MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 116         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 24 februarie 2003

 

SUMAR

 

DECLARATII

 

1. - Declaratia domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului, la sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 si la principalele priorităti economice si sociale în anii 2003-2004

 

DECLARATII

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

DECLARATIA

domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului, la sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 si la principalele priorităti economice si sociale în anii 2003-2004

 

- Bucuresti, 12 februarie 2003 -

 

Domnilor presedinti,

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Stimati invitati,

 

Permiteti-mi să vă multumesc, în numele Executivului, pentru ocazia oferită de a prezenta în fata celor două Camere ale Parlamentului Declaratia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 si la principalele priorităti economice si sociale în anii 2003-2004.

Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul politic si institutional al statului nostru de drept.

Doresc să vă prezint aspectele pozitive si, evident, neîmplinirile din anii 2001-2002, în vederea identificării solutiilor si prioritătilor pentru desfăsurarea, cu mai multă eficientă, a procesului de guvernare.

Primii doi ani ai guvernării P.S.D. au reprezentat o perioadă cu realizări certe si notabile în multe domenii. Succesele obtinute atât pe plan intern, cât si extern confirmă teza noastră, potrivit căreia viziunea social-democrată de guvernare a tării este cea mai potrivită pentru România.

Folosesc acest prilej pentru a multumi încă o dată tuturor cetătenilor care ne-au votat, care au avut încredere în Programul politic si Oferta electorală a P.S.D. În acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilitătii Programului social-democrat de guvernare în tara noastră.

La sfârsitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat în fata Parlamentului că va realiza “o guvernare mai bună”.

Trebuie reamintit că, în acel moment, tara se afla într-o situatie de criză după guvernarea de dreapta, care, din incapacitate de gestionare a tării si a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltării economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populatiei si credibilitatea tării în relatiile externe.

Deteriorarea situatiei economice si instabilitatea ce se manifestau în plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabilă tării noastre. Institutiile financiare internationale, agentiile de rating si Comisia Europeană erau neîncrezătoare în capacitatea de reformare a economiei românesti.

Această perceptie negativă a realitătilor din tara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit să îl depăsim.

Într-o asemenea situatie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobândirea încrederii si revigorarea relatiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană si institutiile financiare internationale. Astfel, am actionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politică externă si pentru a dobândi sprijin în sustinerea si desfăsurarea procesului de reformă economică în conditii de suportabilitate socială.

Aceasta explică modul în care am reusit să asigurăm realizarea unor obiective de politică externă, vitale pentru România, si anume:

- recunoasterea dreptului de liberă circulatie a cetătenilor români în spatiul Schengen;

- invitarea României, la Praga, de a deveni membru NATO;

- obtinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007;

- încheierea de acorduri cu Fondul Monetar International si Banca Mondială;

- rezolvarea unor litigii, existente de ani de zile,

în relatii externe bilaterale;

- extinderea cooperării cu tări si regiuni ale lumii, în care prezenta României devenise nesemnificativă.

Progresele economice si sociale obtinute pe plan intern demonstrează realismul Programului guvernamental. Astfel, am realizat:

- relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între tările central si est-europene;

- dezvoltarea si consolidarea structurilor de proprietate privată;

- instituirea si amplificarea unor mecanisme ale economiei de piată pe baza legislatiei nationale, armonizată cu cea comunitară;

- declansarea unor programe de investitii care sustin îmbunătătirea conditiilor de viată în mediul urban si rural;

- lansarea unui amplu Program social care asigură: intensificarea preocupărilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea cresterii gradului de ocupare a populatiei active si diminuării somajului; sporirea sensibilă a numărului de locuinte, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protectie a pensionarilor si persoanelor cu venituri mici; îmbunătătirea, pentru elevi, a conditiilor din scoli si din familie;

- punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuită de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie si până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informatiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublată în 2002 fată de 2000.

Acum, după doi ani, putem afirma că am depăsit situatiile critice care puteau exclude România din circuitul european si international.

Astăzi, tara noastră se bucură de un larg si substantial sprijin extern.

România este acum un partener credibil în procesele ample ale constructiei Europei Unite si ale consolidării noii solidarităti euroatlantice.

Evaluările pozitive privind realizările din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluările negative din perioada guvernării anterioare.

În rapoartele Comisiei Europene si ale Fondului Monetar International de până în anul 2000 inclusiv se făcea referire la “performantele economice dezamăgitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite”.

Începând cu anul 2001 aprecierile sunt de genul “România a obtinut prin programul său o performantă macroeconomică deosebită”, “România a continuat să facă progrese către o economie de piată functională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătătit”, “România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi si asteaptă acum o performantă pe măsură”.

Bilantul ultimului an arată o continuare a evolutiilor favorabile din 2001.

Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economico-social, un an al performantelor ridicate. Mă refer, îndeosebi, la cresterea economică, majorarea substantială a exporturilor, reducerea semnificativă a inflatiei, sporirea volumului investitiilor, cresterea salariului real si a pensiei reale, precum si la un grad mai bun de protectie socială a categoriilor defavorizate.

Politica pe care am promovat-o a demonstrat că teoriile potrivit cărora reforma nu face casă bună cu progresul economic si, mai ales, cu cel social nu îsi au justificare decât în explicatii privind ineficienta actului de guvernare a celor care sustin asemenea concepte.

Ne aflăm astăzi în fata dumneavoastră, în situatia în care România beneficiază de conditii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătătirea nivelului de trai, aderarea la NATO si integrarea tării în Uniunea Europeană să devină certitudini pentru anii următori.

Suntem pregătiti să continuăm aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritătilor, de la o etapă la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la învestire. Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem să vă asigurăm că nu am intrat, în nici un fel, într-o zonă a automultumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi dorit.

Cunoastem dificultătile si neajunsurile din tară.

De altfel, cred că am convins că, permanent, căutăm solutii si actionăm operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs. După cum ati observat, atât în Planul de actiuni al

Guvernului pentru perioada trecută, cât si în cel pe anii 2003-2004, pe care îl aveti acum printre volumele primite, actiunile nerealizate sunt evidentiate si reprogramate. Desi numărul lor este mic, în virtutea probitătii profesionale si a transparentei pe care le-am instituit ca principii ale activitătii noastre, nu le ascundem si le recunoastem deschis.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie - ca rezultat direct al procesului de reformă - ilustrează faptul că s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piată functionale.

Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile, într-un context international caracterizat prin încetinirea ritmurilor de crestere în tările dezvoltate.

Evolutia din ultimii doi ani, precum si tendintele proiectate conferă certitudinea îndeplinirii, în orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.

Desi cifrele si comparatiile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc să fie uitate cât mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat -, mă simt totusi nevoit să apelez la acestea, pentru că numai astfel putem avea măsura corectă a progresului realizat.

În anul 2002 produsul intern brut a crescut cu 4,9%, comparativ cu 4,5%, cât am prevăzut în Programul nostru guvernamental.

Am reusit ca, în perioada 2001-2002, cresterea produsului intern brut să fie de circa 11% fată de anul 2000, sustinută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21% în agricultură si aproape 13% în activitatea de constructii.

Reamintesc că în primii 2 ani ai guvernării anterioare produsul intern brut a scăzut cu 10,6%.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 3,5 miliarde dolari, înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic decât în 1989.

Sustinută de reforme structurale, economia românească are, în prezent, capacitatea de a valorifica în timp real oportunitătile mediului economic intern si international.

Semnificativ este faptul că sporul de productie si, respectiv, de produs intern brut s-au realizat prin contributia echilibrată a cererii pentru export si investitii, în conditiile redresării sensibile a raportului dintre export si import.

În anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de circa 14 miliarde dolari, mai mare cu 33%, comparativ cu exportul din anul 2000. Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când înregistrăm, la un asemenea nivel de crestere economică, concomitent: o contributie pozitivă a comertului exterior, o reducere a stocurilor, o rată înaltă de investitii si cresterea nivelului de trai.

Am reusit, prin măsurile de politică structurală, să producem competitiv si mai eficient, cu un grad mai redus de dependentă de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o productie care e solicitată pe piata internă si mai ales la export. În acest fel, creăm conditii pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare si a nivelului de trai al populatiei.

În domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate am reusit să răspundem corespunzător asteptărilor investitorilor autohtoni si străini.

În prima etapă, am actionat pentru simplificarea procedurilor legislative si administrative aferente initierii si dezvoltării afacerilor pe baze concurentiale. Astăzi, în România este posibilă înfiintarea unei societăti comerciale în mai putin de două săptămâni, iar studentii care doresc să înceapă afaceri sunt scutiti de plata taxei de înregistrare.

Alte directii de actiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a functionării societătilor comerciale, concomitent cu reducerea birocratiei, întărirea disciplinei financiare, combaterea coruptiei si a evaziunii fiscale.

Doamnelor si domnilor deputati si senatori,

Din perspectiva relansării economiei si a cresterii competitivitătii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii si investitiilor. În acest sens, s-a reusit - în limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, cât se înregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 si 27,9% proiectat pentru acest an. Este de remarcat faptul că această evolutie favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obtinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contributiilor de asigurări sociale cu 3 puncte procentuale în 2002 si cu alte 5 puncte procentuale în acest an.

O preocupare constantă a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale si bugetare să asigure scăderea drastică a ratei inflatiei, dar si reducerea plătilor restante si a blocajului financiar din economie. Doresc să reamintesc că pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative - care în fapt reprezentau, la începutul anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei românesti - Guvernul a pus în aplicare Programul antiinflatie si Programul antiblocaj financiar.

Am acordat o atentie deosebită întăririi disciplinei financiare, înăsprind legislatia în domeniul recuperării datoriilor bugetare.

Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 si până la sfârsitul anului, au fost încasate peste 5.000 miliarde lei de la un număr de aproape 3.000 de agenti economici. Totodată, pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat si între partenerii de afaceri au fost luate o serie de măsuri vizându-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performantă; anularea obligatiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacă în cazul arieratelor situatia nu ne multumeste.

Ce am obtinut? Cel mai scăzut nivel al inflatiei de după 1989. La sfârsitul anului 2002 rata inflatiei a fost de 17,8% fată de decembrie 2001, mult sub tinta programată de 22%.

Începem acest an cu o inflatie pe luna ianuarie de 1,3%, comparativ cu 4,3% în ianuarie 2000.

În conditiile reducerii sensibile a inflatiei, ratele dobânzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces sustinut si de evolutia descendentă a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut, în termeni reali, la sfârsitul anului 2002, cu circa 30% fată de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut. Mă refer, în special, la creditul pentru investitii pe termen mediu si lung, care este mentinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de crestere economică.

Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 si 2002 a fost promovată o politică fiscal-bugetară orientată către sustinerea reformelor structurale.

Constructia bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătătirea conditiilor sociale prin promovarea politicilor în domeniul protectiei sociale, sănătătii, educatiei si mediului.

România are în acest moment relatii stabile cu institutiile financiare internationale. Este pentru prima dată când tara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu F.M.I.

În perioada 2001-2002, cele mai importante agentii internationale de rating au îmbunătătit de trei ori cotatia României. S-a ajuns la situatia anului 1996 sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire în România, respectiv la nivelul unor tări în tranzitie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc că în anul 1999 România era cotată la fel ca Ecuadorul, Coasta de Fildes si Zimbabwe.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Permiteti-mi să mă refer, acum, pe scurt la reforma în domeniul microeconomic.

O prioritate majoră a activitătii Guvernului, vizând restructurarea si modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea conceptiei de privatizare.

Prin ceea ce am realizat în anii 2001 si 2002 s-au creat conditiile de finalizare în 2003 a privatizării capitalului social din portofoliul APAPS, institutie care îsi va înceta activitatea la sfârsitul acestui an. În anii 2001-2002, s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada 1997-1998, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernări, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie.

Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăti comerciale mari si foarte mari, între care: SIDEX Galati, Santierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Brăila, COS Târgoviste, ALRO si ALPROM Slatina si altele.

Au fost privatizate BANCA AGRICOLĂ si Societatea ASTRA Bucuresti, fiind vândut si pachetul minoritar de actiuni pe care statul îl mai detinea la BANCPOST. Pe acest fond, nu suntem multumiti însă de faptul că măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăti la ministere, în scopul urgentării privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată.

În acelasi timp, nu trebuie uitat că am fost obligati să consumăm mult timp cu problemele sociale apărute în societătile privatizate de guvernul anterior, ca urmare a incompetentei si superficialitătii, care au caracterizat acest proces în perioada 1997-2000.

Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar si forestier demonstrează vointă politică si determinare. Asa cum ne-am angajat, gradul de emitere al titlurilor de proprietate a depăsit 90% la sfârsitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003 avem în vedere încheierea emiterii si înmânării titlurilor de proprietate, exceptia constând în cazurile aflate pe rolul instantelor judecătoresti.

În ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 10/2001 referitoare la proprietătile imobiliare nationalizate, anul 2003 va fi decisiv; astfel, până la sfârsitul anului 2002, au fost depuse 210 mii solicitări, urmând să înaintăm Parlamentului proiectul de lege privind modalitătile concrete de solutionare si de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele tării si cu practica adoptată în alte tări foste socialiste.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

As vrea să trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice.

Este vorba de combaterea birocratiei si a coruptiei.

Acestea sunt domenii în care actiunile noastre au întâmpinat multe dificultăti.  Este tot atât de adevărat că reforma prost gestionată în guvernarea trecută si nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de coruptie. Marile probleme generate de restituirea proprietătilor nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar si corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea functionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, să creeze un adevărat haos în economie.

Prin urmare, la începutul anului 2001, ne găseam la un asemenea nivel al coruptiei, într-un asemenea climat economic si social distorsionat, încât rezultatele pozitive obtinute până în prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative.

Partidele, ai căror reprezentanti au făcut parte din fosta Putere, nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adoptii internationale sau de privatizări frauduloase.

Desi vom aborda aceste aspecte pe larg într-o sedintă viitoare, când vă vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticoruptie, permiteti-mi să relev totusi principalele actiuni întreprinse până în prezent de Guvernul nostru, prin care s-a asigurat reducerea coruptiei si a criminalitătii, ceea ce constituie bazele unei activităti viitoare mult mai intense si eficiente.

Executivul a elaborat, cu o largă consultare a reprezentantilor principalelor partide si a sindicatelor, a ONG-urilor si mass-media, o “Strategie natională de luptă împotriva coruptiei”, iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii. În acelasi timp, suntem convinsi că lupta împotriva criminalitătii trebuie purtată cu respectarea deplină a legii, fără conotatii politice. Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului si integritătii autoritătilor judiciare, a credibilitătii institutiilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalitătii si garantarea vietii cetătenilor. În aceste domenii, va trebui să avem o întelegere comună, indiferent de pozitia politică, în sensul că vânătoarea de vrăjitoare sau tăierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva coruptiei, nu reprezintă solutia rezolvării acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autoritătilor centrale si locale să se aplice cu fermitate si eficientă - asa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani - măsurile care să elimine cauzele profunde ale coruptiei si ale birocratiei.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Solidaritatea si protectia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importantă, cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernării din perioada 1997-2000 a condus la prăbusirea fără precedent a nivelului de trai al populatiei.

Am să încerc să ilustrez efectele actiunilor si măsurilor luate în anii 2001-2002, nu în general, ci pe categorii de populatie.

Permiteti-mi ca, mai întâi, să precizez principalele directii de actiune în plan social, si anume:

- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea somajului si cresterea veniturilor din muncă;

- dezvoltarea serviciilor de interes public si controlul fondurilor destinate acestora;

- aplicarea de măsuri suplimentare pentru protectie socială, în functie de situatia specifică a fiecărei categorii de cetăteni.

Consecvent orientării social-democrate, Guvernul aplică un amplu program social, menit să amelioreze conditiile de viată ale populatiei, în concordantă cu resursele pe care le are la dispozitie. Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod dramatic.

Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 si 2002, asteptările populatiei rămân foarte mari.

Va trebui însă să tinem seama, cu totii, că măsurile pe care le luăm depind de nivelul resurselor. Nu vrem să avansăm promisiuni fără acoperire, să creăm asteptări care nu pot fi îndeplinite. În acelasi timp, trebuie să avem grijă si de viitor, să nu neglijăm investitiile care creează resurse suplimentare pentru cresterea nivelului de trai.

În mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele:

- Au fost încadrate în muncă peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au apartinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piata muncii - tineri, femei, someri de lungă durată, persoane cu handicap, absolventi cu vârsta de peste 18 ani proveniti din institutiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detentie, persoane de etnie romă. În cadrul acestor programe, în localitătile în care s-a înregistrat o rată ridicată a somajului au fost încadrate peste 137.000 persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 persoane.

- Rata somajului la finele anului 2002 a fost de 8,1%, cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Numărul somerilor înregistrati a fost de 760 mii persoane, respectiv cu 246 mii persoane mai mic decât în decembrie 2000. Si în cazul femeilor, rata somajului a scăzut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cât s-a înregistrat în luna decembrie 2000.

Fată de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a somajului doar în proportie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001, pentru măsurile active de crestere a gradului de ocupare a fortei de muncă s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocatii au reprezentat aproape 14%.

- Politica salarială a fost axată în principal pe măsuri de protectie a veniturilor angajatilor comparativ cu evolutia inflatiei, precum si pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice.

În societătile în care statul este actionar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive si de conditionare a cresterilor salariale în raport cu evolutia productivitătii muncii. Lunar, monitorizăm, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.

În anii 2001 si 2002 s-a actionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agentilor economici să-si planifice, pe o perioadă mai lungă, costul fortei de muncă, politica de firmă si de produs.

Salariul minim brut pe tară a fost majorat succesiv începând cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2.500.000 lei. Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea - în termeni reali - a câstigurilor salariale. Astfel, în anul 2002, cresterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001- 2002 de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real de 20% în primii doi ani ai guvernării anterioare.

- Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor prin recorelări si prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere rata inflatiei.  În urma aplicării combinate a măsurilor de indexare si recorelare, în intervalul decembrie 2000 - decembrie 2002, pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o crestere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei fată de 1.155.000 lei, cât era în luna decembrie a anului 2000.

Referitor la această problemă as vrea să subliniez că Executivul nostru trebuie să găsească solutii pentru deficientele acumulate timp de 12 ani.

Vreau să reamintesc faptul că până în anul 2000, în momentul în care apărea o problemă într-o ramură industrială si, în acelasi timp, o problemă socială, solutia folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauză, în loc să se realizeze o restructurare autentică.

În felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane, fată de 3,4 milioane în 1990. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariati, în prezent pensia unei persoane este sustinută nici măcar de un angajat.

Grija Guvernului nostru este să căutăm, în continuare, solutiile cele mai potrivite pentru îmbunătătirea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre actiunile aplicate în ultimii 2 ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt de mentionat, de asemenea:

- acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esentiale din productia internă, necesare afectiunilor cu incidentă majoră asupra morbiditătii la persoanele vârstnice;

- înfiintarea si extinderea retelei de magazine de tip “Economat”, care oferă pensionarilor produse de bază la preturi cu circa 20% mai mici; la sfârsitul anului 2002 functionau 481 astfel de magazine, de unde îsi pot efectua cumpărăturile peste un milion de cetăteni cu venituri modeste;

- acordarea de ajutoare pentru încălzire;

- subventionarea de la buget a biletelor de tratament si mentinerea reducerii de 50% pentru transport.

În ceea ce priveste alocatia de stat pentru copii, aceasta a fost majorată în mai multe etape, de la 130.000 lei în luna decembrie 2000 la 210.000 lei cât este în prezent.

- Atentia acordată familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu cresterea substantială a fondurilor bugetare destinate acordării acestor ajutoare sociale.

Prin alocarea acestor fonduri, în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 să beneficieze de ajutoare sociale 602 mii familii, fată de 40 mii în 2000. Nivelul venitului minim garantat, în functie de care se calculează ajutorul social, a fost indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflatiei.

- Având în vedere criza spatiilor de locuit – mai ales pentru categoriile de populatie cu venituri mici - la începutul anului 2001 am pus în aplicare o nouă conceptie a unui program de constructii de locuinte, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar si pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile tinere.

În acest mod, nu numai că am reusit să dăm în functiune, în anul 2002, cel mai mare număr de locuinte de după 1996, respectiv peste 3.500 unităti, dar am asigurat totodată front de lucru în fiecare judet, pentru ca în anii 2003 si 2004 numărul locuintelor noi să crească simtitor.

Activitatea de constructii de locuinte s-a materializat prin deschiderea a circa 180 santiere de lucru de locuinte pentru tineri, locuinte sociale, locuinte individuale în proprietate, prin credit ipotecar. Fată de anul 2000, când au fost date în folosintă 1.300 locuinte, în perioada 2001-2002 au fost în executie circa 21.300 unităti locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinte pentru tineri destinate închirierii, 2.400 locuinte sociale si 800 locuinte în proprietate individuală.

- Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 si neterminate. Am considerat că finalizarea constructiilor de locuinte aflate în diverse stadii de executie reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la revolutie le-a afectat si din această cauză sumele necesare pentru continuarea executiei devin tot mai mari, trebuie să eliminăm, din peisajul oraselor, imaginea constructiilor părăsite. La sfârsitul anului 2000 existau circa 7.600 unităti locative neterminate, a căror executie a fost sistată. Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autoritătilor centrale si locale, dar si prin implicarea sectorului privat, am reusit să reducem sensibil numărul acestor blocuri. Actiunea este deja încheiată în 10 judete. Pe ansamblu, am asigurat finantare pentru aproape 4.200 unităti locative, din care deja au fost puse în functiune 1.800 apartamente. Pe acelasi plan, am actionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate si evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite.

Concomitent, ne preocupăm pentru realizarea programului de construire a 400 săli de sport, pe care - desi înregistrează unele întârzieri - îl vom finaliza în următorii 2 ani.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

În anul scolar 2001-2002 si în pregătirea anului de învătământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete vizând implementarea programelor nationale de dezvoltare a sistemului educational si de formare profesională.

Sintetizând cele mai importante rezultate, se cuvine precizat că, în cadrul programului “Reabilitare scoli”, cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate si date în folosintă 800 scoli, în care învată peste 170 mii elevi. În scopul asigurării accesului echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul rural, au fost create 400 de scoli-centre de zonă. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la scoală, au fost achizitionate si date în exploatare 454 microbuze, fondurile totale, alocate de la buget, ridicându-se la circa 200 miliarde lei.

Prin lansarea în anul scolar 2001-2002 a programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor scolare elevilor proveniti din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program în valoare de 206 miliarde lei 930 mii elevi, iar în anul scolar 2002-2003 beneficiază 950 mii elevi.

Din anul scolar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuită de produse lactate si de panificatie, în care sunt cuprinsi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din învătământul de stat. Programul va fi extins în acest an, începând cu grădinitele.

Prima etapă a programului de informatizare a scolilor, desfăsurată în anul scolar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 retele de calculatoare un număr de 113 licee si 7 centre nationale de formare a profesorilor. În actualul an scolar, care are ca obiectiv încheierea informatizării liceelor, a continuat să se achizitioneze tehnică de calcul pentru dotarea scolilor cu laboratoare informatice.

În vederea redresării si modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 si 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,8% în anii 1997-2000. Fondurile substantiale alocate, în acesti 2 ani, au permis sustinerea, în regim gratuit, a 17 programe nationale de sănătate, precum si acordarea gratuită sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde lei. La acestea se adaugă facilitătile acordate pentru accesul la asistentă medicală, inclusiv gratuit, pentru populatia din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu suntem multumiti de modul în care se desfăsoară reforma în sectorul medical, de performantele obtinute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sănătătii.

În legătură cu problematica principalelor domenii sociale as dori să asigur cetătenii României că suntem permanent preocupati de a găsi solutii care să le diminueze grija zilei de mâine. Nu am reusit în acesti 2 ani decât să atacăm problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea sărăciei si extinderea marginalizării sociale. Analizele specialistilor, inclusiv ale celor din organismele internationale, arată chiar o diminuare a ponderii populatiei aflate sub nivelul minim de trai.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Voi mentiona acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii si cultelor.

Am acordat o atentie deosebită patrimoniului national, astfel încât numărul santierelor de restaurare si al monumentelor redate circuitului turistic si muzeal a crescut substantial.

S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din Bucuresti si darea în folosintă a unui nou corp de clădire al acestuia, la care lucrările au fost abandonate din anul 1997.

În anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare si de restaurare la Muzeul Colectiilor de Artă si va intra în circuitul cultural Muzeul de Artă Contemporană.

O semnificatie deosebită în acest domeniu a avut-o si achizitionarea de opere de artă contemporană. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu această destinatie, în anii 2001 si 2002 au fost utilizate 40 miliarde lei. Totodată s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania si în Dobrogea si au fost achizitionate opere de artă din perioada Renasterii europene, a celei medievale si din avangarda românească.

În domeniul institutiilor de spectacol, considerăm un mare succes desfăsurarea Festivalului “George Enescu” si a manifestărilor artistice în ,,Anul Caragiale”.

Doresc să mentionez faptul că, în curând, vor începe lucrările la Orăselul artistilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinte si ateliere destinate, în principal, artistilor tineri. Considerăm că domeniul cultural trebuie să reprezinte, în continuare, un interes special pentru Guvern si pentru toate institutiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastră românească în spatiul european este si va fi determinată, în mare măsură, de specificul cultural.

În domeniul culturii minoritătilor, pregătim deschiderea unui centru de cultură a romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzică, expozitie de civilizatie a acestei minorităti.

În legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toată responsabilitatea relatia stat-biserică. Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical si neclerical, precum si prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserică, cu titlu gratuit, importante suprafete de teren agricol si forestier, precum si imobile. Am acordat si vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea si punerea în valoare a unor lăcasuri de cult si construirea unor noi biserici.

Stimati parlamentari,

În domeniul administratiei publice, prin Programul de guvernare am stabilit o nouă abordare a reformei, care să asigure întărirea capacitătii administrative, potrivit cerintelor apropierii de cetătean si cresterii calitătii serviciilor publice în concordantă cu standardele europene.

Am tinut seama de faptul că reforma în acest domeniu este un proces complex si de durată. Analizând rezultatele, apreciem că 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului institutional. În acest context sunt de mentionat, în principal: cresterea responsabilitătii ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative si financiare; descentralizarea si demilitarizarea unor servicii publice, prin trecerea lor la comunitătile locale; reglementarea functionării serviciilor publice de gospodărie comunală.

În plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 si 2002 am asigurat descentralizarea financiară, trecând o importantă parte a fondurilor de la ministere către autoritătile locale.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Activitatea de politică externă a Guvernului României în cei 2 ani a marcat decisiv noua identitate europeană si euroatlantică a tării noastre, prin confirmarea unui traseu concret si previzibil al aderării la Uniunea Europeană si obtinerea invitatiei de aderare a României la NATO.

Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solidă a politicii externe la progresele economice si sociale obtinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul de guvernare. Perioada ultimilor 2 ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global si regional, precum si angajarea efectivă a tării noastre în procesele integrării si cooperării economice internationale, pe bazele competitivitătii si performantei.

La obtinerea deciziilor pozitive pentru destinul european si euroatlantic al României, luate la Praga si Copenhaga la finele anului 2002, un rol esential l-a avut modul consecvent si coerent al actiunii Guvernului, în ansamblul său, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda pentru reformă si în planurile sectoriale de actiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană si NATO.

Se disting, în mod deosebit, progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni, de care ne leagă relatii cu semnificatii speciale, cum sunt:

Franta, Germania, Italia, Grecia, initierea unei noi etape în relatiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca si alte tări membre ale Uniunii Europene, precum si deschiderea fără precedent în relatiile politice si economice cu Suedia, în urma solutionării definitive a problemei datoriei României fată de această tară, prin plata sumei de 120 milioane dolari, în patru rate.

În anii 2001 si 2002 au avut loc întâlniri oficiale si de lucru cu primii-ministri din toate statele membre ale Uniunii Europene si NATO si au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru ca si al celorlalti membri ai Guvernului pentru sustinerea relatiilor pragmatice cu spatiul estic si cu parteneri din alte zone geografice. În sprijinul candidaturii tării noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atentie specială intensificării contactelor politice, atât în plan bilateral, cu membrii Aliantei, cât si în relatia cu Secretariatul International NATO. Am realizat întâlniri cu sefi de stat si de guverne din tările aliate si din tări candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamică înnoită, în special cu S.U.A., Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia si alte tări aliate.  România a dovedit, totodată, că este un aliat de nădejde în confruntarea cu amenintările neconventionale, în lupta împotriva terorismului international.  Buna pregătire a României pentru aderarea la NATO a fost confirmată de presedintele S.U.A., în cursul vizitei sale la Bucuresti, în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept “o reusită”, iar invitatia privind admiterea în Alianta Nord-Atlantică drept “un vot de încredere din partea tărilor NATO”. O atentie specială a fost acordată întăririi rolului si contributiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând, prin intermediul Pactului de Stabilitate si pe baza unei Strategii de actiune coerentă a României în plan regional. România a avut o prezentă activă si initiative de referintă în cadrul cooperărilor regionale la Marea Neagră, în cadrul Procesului de cooperare în Sud-Estul Europei si SECI, precum si în cadrul cooperărilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participăm.

România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de initiative regionale în plan politico-militar în Sud-Estul Europei. Guvernul nostru a adoptat pozitii constructive si a propus o abordare pragmatică a proiectelor si initiativelor de cooperare regională în cadrul Initiativei Central Europene si CEFTA.

Relatiile cu tările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut initierea unei noi etape în relatiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum si prin întâlnirile frecvente între primiiministri ai celor două tări.

În ultimii 2 ani relatia cu Bulgaria a avut o amplitudine specială, care a confirmat viziunea comună a Guvernului României si Guvernului bulgar privind parcursul către aderarea tărilor noastre la Uniunea Europeană si NATO.

A fost amplificată cooperarea cu Guvernul sârb si au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comertului si în domeniul transporturilor.

Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relatii constructive cu Republica Moldova în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale si consolidarea comuniunii culturale.

Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa.

Guvernul si-a propus relansarea si dezvoltarea legăturilor economice si comerciale si a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federatia Rusă privind încheierea Tratatului de bază a fost productiv si este de asteptat semnarea acestuia de către presedintii celor două state în acest an. Convorbirile cu premierul Federatiei Ruse au confirmat trecerea la o nouă etapă de cooperare, bazată pe încredere reciprocă si interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.

În ultimii 2 ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relatiilor de cooperare si a oportunitătilor de export în zona Asiei Centrale, în tări arabe, Africa si America de Sud.

Una dintre actiunile de referintă pentru amplificarea relatiilor tării noastre cu parteneri din afara spatiului euroatlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în R. P. Chineză în anul 2002.

Guvernul României a continuat să promoveze consecvent dimensiunea estică a cooperării. Prin pozitia sa geostrategică România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îsi proiecteze rolul si capacitatea sa de motor de dezvoltare a relatiilor spre spatiile în tranzitie de dincolo de Marea Neagră, către Marea Caspică si Asia Centrală.

România s-a pronuntat activ pentru sustinerea eforturilor comunitătii internationale privind combaterea amenintărilor neconventionale si pentru respectarea strictă a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. În acest sens, Guvernul nostru a adoptat pozitii ferme în legătură cu problema irakiană, confirmând responsabilitatea tării ca viitoare membră a NATO si a Uniunii Europene.

Guvernul a urmărit cu consecventă consolidarea relatiilor cu comunitătile românesti din străinătate, în special cu cele din tările vecine.

În ceea ce priveste promovarea valorilor culturii românesti, a fost organizată o suită de evenimente în plan intern si international la Geneva, Paris, Londra si în alte capitale, dedicate personalitătii celui mai important diplomat român si ilustru reprezentant al Societătii Natiunilor - Nicolae Titulescu.

Un rol important în actiunea de politică externă a Guvernului României l-a avut dialogul substantial cu societatea civilă, în special prin dinamizarea activitătii unor prestigioase repere ale diplomatiei românesti, cum sunt ADIRI, Fundatia “Nicolae Titulescu”, Institutul Român pentru Studii Internationale “Nicolae Titulescu”, precum si prin cooperarea cu o serie de organizatii neguvernamentale si academice din tară si din străinătate.

A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Berlin si este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai si s-au făcut pregătiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg si Hong Kong. Doresc să subliniez faptul că în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politică externă, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al Presedintelui tării, domnul Ion Iliescu, si al Parlamentului României.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Doresc să vă multumesc, în mod special, pentru efortul pe care l-ati depus în această parte a mandatului dumneavoastră, în vederea sustinerii Programului de guvernare, prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale si institutionale.

Vă multumesc, de asemenea, pentru atentia pe care ati acordat-o si pentru modul responsabil în care ati tratat, în cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord si a integrării tării noastre în Uniunea Europeană.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

V-am prezentat principalele coordonate ale activitătii noastre de până în prezent, având convingerea că rezultatele pozitive obtinute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapă a realizării Programului nostru de guvernare.

Ne asteaptă perioade decisive, dar avem o bază bună pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne confruntăm cu multe probleme. În unele domenii rezultatele stau încă sub semnul fragilitătii. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO si ai Uniunii Europene ne determină să actionăm consecvent pentru modernizare si dezvoltare.

Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica internă, devine posibilă finalizarea negocierilor si semnarea Tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.

Doresc să remarc faptul că, în numai doi ani, România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 si a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.

Asa cum am afirmat din momentul învestirii Guvernului, consider că împreună cu membrii Cabinetului formăm echipa care poate gestiona bunul mers al societătii românesti.

Am demonstrat această capacitate si vă asigur că vom proceda la fel si în continuare. În concordantă cu noile realităti interne si externe am pus la punct un program detaliat de actiuni pentru anii 2003 si 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, si anume:

- realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile, sustinută de modernizarea sistemului economic national si construirea unei economii de piată functionale;

- cresterea generală a standardului de viată al populatiei si manifestarea solidaritătii sociale, prin stimularea câstigurilor obtinute din muncă, precum si prin asigurarea unei protectii sociale îmbunătătite pentru categoriile vulnerabile;

- intensificarea combaterii coruptiei si asigurarea accesului liber la acte corecte de justitie.

Doresc să vă asigur, stimati membri ai Parlamentului, si prin dumneavoastră întreaga populatie că vom aplica integral prevederile Programului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare. În primul rând, este vorba de reducerea somajului. Prin Programul national de ocupare a fortei de muncă ne-am propus integrarea pe piata fortei de muncă în anul 2003 a încă 300 mii persoane. Vom da prioritate tinerilor până în 25 de ani, somerilor de lungă durată, femeilor, persoanelor cu handicap si romilor.

Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea si îmbunătătirea, în continuare, a puterii de cumpărare a pensionarilor.

Solutii imediate si spectaculoase, stim cu totii că nu există.

Căutăm în continuare cele mai potrivite modalităti de rezolvare a acestei probleme.

În acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile si finalizarea actiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare suntem decisi să devansăm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substantial în cursul anului 2004.

În domeniul asistentei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuintelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

În ceea ce priveste ocrotirea sănătătii, vom aplica măsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind: normarea si functionarea eficientă a spitalelor; reabilitarea retelei de maternităti; continuarea modernizării serviciilor de urgentă, atât la nivel urban, cât si rural; intensificarea actiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului si familiei; îmbunătătirea sistemului de asigurare a compensării si gratuitătii medicamentelor; respectarea strictă a destinatiei fondurilor alocate sănătătii.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

În anul 2003 eforturile si actiunile Guvernului se vor concentra în directia îndeplinirii conditiilor necesare pentru ca România să obtină calificativul de economie functională de piată.

Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele sase luni să se realizeze progrese vizibile în domeniul economic si juridic, prin aplicarea de politici corecte în conformitate cu principiile liberei initiative si concurentei.

Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene vom regândi conceptia, strategia si instrumentele de politică industrială cu scopul sporirii semnificative a competitivitătii întreprinderilor românesti în raport cu cele similare din Uniunea Europeană. Regândirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evolutiile si cu tendintele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piată în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice “noii economii”. Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării stiintifice si dezvoltării tehnologice si de reducere a fenomenului de migratie a inteligentei românesti. Lucrăm la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial national, caracterizat acum printr-o diversificare exagerată, în neconcordantă cu potentialul tehnic, tehnologic si financiar si cu tendintele existente pe plan mondial.

Dorim să asigurăm transformarea industriei într-un sistem deschis si flexibil, care să răspundă cresterii presiunii concurentiale, generată de accentuarea diviziunii internationale a muncii si constituirea de retele de productie si distributie la nivel regional si global.

În domeniul politicii financiare vom aplica măsuri pentru: continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor si contributiilor, precum si pentru o mai echitabilă asezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătătirea colectării veniturilor bugetare; sporirea calitătii managementului cheltuielilor administratiei centrale si locale; cresterea transparentei si eficientei utilizării fondurilor publice. Pentru descurajarea acumulării de plăti restante, atât către bugetele publice, cât si între agentii economici, vom actiona, între altele, pentru a aduce la cunostinta opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligatii restante, precum si cuantumul acestora. Totodată vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat. Urmărim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. În acelasi timp, vom actiona pentru statornicirea unor relatii cât mai bune cu investitorii români sau străini. Postprivatizarea, ca activitate complementară privatizării, a produs din nefericire, în unele situatii, neîntelegeri în relatia cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite si al amendamentelor la care lucrăm în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal si transparent tuturor investitorilor în ceea ce priveste evaluarea modului în care acestia îsi realizează obligatiile contractuale în perioada postprivatizare. În sfârsit, vom acorda o mai mare atentie componentei sociale a privatizării. Toate privatizările de mare anvergură vor avea la bază planuri de afaceri bine elaborate, prin care să se asigure functionarea în continuare a acestor societăti. În acelasi timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unitătile privatizate. Vom continua să realizăm toate acestea în dialog cu sindicatele si investitorii.

În altă ordine de idei, recent, am analizat Strategia cu privire la constructia de autostrăzi în România.

Acest program reprezintă un proiect politic, economic si social major al Guvernului.

Avem în vedere realizarea, până în anul 2007, a unei autostrăzi care va lega România de tările membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-au luat decizii pentru înfiintarea Societătii Nationale de Drumuri si Autostrăzi si pentru finalizarea, până în anul 2006, în primă etapă, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nădlac-Arad-

Bucuresti-Constanta, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, si varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei pe ruta Brasov-Târgu Mures-Cluj-Napoca-Oradea.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati, În domeniul administratiei publice, în anul 2003, Guvernul va acorda o atentie deosebită accelerării reformei în administratia publică centrală si locală, cu sprijinul Uniunii Europene si al Băncii Mondiale. Ne propunem să asigurăm o modificare de fond a structurii si numărului aparatului din ministere si celelalte autorităti publice centrale si locale. O primă actiune constă în reducerea cu 20% a numărului secretarilor de stat. În cursul acestei luni se va diminua numărul functiilor de conducere - directori generali, directori, sefi de servicii si sefi de birouri, astfel încât să nu se depăsească 10-12% din numărul total al functionarilor.

În acelasi timp, se vor lua măsuri pentru reducerea numărului de personal de la agentii, secretariate si oficii, inclusiv prin preluarea unor activităti la nivelul ministerelor. Avem în vedere totodată reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecărui judet să functioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicării legilor tării. În această situatie vom transfera o parte din activitătile serviciilor publice descentralizate fie la autoritătile locale, fie la prefecturi si vom întări directiile de integrare europeană din fiecare prefectură si consiliu judetean.

În ceea ce priveste reforma functiei publice, avem în vedere modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, punând accent pe stabilirea clară a categoriilor de functionari, si anume: corpul înaltilor functionari publici, functionari publici cu functii de conducere si functionari publici cu functii de executie.

Vom adopta Codul de conduită al functionarilor publici si vom stabili mecanisme pentru îmbunătătirea salarizării acestora în raport cu performantele obtinute.

Pentru întărirea autonomiei locale administrative si financiare la nivel local, Guvernul va actiona în vederea cresterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura si continutul bugetelor locale. În scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de functionare si de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de programe.

Un rol important îl va avea continuarea procesului de informatizare a administratiei publice si generalizarea ghiseelor unice la nivelul autoritătilor locale, în vederea apropierii administratiei de cetătean. Urmărim, de asemenea, asigurarea transparentei actului public, consultarea cetătenilor în problemele de interes local si dezvoltarea parteneriatului publicprivat.

Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundamentării costurilor de productie si a stabilirii tarifelor. Pentru sustinerea procesului de reformă din administratie, vom avea în vedere îmbunătătirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialistilor si atragerea tinerilor în acest sector.

Doamnelor si domnilor senatori si deputati,

Un lucru important pe care l-am realizat în acesti doi ani de guvernare a fost câstigarea, prin profesionalism si credibilitate, a legitimitătii proiectului nostru de reformă economică si socială. Asa se explică credibilitatea dobândită pe plan extern si suportul popular pe care l-am obtinut în această perioadă, dovezi elocvente că România se află pe drumul cel bun.

Guvernul si Parlamentul au câstigat în acesti 2 ani, importante procente de încredere, confirmate prin sondajele de specialitate. În acest context, apreciem, în mod deosebit, faptul că, desi o parte a populatiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, îsi exprimă speranta în îmbunătătirea, în continuare, a situatiei materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizează în mod suplimentar, demonstrând, în acelasi timp, cresterea semnificativă a culturii civice participative în tara noastră.

Vă multumesc pentru atentie!

 

Declaratia cu privire la politica Guvernului în perioada 2001-2002 si la principalele priorităti economice si sociale în anii 2003-2004 a fost prezentată de domnul Adrian Năstase, priministru al Guvernului, în sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului din 12 februarie 2003.

 

Bucuresti, 12 februarie 2003.

Nr. 1.