) diminuarea supravegherii copiilor de cãtre pãrinti, precum si lipsa de responsabilitate si implicare a unora dintre ei;

d) presiunea socialã a anturajului la nivelul grupurilor de elevi si tineri;

e) accesibilitatea primelor doze si curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determinã utilizarea ulterioarã a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare;

f) extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;

g) îmbunãtãtirea situatiei financiare la nivelul unor grupuri sociale;

h) situatia economicã precarã a unora dintre utilizatori, fapt care determinã intrarea în retele de trafic pentru întretinerea consumului propriu;

i) migrarea copiilor în orase mari, care determinã aparitia fenomenului “copiii strãzii”, asociat cu consumul de inhalanti;

j) existenta unor situatii de crizã nerezolvate corespunzãtor în rândul adolescentilor;

k) experienta redusã a autoritãtilor si societãtii civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerentã în reactie si obtinerea unor rezultate partiale;

l) absenteismul scolar care determinã adolescentul sã se integreze în anturaje riscante.

3. Programe în domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri

În vederea realizãrii componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului national de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sãnãtãtii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetãrii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministerialã pentru prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcãtuitã din reprezentanti ai Ministerului de Interne, Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Educatiei si Cercetãrii si Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea comisiei a fost deschisã si societãtii civile prin participarea celor mai reprezentative organizatii neguvernamentale cu activitãti în domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri. În vederea coordonãrii activitãtilor desfãsurate la nivel local, a fost creatã reteaua nationalã constituitã din 47 de centre de prevenire si consiliere antidrog, la nivelul fiecãrui judet si sector din Bucuresti. Cu sprijinul financiar al Guvernului României, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel national proiectul “Consumul de droguri: încotro?”, realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice si Reprezentanta UNICEF în România si care a vizat desfãsurarea de activitãti educative în vederea prevenirii consumului ilicit de droguri în rândul tinerilor si promovarea unui stil de viatã sãnãtos, stil care sã afirme explicit respingerea drogurilor. Activitãtile realizate în cadrul proiectului au asigurat instruirea initialã a personalului centrelor locale de prevenire si consiliere antidrog în vederea derulãrii unor programe de prevenire.

În acelasi timp, sub deviza “Depinde numai de tine”, proiectul a desfãsurat cea mai mare campanie nationalã cu profil social, realizatã prin intermediul spoturilor TV si radio difuzate de posturile nationale si locale, coroboratã cu activitãti desfãsurate în rândul tinerilor (concerte, expozitii, concursuri, seminarii etc.). Toate aceste activitãti s-au derulat în parteneriat între reprezentantii C.I.P.C.I.D. si organizatii nationale si internationale. În contextul prevenirii consumului si abuzului de droguri la copii si tineri, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în parteneriat cu organizatii neguvernamentale, au elaborat continutul programei de educatie pentru sãnãtate, care va fi utilizatã în scoli începând din anul 2003, în vederea implicãrii profesorilor si elevilor în cunoasterea fenomenului consumului de droguri, precum si formãrii abilitãtilor de comunicare, interactionare si a comportamentelor sãnãtoase, în rândul elevilor din clasele I-XII. Activitãtile desfãsurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin în prelungirea unor programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, în colaborare cu organizatii neguvernamentale (educatie în scoli, materiale cu caracter informativ, cursuri de formare a specialistilor, studii sectoriale, campanii media, seminarii etc.).

În ceea ce priveste programele mentionate, lipsa unei evaluãri adecvate a acestor programe si a unor studii la nivelul întregii populatii face dificilã evidentierea schimbãrilor la nivelul atitudinilor si comportamentului, în vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri.

4. Oportunitãti pentru reducerea consumului si abuzului de droguri:

a) existenta vointei politice pentru realizarea unei strategii de prevenire a consumului de droguri;

b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea si combaterea consumului si abuzului de droguri;

c) implicarea unor organizatii neguvernamentale în activitãti de prevenire a consumului si abuzului de droguri;

d) pregãtirea unor specialisti din domeniul justitiei, educatiei, politiei, sãnãtãtii, tineretului etc.;

e) alocarea fondurilor din bugetul sãnãtãtii prin programele nationale pentru prevenirea consumului de droguri, precum si existenta unor finantãri externe;

f) disponibilitãti de finantare din partea unor institutii internationale;

g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri si tendintele acestuia;

h) metode si tehnici adecvate de lucru;

i) schimbarea perceptiei la nivelul comunitãtilor privind consumul si abuzul de droguri;

j) avizarea proiectelor cu sume mari si controlul acestora.

5. Dificultãti în activitãtile de reducere a consumului si abuzului de droguri:

a) resurse financiare limitate, management deficitar;

b) absenta unor indicatori de performantã si a unui sistem de monitorizare si centralizare a datelor;

c) parteneriat insuficient structurat al institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, în derularea programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri;

d) lipsã de coerentã în constientizarea societãtii românesti cu privire la consumul si abuzul de droguri;

e) capacitatea redusã a institutiilor românesti si autoritãtilor abilitate de a interveni pentru reducerea criminalitãtii;

f) absenta unor specialisti pregãtiti, care sã poatã actiona dintr-o perspectivã interdisciplinarã.

II. Obiective generale si specifice

A. Obiective generale:

1. Reducerea consumului si abuzului de droguri în rândul populatiei

2. Diminuarea numãrului de copii si tineri care se angajeazã în consumul de droguri

3. Diminuarea consumului si abuzului de droguri la persoanele aflate în situatii de risc

4. Reducerea riscurilor asociate consumului si abuzului de droguri

5. Monitorizarea, analiza si diagnoza consumului de droguri

6. Armonizarea legislativã si institutionalã cu prevederile Uniunii Europene.

B. Obiective specifice:

a) Reducerea factorilor de risc

b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri

c) Promovarea educatiei pentru sãnãtate în rândul populatiei

d) Diminuarea accesibilitãtii si disponibilitãtii drogurilor

e) Informarea populatiei despre riscurile si daunele asociate consumului de droguri

f) Implicarea societãtii civile

g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel national si local (Agentia Nationalã Antidrog)

h) Îmbuntãtirea calitãtii programelor preventive

i) Instruirea specialistilor în domeniu

j) Crearea si promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber

k) Sensibilizarea opiniei publice si formarea atitudinilor favorabile prevenirii consumului si abuzului de droguri

l) Consolidarea si dezvoltarea retelei centrelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri în toate judetele tãrii

m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare si specializare în prevenirea consumului si abuzului de droguri

n) Crearea de oportunitãti pentru implicarea activã a domeniului privat în realizarea unor servicii de prevenire si tratament privind consumul si abuzul de droguri

o) Evaluarea periodicã a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri

p) Dezvoltarea si diversificarea cooperãrii dintre institutii nationale si internationale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri

q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii de droguri.

III. Plan de aplicare: educatie, sãnãtate si familie, politie, tineret, comunitate si organizatii private, mass-media, cooperare nationalã si internationalã

1. Ministerul Educatiei si Cercetãrii

Plan de aplicare:

a) Elaborarea si dezvoltarea unui curriculum adecvat

a.1) Implementarea programului national “Educatia pentru sãnãtate în scoala româneascã” la nivelul unei populatii scolare de 700.000 de elevi

Termen de evaluare: 2004

a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti “Repere privind activitatea educativã” cu teme legate de prevenirea consumului si abuzului de droguri

Termen de realizare: 2003

a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentatã (informatii specifice legate de problematica drogurilor, adresate elevilor în cadrul diverselor discipline: biologie, fizicã, chimie, psihologie, educatie civicã etc.)

Termen de realizare: 2003-2004

b) Formarea profesorilor implicati în implementarea curriculumului

b.1) Elaborarea manualelor si organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor acestora

Termen de realizare: 2003

b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

c) Implicarea scolii în programele comunitare

c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire în scoalã prin intermediul personalului centrelor judetene de consiliere si prevenire antidrog

Termen de evaluare: anual

c.2) Monitorizarea fenomenului în scoalã prin realizarea unor studii sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuia Termen de realizare: 2004

c.3) Participarea activã a unitãtilor de învãtãmânt la programele comunitare locale (ale institutiilor descentralizate ale statului, ale organizatiilor neguvernamentale etc.)

Termen de evaluare: anual

d) Dezvoltarea programelor de timp liber

d.1) Dezvoltarea unor activitãti specifice timpului liber (manifestãri artistice, tehnice si sportive), desfãsurate în palate si cluburi ale copiilor

Termen de evaluare: anual

d.2) Înfiintarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ)

Termen de evaluare: anual

e) Dezvoltarea programelor adresate familiei

e.1) Sustinerea unor lectorate pentru pãrinti în cadrul unitãtilor de învãtãmânt (dezvoltarea unor initiative gen “scoala pãrintilor”)

Termen de evaluare: anual

f) Formarea continuã a persoanelor implicate în prevenirea consumului de droguri

f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor în domeniu

Termen de realizare: 2004

f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc., incluse în sistemul national de acreditare

Termen de evaluare: anual

g) Organizarea unor actiuni specifice grupurilor aflate în situatii de risc

g.1) Identificarea grupurilor aflate în situatii de risc

Termen de evaluare: anual

g.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri, cu adresabilitate directã

Termen de realizare: 2003

2. Ministerul Sãnãtãtii si Familiei

Obiective operationale:

a) Crearea programelor de formare si stabilirea sistemului de acreditare pentru profesionistii care lucreazã în prevenirea consumului si abuzului de droguri

a.1) Formarea si educarea continuã a personalului care desfãsoarã activitãti de promovare a sãnãtãtii si educatiei pentru sãnãtate. La finalul anului 2003 toti profesionistii din reteaua de promovare a sãnãtãtii vor avea competentã în educatia pentru sãnãtate. Acestia vor organiza cel putin câte un curs/an, pentru 10 profesionisti care lucreazã în prevenirea consumului si abuzului de droguri din judetul respectiv. Se va utiliza modulul de curs elaborat de Centrul National de Perfectionare Postuniversitarã a Medicilor si Farmacistilor.

Termen de evaluare: anual

a.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educatie pentru sãnãtate, dezvoltate în cadrul diferitelor comunitãti, se va organiza de cãtre serviciile de promovare din cadrul directiilor de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti, conform nevoilor identificate în comunitãtile locale, cel putin o campanie pe an.

Termen de evaluare: anual

a.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfãsoarã activitãti de promovare a sãnãtãtii si educatie pentru sãnãtate, prin semnarea unui protocol între Centrul National de Perfectionare Postuniversitarã a Medicilor si Farmacistilor si Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale

Termen de realizare: 2004

b) Informarea si educarea tinerilor în vederea constientizãrii si abilitãrii acestora în luarea unor decizii responsabile privind consumul si abuzul de droguri

b.1) Prevenirea aparitiei consumului si abuzului de droguri la copiii cu vârste de pânã la 13 ani

Termen de evaluare: anual

b.2) Desfãsurarea unor campanii de informare, educare si comunicare, în vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri ilegale, precum si de tutun si alcool, în colaborare cu mass-media si organizatii neguvernamentale care desfãsoarã activitãti în domeniu

Termen de evaluare: anual

c) Dezvoltarea programelor de prevenire prin sustinerea parteneriatului cu sectorul neguvernamental

c.1) Elaborarea planului de colaborare între organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, care sã implice programele de prevenire a consumului de droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta si a dezvolta mãsuri de prevenire a consumului de droguri

Termen de realizare: 2003

c.2) Elaborarea mãsurilor legislative pentru sprijinirea financiarã si asistenta tehnicã a organizatiilor neguvernamentale care dezvoltã programe de sãnãtate publicã, în special preve- nirea consumului de droguri

Termen de realizare: 2004

c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a consumului si abuzului de droguri, care se va adresa organizatiilor ce desfãsoarã astfel de activitãti în domeniul sãnãtãtii

Termen de realizare: 2004

d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunostinte, atitudini si comportamente nefavorabile sãnãtãtii prin consumul si abuzul de droguri si a eficientei programelor de prevenire

d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodicã privind cunostintele, atitudinile si comportamentele nefavorabile sãnãtãtii (fumat, alcool, droguri ilegale)

Termen de realizare: 2003

e) Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor favorabile sãnãtãtii la nivelul populatiei prin metode de promovare a sãnãtãtii si educatie pentru sãnãtate

e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% si a consumului de alcool cu 2% la nivelul populatiei, având ca an de referintã 2002

Termen de realizare: 2004

e.2) Campanie de informare si educare a opiniei publice în vederea respectãrii legii publicitãtii si a altor mãsuri legislative privind combaterea consumului de alcool si tutun, precum si promovarea mãsurilor legislative de interzicere a consumului de tutun în toate locurile publice si a oricãror forme de publicitate pentru tutun si alcool

Termen de evaluare: anual

e.3) Promovarea la nivel national a “locurilor de muncã sãnãtoase”, precum si stabilirea legislatiei si a programelor de educatie, prevenire si interventie, în vederea reducerii consumului si abuzului de droguri la locul de muncã

Termen de evaluare: anual

e.4) Campanie de informare si educare a populatiei, adresatã în special pãrintilor, în vederea responsabilizãrii acestora cu privire la rolul lor în educarea copiilor si în prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilor

Termen de evaluare: anual

e.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea pãrintilor si educatorilor, asupra modului de abordare a copiilor în vederea adoptãrii unor stiluri de viatã sãnãtoase si schimbãrii comportamentului privind consumul de droguri

Termen de evaluare: anual

3. Ministerul de Interne

Plan de aplicare:

a) Pregãtirea politistilor în scopul realizãrii unei educatii preventive eficiente

a.1) Organizarea unor cursuri de perfectionare a pregãtirii politistilor implicati în prevenirea si combaterea consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

a.2) Introducerea unor teme specifice în programa de învãtãmânt a unitãtilor scolare din structura Ministerului de Interne

Termen de evaluare: anual

a.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de evaluare: anual

b) Eficientizarea mãsurilor specifice de actiune ale politiei

b.1) Redistribuirea resurselor umane si logistice ale politiei prin acordarea unei atentii sporite prevenirii consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

b.2) Realizarea unor materiale care sã cuprindã standarde de conduitã a politistului în relatia cu persoanele implicate în consumul de droguri

Termen de evaluare: anual

c) Implicarea politistilor în programele comunitare

c.1) Initierea unor programe parteneriale în cadrul cãrora membrii comunitãtii sã fie informati asupra pericolelor consumului de droguri si implicati în activitãti practice de prevenire Termen de evaluare: anual

d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale care activeazã în acest domeniu

d.1) Atragerea si implicarea unui numãr tot mai mare de organizatii neguvernamentale în activitãtile de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

d.2) Dezvoltarea si diversificarea cooperãrii dintre institutiile care au ca obiect de activitate prevenirea si combaterea consumului de droguri, îmbunãtãtirea colaborãrii dintre structurile Ministerului de Interne, Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetãrii, Ministerului Tineretului si Sportului si implicarea în aceste activitãti a C.I.P.C.I.D.

Termen de evaluare: anual

e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri

e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de realizare: 2003

e.2) Realizarea de studii criminologice care sã aibã în vedere: date complexe despre traficanti si consumatori, oportunitãtile favorizante

Termen de evaluare: semestrial

e.3) Identificarea locurilor si mediilor proprice consumului si traficului de droguri si evidentierea lor pe “hãrti” ale zonelor de competentã

Termen de realizare: 2003

e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile în aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii si a proteja victimele

Termen de evaluare: semestrial

f) Cresterea încrederii cetãtenilor în politie, astfel încât ei sã apeleze la ajutorul politistului ori de câte ori au vreo problemã, stiind cã beneficiazã de întelegere si confidentialitate depline

f.1) Organizarea de întâlniri interactive cu elevii de scoalã generalã si de liceu, în scopul discutãrii problemelor cu care se confruntã acestia si gãsirii unor solutii alternative la consumul de droguri

Termen de evaluare: trimestrial

f.2) Furnizarea de informatii si recomandãri pe tema drogurilor, inclusiv prin amenajarea în scoli si licee a unor panouri cu materiale preventiv-educative si prin intermediul cabinetelor de asistentã psihologicã din reteaua scolarã

Termen de evaluare: semestrial

f.3) Întâlniri interactive cu cadrele didactice si sanitare din unitãtile de învãtãmânt pentru a putea oferi, în parteneriat, elevilor si pãrintilor sprijinul juridic, psihologic si medical necesar prevenirii consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

g) Corelarea activitãtilor formatiunilor de prevenire cu cele de combatere a traficului de stupefiante

4. Ministerul Tineretului si Sportului

Plan de aplicare:

1. Sustinerea/finantarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a consumului si abuzului de droguri, în vederea reducerii numãrului de tineri care se angajeazã în consumul/abuzul de droguri

Termen de evaluare: anual

2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de înfiintare si dezvoltare a unei retele de centre de tineret

Termen de evaluare: anual

5. Relatia cu mass-media

Cunoasterea influentei mass-media în consumul de droguri înseamnã a lua în considerare douã aspecte:

1. mass-media, prin informatiile care ajung la populatie, poate promova atitudini, stereotipuri si mituri influentând reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice în raport cu aceastã problemã, cu cauzele si consecintele ei;

2. mass-media poate influenta deciziile politice în domeniu.

Una dintre modalitãtile cele mai folosite în mod curent în domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri este reprezentatã de campaniile de sensibilizare a populatiei. Este bine cunoscut faptul cã eficienta acestor campanii este posibilã doar dacã ele fac parte dintr-o strategie globalã de prevenire a consumului si abuzului de droguri si sunt elaborate de specialisti în prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie sã fie bine adresate, informate si sã fie realiste.

Implicarea activã a mass-media în transmiterea mesajelor adecvate este singura modalitate de a asigura întãrirea mesajelor pozitive din programele de prevenire.

Plan de aplicare comun ministerelor implicate:

a) implicarea mass-media în transmiterea mesajelor educativ-preventive si promovarea de modele de comportament;

b) informarea mass-media asupra activitãtilor derulate;

c) participarea mass-media în programele comunitare de prevenire a consumului si abuzului de droguri;

d) pregãtirea specificã a jurnalistilor în domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri.

4.I.B. Asistentã medicalã si psihologicã, reabilitare si integrare socialã

I. Introducere

Abuzul de droguri si consecintele acestuia reprezintã una dintre principalele probleme ale societãtilor europene actuale si, fãrã îndoialã, una dintre marile probleme ale marilor orase.

Dependenta de droguri este un fenomen de mare anvergurã prin caracterul sãu multifactorial, dinamic si schimbãtor, care afecteazã toate grupele de vârstã, dar predominant pe cea cuprinsã între 14 si 35 de ani. Constituie totodatã si o problemã majorã de sãnãtate publicã, din cauza importantelor repercusiuni în plan individual (delincventã, marginalizare socialã, moarte datoratã supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infectioase - SIDA, HVC - sau reemergenta TBC), familial si social. Drogurilor “traditionale” - alcool, tutun - li s-au adãugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.

Datoritã fenomenologiei dependentei de droguri, cât si diversitãtii factorilor care o determinã, abordarea acestui fenomen complex trebuie sã se facã dintr-o perspectivã globalã si integratã, cu 3 niveluri de bazã în actualitate:

- reducerea cererii;

- reducerea ofertei;

- cooperarea internationalã.

Este de asemenea necesarã existenta unor mecanisme permanente de coordonare între structurile implicate, pentru a se evita posibile situatii de conflict.

Când ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul si insertia/reinsertia socialã formeazã un proces unitar.

Dependenta de droguri ca “boalã cronicã”

Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate manifestãri ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recãderi si recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului.

Cauzele determinante în debutul si mentinerea proceselor mentionate sunt multifactoriale, în care predispozitia geneticã interactioneazã cu factori biopsihologici si socioculturali.

Tratamentul dependentei de droguri

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substante psihoactive intrã în contact cu un centru de sãnãtate sau un serviciu comunitar.

Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor interventii specifice, în scopul de a se atinge o stare cât mai bunã de sãnãtate si bunãstare.

În majoritatea cazurilor, abordarea terapeuticã a unei persoane dependente de droguri necesitã coordonarea diferitelor mijloace de asistentã în mod secvential si simultan. Altfel, se poate spune cã fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul într-o retea de sprijin pentru dependentul de droguri.

Tratamentul, care include diagnosticul, asistenta medicalã si integrarea socialã a persoanelor dependente, are ca scop îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate si a calitãtii vietii acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a morbiditãtii si mortalitãtii cauzate de consumul acestor substante, prin exploatarea la maximum a capacitãtilor individuale, facilitarea accesului la servicii si deplina integrare socialã.

II. Obiective generale si specifice

A. Obiective generale:

- Asigurarea asistentei medicale adecvate necesitãtilor persoanelor dependente de droguri în cadrul serviciilor publice de sãnãtate, inclusiv ale celor aflate în penitenciare

- Crearea unei retele de sãnãtate adaptate la necesitãtile actuale

- Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri

- Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale - Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului

- Armonizarea legislatiei române cu legislatia Uniunii Europene

B. Obiective specifice:

1. Garantarea asistentei medicale si psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat si specializat

2. Crearea unei retele ample, diversificate si profesionalizate, care sã ofere o asistentã adecvatã si sã încorporeze toate structurile terapeutice specifice si sã delimiteze atributiile fiecãreia

3. Coordonarea si colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate

4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistentã medicalã si de reintegrare socialã a toxicodependentilor

5. Încurajarea si sustinerea reinsertiei sociale si în muncã, inclusiv a persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe specifice de supraveghere a executãrii pedepselor neprivative de libertate

6. Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale

7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare a consecintelor negative ale consumului de droguri (.harm reduction”)

8. Obiectivele urmãrite sunt: scãderea incidentei bolilor infectioase, diminuarea consumului de produse ilicite, cresterea calitãtii vietii etc.

9. Afirmarea ca prioritate nationalã în planul de actiune a programelor de tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadonã)

10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti în cadrul centrelor penitenciare; asigurarea asistentei medicale gratuite si universale

11. Formare profesionalã si cercetare

III. Plan de aplicare

1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol între Ministerul Sãnãtãtii si Familiei si Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate

Termen de realizare: 2003

2. Definirea tipurilor de structuri si de servicii destinate toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei

Termen de realizare: 2003

3. Stabilirea protocoalelor de interrelatii în reteaua de asistentã medicalã primarã

Termen de realizare: 2003

4. Înfiintarea unor unitãti ambulatorii de tratament multidisciplinar

Termen de realizare: 2003

5. Sustinerea programelor de recalificare si reinsertie profesionalã

Termen de evaluare: anual

6. Dezvoltarea de activitãti prin intermediul Observatorului român pe droguri si toxicomanii din Agentia Nationalã

Antidrog: initierea unui sistem unitar de înregistrare si notificare a cazurilor de pacienti admisi la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), initierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogenã care sã permitã comparatii temporalspatiale, alti indicatori

Termen de realizare: 2003

7. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratament

Termen de evaluare: anual

8. Promovarea programelor tip “harm reduction” – schimb de seringi si truse anti-SIDA

Termen de evaluare: anual

9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei si abuzului de substante psihotrope, în vederea reducerii efectelor negative ale acestora si respectãrii stricte a legislatiei specifice în domeniu

Termen de evaluare: anual

10. Formarea profesionalã a specialistilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmacisti etc.) în tratamentul toxico-dependentei si dezvoltarea unei curricule în acest sens

Termen de evaluare: anual

11. Eficientizarea tratamentului cu metadonã în termeni de beneficii pentru sãnãtatea publicã si scãderea delincventei este determinatã de caracterul generalizat, accesibil, confidential si cu viziune pe termen lung a acestuia.

Termen de evaluare: anual

12. Realizarea de cãtre Ministerul Justitiei – Directia Generalã a Penitenciarelor a activitãtilor de dezintoxicare în ambulatoriu, în unitãtile si institutiile penitenciare acreditate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei

Termen de evaluare: annual

13. Dezvoltarea de cãtre Ministerul Justitiei – Directia Generalã a Penitenciarelor în toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti ai opiaceelor – metadonã

Termen de evaluare: anual

14. Dezvoltarea de cãtre Ministerul Justitiei – Directia Generalã a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecintelor negative ale consumului de droguri în cadrul institutiilor penitenciare

Termen de evaluare: anual

15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie socialã

Termen de evaluare: anual

16. Stabilirea sistemului de pregãtire universitarã/postuniversitarã, precum si formarea continuã a profesionistilor din domeniu

Termen de evaluare: anual

4.II. Reducerea ofertei

1. Consideratii generale

Autoritãtile române au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substantelor stupefiante, prevãzând în acest scop mãsuri coercitive de naturã penalã, administrativã sau contraventionalã, în cazul nerespectãrii prevederilor legale.

Politica restrictivã aplicatã pânã în anul 1989 privind libera circulatie a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinându-i pe traficantii de droguri sã ocoleascã teritoriul României, fapt pentru care fenomenul în cauzã s-a manifestat sporadic si fãrã consistentã.

Tranzitia spre o societate democraticã, deschiderea totalã a frontierelor de stat, trecerea la economia de piatã, precum si pozitia geograficã au constituit factori determinanti în includerea României în “ruta balcanicã” de traficare a drogurilor, dinspre tãrile producãtoare cãtre cele consumatoare. România tinde sã devinã o adevãratã placã turnantã si sã rãmânã, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri. Astfel, cãile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, Bucuresti sau Belgrad si pãrãsesc regiunea balcanicã, îndreptându-se cãtre Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania si Olanda.

Evolutia traficului si consumului de droguri, precum si volumul capturilor realizate în ultimii 2 ani ne îndreptãtesc însã sã concluzionãm cã România este pe cale de a deveni o nouã “piatã de desfacere” în peisajul tãrilor europene cunoscute ca mari “consumatoare” de droguri, cum sunt: Germania, Olanda, Spania, Italia, Franta si Marea Britanie.

Datele statistice ilustreazã o amploare fãrã precedent a fenomenului mentionat; în acest sens, în intervalul 1990-1997 au fost descoperite 412 cazuri de trafic de droguri, în care au fost implicate 649 de persoane - 219 fiind cetãteni români - si au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca în perioada 2001 - iulie 2002 cifrele sã creascã la 1.545 de cazuri constatate, 1.978 de persoane implicate - din care 1.798 cetãteni români, si 64.485,14 kg droguri capturate.

Totodatã, a crescut semnificativ si numãrul cetãtenilor români arestati pentru implicarea în traficul de droguri în mai multe tãri ale lumii.

Concomitent cu cele mentionate, comercializarea drogurilor pe teritoriul României înregistreazã valori din ce în ce mai ridicate.

Astfel, consumul s-a extins pe întregul teritoriu al tãrii, în special în Bucuresti si în marile orase, cuprinzând segmente diverse ale populatiei, fapt care a antrenat si o diversificare a gamei de droguri utilizate în consum - heroinã administratã pe cale injectabilã, opium, cocainã, amfetamine, canabis. De asemenea, s-a extins si uzul unor medicamente care, administrate în combinatie cu bãuturi alcoolice, genereazã efecte stupefiante si halucinogene.

Un indicator relevant al functionãrii unei veritabile piete de desfacere a drogurilor în România îl constituie înregistrarea primelor cazuri de deces survenite în urma intoxicatiei acute cu droguri.

Consumul de droguri reprezintã una dintre problemele sociale grave cu care se confruntã societatea româneascã. Acesta conduce la instalarea dependentei, devine o sursã de suferintã, îmbolnãviri, sãrãcie, excludere socialã, somaj etc. pentru numeroase persoane, afectând în special tinerii. Este lezat nu numai comportamentul social al persoanelor în cauzã, ci si viata familiilor sau a comunitãtilor din care acestea fac parte.

Consumul determinã amplificarea continuã a cererii pe piata drogurilor si influenteazã direct cresterea proportionalã a ofertei de substante. În fata acestui flagel cu implicatii sociale multiple, exercitarea unor actiuni de combatere este neapãrat necesarã, impunându-se o strategie de reducere a “ofertei” de droguri.

2. Definirea conceptiei românesti asupra modalitãtilor de mentinere sub control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidentã în domeniu

A. Definire

Având în vedere tendintele de evolutie a fenomenului atât la nivel national, cât si international, conceptia româneascã asupra modalitãtilor de mentinere sub control a ofertei de droguri vizeazã în principal urmãtoarele aspecte:

- aderarea la conventiile internationale în materie si alinierea legislatiei nationale la prevederile acestora, precum si armonizarea cu reglementãrile în vigoare la nivelul Uniunii Europene;

- sanctionarea corespunzãtoare a oricãrui act sau fapt ilicit legat de operatiunile cu droguri;

- aplicarea unor pedepse diferentiate în raport cu natura si cantitatea drogurilor, precum si în functie de caracterul organizat al comiterii faptelor;

- exonerarea de rãspunderea penalã a persoanelor care denuntã autoritãtilor competente, înainte de începerea urmãririi penale, participarea la o asociatie sau întelegere în vederea comiterii infractiunilor de trafic de droguri, permitând accelerarea procesului de identificare si tragere la rãspundere penalã a celorlalti participanti;

- reducerea pedepsei la jumãtate, în conditiile în care în timpul urmãririi penale o persoanã denuntã si faciliteazã identificarea si tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârsit infractiuni legate de droguri;

- consumatorul de droguri este privit ca o victimã a acestui fenomen si este supus mãsurilor de tratament medical si reinsertie socialã;

- posibilitatea autoritãtilor abilitate în acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrãri supravegheate sau folosirea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de probã în situatiile în care existã indicii temeinice privind comiterea unor infractiuni de trafic de droguri;

- cooperarea internã si internationalã dintre institutiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri;

- securizarea frontierelor si perfectionarea sistemelor de monitorizare a mijloacelor de transport, încãrcãturii, mãrfurilor si a persoanelor despre care se detin date privind implicarea în traficul de droguri;

- punerea sub control a precursorilor folositi la fabricarea ilicitã a drogurilor;

- reglementarea prin lege a regimului cultivãrii si comercializãrii plantelor din care se pot extrage substante stupefiante;

- retinerea, arestarea si extrãdarea persoanelor urmãrite la nivel international pentru comiterea de infractiuni având ca obiect traficul de droguri;

- dotarea corespunzãtoare a unitãtilor specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontierã, Directiei Generale a Vãmilor si al Inspectoratului General al Politiei Române cu mijloace tehnice de detectare si depistare a drogurilor;

- preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficientã luptã împotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere în aplicare a Legii privind protectia martorilor si Legii privind prevenirea si combaterea criminalitãtii organizate).

B. Cadrul juridic cu incidentã în domeniu

Putem aprecia cã în prezent autoritãtile române cu atributii în domeniul combaterii ofertei de droguri au la dispozitie un sistem legislativ modern, coerent si eficace, care permite abordarea fenomenului consumului si traficului de droguri de o manierã sistemicã, pluridisciplinarã, interdepartamentalã si sincronizatã cu normele interne si internationale.

Legislatia românã în vigoare este deja armonizatã, în mare parte, cu reglementãrile comunitare în domeniul combaterii, producerii, traficului si consumului de droguri.

Principalele acte normative cu incidentã în domeniul analizat sunt prevãzute la cap. 5.

3. Factori de risc interni si internationali:

- Situarea geograficã a României la intersectia principalelor rute utilizate de traficantii internationali de droguri

- Cresterea continuã a numãrului de consumatori si, implicit, dezvoltarea retelelor de distributie

- Implicarea cetãtenilor români în activitãti de trafic în calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori

- Cresterea criminalitãtii în domenii aflate în strânsã legãturã cu traficul si consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizând spãlarea banilor, cu rezonantã în sfera financiar-bancarã

- Extinderea criminalitãtii transnationale prin implicarea directã în activitãtile ilicite de pe teritoriul României a unor organizatii criminale ce actioneazã în mai multe state - Diversificarea modalitãtilor de sãvârsire a infractiunilor, în special prin folosirea si achizitionarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesionisti

- Existenta posibilitãtilor de producere pe teritoriul României a drogurilor naturale si sintetice, precum si de cultivare ilegalã de plante din care se extrag droguri

- Implicarea în fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe în activitatea de control

- Înfiintarea în România a unor societãti comerciale fantomã sau paravan de cãtre cetãteni ai unor state producãtoare de droguri sau ai statelor de destinatie a drogurilor, sub acoperirea cãrora se desfãsoarã operatiuni ilegale cu droguri

- Intensificarea fenomenului migrationist vizând cetãteni apartinând tãrilor afro-asiatice cunoscute ca mari producãtoare de droguri

- Pericolul implicãrii unor retele teroriste în obtinerea de fonduri din operatiuni ilegale cu droguri.

4. Obiective generale si specifice

A. Obiective generale:

- Diminuarea ofertei de droguri cu 30% în urmãtorii 2 ani

- Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului ofertei

- Tinerea sub control a productiei si traficului ilicit prin cooperarea dintre organele statului cu atributii în domeniu, precum si prin cooperare internationalã

- Armonizarea legislativã si institutionalã în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeanã

- Participarea la programele internationale în domeniu

- Realizarea diagnozei si monitorizãrii ofertei de droguri.

B. Obiective specifice:

a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea activitãtilor si actiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin România, racolarea si implicarea cetãtenilor români în astfel de activitãti, precum si permanentizarea colaborãrii bilaterale si regionale cu agentiile specializate din alte tãri

b) Contracararea traficului international de droguri, realizat de organizatiile criminale care au structuri pe teritoriul a douã sau mai multe tãri, fiind specializate în domeniul productiei, transportului si comercializãrii ilicite de droguri

c) Intensificarea activitãtilor de control la punctele de trecere a frontierei de stat prin actiuni comune ale Inspectoratului General al Politiei de Frontierã, Directiei Generale a Vãmilor si Brigãzii Antidrog

d) Combaterea distribuirii de droguri cãtre consumatorii finali - microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor judetene si din Directia Generalã de Politie a Municipiului Bucuresti în activitãti specifice de investigare si constatare

e) Întãrirea cooperãrii institutionale interne si internationale f) Scãderea numãrului de infractiuni legate de droguri, prin asigurarea unui control eficient la punctele vamale si de trecere a frontierei de stat si intensificarea activitãtilor de identificare si tragere la rãspundere penalã a traficantilor internationali si interni care distribuie droguri în România g) Reducerea semnificativã a practicilor de spãlare a banilor proveniti din traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activitãtilor comune cu Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spãlãrii Banilor si structurile specializate ale parchetelor si unitãtile de politie

h) Diminuarea accesibilitãtii si disponibilitãtii drogurilor, prin asigurarea unui control al importurilor de substante precursoare si produse farmaceutice, precum si verificarea modalitãtilor de deturnare a acestora din circuitul legal

i) Implicarea societãtii civile prin sensibilizarea opiniei publice si formarea unei atitudini care sã conducã la sesizarea operativã a autoritãtilor de cãtre cetãteni cu privire la persoanele implicate în traficul si consumul ilicit de droguri

j) Dezvoltarea si perfectionarea structurilor de coordonare la nivel national si local

k) Instruirea specialistilor în domeniu

l) Realizarea evaluãrii permanente a activitãtilor desfãsurate

m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii în practicã a strategiei de reducere a ofertei de droguri

n) Pregãtirea magistratilor, dezvoltarea si diversificarea cooperãrii dintre Ministerul Justitiei si alte institutii nationale si internationale care au ca obiect combaterea traficului de droguri.

5. Directii de actiune

În vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor strategice de reducere a ofertei de droguri, se stabilesc urmãtoarele directii de actiune:

a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a României de cãtre autoritãtile abilitate, atât în scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficientã a aparaturii existente de detectare si testare a diferitelor substante, folosirea câinilor antrenati în acest sens, în special asupra mãrfurilor si persoanelor care provin din tãrile afro-asiatice cunoscute ca mari producãtoare de droguri, cât si de descoperire a drogurilor si precursorilor în containere, colete, încãrcãturi si mijloace de transport sau asupra persoanelor, în baza datelor puse la dispozitie de autoritãtile care au atributii în domeniu

b) Asigurarea conditiilor pentru abordarea cu rezultate optime a Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat în România la 15 februarie 2002 (care porneste de la realizãrile anterioare, în special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la întãrirea capacitãtilor de luptã împotriva drogurilor în Europa de Sud-Est, în vederea îmbunãtãtirii activitãtilor de control la trecerea frontierei de stat

c) Cresterea exigentei în efectuarea controalelor de cãtre autoritatea vamalã ale persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor si altor bunuri date în consemn la frontierã pe linie de droguri sau precursori, în vederea efectuãrii controlului amãnuntit ori interzicerii intrãrii sau iesirii în/din tarã. Desfãsurarea de controale de cãtre autoritatea vamalã în zonele special aflate în competentã sau supraveghere, în vederea identificãrii de droguri sau precursori, precum si efectuarea de verificãri în evidente, solicitarea de documente si informatii de la autoritãtile vamale ale altor state ce au legãturã directã cu bunurile importate, exportate sau tranzitate

pe teritoriul national

d) Organizarea de actiuni specifice de cãtre fortele de politie antidrog de prindere în flagrant, descinderi, controale si operatiuni de infiltrare în locurile, mediile si zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau narcodependenti, precum si în locurile de producere si depozitare ilicitã a drogurilor

e) Documentarea permanentã în legãturã cu grupurile organizate de traficanti, interni si transfrontalieri, cu privire la metodele practicate pentru realizarea transportului între diferite tãri, traseele de circulatie, identificarea depozitelor, a distribuitorilor si stabilirea legãturilor infractionale

f) Desfãsurarea de activitãti permanente si sustinute de cunoastere si combatere a microtraficului de droguri în zonele aflate în atentie din marile orase, pentru reducerea comercializãrii, urmãrind diminuarea semnificativã a consumului în rândul tinerilor si reducerea numãrului deceselor provocate de toxicomanie

g) Prevenirea si combaterea operatiunilor de deturnare în scopuri ilicite a precursorilor si a traficului cu astfel de substante, efectuarea de verificãri temeinice asupra destinatiei, utilizãrii acestora si identificarea unor laboratoare clandestine de droguri

h) Realizarea de actiuni concertate împreunã cu specialisti din Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Sãnãtãtii si Familiei pentru identificarea, în afara celor 25 de substante prevãzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicitã a drogurilor, supuse controlului international, si a altor substante care se încadreazã în categoria precursorilor ce vor face obiectul unor “supravegheri speciale”, în conformitate cu obiectivele Proiectului PHARE “Droguri sintetice si precursori”, coordonat de Ministerul de Justitie al Olandei (vizeazã dezvoltarea capacitãtilor de detectare si control al drogurilor sintetice în strânsã legãturã cu traficul de precursori)

i) Desfãsurarea de actiuni urgente si sustinute pentru implementarea sistemului de avizare si autorizare a operatiunilor cu precursori, potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 300/2002 si prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicitã a drogurilor

j) Cresterea efectivelor cu atributii de control antidrog din cadrul Directiei Generale a Vãmilor, perfectionarea continuã a pregãtirii de specialitate, însusirea si aplicarea noilor metode de prevenire si combatere a traficului de droguri. În functie de disponibilitãtile financiare se va stabili necesarul de aparaturã de laborator pentru analiza fizico-chimicã a substantelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor în încãrcãturi sau în mijloace de transport

k) Perfectionarea sistemului de autorizare si avizare a culturilor si plantelor din care se extrag droguri, ca directie de actiune esentialã de prevenire a cultivãrii ilegale a acestora în România (canabisul, macul opiaceu)

l) Intensificarea colaborãrii cu Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationalã a României si cu celelalte institutii financiarbancare în vederea utilizãrii instrumentelor specifice împotriva spãlãrii banilor proveniti din activitãtile criminale, în special din crima organizatã si traficul de droguri. Luarea mãsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a Proiectului PHARE de luptã împotriva spãlãrii banilor, semnat de Comisia Europeanã la 31 ianuarie 2002, ce vizeazã tãrile din Europa Centralã si de Est si care reuneste toate institutiile interne cu atributii în domeniu, alãturi de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spãlãrii Banilor

l.1) Schimburi permanente de informatii cu celelalte structuri din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerului Justitiei si cu agentiile în domeniu ale altor state

l.2) Perfectionarea cadrului juridic si institutional prin adoptarea de instrumente juridice eficiente si crearea de structuri institutionale noi, adecvate, precum si perfectionarea celor existente, care sã asigure coordonarea politicilor de prevenire si combatere a fenomenului, asistentã si cooperare internationalã

l.3) Atragerea de resurse financiare interne si externe în vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice m) Dezvoltarea capacitãtilor de analizã si prelucrare a informatiilor la nivelul Brigãzii Antidrog din Inspectoratul General al Politiei Române, pentru centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice si operationale, care sã permitã evaluarea situatiei reale a fenomenului si sã punã la dispozitie factorilor decizionali elementele necesare strategiei în domeniu. Actualmente nu existã un sistem unitar adecvat culegerii informatiilor.

n) Definitivarea în regim de urgentã a sistemului national de raportare-evidentiere “Registrul unic national de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor”. Acest registru va include operatiunile derulate sau în curs de initiere desfãsurate de Politia Românã, Politia de Frontierã, vamã, precum si în domeniul medical - intoxicatiile acute înregistrate în spitalele judetene, datele din centrele zonale medicale cu atributii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcurã, reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate în reducerea cererii si ofertei de droguri se va îmbunãtãti prin dotarea corespunzãtoare cu tehnicã de calcul si un sistem informational adecvat, conform standardelor internationale impuse, precum si prin definitivarea interconectãrii principalelor institutii ce au atributii în domeniu.

o) Crearea bazei de date privind operatiunile cu precursori, producerea, comercializarea, depozitarea, importul si exportul de precursori

p) Cresterea efectivelor formatiunii centrale si ale compartimentelor de luptã împotriva drogurilor care desfãsoarã activitãti informativ-operative si de cercetare, perfectionarea continuã a pregãtirii de specialitate în culegerea de informatii, însusirea si aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere a traficului de droguri, tacticile de interventie de prindere în flagrant etc. În functie de disponibilitãtile financiare se va stabili necesarul de aparaturã de laborator pentru analiza fizico-chimicã a drogurilor, pentru detectarea drogurilor în încãrcãturi sau mijloace de transport, precum si pentru activitatea de urmãrire si supraveghere.

r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri si toxicomanii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, conectarea la activitãtile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum si racordarea la reteaua europeanã a punctelor nationale focale - “REITOX”.

6. Plan de aplicare

1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori si alte infractiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond sã aibã urmãtoarea destinatie: finantarea activitãtilor de prevenire si combatere a traficului ilicit de droguri, în special pentru modernizarea dotãrii Politiei Române, Politiei de Frontierã si vãmii, precum si pentru dotarea institutiilor cu atributii directe în prevenirea toxicomaniilor, asistentã si tratament medical, reinsertie socialã si profesionalã a consumatorilor de droguri.

Termen: 30 decembrie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

2. Initierea în colaborare cu Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor si Ministerul Finantelor Publice a proiectului Legii privind activitãtile legale cu stupefiante (proiect menit sã înlocuiascã prevederile Legii nr. 73/1969) si al Legii privind activitãtile legale cu substante psihotrope

Termen: 30 decembrie 2003

Autoritãti competente: Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor si Ministerul Finantelor Publice

3. Elaborarea cadrului legal adecvat care sã permitã Brigãzii Antidrog si structurilor cu atributii în prevenirea si combaterea consumului si traficului de droguri accesul la bazele de date publice si private, necesare investigatiilor pe linie de droguri. Dispozitiile vor cuprinde precizãri cu privire la sanctiunile care rezultã din folosirea cu rea-credintã a acestora.

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

4. Elaborarea unui protocol de colaborare între Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationalã a României si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spãlãrii Banilor, pentru a facilita si a coordona investigatiile cu privire la spãlarea de capitaluri care au legãturã cu traficul de droguri

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritãti competente: Guvernul României si Banca Nationalã a României

5. Încheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de informatii în domeniu

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

6. Întãrirea si dezvoltarea capacitãtii de analizã si prelucrare a informatiilor în cadrul Brigãzii Antidrog

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informatii, stabilirea unui model statistic, în conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontierã, Directiei Generale a Vãmilor, Directiei generale de informatii si protectie internã a Ministerului de Interne si a altor institutii specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalitãtii Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul National Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc.

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

6.2. Stabilirea unui registru central de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operatiunile derulate sau care urmeazã sã fie initiate de Inspectoratul General al Politiei Române, Inspectoratul General al Politiei de Frontierã si Directia Generalã a Vãmilor

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

6.3. În executarea activitãtilor prevãzute la pct. 6.1 si 6.2 se vor elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontierã si Directiei Generale a Vãmilor sã transmitã în termen real si punctual informatii pertinente.

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritãti competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice

7. Elaborarea unui plan operational care sã stabileascã dimensiunea fenomenului si identificarea elementelor de risc care vor fundamenta obiectivele si resursele necesare pentru îndeplinirea programului. În baza evaluãrilor si a volumului resurselor necesare, se vor determina:

7.1. necesitãtile de personal cu atributii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontierã si al Directiei Generale a Vãmilor;

7.2. modalitãtile de formare si instruire a functionarilor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, Inspectoratului General al Politiei de Frontierã, Directiei generale de informatii si protectie internã a Ministerului de Interne si al Directiei Generale a Vãmilor;

7.3. stabilirea modalitãtilor de cooperare între diferitele unitãti;

7.4. necesitãtile materiale de înzestrare-dotare conform specificului.

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritãti coordonatoare: Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice

8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologicã care sã includã cele mai bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimicã a drogurilor, precum si obtinerea de aparaturã necesarã detectãrii drogurilor în diferite mijloace de transport sau de urmãrire si supraveghere. Acest plan are douã componente:

a) identificarea necesitãtilor (faza I);

b) dotarea tehnicã (faza II).

Termen: - 30 martie 2003 pentru faza I;

- 31 decembrie 2004 pentru faza II.

Autoritãti competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice

9. Constituirea unor echipe mixte de control care sã devinã operationale în aeroporturi si porturi, a unor echipe de cercetare electronicã pentru vama exterioarã etc., pentru întãrirea capacitãtii de luptã împotriva organizatiilor criminale

Termen: 30 decembrie 2003

Autoritãti competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice

10. Evaluarea periodicã a modului de implementare a strategiei, ocazie cu care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obtinute

Termen: semestrial

Autoritãti competente: Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei

4.III. Cooperare internationalã

Introducere si stadiul actual

Pornind de la realitatea cã infractionalitatea si, în special, criminalitatea organizatã internationalã pot fi privite drept sinstitutii fãrã frontiere”, a cãror rãspândire si arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale, institutiile abilitate în domeniul luptei împotriva traficului si consumului de droguri colaboreazã pe plan regional, european si international cu institutii având atributii similare, în special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeanã, precum si cu institutiile internationale de profil (INTERPOL, EUROPOL), Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor, comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.).

Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al cooperãrii internationale s-a realizat de cãtre politie si vamã prin schimbul permanent de informatii cu ofiterii de legãturã apartinând serviciilor similare din alte state, precum si prin derularea unor programe dintre care le mentionãm aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri:

- Programul PHARE pe componentele: “Înfrãtire institutionalã (twinning)”, “Lupta împotriva drogurilor”, UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectivã, Initiativa Central-Europeanã - I.C.E.;

- Initiativa de cooperare sud-est europeanã - SECI - obiectivul: prevenirea si combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalierã, în special a crimei organizate;

- Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a tãrilor candidate la aderarea la Uniunea Europeanã prin transpunerea acquisului comunitar.

Rezultatele pozitive înregistrate de România în combaterea criminalitãtii organizate se datoreazã si cooperãrii operative multilaterale cu alte state, acumulãrilor derivate din colaborarea cu institutiile internationale cu atributii în domeniu, ceea ce dovedeste justetea liniei românesti de deschidere permanentã si a dorintei de continuare si intensificare a acestei cooperãri. Un rol important în cadrul cooperãrii internationale, în special în materia asistentei penale internationale, revine Ministerului Justitiei si Ministerului Public.

Obiective generale si specifice

A. Obiective generale

Caracterul international al problematicii drogurilor implicã o intensificare atât a cooperãrii nationale, cât si a celei internationale, deoarece doar prin cooperare si colaborare internationalã aceastã problematicã poate fi abordatã cu succes. România va promova cooperarea internationalã în lupta împotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrãrii în structurile occidentale si prin participarea activã la dialogul international cu privire la droguri, pe baza urmãtoarelor principii:

- responsabilitatea comunã a tuturor statelor implicate în combaterea acestui flagel;

- abordarea multilateralã, integratã, echilibratã si participativã atât la nivel conceptual, cât si la nivelul institutiilor direct si indirect implicate în prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si precursori, precum si a altor fapte ilicite legate de acestea;

- respectarea dreptului international, în special respectarea deplinã a suveranitãtii si integritãtii teritoriale a statelor, precum si a drepturilor si libertãtilor fundamentale ale omului.

1. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii

Europene

2. Stabilirea si întãrirea relatiilor de lucru cu retele internationale care dezvoltã programe în domeniul prevenirii si combaterii consumului si abuzului de droguri

3. Întãrirea contactelor cu agentiile europene care sunt implicate în prevenire, în special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor si Toxicomaniei

B. Obiective specifice

Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relatii cu Uniunea Europeanã, relatii cu alte organisme internationale, relatii bilaterale si evaluare.

I. Coordonare

- Coordonarea relatiilor internationale care vizeazã problematica drogurilor se realizeazã de cãtre Agentia Nationalã Antidrog prin structura de relatii internationale din cadrul acesteia.

Aceastã structurã va strânge informatiile necesare de la organismele nationale si internationale implicate direct si indirect în lupta antidrog, informatii care îi sunt necesare pentru desfãsurarea functiilor de cooperare internationalã.

Structura astfel creatã va asigura fluxul informational la nivel national între institutiile implicate si, la cerere, la nivel international.

- Intensificarea cooperãrii internationale în materia asistentei penale, în vederea integrãrii în sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul magistratilor de legãturã II. Relatii cu Uniunea Europeanã: EMCDDA si EUROPOL

Acquis comunitar

Dat fiind procesul ireversibil în care România s-a angajat pe calea aderãrii la Uniunea Europeanã, se vor adopta si se vor aplica acquisul comunitar si cele mai bune practici în domeniu. În acest sens, se va actiona în spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeanã cu privire la droguri 2000-2004 si se vor îndeplini activitãti de tipul celor prevãzute în Planul de actiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000-2004.

România va participa la programele Uniunii Europene în cadrul procesului de întãrire a politicilor comunitare în domeniul drogurilor.

Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA)

România va actiona în vederea semnãrii unui acord pentru integrarea sa cât mai rapidã în structura EMCDDA si, de asemenea, va continua cooperarea cu aceastã institutie prin transmiterea anualã a raportului de tarã.

EUROPOL

Între România si EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va contine si prevederi referitoare la schimbul de informatii si desfãsurarea de actiuni comune în lupta împotriva drogurilor.

III. Relatii cu alte organisme internationale:

Organizatia Natiunilor Unite

România se va implica activ în eforturile realizate de Organizatia Natiunilor Unite si de Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP), în special cele orientate sã dezvolte cooperarea internationalã bazatã pe principiile adoptate în sesiunile extraordinare ale Adunãrii Generale a O.N.U. (UNGASS) din iunie 1998.

România se va implica, de asemenea, în derularea unor programe initiate de Organizatia Natiunilor Unite în domeniu si va tine cont de recomandãrile Organului International de Control al Stupefiantelor (INCB).

România participã la lucrãrile si programele altor agentii si initiative cu preocupãri sau atributii în domeniul drogurilor (Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii - WHO, Organizatia Mondialã a Vãmilor - WCO, INTERPOL, Pactul de Stabilitate).

Centrul SECI

România va continua sã promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitãtii Transfrontaliere

(Centrul regional SECI).

Consiliul Europei - Grupul Pompidou

România doreste sã devinã membru cu drepturi depline al acestui grup si va continua sã rãmânã deschisã oricãror initiative sau programe de cooperare tehnicã ale Grupului Pompidou.

IV. Relatii bilaterale

Se vor consolida relatiile bilaterale în materie de droguri cu tãrile vecine, prin intermediul semnãrii unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb de informatii si experientã în domeniul drogurilor.

Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale în domeniul drogurilor cu tãrile Uniunii Europene si NATO.

România va cãuta sã semneze acorduri bilaterale cu tãri identificate cu un potential mare de risc în domeniul drogurilor.

În functie de dinamica viitoare a drogurilor, România va semna acorduri mutuale cu tãrile implicate direct sau indirect în aceste activitãti.

V. Evaluare

În decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la îndeplinirea si rezultatul cooperãrii internationale, în vederea adoptãrii de hotãrâri si reglementãri pentru redactarea viitoarei strategii.

Plan de aplicare

1. Crearea si punerea în functiune a Directiei de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

Termen: conditionat de începerea functionãrii Agentiei Nationale Antidrog

2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare si informare între Directia de relatii internationale si restul autoritãtilor implicate

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne

Termen: la 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei strategii

3. România va continua participarea activã, profitând de oportunitãtile oferite de Comisia Europeanã prin intermediul programelor de asistentã PHARE în domeniul drogurilor, atât PHARE-multibeneficiar, precum si Twinning-PHARE.

Autoritatea competentã: Agentia Nationalã Antidrog prin Directia de relatii internationale

Termen: 31 decembrie 2004

4. Urmãrirea si atragerea, dupã caz, de noi fonduri de finantare ale Uniunii Europene în domeniul drogurilor, deschise tãrilor candidate

Autoritatea competentã: Directia de relatii internationale din cadrul Agentiei Nationale Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

5. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) în vederea semnãrii Acordului dintre România si EMCDDA de includere a activitãtii Agentiei Nationale Antidrog

Autoritatea competentã: Guvernul României

Termen: 31 decembrie 2003

6. Adaptarea ORDT la necesitãtile care decurg din acordul prevãzut anterior, pentru a îndeplini obligatiile asumate

Autoritatea competentã: Agentia Nationalã Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

7. Transmiterea cãtre EMCDDA a raportului anual privind situatia drogurilor în România

Autoritatea competentã: Agentia Nationalã Antidrog prin ORDT

Termen: anual

8. Semnarea unui acord de cooperare între România si EUROPOL

Autoritatea competentã: Guvernul României

Termen: 30 iunie 2003

9. Depãsirea evaluãrii intermediare (2003) prevãzute în Declaratia politicã a UNGASS din iunie 1998

Autoritãti competente: toate autoritãtile implicate în politica de droguri

Termen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise în iunie 2002

10. Urmãrirea si beneficierea de programele de cooperare si asistentã ale PNUFID

Autoritatea competentã: Directia de relatii internationale a Agentiei Nationale Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

11. România va continua sã promoveze activitatea de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Initiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitãtii Transfrontaliere - SECI

Autoritãti competente: Agentia Nationalã Antidrog si Directia generalã de combatere a crimei organizate si antidrog

Termen: permanent

12. Începerea consultãrilor interne si a contactelor cu Grupul Pompidou, în vederea integrãrii

Autoritatea competentã: Ministerul de Interne - Agentia

Nationalã Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe

Termen: 31 decembrie 2004

13. Identificarea tãrilor prioritare - producãtoare sau beneficiare (tintã) -, în vederea semnãrii de acorduri în domeniu Autoritãti competente: Agentia Nationalã Antidrog si ministerele competente, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe

Termen: 31 decembrie 2004.

CAPITOLUL 5

CADRUL INSTITUTIONAL SI NORMATIV

I. Cadrul institutional

A. Interministerial

Institutii implicate si structuri implicate: Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Industriei si Resurselor, Secretariatul General al Guvernului, Directia Generalã a Vãmilor care are în competentã problematica drogurilor, Directia generalã de asistentã medicalã si Directia de promovare a sãnãtãtii si sãnãtate comunitarã din cadrul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, coordonatorul national al Programului PHARE de luptã împotriva drogurilor.

Comisia interministerialã pentru prevenirea consumului ilicit

de droguri, înfiintatã prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sãnãtãtii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetãrii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri si formatã din reprezentanti ai Ministerului de Interne, Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetãrii, Ministerului Tineretului si Sportului si Ministerului Administratiei Publice, îndeplineste atributii în activitatea de prevenire la nivel national. La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti s-au înfiintat centre de prevenire si consiliere antidrog, formate din reprezentanti ai inspectoratelor judetene de politie, inspectoratelor scolare, directiilor de sãnãtate publicã, directiilor de tineret si sport, directiilor de protectie a copilului si ai societãtii civile. Aceste centre se aflã sub coordonarea administrativã a prefectilor, urmând ca, dupã punerea în aplicare a Hotãrârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale Antidrog, activitatea sã fie reevaluatã potrivit prevederilor exprese ale acestui act normativ.

B. Reducerea ofertei

Directia generalã de combatere a crimei organizate si antidrog (DGCCOA) a fost înfiintatã în luna martie 2001 si este unitatea centralã de specialitate a Inspectoratului General al Politiei Române, care, prin Brigada Antidrog, conduce, coordoneazã, îndrumã si controleazã activitatea de profil desfãsuratã de structurile teritoriale de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri. În structura sa functioneazã 15 centre zonale organizate pe principiul competentelor curtilor de apel, structuri care au în componentã birouri specializate antidrog, subordonate direct Brigãzii Antidrog.

Brigada Antidrog si formatiunile specializate din structurile teritoriale au în competentã prevenirea si combaterea criminalitãtii, actionând pe urmãtoarele domenii si linii de muncã:

- prevenirea si descoperirea traficului international cu droguri care tranziteazã România;

- prevenirea si descoperirea traficului intern cu droguri;

- identificarea si tragerea la rãspundere a persoanelor care consumã ilegal droguri;

- identificarea laboratoarelor clandestine si a culturilor ilicite de plante cu continut stupefiant;

- prevenirea si descoperirea traficului cu precursori si substante chimice esentiale care pot fi folosite la fabricarea ilicitã a drogurilor;

- cercetarea infractiunilor referitoare la spãlarea banilor proveniti din sãvârsirea infractiunilor care au ca obiect traficul de droguri;

- prelucrarea datelor si informatiilor obtinute si valorificarea acestora;

- analiza evolutiei si tendintelor fenomenului infractional referitor la traficul si consumul ilicit de droguri;

- derularea comisiilor rogatorii internationale privind traficul de droguri;

- documentarea infractiunilor aflate în faza de urmãrire penalã.

Inspectoratul General al Politiei de Frontierã face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializatã a statului care exercitã atributiile ce îi revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitãtii transfrontaliere sãvârsite în zona de competentã, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strãinilor,

asigurarea intereselor statului român pe Dunãrea interioarã si canalul Sulina situate în afara zonei de frontierã, în zona contiguã si în zona economicã exclusivã, respectarea ordinii si linistii publice în zona de competentã, în coditiile legii.

Politia de Frontierã Românã este organizatã la nivelul judetelor care, potrivit organizãrii administrative a teritoriului României, au ca limitã frontiera de stat si litoralul Mãrii Negre.

În judetele din interiorul tãrii, în care functioneazã aeroporturi sau porturi deschise traficului international de persoane si mãrfuri, Politia de Frontierã Românã se organizeazã la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunãrea interioarã, deschisã navigatiei internationale, Politia de Frontierã Românã se organizeazã si la nivelul judetelor Brãila si Ialomita.

Activitatea Politiei de Frontierã Române constituie serviciu public si se desfãsoarã în interesul persoanei, al comunitãtii si în sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si în executarea legii.

În toate actiunile pe care le desfãsoarã în zona de competentã, personalul Politiei de Frontierã Române are obligatia sã previnã si sã combatã stãrile de pericol la adresa României, determinate de migratia ilegalã si criminalitatea transfrontalierã.

În îndeplinirea atributiilor ce îi revin Politia de Frontierã Românã coopereazã cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept si colaboreazã în acest sens cu cetãtenii, în conditiile legii.

Directia Generalã a Vãmilor este organizatã si functioneazã ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Finantelor Publice, care aplicã strategia si programul Guvernului în domeniul politicii vamale, exercitând atributiile stabilite prin reglementãrile vamale.

În structura Directiei Generale a Vãmilor la nivel central functioneazã Directia de supraveghere vamalã si luptã împotriva fraudelor vamale, cu atributii de luptã si împotriva traficului de droguri prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special din subordinea sa. La nivel teritorial, în structura Directiei Generale a Vãmilor functioneazã compartimentul de control antidrog, în care îsi desfãsoarã activitatea lucrãtori vamali cu atributii exclusive de control antidrog.

În realizarea obiectului sãu de activitate Directia Generalã a Vãmilor are, în principal, urmãtoarele atributii:

- organizeazã, îndrumã si controleazã activitatea directiilor regionale vamale interjudetene, a birourilor vamale de control si vãmuire la interior si a birourilor vamale de control la vãmuire la frontierã;

- exercitã controlul, urmãreste si supravegheazã respectarea legislatiei vamale pe teritoriul tãrii;

- ia mãsuri de prevenire si combatere, în conformitate cu legea, a oricãror infractiuni si contraventii în domeniul vamal;

- aplicã mãsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau de comert liber încheiate între România, pe de o parte, si Uniunea Europeanã sau tãrile aflate în curs de integrare în Uniunea Europeanã, pe de altã parte;

- coordoneazã programele privind integrarea vamalã europeanã;

- coordoneazã si îndrumã directiile regionale vamale interjudetene, birourile vamale de control si vãmuire pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural national; urmãreste, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spãlare a banilor prin operatiuni vamale; încheie, pe bazã de mandat, acorduri de cooperare cu autoritãti vamale strãine privind schimbul de informatii pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale;

- colaboreazã, pe bazã de protocol, cu Inspectoratul General al Politiei Române, Inspectoratul General al Politiei de Frontierã, Directia Generalã pentru Pasapoarte, precum si cu Garda Financiarã;

- colaboreazã si face schimb de informatii cu alte administratii vamale, previne si combate, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special din cadrul Directiei de supraveghere vamalã si luptã împotriva fraudelor vamale si prin compartimentele de control antidrog teritoriale, fenomenul de trafic ilicit de droguri, substante chimice esentiale, precursori si alte mãrfuri cu regim special;

- organizeazã si asigurã buna desfãsurare a activitãtii specifice de control antidrog cu ajutorul câinilor de detectie a drogurilor si substantelor psihotrope;

- gestioneazã baza proprie de date si analizeazã, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special, tendintele traficului ilicit de droguri în vederea stabilirii noilor modalitãti de trafic;

- controleazã mijloacele de transport si bunurile destinate importului sau exportului, verificã operativ si supravegheazã clãdiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective unde se gãsesc sau ar putea sã se gãseascã bunuri supuse vãmuirii ori cu regim special, precum si provenienta acestora si poate preleva, în conditiile legii, probe pe care le analizeazã în laboratorul propriu sau în cele agreate de Directia Generalã a Vãmilor, în vederea identificãrii si expertizãrii mãrfurilor;

- organizeazã, exploateazã si instituie un sistem de consemne asupra mijloacelor de transport, conducãtorilor auto, mãrfurilor, companiilor suspecte de a fi implicate în traficul ilicit de droguri;

- colaboreazã si coopereazã, pe plan intern si international, cu institutiile specializate în domeniu.

C. Reducerea cererii

Ministerul Sãnãtãtii si Familiei:

Directia generalã de sãnãtate publicã, prin cele 42 de servicii de promovare a sãnãtãtii si servicii din cadrul directiilor de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti, monitorizeazã si evalueazã activitãtile în domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la tratament.

Directia generalã de asistentã medicalã si programe coordoneazã si controleazã asistenta medicalã în tratamentul toxicomanilor, sub aspectul asistentei de urgentã, curative si de recuperare, precum si al programelor nationale de sãnãtate referitoare la componentele terapeutice si de reintegrare socialã.

Institutul de Management al Serviciilor de Sãnãtate Bucuresti oferã asistentã tehnicã Ministerului Sãnãtãtii si Familiei si institutiilor subordonate în domeniul reformei sãnãtãtii, inclusiv privind reducerea cererii de droguri.

Ministerul Tineretului si Sportului:

Ministerul Tineretului si Sportului finanteazã actiuni proprii, pe baza programelor aprobate de ministrul tineretului si sportului; sprijinã financiar actiunile structurilor asociative de tineret, care corespund obiectivelor cuprinse în programele ministerului.

Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridicã, înfiintate în conditiile legii, organizeazã actiuni proprii destinate tineretului si acordã asistentã metodicã si sprijin financiar structurilor asociative de tineret.

Ministerul Educatiei si Cercetãrii:

Directia generalã pentru activitãti extrascolare, prin inspectorii educativi, dezvoltã programe de educatie pentru prevenirea consumului de droguri.

Ministerul Justitiei:

Institutul National de Criminologie analizeazã fenomenul infractional în ansamblu sau sectorial si oferã atât organelor judiciare, cât si altor organe de specialitate studii, concluzii, pentru a actiona împotriva cauzelor care genereazã fenomenele respective.

II. Cadrul normativ

1. Documente juridice internationale

- Conventia si Protocolul cu privire la opiu, încheiate la Geneva la 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferinte asupra opiului, promulgate de România prin Decretul nr. 1.578/1928;

- Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnatã la Geneva la 26 iunie 1936 si ratificatã de România prin Decretul-lege nr. 169/1938;

- Conventia unicã asupra substantelor narcotice, încheiatã la New York la 30 martie 1961, amendatã prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973;

- Conventia asupra substantelor psihotrope, semnatã la Viena la 21 februarie 1971, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992;

- Conventia asupra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, semnatã la Viena la 20 decembrie 1988, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992;

- Acordul de sediu dintre România si Centrul Regional al Initiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitãtii Transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 2 octombrie 2000, ratificat prin Legea nr. 48/2001;

- Conventia europeanã privind transferul de proceduri în materie penalã, adoptatã la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificatã prin Ordonanta Guvernului nr. 77/1999, aprobatã prin Legea nr. 34/2000;

- Conventia europeanã privind spãlarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii, încheiatã la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificatã prin Legea nr. 263/2002;

- Conventia europeanã de asistentã judiciarã în materie penalã, adoptatã la Strasbourg la 20 aprilie 1959, si Protocolul aditional la Conventia europeanã de asistentã judiciarã în materie penalã, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificate prin Legea nr. 236/1998;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21 februarie 1997, ratificat prin Legea nr. 147/1997;

- Memorandumul de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la colaborarea în lupta împotriva crimei organizate si traficului ilicit de droguri si substante psihotrope, semnat la Bucuresti la 14 noiembrie 1995, ratificat prin Legea nr. 148/1997;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea si combaterea consumului neregulamentar si traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si a delictelor conexe, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1998, ratificat prin Legea nr. 101/1999;

- Tratatul privind asistenta judiciarã reciprocã în materie penalã dintre România si Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin Legea nr. 106/1999;

- Acordul de cooperare dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria si Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope, spãlãrii banilor, traficului de arme si persoane si altor infractiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin Legea nr. 154/1999;

- Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitãtii transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999, ratificat prin Legea nr. 208/1999;

- Tratatul dintre România si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciarã în materie penalã, semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 93/1999, aprobatã prin Legea nr. 53/2000;

- Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin Legea nr. 6/2000;

- Întelegerea dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale, semnatã la Bucuresti la 7 iunie 1995, ratificatã prin Legea nr. 13/2000;

- Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea politieneascã, semnatã la Bucuresti la 14 aprilie 1999, ratificatã prin Legea nr. 50/2001;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii si traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a folosirii inadecvate si a farmacodependentei, semnat la Bucuresti la 22 octombrie 1999, ratificat prin Legea nr. 64/2001;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a terorismului, precum si a altor activitãti ilegale, semnat la Bucuresti la 17 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 67/2001;

- Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalitãtii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat prin Legea nr. 70/2001;

- Scrisoarea de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnatã la Bucuresti la 3 iulie 2001, ratificatã prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2001, aprobatã prin Legea nr. 664/2001;

- Conventia penalã privind coruptia, adoptatã la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificatã prin Legea nr. 27/2002;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit si a abuzului de droguri si substante psihotrope si a altor infractiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 123/2002;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 320/2002;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalitãtii organizate, a terorismului si a altor categorii de infractiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 188/2002;

- Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988, ratificat prin Legea nr. 394/2002;

- Acordul dintre România si Republica Cehã privind cooperarea în combaterea criminalitãtii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001, ratificat prin Legea nr. 465/2002;

- Conventia dintre România si Republica Arabã Egipt privind asistenta judiciarã în materie penalã, transferul condamnatilor si extrãdarea, semnatã la Cairo la 28 iunie 2001, ratificatã prin Legea nr. 438/2002;

- Acordul de cooperare dintre Ministerul de Interne al României si Ministerul de Interne al Republicii Italiene în lupta împotriva traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope si împotriva criminalitãtii organizate, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 258/1993;

- Întelegerea dintre Guvernul României si Guvernul Republicii India cu privire la cooperarea în combaterea criminalitãtii organizate, a terorismului international, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, precum si a altor activitãti ilegale, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 550/1994;

- Conventia de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Argentina în lupta împotriva traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope si a delictelor conexe, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 568/1994;

- Acordul de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului în lupta împotriva delincventei organizate si a traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 134/1995;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum si a terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebitã, semnat la Bucuresti la 15 octombrie 1996, si protocolul la acest acord, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 80/1997;

- Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din România si Ministerul de Interne si pentru Sport din landul Renania-Palatinat, semnat la Enkenbach-Alsenborn la 9 decembrie 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 268/2000;

- Întelegerea dintre Ministerul de Interne al României si Ministerul de Interne al Republicii Belarus privind colaborarea în lupta împotriva criminalitãtii, semnatã la Bucuresti la 22 mai 1996, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 270/1997;

- Acordul de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului si a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 271/1997;

- Acordul de cooperare dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Maroc în domeniul luptei împotriva traficului de stupefiante, imigrãrilor clandestine si criminalitãtii organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 813/1997;

- Protocolul de cooperare trilateralã lãrgitã în combaterea criminalitãtii si, în special, a criminalitãtii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 280/1999;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea în combaterea crimei organizate internationale, a traficului international ilegal de droguri, a terorismului international, precum si în alte scopuri în domeniul justitiei penale, semnat la Bucuresti la 18 martie 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 917/1999;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite Mexicane privind cooperarea în combaterea traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope si a delictelor conexe, semnat la Bucuresti la 19 aprilie 1999, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 970/2000;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea în lupta împotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substante psihotrope si precursori, terorismului si altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 4 octombrie 2000, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 597/2001;

- Protocolul de cooperare dintre ministrul de interne al României si ministrul de interne al Regatului Belgiei, semnat la Bucuresti la 25 iunie 2001, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.035/2001;

- Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea si asistenta reciprocã în domeniul vamal, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 274/2002;

- Acordul dintre Guvernul României, Organizatia Internationalã a Politiei Judiciare - INTERPOL si Centrul Regional SECI pentru combaterea criminalitãtii transfrontaliere privind legãturile de comunicatii pentru schimbul de informatii, semnat la Bucuresti la 25 februarie 2002, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 499/2002.

2. Acte normative

Legi:

- Codul penal din 21 iunie 1968, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sãnãtate publicã;

- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor;

- Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 704/2001 privind asistenta juridicã internationalã în materie penalã;

- Legea nr. 756/2001 asupra transferãrii persoanelor condamnate în strãinãtate;

- Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;

- Legea nr. 296/2001 privind extrãdarea;

- Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicitã a drogurilor;

- Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificãrile ulterioare;

- Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.

Ordonante de urgentã:

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãtii produselor din tutun în sãlile de spectacol si interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor, republicatã, cu modificãrile ulterioare;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 336/2002, cu modificãrile ulterioare;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiintarea Agentiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitãtii Transfrontaliere (SECI), aprobatã prin Legea nr. 94/2000;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului institutional necesar în vederea functionãrii Centrului Regional al Initiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infractionalitãtii transfrontaliere, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 357/2001;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 503/2002, cu completãrile ulterioare.

Ordonante:

- Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sãnãtãtii, aprobatã prin Legea nr. 114/1992, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

- Ordonanta Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participãrii României la Grupul de state împotriva coruptiei (GRECO), instituit prin Rezolutia Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999, aprobatã prin Legea nr. 107/2000.

Hotãrâri ale Guvernului:

- Hotãrârea Guvernului nr. 75/1991 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelor stupefiante, cu modificãrile ulterioare;

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.489/2002 privind înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog;

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificãrile ulterioare;

- Hotãrârea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia cãrora intrã substante cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic “aurolac”;

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicitã a drogurilor.

Ordine ale ministrilor:

- Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 963/1998 cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea si acordarea de asistentã medicalã, tratament si servicii dependentilor;

- Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 36C/1999 privind regimul de export si import al mãrfurilor, cu modificãrile ulterioare (22 de substante aflate sub control prin Conventia de la Viena, modificatã în urma recomandãrilor fãcute cu prilejul celei de-a 35-a sedinte a Comisiei asupra Narcoticelor, în conformitate cu Regulamentul nr. 3.677/1990);

- Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 9/1999 cu privire la nominalizarea coordonatorilor nationali pentru Programe de promovare a sãnãtãtii si a educatiei, nominalizarea Coordonatorului national pentru reducerea cererii de droguri la nivel national;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 332/1999 cu privire la înfiintarea, în cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sãnãtate din Bucuresti, a Centrului de Documentare si Resurse privind consumul de droguri;

- Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.281/1999 cu privire la consilierea si orientarea activitãtii în educatia preuniversitarã pentru anul de studiu 1999/2000;

- Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.449/1999 cu privire la regimul disciplinelor optionale în pespectiva aplicãrii noilor planuri de pregãtire, începând cu anul scolar 1999/2000;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii si al ministrului finantelor nr. 318/519/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãtii produselor din tutun în sãlile de spectacol si interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor;

- Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului sãnãtãtii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii si ministrului finantelor nr. 684/1.416/2000 privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale si efectuãrii expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri;

- Ordinul ministrului de interne, ministrului sãnãtãtii si familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetãrii si al ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unitãti medicale ce pot fi abilitate sã asigure asistentã medicalã persoanelor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sã desfãsoare activitãti de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguinã, în rândul consumatorilor de droguri injectabile;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 188/2002 pentru aprobarea modelului legitimatiilor primite de persoanele incluse în programe de substitutie în ambulatoriu;

- Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sãnãtate si a Normelor metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor prevãzuti în programele, respectiv în subprogramele de sãnãtate finantate din bugetul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei si din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate în anul 2002, cu modificãrile ulterioare;

- Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 647/2002 de înfiintare a compartimentului de control antidrog, modificatã si completatã prin Decizia nr. 1.294/2002.

CAPITOLUL 6

SISTEME DE INFORMARE

Introducere

Tinând cont de amploarea si de complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum si de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra consumului si traficului de droguri, s-a dispus mãsura înfiintãrii în România, pe o bazã permanentã, a unui punct national focal. Acesta se doreste a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanti ai Ministerului de Interne - ofiteri în cadrul Directiei generale de combatere a

crimei organizate si antidrog - Brigada Antidrog si 2 reprezentanti ai Ministerului Sãnãtãtii si Familiei). Organismul mentionat, denumit Observatorul român pe droguri si toxicomanii (ORDT), functioneazã în cadrul Agentiei Nationale Antidrog si va actiona ca o structurã tehnicã de legãturã a tãrii noastre cu Uniunea Europeanã, asigurând monitorizarea fenomenului drogurilor si fluxul informational între institutiile-sursã, de la care sã colecteze date, si, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA).

Pânã în 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analizã din cadrul Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog. Rapoartele nationale din 1998 si 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o datã cu evolutia tot mai complexã a fenomenului drogurilor în România, s-a simtit nevoia unei structuri specializate în analiza si sinteza datelor.

În anul 2002, în cadrul proiectului PHARE “Lupta împotriva drogurilor” s-a convenit stabilirea viitorului ORDT în cadrul Agentiei Nationale Antidrog.

Dupã cum s-a specificat, ORDT este centrul de monitorizare, unde se vor stoca date de la toate institutiile care au informatii cu privire la droguri. Datele vor fi centralizate, analizate si grupate pe cele douã componente principale ale politicilor în domeniul drogurilor:

- Reducerea cererii de droguri:

- indicatorul boli infectioase asociate consumului de droguri;

- indicatorul mortalitate datoritã consumului de droguri;

- indicatorul cerere de tratament;

- indicatorul de estimare a prevalentei consumului de droguri;

- indicatorul de estimare a consumatorilor de droguri prin studii generale asupra populatiei.

- Reducerea ofertei de droguri:

- disponibilitate si ofertã pe piatã;

- pret;

- puritate;

- probleme sociale;

- infractionalitate asociatã consumului de droguri.

Rezultatele analizei vor fi aduse la cunostintã factorilor decizionali din ministerele implicate.

Personalul ORDT participã la cursuri de pregãtire atât în tarã, cât si în strãinãtate, sub egida EMCDDA si Proiectului de twinning dintre România, Spania si Marea Britanie. Ajutorul primit prin aceste cursuri este decisiv pentru stabilirea unui plan de actiune al ORDT (care este aliniat la standardele planului de actiune al EMCDDA) si a mãsurilor ce vor trebui întreprinse în acest sens.

Obiective generale si specifice

A. Obiective generale

Trebuie sã faciliteze o viziune globalã, fiabilã si permanent actualizatã a problemelor legate de consumul de droguri (inclusiv de tutun, alcool si alte substante psihoactive care creeazã dependentã) în România, care sã permitã îmbunãtãtirea procesului de luare a deciziilor si sã contribuie la proiectarea si evaluarea politicilor de interventie în domeniul drogurilor.

B. Obiective specifice:

- Identificarea si definirea datelor si surselor de date

- Realizarea retelei informationale referitoare la fenomenul drogurilor

- Cunoasterea tendintelor de prevalentã si a caracteristicilor consumului de droguri

- Identificarea si mãsurarea tendintei problemelor asociate consumului de droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc.

- Mãsurarea tendintei ofertei diferitelor substante psihoactive

- Cunoasterea rãspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislatie, programe, proiecte)

- Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. si elaborarea unui raport national anual

- Difuzarea informatiei cãtre factorii de decizie la nivel national si european, precum si altor institutii interesate

- Promovarea unor cercetãri specifice pe fiecare indicator si formarea de personal în vederea îmbunãtãtirii metodologiei cu privire la culegerea de date si informatii

- Oferirea de date în vederea realizãrii unor studii de specialitate

- Cunoasterea opiniei si atitudinii populatiei în ceea ce priveste consumul si consumatorii de droguri, precum si programele legate de acest fenomen

- Alcãtuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris si pe suport electronic)

Plan de actiune

1. Ianuarie-iunie 2003

- Elaborarea strategiei si a planului de actiune al Punctului National Focal

- Prezentarea strategiei

- Identificarea principalilor indicatori în vederea realizãrii obiectivelor strategiei; stabilirea prioritãtilor

- Formarea expertilor nationali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning)

2. Iulie-decembrie 2003:

- Designul proiectului-pilot “Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri”

- Cursuri de formare a personalului Punctului National Focal:

- managementul datelor si al bazelor de date;

- conceperea unui chestionar;

- curs de initiere - Office, SPSS;

- curs de perfectionare a limbii engleze - Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne

- Editarea fiselor pentru proiectul mortalitate

- Realizarea Hãrtii informationale (surse si persoane de contact). Redactarea si semnarea unor conventii de colaborare între ORDT si institutiile din Harta informationalã

- Redactarea si prezentarea Raportului national annual (2001) cu privire la situatia (evolutia) fenomenului drogurilor în România; ORDT îsi asumã competentele Punctului National Focal.

3. Ianuarie-iunie 2003

- Aplicarea proiectului-pilot “Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri” (culegerea de date)

- Designul proiectului-pilot “Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri”

- Asimilarea proiectului de cãtre responsabilii centrelor-sursã (prin organizarea de întâlniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe)

- Editarea fiselor pentru cererea de tratament

- Începerea tratativelor în vederea constituirii unui punct de documentare cu privire la droguri (locatie, echipament informatic, surse bibliografice)

4. Iulie-decembrie 2003:

- Începerea proiectului-pilot “Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri”

- Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot “Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri”

- Redactarea si publicarea raportului cu privire la indicatorul mortalitate

- Colectarea unor date generale în vederea unei estimãri nationale privind cazurile de SIDA legate de consumul de droguri injectabile - contactarea DJSP/MSF

- Redactarea si prezentarea Raportului national annual (2002) si trimiterea lui la EMCDDA

Prezentarea Raportului national anual pentru avizare

Redactarea unui material de bilant care va contine:

- revizuirea problemelor apãrute în anul 2003;

- relatiile între institutii;

- stadiul colectãrii datelor.

5. Ianuarie-iunie 2004:

- Continuarea (colectarea de date) proiectului-pilot “Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri”

- Explorarea posibilitãtilor de a introduce un set de

întrebãri referitoare la droguri în anchetele sociale/de sãnãtate adresate întregii populatii, practicate de Institutul National de Statisticã, Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetãrii etc.

- Continuarea activitãtilor legate de constituirea punctului de documentare

- Continuarea pregãtirii si perfectionãrii personalului Punctului National Focal (curs avansat în managementul bazelor de date, SPSS)

- Prospectarea procedeelor si instrumentelor de culegere de date pentru indicatorul de ofertã (detinuti, confiscãri, pret pe piatã etc.)

- Explorarea posibilitãtilor efectuãrii unui studiu de prevalentã asupra infectãrii cu HIV/HVB/HVC asociate consumului de droguri injectabile; explorarea posibilitãtii obtinerii finantãrii (din surse nationale sau internationale)

6. Iulie-decembrie 2004:

- Analiza si publicarea datelor proiectului-pilot “Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri”

- Redactarea Raportului national anual (2004)

- Redactarea bilantului anual

- Primele estimãri cu privire la prevalenta consumului problematic în Bucuresti (capturã-recapturã, metoda multiplicatorilor)

- Continuarea activitãtilor legate de constituirea punctului de documentare.

Reteaua informationalã

Unul dintre principalele obiective ale proiectului de twinning este dezvoltarea structurii ORDT. ORDT va fi o bazã informationalã cu date referitoare la problema drogurilor, precum si cu analize si statistici asupra acestui subiect. Pentru aceasta, identificarea surselor de informatie este consideratã ca prioritarã în alcãtuirea retelei.

În urma activitãtilor desfãsurate în cadrul proiectului, expertii spanioli si români au analizat si au identificat mai multe surse de date, precum si diferite procedee de colectare si codificare a datelor.

Reteaua urmãreste situatia datelor si a surselor de date pentru cei 5 indicatori-cheie ceruti de EMCDDA.

1. Supravegherea populatiei

Este o estimare a procentajului utilizatorilor de droguri din totalul populatiei (în trecut sau în prezent), fiind consideratã un indicator de bazã în evaluarea situatiei la un moment dat si pentru dezvoltarea si evaluarea `politicilor în domeniu. Este important de stiut grupurile în care se concentreazã utilizatorii de droguri si modelele/tendintele acestora.

Surse:

- Institutul National de Statisticã;

- Institutul de Management al Serviciilor de Sãnãtate Bucuresti;

- organizatii neguvernamentale.

2. Prevalentã si modele ale drogurilor problemã

Se referã la supravegherea grupelor de utilizatori. Termenul problemã înseamnã opiacee, canabis si/sau amfetamine. Din definitie se exclud ecstasy si canabisul, precum si cei care nu utilizeazã regulat opiacee, cocainã si amfetamine.

Surse:

- Institutul National de Statisticã;

- organizatii neguvernamentale.

3. Boli infectioase asociate consumului de droguri Prevalenta si incidenta HIV/HVB/HVC

Surse:

- Ministerul Sãnãtãtii si Familiei;

- Institutul National de Statisticã;

- organizatii neguvernamentale.

4. Decese si mortalitate legate de utilizarea drogurilor

Registre de mortalitate pentru populatia generalã si registre speciale de statisticã, precum si unele studii tip cohortã în rândul utilizatorilor de droguri. Numãrul deceselor ca urmare directã a consumului de droguri (supradozã) este uneori utilizat pentru o estimare simplã si generalã a situatiei într-o tarã anume. De asemenea, este important de aflat numãrul deceselor în rândul populatiei tinere, principala grupã cu probleme.

Surse:

- Institutul National de Medicinã Legalã “Mina Minovici”;

- Institutul National de Statisticã.

5. Cerere de tratament

Se referã la statisticile oferite de centrele de dezintoxicare sau de alte unitãti care acordã asistentã specializatã.

Surse:

- orice institutie de detoxifiere care raporteazã datele la Ministerul Sãnãtãtii si Familiei;

- Institutul National de Statisticã.

Dezvoltând o retea de colectare a datelor, axatã pe urmãrirea acestor indicatori-cheie, strategia ORDT va fi divizatã pe douã directii principale:

- reducerea cererii, urmãritã prin indicatorii 3, 4 si 5

- reducerea ofertei; în acest sens, vor fi dezvoltati o serie de indicatori “centrali” (pretul drogurilor pe piatã, numãr de arestãri, capturi de droguri etc.) în strânsã colaborare cu Directia generalã de combatere a crimei organizate si antidrog si directiile specializate din Ministerul Justitiei.

CAPITOLUL 7

FINANTARE

Initierea, dezvoltarea si aplicarea Strategiei nationale antidrog implicã responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare care sã garanteze mentinerea programelor în derulare si realizarea obiectivelor propuse în acest document.

Resurse financiare:

1. fonduri de la bugetul de stat alocate institutiilor publice interesate, cu aceastã destinatie;

2. venituri proprii, potrivit legislatiei în vigoare;

3. finantãri externe, conform acordurilor încheiate;

4. donatii si sponsorizãri, cu respectarea dispozitiilor legale.

CAPITOLUL 8

EVALUARE

Strategia nationalã antidrog trebuie sã se bazeze pe o evaluare periodicã a caracterului si amplitudinii fenomenului drogurilor si a consecintelor acestuia, precum si pe cunostintele dobândite din cercetare, din experienta derivatã si din programele anterioare.

De la data intrãrii în functiune a Agentiei Nationale Antidrog evaluarea se va face periodic de cãtre Agentia Nationalã Antidrog, în conditiile prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.489/2002.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

ORDIN

pentru aprobarea Pãrtii a II-a - “Norme de autorizare a centrelor de pregãtire

si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere” - din Normele de autorizare

a functionãrii centrelor de pregãtire a personalului din domeniul transporturilor rutiere

În temeiul prevederilor art. 12 lit. g) si h) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale art. 4 alin. (3) lit. r) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 105/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si ale art. 3 pct. 51 si ale art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei,

ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Partea a II-a - “Norme de autorizare a centrelor de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere” - din Normele de autorizare a functionãrii centrelor de pregãtire a personalului din domeniul transporturilor rutiere, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare dupã 90 de zile de la data publicãrii.

p. Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Bucuresti, 20 decembrie 2002.

Nr. 2.026.

ANEXÃ

NORME

de autorizare a functionãrii centrelor de pregãtire a personalului din domeniul transporturilor rutiere

PARTEA a II-a

NORME

de autorizare a centrelor de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Centrele de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere, denumite în continuare centre de pregãtire si perfectionare, întregesc cadrul national de organizare si efectuare a transporturilor rutiere în conditii de sigurantã si de asigurare a unui mediu concurential normal.

Art. 2. - Autorizarea centrelor de pregãtire si perfectionare se face prin eliberarea unei autorizatii în conditiile prezentelor norme.

Art. 3. - (1) Pregãtirea personalului din domeniul transporturilor rutiere se poate efectua numai în cadrul centrelor de pregãtire si perfectionare autorizate în acest sens de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

(2) În cadrul centrelor de pregãtire si perfectionare procesul de pregãtire se va desfãsura conform regulamentului de functionare al acestora si programelor de pregãtire, elaborate conform reglementãrilor specifice în vigoare.

(3) Stabilirea modalitãtii de organizare si efectuare a examinãrii persoanelor care au absolvit cursuri de pregãtire sau perfectionare se va face conform reglementãrilor specifice în vigoare.

(4) Tipurile de cursuri specifice functiilor din domeniul transporturilor rutiere, pentru care este prevãzutã obligativitatea detinerii unui certificat de pregãtire profesionalã eliberat de autoritatea competentã, sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(5) Un centru de pregãtire si perfectionare profesionalã a personalului din domeniul transporturilor rutiere poate fi autorizat sã desfãsoare unul sau mai multe tipuri din cursurile prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 4. - Nu sunt supuse prevederilor prezentelor norme centrele de pregãtire si perfectionare care functioneazã în cadrul Ministerului Apãrãrii Nationale, Ministerului de Interne, precum si în celelalte institutii componente ale sistemului national de apãrare, pentru nevoile proprii.

CAPITOLUL II

Conditii de autorizare

Art. 5. - Pentru autorizarea unui centru de pregãtire si perfectionare, din statutul solicitantului persoanã juridicã trebuie sã reiasã explicit cã obiectul de activitate constã în activitãti de pregãtire prin cursuri de calificare si recalificare, precum si activitãti de perfectionare în domeniul transporturilor rutiere.

Art. 6. - (1) În vederea autorizãrii solicitantul trebuie sã aibã încadratã cu contract de muncã o persoanã care sã conducã permanent si efectiv activitatea centrului de pregãtire si perfectionare si care sã-l reprezinte în relatia cu autoritãtile.

(2) Persoana care conduce permanent si efectiv activitatea centrului de pregãtire si perfectionare rãspunde de asigurarea conditiilor de pregãtire, având obligatia:

- sã mentinã în permanentã functionalitate dotãrile aferente;

- sã supravegheze respectarea programei de pregãtire;

- sã tinã evidenta tuturor persoanelor care au urmat cursuri;

- sã tinã evidenta examinãrilor, precum si a rezultatelor acestora.

Art. 7. - (1) Autorizarea centrelor de pregãtire si perfectionare se face de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere numai dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) de onorabilitate;

b) de capacitate financiarã si bazã materialã;

c) de competentã profesionalã.

(2) Se considerã îndeplinitã conditia prevãzutã la alin. (1) lit. a) dacã persoana care conduce permanent si efectiv activitatea centrului de pregãtire si perfectionare nu a fost condamnatã pentru infractiuni care o fac incompatibilã cu aceastã activitate si/sau nu a fost declaratã necorespunzãtoare de cãtre autoritatea competentã.

(3) Se considerã îndeplinitã conditia prevãzutã la alin. (1) lit. b) dacã solicitantul face dovada îndeplinirii conditiilor minime, dupã cum urmeazã:

- detine în proprietate, închiriate pentru filialele teritoriale sau în folosintã exclusivã si permanentã spatii adecvate desfãsurãrii activitãtii: sãli de curs, spatiu destinat activitãtii de secretariat, arhivã si evidente, grupuri sanitare etc.;

- detine dotãrile tehnico-didactice minime; de asemenea, în functie de tipul cursurilor pentru care se solicitã autorizarea, se vor prezenta si echipamente/materiale specifice, necesare pregãtirii.

(4) Se considerã îndeplinitã conditia prevãzutã la alin. (1) lit. c) dacã persoana care conduce permanent si efectiv activitatea centrului de pregãtire si perfectionare este titularã a unei diplome de absolvire a unei institutii de învãtãmânt superior tehnic în specialitatea transporturi rutiere, iar în cazul lectorilor, dacã persoana este posesoarea unui certificat/atestat profesional de lector obtinut în urma absolvirii unor cursuri de pregãtire, corespunzãtor specificu-lui cursului pe care îl va preda.

CAPITOLUL III

Eliberarea autorizatiei pentru centrele de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere

Art. 8. - (1) În vederea eliberãrii autorizatiei solicitantul va depune la Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere un dosar care trebuie sã cuprindã, în copie si în original, pentru verificarea conformitãtii, urmãtoarele documente:

a) cerere;

b) actul de înfiintare si statutul din care sã rezulte explicit cã activitatea de pregãtire prin cursuri de calificare si recalificare, precum si activitatea de perfectionare în domeniul transporturilor rutiere este obiect de activitate al solicitantului;

c) actul de proprietate (sau contractul de închiriere în cazul filialelor teritoriale) pentru spatiile care îndeplinesc conditiile minime prevãzute în prezentele norme pentru desfãsurarea activitãtii de pregãtire si perfectionare profesionalã;

d) lista cuprinzând dotãrile tehnico-didactice minime, respectiv aparat de retroproiectie, ecran, telefon, fax, copiator, echipamente de calcul (PC) - minimum 20 de ansambluri (unitate centralã + monitor), trusã ADR în cazul predãrii cursului referitor la transportul rutier al mãrfurilor periculoase;

e) regulamentul de organizare si functionare propriu;

f) programa de pregãtire;

g) avizele de functionare corespunzãtoare (sanitare, P.S.I., protectia muncii), eliberate de institutiile abilitate;

h) pentru persoana care conduce permanent si efectiv activitatea centrului de pregãtire si perfectionare se vor depune:

- diploma de absolvire a unei institutii de învãtãmânt superior tehnic în specialitatea transporturi rutiere si un certificat/atestat profesional de lector obtinut în urma absolvirii unor cursuri de pregãtire;

- contractul de muncã;

- decizia de numire;

- cazierul judiciar;

- cartea de muncã (în copie) din care sã rezulte cã a activat minimum 3 ani în domeniul transporturilor rutiere;

i) pentru lectorii care vor preda cursuri de specialitate se vor depune:

- diploma de absolvire a unei institutii de învãtãmânt superior în specialitatea tipului de curs pe care îl va preda si certificatul/atestatul profesional de lector obtinut în urma absolvirii unor cursuri de pregãtire;

- contractul de muncã sau conventia civilã de prestãri de servicii;

- cazierul judiciar.

(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea solicitãrii personalul Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere analizeazã dosarul si verificã la sediul solicitantului dacã sunt îndeplinite conditiile prevãzute în prezentele norme.

(3) În termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitãrii Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere va elibera autorizatia centrului de pregãtire si perfectionare dacã se constatã îndeplinirea conditiilor prevãzute sau comunicã în scris refuzul motivat, dupã caz.

Art. 9. - (1) Autorizatia centrului de pregãtire si perfectionare se acordã pentru o perioadã de 5 ani. Modelul autorizatiei este prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme.

(2) Autorizatia centrului de pregãtire si perfectionare se vizeazã anual de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere. Viza anualã se acordã numai dupã verificarea:

- mentinerii conditiilor initiale care au stat la baza eliberãrii autorizatiei;

- reactualizãrii, dupã caz, a documentelor;

- respectãrii programei de pregãtire avizate în conditiile legii.

(3) Contestatia în legãturã cu refuzul eliberãrii autorizatiei sau vizãrii acesteia se depune în termen de 15 zile de la comunicare la secretarul de stat care coordoneazã activitatea Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

(4) Rãspunsul la contestatie se va comunica în termen de 30 de zile de la înregistrare.

Art. 10. - În termen de 3 ani de la data obtinerii autorizãrii centrele de pregãtire si perfectionare care organizeazã cursuri au obligatia sã certifice sistemul calitãtii serviciului, conform cerintelor standardului SREN ISO 9001/2001.

Art. 11. - Pierderea, sustragerea sau deteriorarea autorizatiei se comunicã Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere. Pierderea sau sustragerea autorizatiei se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, urmând ca Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere sã elibereze un duplicat al acesteia, în termen de 15 zile de la data publicãrii anuntului.

CAPITOLUL IV

Retragerea si anularea autorizatiei

Art. 12. - (1) Retragerea autorizatiei se face de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere, în urmãtoarele cazuri:

a) când centrul de pregãtire si perfectionare nu mai îndeplineste conditiile care au stat la baza acordãrii autorizatiei;

b) când reclamatiile adresate în scris Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere privind calitatea procesului de instruire se confirmã, iar detinãtorul autorizatiei nu a remediat aceste deficiente;

c) când procesul de pregãtire nu se desfãsoarã conform programelor de pregãtire aprobate de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

(2) Reacordarea autorizatiei se face, la cerere, dupã ce detinãtorul face dovada cã au fost remediate cauzele care au stat la baza retragerii acesteia.

Art. 13. - Anularea autorizatiei se dispune de cãtre conducerea Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere la

a treia retragere sau în urmãtoarele cazuri:

a) când s-au falsificat documente privind evidentele si rezultatele pregãtirilor efectuate;

b) când detinãtorul autorizatiei îsi înceteazã activitatea.

Art. 14. - (1) Împotriva mãsurii de retragere sau anulare a autorizatiei se poate face contestatie, în termen de 15 zile de la data retragerii sau anulãrii, la secretarul de stat care coordoneazã domeniul rutier.

(2) Rãspunsurile la contestatiile cu privire la retragerea sau anularea autorizatiei se vor comunica pãrtii interesate în termen de 30 de zile de la înregistrare.

CAPITOLUL V

Controlul centrelor de pregãtire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere

Art. 15. - (1) În scopul vizãrii anuale a autorizatiei personalul Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere va efectua controlul îndeplinirii conditiilor de functionare a centrelor de pregãtire si perfectionare.

(2) Controlul îndeplinirii conditiilor de functionare a centrelor de pregãtire si perfectionare se va efectua si la sesizãri sau prin dispozitii exprese din partea conducerii Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(3) Tematica minimã de control va cuprinde:

- verificarea mentinerii conditiilor initiale care au stat la baza acordãrii autorizatiei;

- verificarea modului de desfãsurare a procesului de pregãtire;

- verificarea respectãrii programei de pregãtire corespunzãtoare cursurilor predate;

- verificarea evidentelor cu privire la personalul pregãtit si a evidentelor rezultatelor obtinute în urma examinãrilor.

(4) Controlul desfãsurãrii activitãtii centrelor de pregãtire si perfectionare se va efectua de cãtre personalul autorizat al Directiei generale de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

Art. 16. - Evidenta centrelor de pregãtire si perfectionare autorizate se va tine de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

Art. 17. - Evidenta personalului pregãtit se va tine de cãtre centrele de pregãtire si perfectionare pe registre unice, numerotate, înregistrate si avizate de cãtre Directia generalã de reglementãri si calitatea serviciilor în transporturile rutiere.

Art. 18. - Centrele de pregãtire si perfectionare autorizate au obligatia de a arhiva pentru o perioadã de 5 ani registrele, testele si formularele de înregistrare a rezultatelor examinãrilor, în copie sau în original, dupã caz.

ANEXA Nr. 1

la norme

TIPURILE

de cursuri specifice functiilor din domeniul transporturilor rutiere, pentru care este prevãzutã obligativitatea detinerii unui certificat de pregãtire profesionalã

1. Curs de pregãtire si perfectionare profesionalã pentru persoane desemnate sã conducã permanent si efectiv activitãti de transport rutier

2. Curs de pregãtire si perfectionare profesionalã pentru instructori de conducere auto

3. Curs de pregãtire si perfectionare profesionalã pentru profesori de legislatie rutierã

4. Curs de pregãtire si perfectionare profesionalã pentru consilieri de sigurantã pentru transportul rutier al mãrfurilor periculoase

5. Curs de pregãtire si perfectionare profesionalã pentru conducãtorii auto care efectueazã transporturi rutiere de mãrfuri periculoase.

ANEXA Nr. 2

la norme

(fatã)

ROMÂNIA

MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

DIRECTIA GENERALÃ DE REGLEMENTÃRI SI CALITATEA SERVICIILOR ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE

AUTORIZATIE

- CENTRUL DE PREGÃTIRE SI PERFECTIONARE A PERSONALULUI

DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR RUTIERE –

Persoana juridicã ……………. este autorizatã sã desfãsoare activitãti de pregãtire prin cursuri de calificare si recalificare, precum si activitãti de perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere.

Valabilã de la ……….. pânã la numai în conditiile vizãrii anuale.

Data emiterii ...

Emitent,

…………...

Semnãtura si stampila

Seria ... nr. ………….

Valabil pânã la data de .......................... Semnãtura ..........................	Valabil pânã la data de .......................... Semnãtura ..........................	Valabil pânã la data de .......................... Semnãtura ..........................	Valabil pânã la data de .......................... Semnãtura ..........................	Valabil pânã la data de .......................... Semnãtura ..........................
Stampila	Stampila	Stampila	Stampila	Stampila

Tipul cursului:

1. ..........................................................

2. ..........................................................

3. ..........................................................

4. ..........................................................

5. ..........................................................

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea si completarea

declaratiei vamale în detaliu

În temeiul art. 39 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea si completarea declaratiei vamale în detaliu, prevãzute în anexa*) la prezenta decizie.

Art. 2. - Prezentele norme tehnice nu cuprind prevederile particulare privind modul de completare si utilizare a formularelor declaratiilor vamale în detaliu folosite pentru declararea mãrfurilor transportate pe mijloace de transport rutiere si pe cale feratã, atunci când pentru acestea se utilizeazã sistemul de tranzit comun al Comunitãtilor Europene si statelor membre ale acestora.

Art. 3. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã: Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 946/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 271 bis din 9 octombrie 1997; Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 225/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 aprilie 1998; Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 669/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998, si Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 2.671/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 noiembrie 2000.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihai Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 175.

---

*) Anexa se publicã ulterior.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

privind instituirea unor registre simplificate de evidentã pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres

În temeiul prevederilor art. 34 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, si ale art. 399 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se instituie registrul simplificat de evidentã pentru bunurile care intrã sau ies din România transportate prin sistemul de expeditii expres, în conformitate cu modelul din anexele nr. 1 si 2.

Art. 2. - Trimiterile transportate prin sistemul de expeditii expres vor fi grupate, de la expeditie, în recipiente separate de celelalte categorii de trimiteri, fiecare urmând sã poarte mentiunea “Expres”.

Bunurile se înscriu de cãtre autoritatea vamalã în Registrul simplificat de evidentã pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres, în anexa nr. 1, pentru intrare, sau în anexa nr. 2, pentru iesire.

Atunci când evidenta se efectueazã informatic, situatiile zilnice (continând aceleasi date ca si registrul prevãzut la alineatul precedent), tipãrite pe imprimantã, vor fi clasate în dosare care vor avea caracter de regim special, arhivându-se conform normelor de arhivare (numerotare, snuruire, proces-verbal pe ultima filã etc.) la sfârsitul fiecãrei luni.

Instructiunile de completare a Registrului simplificat de evidentã pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres sunt prevãzute în anexa nr. 3.

Art. 3. - Prevederile prezentei decizii sunt aplicabile pentru toate trimiterile expres care sosesc la birourile vamale de frontierã sau care pãrãsesc teritoriul tãrii, trimiteri care sunt supuse vãmuirii si sunt expediate potrivit reglementãrilor internationale în materie.

În sensul prevederilor alineatului de mai sus, sunt considerate servicii expres serviciile care asigurã atât viteza si siguranta în colectarea, distribuirea si ducerea la destinatie a trimiterilor, cât si toate sau unele dintre urmãtoarele facilitãti suplimentare:

a) garantia ducerii la destinatie a trimiterilor la data fixatã;

b) colectarea de la locul de origine a trimiterilor;

c) livrarea trimiterii postale destinatarului sau reprezentantului autorizat al acestuia;

d) posibilitatea de a schimba în tranzit destinatia si destinatarul;

e) confirmarea cãtre expeditor a primirii trimiterii expediate;

f) monitorizarea si urmãrirea trimiterilor expediate;

g) servicii personalizate pentru clienti si asigurarea unui serviciu conform momentului si modalitãtii solicitate de expeditor.

Art. 4. - Pentru trimiterile cu valoare sub 100 euro transportate prin sistemul de expeditii expres se organizeazã un flux special de prioritate.

Formalitãtile de vãmuire în cazul fluxului special de prioritate se realizeazã prin parcurgerea urmãtoarelor etape:

a) societatea realizeazã, pe baza informatiilor detinute la momentul ajungerii efective a trimiterilor sau anterior acestui moment, preselectia initialã a acestora în functie de urmãtoarele date: numãrul total al trimiterilor aferent fiecãrui transport, expeditorul, destinatarul, felul mãrfii, cantitatea, valoarea, regimul vamal ce urmeazã a fi solicitat si calculul drepturilor datorate, aferent fiecãrei trimiteri sau grupaj de trimiteri;

b) informatiile de mai sus se înscriu manual în documentul denumit “Declaratie de vãmuire”, având forma din anexa nr. 4. Instructiunile de completare a declaratiei de vãmuire sunt cele din anexa nr. 5;

c) declaratia de vãmuire intrã pe firul de asteptare pânã se realizeazã jonctiunea cu trimiterea; declarantul este responsabil de supravegherea firului de asteptare;

d) la ajungerea efectivã a trimiterilor, acestea sunt grupate în douã categorii, astfel:

- o partidã formatã din trimiteri ce au fiecare valoarea mai micã de 100 euro si nu necesitã prezentarea unor documente speciale pentru vãmuire, denumitã în cele ce urmeazã partida cu prioritate;

- o partidã formatã din trimiteri ce au fiecare valoarea mai mare de 100 euro sau necesitã prezentarea unor documente speciale pentru vãmuire, denumitã în cele ce urmeazã partida fãrã prioritate;

e) pentru partida cu prioritate se parcurg în continuare urmãtoarele etape:

- se realizeazã jonctiunea declaratiei de vãmuire cu trimiterea;

- se anexeazã la declaratia de vãmuire documentele necesare acordãrii regimului vamal;

- se efectueazã controlul documentar al declaratiei de vãmuire;

- se efectueazã controlul fizic al trimiterii;

- se verificã corectitudinea calculului drepturilor datorate;

- se încaseazã drepturile datorate si se acordã liberul de vamã;

f) pentru partida fãrã prioritate se parcurg în continuare urmãtoarele etape:

- se realizeazã jonctiunea declaratiei de vãmuire cu trimiterea;

- se anexeazã la declaratia de vãmuire documentele necesare acordãrii regimului vamal;

- se anexeazã la declaratia de vãmuire celelalte documente speciale pentru vãmuire;

- se efectueazã controlul documentar al declaratiei de vãmuire;

- se efectueazã controlul fizic al trimiterii;

- se verificã corectitudinea calculului drepturilor datorate;

- se încaseazã drepturile datorate si se acordã liberul de vamã;

g) orice neconcordantã în parcurgerea etapelor mentionate se solutioneazã prin reluarea procedurii.

Art. 5. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 6. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 1.842/2001 privind instituirea unui registru simplificat de evidentã pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 20 noiembrie 2001.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 176.

---

*) Anexele nr. 1-5 se publicã ulterior.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformã a reglementãrilor vamale, evidenta operativã, controlul si supravegherea vamalã a mãrfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturile care beneficiazã de facilitãtile prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 131/2000, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 99/2002

În temeiul art. 400 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

în aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) si (2), art. 13, art. 16 alin. (1), art. 47, art. 51 alin. (1), art. 60, 64 si 71, art. 81 alin. (1), art. 82, 126-134 si 145 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, precum si ale art. 399 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, având în vedere prevederile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor mãsuri pentru facilitarea exploatãrii porturilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 3 noiembrie 2000, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 99/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 11 martie 2002,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind aplicarea uniformã a reglementãrilor vamale, evidenta operativã, controlul si supravegherea vamalã a mãrfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturile care beneficiazã de facilitãtile prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 131/2000, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 99/2002, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 2. - În aplicarea prevederilor privind aplicarea uniformã a reglementãrilor vamale, evidenta operativã, controlul si supravegherea vamalã a mãrfurilor care se introduc sau se scot din port, prin port se întelege, în toate situatiile, numai un port care beneficiazã de facilitãtile prevãzute în Ordonanta Guvernului nr. 131/2000.

Art. 3. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 753/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 12 aprilie 2001, si Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 1.138/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 29 iunie 2001.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 177.

---

*) Anexa se publicã ulterior.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a formalitãtilor vamale pentru

importul si exportul de presã, tipãrituri, energie electricã si mãrfuri transportate prin conducte

Având în vedere prevederile art. 51 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a formalitãtilor vamale pentru importul si exportul de presã, tipãrituri, energie electricã si mãrfuri transportate prin conducte, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 2. - Dupã publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, Compania Nationalã de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. va nominaliza în scris Directiei Generale a Vãmilor denumirea statiilor electrice din anexa nr. 2 la norme, prevãzute cu echipamente de mãsurare automatizate cu posibilitatea transmiterii rezultatelor la distantã în vederea înregistrãrii si stocãrii datelor, la care citirea indexurilor contoarelor se poate realiza la sediul central al Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A.

Art. 3. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 1.076/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 bis din 10 noiembrie 1997, Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 1.838/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 2 noiembrie 1999, si Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 869/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 6 iunie 2000.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 178.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a

formalitãtilor vamale aferente aprovizionãrii mijloacelor de transport în trafic international

Având în vedere prevederile art. 60 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, precum si ale art. 51 si ale art. 73 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

tinând seama de pct. 6.11 din anexa la Conventia privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationalã privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificatã si completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994, la care România a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 58/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 30 august 1999,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind procedura simplificatã de efectuare a formalitãtilor vamale aferente aprovizionãrii mijloacelor de transport în trafic international, cuprinse în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 403/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 14 iulie 1998.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 179.

---

*) Anexa se publicã ulterior.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind antrepozitul vamal

Având în vedere prevederile art. 400 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice privind antrepozitul vamal, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 270/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 3 mai 1999.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 180.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor tehnice de lucru privind circulatia sacilor si trimiterilor postale externe între birourile vamale

Având în vedere prevederile art. 60 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997,

având în vedere prevederile art. 19, 51 si ale art. 349 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

în scopul fluidizãrii serviciului asigurat de Compania Nationalã “Posta Românã” - S.A. privind circulatia sacilor si trimiterilor postale externe între birourile vamale,

directorul general al Directiei Generale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobã Normele tehnice de lucru privind circulatia sacilor si trimiterilor postale externe între birourile vamale, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intrã în vigoare pe data de 1 martie 2003. Pe aceeasi datã se abrogã Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 374/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999.

Directorul general al Directiei Generale a Vãmilor,

Dinu Mihail Gheorghe

Bucuresti, 3 februarie 2003.

Nr. 181.

---

*) Anexa se publicã ulterior.

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

pentru modificarea si completarea Regulamentului nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificãrile si completãrile ulterioare

În temeiul prevederilor art. 11, 12 si 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României, Banca Nationalã a României emite prezenta circularã.

Art. I. - Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 7. - La solicitarea efectuãrii unei plãti externe, rezidentii au obligatia de a proba cu documente, inclusiv autorizatia în cazul operatiunilor supuse autorizãrii Bãncii Nationale a României, natura operatiunii în valutã si suma transferatã.

Pentru efectuarea unei plãti externe, rezidentii vor completa formularul «DISPOZITIE DE PLATà EXTERNû (DPE) pus la dispozitie de banca prin intermediul cãreia urmeazã a se efectua operatiunea sau prezentat bãncii de cãtre ordonatorul plãtii.

Formularul «DISPOZITIE DE PLATà EXTERNû, prezentat în anexã, se completeazã în douã exemplare, dintre care unul pentru bancã si celãlalt pentru ordonatorul plãtii.

Pentru persoanele fizice rezidente, în situatia în care scopul transferului extern nu poate fi probat cu documente, este suficientã completarea pe principiul bunei-credinte a formularului bãncii.”

2. Articolul 16 se abrogã.

3. Alineatul al doilea al articolului 26 va avea urmãtorul cuprins: “Normele numerotate de la N.R.V. 1 la N.R.V. 7 fac parte integrantã din prezentul regulament.”

Art. II. - La Normele privind functionarea pietei valutare - N.R.V. 1, la capitolul II litera b) punctele 9 si 12, se eliminã textul “(inclusiv formularul DPVE/formularul CDA)”.

Art. III. - La Normele privind modul de autorizare si de raportare a operatiunilor valutare de capital - N.R.V. 3, punctul 8 se abrogã.

Art. IV. - Normele privind efectuarea plãtilor externe pentru importurile de mãrfuri, executarea de lucrãri si prestãrile de servicii - N.R.V. 4 se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Punctul 1.1. va avea urmãtorul cuprins:

“1.1. Bãncile vor executa ordinele de platã la extern în avans pentru importuri de mãrfuri, executãri de lucrãri si prestãri servicii, dispuse prin formularul «DISPOZITIE DE PLATà EXTERNû (DPE) pe bazã de documente, respectiv contractul extern sau orice alt document cu astfel de valoare.”

2. Punctul 6.1 va avea urmãtorul cuprins:

“6.1. Plãtile externe pentru importurile de mãrfuri pot fi dispuse de cãtre persoane rezidente, îndreptãtite sã efectueze operatiuni de comert exterior, prin completarea formularului DPE, prevãzut la art. 7 din regulament, care au calitatea de importatori atestatã prin înscrierea la pct. 8 din Declaratia vamalã de import si sunt titularii facturilor externe în baza cãrora efectueazã aceste plãti.

De asemenea, formularul DPE se utilizeazã si în cazul celorlalte categorii de plãti externe si de persoane.

În cazul efectuãrii importurilor prin comisionari, plãtile externe pot fi efectuate atât de comisionari, cât si de comitenti pe baza documentelor prevãzute de norme si a contractului de comision.”

3. Punctul 6.4 va avea urmãtorul cuprins:

“6.4. Bãncile vor efectua plãtile externe, prevãzute în prezentele norme, pe bazã de documente originale. Plãtile externe ordonate de clienti pot fi efectuate de cãtre bãnci si pe baza datelor transmise prin sistem computerizat (Electronic Banking) sau prin alte modalitãti de teletransmisie (fax, SWIFT etc.), urmând ca în maximum 5 zile lucrãtoare bãncile sã intre în posesia documentelor originale respective. În vederea efectuãrii plãtilor externe prin sistem computerizat sau prin alte modalitãti de teletransmisie, clientii vor transmite în mod obligatoriu informatiile necesare efectuãrii transferului extern prevãzute în formularul DPE, precum si în documentele de platã. Acceptarea efectuãrii plãtilor în aceste conditii se va face doar pentru clientii agreati.”

4. Prevederile punctelor 1.2, 1.3, 5.1, 6.2 si 6.3 se abrogã.

Art. V. - Normele privind circuitul formularelor “DISPOZITIE DE PLATà VALUTARà EXTERNÔ (DPVE) si “CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV” (CDA) - N.R.V. 8 si Normele privind controlul valutar asupra încasãrilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strãinãtatea - N.R.V. 9 se abrogã.

Art. VI. - Prezenta circularã intrã în vigoare la 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE AL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 5.

ANEXÃ*)

Pagina 1

Pagina a 2-a