MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 121         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 26 februarie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 351 din 10 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            162. - Hotărâre pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea facilitătilor fiscale prevăzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

 

            172. - Hotărâre privind adaptări institutionale în perspectiva aderării României la NATO, inclusiv organizarea si functionarea reprezentării României la Cartierul general al NATO si la Comandamentul  Suprem al Fortelor Aliate din Europa – SHAPE

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            105. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului prin achizitionare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, si pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpărare ce urmează să fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publică a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Natională a Pădurilor

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 351

din 10 decembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicată

 

Costică Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicată, exceptie ridicată de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aim.e Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece dispozitiile criticate sunt aplicabile, în egală măsură, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeasi situatie de risc.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicată, exceptie ridicată de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aimée Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate au creat “o premisă juridică defavorizatoare proprietarilor imobilelor cu destinatia de locuintă, cărora li se impune semnarea unei declaratii angajament ce contravine principiilor universale de drept, dreptul de proprietate fiind ignorat si chiar încălcat”.

Astfel, se arată că prin ordonanta criticată se impune proprietarului o restrictie asupra dreptului de a dispune de proprietatea sa. Obligarea proprietarilor la semnarea declaratiei angajament produce, de asemenea, traume care dăunează sănătătii persoanelor cărora le sunt impuse astfel de obligatii, iar cheltuielile prevăzute pentru consolidarea imobilelor depăsesc cu mult valoarea de circulatie a apartamentelor. Autorii exceptiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16, 20, 22 si 41, precum si prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În esentă, instanta arată că prin art. 2 si art. 5 alin. (2) lit. b) ale Ordonantei Guvernului nr. 20/1994, republicată, se instituie în sarcina proprietarilor constructiilor încadrate în clasa I de risc seismic obligativitatea proiectării si executării autorizate (din surse proprii sau credite) a lucrărilor de interventie, dar prin aceasta “nu se creează un regim discriminatoriu care să încalce principiul egalitătii cetătenilor în fata legii, întrucât, în sensul art. 4 alin. (2) din Constitutie, criteriile nediscriminatorii sunt rasa, nationalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta politică, averea, originea socială”. De asemenea, instanta consideră că “dreptul proprietarului de a dispune de bunul său, prevăzut în art. 41 din Constitutie, nu este încălcat prin stabilirea în art. 8 al Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 a conditiilor în care proprietarii persoane fizice beneficiază de finantare ori prin conditionarea înstrăinării de rambursarea creditului, prevăzută în art. 11 al Ordonantei Guvernului nr. 20/1994”.

În opinia instantei, “aceste dispozitii reprezintă o restrângere a exercitiului dreptului de proprietate în scopul recuperării creantei statului si respectă conditiile art. 49 alin. (2) din Constitutie, care enumeră cazurile limitării exercitiului unor drepturi”. Totodată, se arată că “nu poate fi vorba de o încălcare a drepturilor la integritate fizică si psihică, ci, dimpotrivă, de o ocrotire a acestora si introducerea unor garantii în plus ale drepturilor fundamentale consacrate prin art. 22 si 33 din Constitutie”.

În legătură cu existenta unui titlu executoriu, derivând din creditarea contractului de executie a lucrărilor de consolidare [art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicată], instanta apreciază că “nu trebuie interpretată ca un risc pentru persoanele cu posibilităti materiale reduse, întrucât art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 impune protectia persoanelor fizice creditate care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câstigul salarial mediu net lunar pe economie prin scutirea de la plata ratelor lunare ale creditului”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că dispozitiile art. 2 si art. 5 alin. (2) lit. b) din ordonantă nu contravin principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, consfintit de art. 16 din Constitutie, întrucât “aceste dispozitii sunt aplicabile, în egală măsură, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeasi situatie de risc, singurul lucru care poate să difere este sursa de finantare - din venituri proprii sau credite bugetare – în functie de situatia materială a fiecăruia dintre proprietari, situatie care, evident, nu este aceeasi pentru toti proprietarii”.

De asemenea, potrivit aceluiasi punct de vedere, “dreptul de proprietate garantat de art. 41 din Constitutie nu este încălcat de dispozitiile cuprinse în art. 8 al ordonantei, care stabilesc conditiile în care proprietarii persoane fizice beneficiază de finantare si nici de cele ale art. 11 care conditionează înstrăinarea locuintei de rambursarea creditului, aceste din urmă dispozitii reprezentând doar o restrângere temporară a exercitiului dreptului de proprietate în scopul recuperării creantei statului”.

În legătură cu titlul executoriu derivând din creditarea contractului de executie a lucrărilor de consolidare prevăzută în art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din ordonantă, Guvernul consideră că “nu este de natură să constituie o amenintare de natură a pune în pericol integritatea fizică si psihică a proprietarilor persoane fizice cu posibilităti materiale reduse, asa cum sustin autorii exceptiei, deoarece chiar în cuprinsul ordonantei - respectiv, art. 9 - se prevede o măsură de protectie, în sensul că, în ipoteza în care veniturile medii nete lunare pe membru de familie sunt sub câstigul salarial mediu net pe economie, proprietarii persoane fizice sunt scutiti de plata ratelor lunare reprezentând creditul bugetar acordat”.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că dispozitiile legale criticate nu contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, în conditiile în care egalitatea în drepturi între cetăteni, consfintită de art. 16 alin. (1) din Constitutie, “se referă la recunoasterea în favoarea acestora a unor drepturi si libertăti fundamentale, nu si la identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor”. Referitor la sustinerea de către autorii exceptiei a încălcării art. 41 din Constitutie, Avocatul Poporului arată că, “pe de o parte, în raporturile juridice dintre debitorul creantei bugetare si stat, în calitate de creditor al obligatiei fiscale, nu există un raport de egalitate, statul având un regim de favoare determinat de caracterul public al creantei bugetare, astfel că dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie nu sunt încălcate”. Pe de altă parte, art. 41 din Constitutie “trebuie examinat în corelare cu prevederea constitutională a art. 53, potrivit căruia «cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice»”. Totodată, având în vedere sarcinile la a căror respectare obligă dreptul de proprietate, se consideră că “dispozitiile legale criticate sunt în concordantă cu prevederile art. 41 care, la alin. (6), stabileste că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”.

De altfel, se arată în continuarea argumentării, în ansamblu, dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 41 din Constitutie, ci reprezintă o restrângere a exercitiului dreptului de proprietate, asa cum stabileste art. 49 din Legea fundamentală, întrucât măsurile legale luate se impun pentru “prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav”. 

Referitor la pretinsa încălcare a art. 22 din Constitutie, care prevede “dreptul la integritatea fizică si psihică”, se consideră că, în realitate, “dispozitiile legale considerate neconstitutionale garantează, prin măsurile stabilite, tocmai acest drept”.

Sustinerea potrivit căreia art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicată, reprezintă un risc pentru persoanele cu posibilităti materiale reduse si, prin urmare, contravine dispozitiilor art. 22 din Constitutie nu poate fi, de asemenea, retinută, în opinia Avocatului Poporului. Acest articol din Legea fundamentală garantează dreptul la integritate fizică si phisică si nu la un nivel de trai consfintit de art. 43, a cărei încălcare însă nu s-a produs, întrucât prin art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994, republicată, se acordă scutiri proprietarilor locuintelor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câstigul salarial mediu net lunar pe economie”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate. CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, ulterior modificată si republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, texte care au următorul cuprins:

- Art. 2: “(1) Proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în administrare constructii vor actiona pentru:

a) identificarea constructiilor din proprietate sau din administrare, descrise la art. 1;

b) expertizarea tehnică a constructiilor de către experti tehnici atestati, în conformitate cu reglementările tehnice;

c) aprobarea deciziei de interventie si continuarea actiunilor definite la alin. (2), în functie de concluziile fundamentate din raportul de expertiză tehnică.

(2) Pentru constructiile expertizate tehnic si încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în administrare constructii sunt obligate să procedeze la:

a) proiectarea lucrărilor de interventie de către persoane fizice sau juridice autorizate si verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestati;

b) executia lucrărilor de interventie de către persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici cu executia, atestati, inclusiv urmărirea, verificarea si receptia executiei lucrărilor de interventie prin diriginti de santier autorizati.” ;

- Art. 5 alin. (2) lit. b): “(2) Pentru locuintele proprietate privată a persoanelor fizice fondurile necesare privind finantarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică, proiectarea si executia lucrărilor de consolidare se vor asigura astfel: [...]

b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societătile de asigurare si/sau din credite, pentru proiectarea si executia lucrărilor de consolidare.” ;

- Art. 8: “(1) Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din clădirile incluse în programele anuale vor actiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) si vor beneficia de finantare din transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea si executia lucrărilor de consolidare, în următoarele conditii:

a) existenta hotărârii asociatiei de proprietari, adoptată în conditiile legii, privind executia lucrărilor de consolidare, precum si a documentelor, acordurilor si avizelor prevăzute în Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de constructii;

b) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei;

c) restituirea, la terminarea lucrărilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrărilor de consolidare, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data receptiei terminării lucrărilor de consolidare; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrărilor de consolidare.

(3) Instituirea si radierea ipotecii sunt scutite de plata taxei de timbru.”;

- Art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2): “(1) Pentru clădirile incluse în programele anuale primarii municipiilor si oraselor, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, vor lua măsurile necesare pentru: [...]

b) contractarea executiei lucrărilor de consolidare; [...]

(2) Contractul prevăzut la alin. (1) lit. h) are valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu.”;

- Art. 11: “(1) Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la receptia terminării lucrărilor de consolidare, a locuintelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile incluse în programele anuale si la care s-au executat lucrări de consolidare finantate prin transferuri de la bugetul de stat este conditionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, conform evidentei consiliului local, actualizate la data înstrăinării.

(2) Actualizarea se efectuează în functie de indicele preturilor de consum total al populatiei, publicat lunar de Institutul National de Statistică în Buletinul statistic de preturi, pentru intervalul cuprins între luna de referintă a receptiei la terminarea lucrărilor de consolidare si luna actualizării ratelor neachitate.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că textele de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 care se referă la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 22 privind dreptul la viată si la integritate fizică si psihică si celor ale art. 41 privind protectia proprietătii private.

În esentă, autorii exceptiei sustin că măsurile prevăzute în textele legale criticate sunt contrare prerogativelor dreptului de proprietate, impunându-li-se restrictii asupra dreptului lor de dispozitie, de natură a produce traume psihice si chiar fizice pentru persoanele în vârstă. De asemenea, se arată că aceste cheltuieli impuse proprietarilor pentru consolidarea imobilelor cu destinatia de locuintă depăsesc cu mult valoarea de circulatie a apartamentelor care necesită astfel de reparatii capitale, ceea ce poate duce chiar la executarea silită asupra imobilelor apartinând persoanelor care nu au fondurile necesare consolidării.

Examinând dispozitiile ordonantei criticate, în ansamblu, Curtea retine că, în vederea reducerii riscului seismic al constructiilor, prin această ordonantă au fost stabilite măsuri de interventie la contructiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor fenomene seismice.

Aceste măsuri vizează si locuintele proprietate privată apartinând persoanelor fizice, fiind impuse, ca o consecintă, si unele obligatii proprietarilor, inclusiv în legătură cu finantarea cheltuielilor specificate. În acelasi timp, sunt prevăzute si măsuri de sprijinire a proprietarilor, persoane fizice, în scopul de a li se facilita obtinerea de transferuri de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru proiectarea si executia lucrărilor de consolidare, cu obligatia instituirii ipotecii legale a statului asupra locuintelor din clădirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public si care sunt cuprinse în programele anuale, în conditiile prevăzute de ordonantă. Cât priveste clădirile incluse în programele anuale, se prevede că primăriile municipiilor si oraselor vor lua măsuri pentru contractarea executiei lucrărilor de consolidare.

Referitor la contractele pentru restituirea sumelor alocate prin transferul de la bugetul de stat privind executia lucrărilor de consolidare, se prevede că acestea au valoare de înscris autentic si constituie titlu executoriu. Se prevăd, de asemenea, unele restrictii privind înstrăinarea în termenul prevăzut de ordonantă a locuintelor proprietate privată a persoanelor fizice, care este conditionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate.

Analizând aceste prevederi legale criticate prin raportare la textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei, Curtea constată următoarele:

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia prevederile legale criticate sunt contrare principiului constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, Curtea retine că nici unul dintre textele criticate nu instituie o diferentă de tratament juridic pentru persoanele aflate în aceeasi situatie.

Dimpotrivă, obligatiile si restrictiile prevăzute sunt aplicabile tuturor proprietarilor persoane fizice, în functie de riscul pe care-l prezintă imobilul, precum si de modalitatea de finantare a cheltuielilor necesare pentru repararea imobilului. De altfel, nici autorii exceptiei nu motivează în ce ar consta discriminarea pe care o invocă.

În legătură cu critica privind contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispozitiile art. 22 din Constitutie, Curtea constată că este neîntemeiată. Dreptul la viată si la integritate fizică si psihică nu numai că nu este încălcat, ci, dimpotrivă, textele criticate, ca de altfel întreaga ordonantă a Guvernului, prevăd măsuri concrete pentru a garanta acest drept, prin evitarea riscului seismic de natură să pună în pericol viata si integritatea fizică a locuitorilor din imobilele specificate în ordonantă, instituind totodată si obligatia privind suportarea de către proprietari, în conditiile legii, a unor părti din cheltuieli. De asemenea, nu se poate retine că instituirea unor obligatii legale de natură financiară, menite să ducă la evitarea unor riscuri de prăbusire a clădirii cu punerea în pericol grav a locatarilor, inclusiv a proprietarilor, precum si a altor persoane, este de natură să afecteze integritatea psihică a celor fată de care se instituie obligatia.

Sustinerea autorilor exceptiei referitoare la încălcarea, prin dispozitiile legale criticate, a dispozitiilor art. 41 din Constitutie care reglementează protectia proprietătii private, este, de asemenea, neîntemeiată. Pe de o parte, Curtea observă că prin chiar alin. (1) al art. 41 din Constitutie se prevede stabilirea prin lege, respectiv ordonantă, act emis de Guvern în baza delegării legislative, a limitelor dreptului de proprietate. Sunt, de asemenea, incidente si dispozitiile alin. (6) din art. 41 al Constitutiei, potrivit cărora “dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”. Pe de altă parte, conform dispozitiilor art. 49 din Constitutie, prin lege (inclusiv, astfel cum s-a mai arătat, prin actul emis în baza delegării legislative prevăzute de art. 114 din Constitutie), poate fi restrâns exercitiul unor drepturi (inclusiv al dreptului de proprietate, dacă se impune, asa cum prevede textul constitutional, “pentru […] prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav”). Or, dispozitiile ordonantei Guvernului criticate, prin ipoteză, au ca obiect tocmai reglementarea unor măsuri necesare pentru prevenirea unor consecinte deosebit de grave asupra vietii si integritătii oamenilor, în eventualitatea unui seism în urma căruia imobilele vizate de actul normativ s-ar putea prăbusi.

În sfârsit, examinând critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 20 din Constitutie referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, Curtea constată că textele criticate nu încalcă prevederile acestor documente internationale. De altfel, autorii exceptiei invocă încălcarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si a Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, fără a preciza un anumit text al acestor documente.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si ale art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicată, exceptie ridicată de Ion Dumitru Vlahu si Ileana Ruxandra Aim.e Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 decembrie 2002.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea facilitătilor fiscale prevăzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. III lit. (A) si (F) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobată prin Legea nr. 30/1997,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind aplicarea facilitătilor fiscale prevăzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 433/2001 pentru aprobarea Procedurii privind restituirea taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile si serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, acordată de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 162.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

privind aplicarea facilitătilor fiscale prevăzute în Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică i în domenii conexe, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

 

CAPITOLUL I

Procedura de restituire a taxei pe valoarea adăugată pentru bunurile si serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, acordată de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului intre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

 

Art. 1. - Potrivit prevederilor art. III din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobată prin Legea nr. 30/1997, se restituie taxa pe valoarea adăugată pentru:

a) bunurile procurate din tară si/sau serviciile utilizate în cadrul programelor de asistentă acordată de Statele Unite ale Americii, de către organizatiile publice sau private cu responsabilităti în implementarea programelor respective;

b) bunurile achizitionate din tară, destinate folosintei proprii a personalului si familiilor acestuia, care sunt în relatii contractuale sau sunt angajatii organizatiilor publice ori private care sunt responsabile pentru implementarea programelor de asistentă ale Statelor Unite ale Americii si care e află în România pentru a îndeplini activităti în legătură cu programele de asistentă ale Statelor Unite ale Americii, cu exceptia cetătenilor români sau a acelor persoane care sunt rezidenti permanenti în România, în întelesul Conventiei de la Viena referitor la relatiile diplomatice;

c) închirierea clădirilor ca resedintă a persoanelor prevăzute la lit. b).

Art. 2. - (1) Pentru bunurile procurate din tară si/sau serviciile utilizate de organizatiile publice si private - persoane juridice române care se încadrează la art. 1 lit. a) - taxa pe valoarea adăugată se restituie lunar, la cerere, de către organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrate ca plătitoare de impozite si taxe, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire, pe baza verificărilor efectuate.

(2) Cererea de restituire, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, împreună cu borderoul documentelor justificative, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, se depun la organele fiscale până la finele lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea taxei pe valoarea adăugată.

(3) Organele fiscale vor verifica:

a) dacă documentele care atestă achizitionarea bunurilor si/sau a serviciilor corespund formularelor tipizate comune si specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzute de reglementările în vigoare, si dacă se referă la luna pentru care se solicită restituirea;

b) dacă bunurile si/sau serviciile pentru care se solicită restituirea se încadrează în prevederile art. 1 lit. a);

c) existenta documentelor care atestă plata bunurilor si/sau a serviciilor si a taxei pe valoarea adăugată aferente, solicitate la restituire.

(4) Nedepunerea în termen a cererii de restituire atrage pierderea dreptului de restituire a taxei pe valoarea adăugată.

(5) După verificare se va întocmi un act de control din care să rezulte suma de restituit. În cazul în care organele de control propun în urma verificării aprobarea rambursării partiale a taxei pe valoarea adăugată sau respingerea cererii, acestea vor mentiona în actul de control întocmit motivele si cauzele care determină situatia respectivă.

(6) Restituirea taxei pe valoarea adăugată se aprobă de conducătorul unitătii fiscale. Pe baza aprobării organele fiscale vor efectua restituirea sumei către beneficiarul cererii prin trezoreria statului.

(7) Măsurile dispuse prin actul de control pot fi contestate de titularul cererii conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobată si modificată prin Legea nr. 506/2001.

Art. 3. - (1) Organizatiile publice sau private - persoane juridice străine care se încadrează la art. 1 lit. a) -, precum si persoanele fizice mentionate la art. 1 lit. b) vor depune în două exemplare la Ministerul Afacerilor Externe - Directia protocol, cel târziu până la finele lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, însotită de:

a) documentele, în copie si în original, în care sunt consemnate cumpărările de bunuri si/sau de servicii;

b) documentele, în copie si în original, care atestă achitarea contravalorii bunurilor si/sau a serviciilor;

c) borderoul, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Ministerul Afacerilor Externe verifică dacă persoanele în cauză sunt îndreptătite să solicite restituirea taxei pe valoarea adăugată conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe si dacă bunurile si serviciile pentru care se solicită restituirea se încadrează în prevederile art. III din acelasi acord.

(3) Sumele trecute în borderourile anexate la cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată se verifică de Directia protocol din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pe baza documentelor primite. În urma verificării, pe borderou se va face mentiunea, sub semnătură, “Confruntat cu documentele justificative”.

(4) După verificare Ministerul Afacerilor Externe transmite cererile avizate împreună cu documentatia anexată către titularii cererilor, care le vor depune la Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti.

(5) Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti solutionează cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată pe baza verificării documentatiei depuse de titularii cererilor, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.

(6) Verificarea efectuată de Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti în vederea solutionării cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată urmăreste:

a) ca documentele ce atestă achizitionarea de bunuri si/sau de servicii să corespundă formularelor tipizate comune si specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzute de reglementările în vigoare, să se refere la luna pentru care se solicită restituirea si să permită identificarea furnizorilor de bunuri si/sau a prestatorilor de servicii;

b) existenta documentelor care atestă plata bunurilor si/sau a serviciilor si a taxei pe valoarea adăugată aferente, solicitate la restituire;

c) existenta avizului favorabil al Ministerului Afacerilor Externe pe cererile de restituire a taxei pe valoarea adăugată.

(7) În urma verificării se întocmeste o notă în care se consemnează numărul si data cererii, rezultatul verificării si propuneri cu privire la aprobarea restituirii sau la respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată.

Documentele în original prezentate de titularii cererilor vor fi restituite acestora după efectuarea verificării; copiile de pe documente vor fi stampilate si semnate de organul fiscal, cu mentiunea “Conform cu originalul”, si vor fi păstrate de organul fiscal.

(8) Restituirea taxei pe valoarea adăugată se aprobă de directorul general al Directiei generale a finantelor publice a municipiului Bucuresti.

(9) Pe baza notei aprobate se întocmesc comunicarea către trezorerie, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, precum si comunicarea către solicitant privind modul de solutionare a cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5.

Comunicarea către trezorerie va fi însotită de un exemplar al cererii aprobate.

(10) În baza comunicării primite trezoreria va întocmi ordine de plată tip trezorerie (OPHT). Plata se va face în lei prin virament în conturi bancare deschise de titularul cererii de restituire a taxei pe valoarea adăugată la bănci autorizate de Banca Natională a României.

Art. 4. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

CAPITOLUL II

Procedura pentru aplicarea scutirii de drepturi de import si de taxa pe valoarea adăugată a bunurilor importate în cadrul programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, acordată de Statele Unite ale Americii în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1995

 

Art. 5. - Potrivit prevederilor art. III lit. (A) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, se scutesc de drepturi de import bunurile donate de Statele Unite ale Americii în vederea comercializării, cu conditia ca sumele obtinute să fie utilizate pentru acoperirea costurilor de administrare a programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe derulate în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Art. 6. - Comercializarea bunurilor importate conform art. 5 se scuteste de taxa pe valoarea adăugată, cu conditia ca sumele obtinute să fie utilizate pentru acoperirea costurilor de administrare a programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, mentionate la art. 5.

Art. 7. - Scutirile prevăzute la art. 5 si 6 se acordă dacă importul si comercializarea bunurilor sunt efectuate de către organizatiile publice sau private cu responsabilităti în implementarea programelor de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe derulate în cadrul Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Art. 8. - Scutirea de drepturi de import prevăzută la art. 5 se acordă de către birourile vamale de control si vămuire, pe baza unei declaratii pe propria răspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana împuternicită de acesta, prin care se confirmă că bunurile sunt destinate scopurilor prevăzute la art. 6.

Reprezentantii legali îsi asumă întreaga răspundere privind corecta declarare a scopului pentru care se realizează importurile. Declaratiile nereale atrag răspunderea civilă sau penală, după caz, potrivit prevederilor Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare.

Declaratia pe propria răspundere se întocmeste în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamală de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se păstrează de importator.

Art. 9. - Scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 6 se realizează prin facturarea bunurilor fără taxa pe valoarea adăugată.

 

ANEXA Nr. 1*)

la procedură

 

ANEXA Nr. 2*)

la procedură

 

ANEXA Nr. 3*)

la procedură

Pagina a 2-a

 

ANEXA Nr. 4*)

la procedură


ANEXA Nr. 5

la procedură

 

DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE

A MUNICIPIULUI BUCURESTI

Nr. ../.

Către

...

Prin prezenta vă comunicăm că, urmare a cererii dumneavoastră de restituire a taxei pe valoarea adăugată, înregistrată la Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti sub nr. ./, în baza prevederilor art. III lit. (F) din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistentă economică, tehnică si în domenii conexe, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 25/1996, aprobată prin Legea nr. 30/1997, vi s-a aprobat restituirea taxei pe valoarea adăugată în sumă de .. lei, urmând ca plata să se efectueze prin virament în contul nr. .., deschis la Banca ..., Sucursala/Filiala …

De asemenea, vă comunicăm că nu s-a aprobat restituirea sumei de ... din următoarele motive: ..

 

Director,

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind adaptări institutionale în perspectiva aderării României la NATO, inclusiv organizarea si functionarea reprezentării României la Cartierul general al NATO si la Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa – SHAPE

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Reprezentarea României la Cartierul general al NATO din Bruxelles se asigură de către Misiunea României la NATO si de către Reprezentanta militară.

(2) Reprezentarea militară a României la Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa, denumit în continuare SHAPE, se asigură de către Reprezentanta Statului Major General.

 

CAPITOLUL II

Misiunea României si Reprezentanta militară la NATO

SECTIUNEA 1

Misiunea României la NATO

 

Art. 2. - Misiunea României la NATO, denumită în continuare Misiunea, este condusă de un ambasador extraordinar si plenipotentiar, reprezentant permanent al României la NATO, sau, pe timpul absentei acestuia, de loctiitorul său de drept. După aderarea României la NATO Misiunea îsi va schimba denumirea în Delegatia României la NATO.

Art. 3. - Seful Misiunii are următoarele atributii:

a) coordonează activitatea întregii Misiuni, inclusiv strategia de contacte diplomatico-militare si participarea la reuniuni NATO sau conexe a personalului Misiunii, potrivit atributiilor acestuia;

b) stabileste atributiile sectiunilor si compartimentelor Misiunii, precum si fisele posturilor personalului acesteia, pe baza cerintelor impuse de activitatea NATO si de parteneriat;

c) primeste si repartizează, conform fisei postului, cu respectarea principiului nevoii de a sti, comunicările sosite din tară, din partea Secretariatului NATO sau a misiunilor aliate si partenere, precum si orice alte comunicări de serviciu;

d) semnează comunicările transmise în tară de către personalul Misiunii, în virtutea îndatoririlor de serviciu. Seful Misiunii poate delega competenta de semnătură pentru lucrările cu caracter tehnic;

e) întocmeste aprecierile de serviciu pentru personalul Misiunii.

Art. 4. - (1) Misiunea este alcătuită din Sectiunea politică, Sectiunea de apărare, precum si din compartimentele: Registrul extern, Comunicatii-informatică-curier, Secretariat si Serviciul administrativ si protocol.

(2) Structurile Misiunii cooperează în scopul îndeplinirii sarcinilor ce le revin si acordă sefului Misiunii, la cerere, expertiză de specialitate.

Art. 5. - (1) Misiunea va fi încadrată cu personalul necesar reprezentării adecvate a României la Cartierul general al NATO, prevăzut în anexele nr. 1a) si 1b). În acest scop structurile organizatorice ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Nationale si ale celorlalte institutii care contribuie la încadrarea cu personal a Misiunii se modifică corespunzător, fără a se depăsi numărul maxim de posturi aprobat prin lege pentru aceste institutii.

(2) În cazul în care, ulterior, volumul activitătii si domeniile de cooperare impun, prin hotărâre a Guvernului, numărul personalului va putea fi sporit cu până la o treime din totalul prevăzut în anexele mentionate, cu suplimentarea corespunzătoare a structurilor organizatorice si a structurilor de posturi ale institutiilor trimitătoare, precum si cu respectarea conditiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Pentru a face fată cerintelor NATO cu privire la structurile delegatiilor permanente ale tărilor invitate în perspectiva aderării, numărul de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Externe pentru serviciul exterior se suplimentează cu 5 posturi, conform anexei nr. 1c). Aceste posturi vor fi alocate Misiunii.

Art. 7. - (1) În cadrul Misiunii se organizează si functionează Registrul extern al Registrului central al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Registrul extern coordonează toate subregistrele externe organizate în cadrul fiecărei structuri.

 

SECTIUNEA a 2-a

Reprezentanta militară

 

Art. 8. - Reprezentanta militară este structura specializată a Ministerului Apărării Nationale pentru asigurarea legăturilor cu Comitetul Militar al NATO si cu Comitetul Militar al Uniunii Europene.

Art. 9. - Reprezentanta militară este subordonată nemijlocit sefului Statului Major General si îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură asistenta de specialitate necesară autoritătilor militare nationale si cooperează cu structurile militare nationale, inclusiv cu cele care functionează pe lângă comandamentele strategice si regionale ale NATO;

b) cooperează cu misiunile României la NATO si la Uniunea Europeană, acordând expertiza militară de specialitate;

c) sprijină participarea delegatiilor militare ale Statului Major General si ale structurilor subordonate la activităti organizate la Cartierul general al NATO si în cadrul organismelor militare ale Uniunii Europene;

d) facilitează legătura dintre structurile militare nationale si cele ale NATO si ale Uniunii Europene în ceea ce priveste procesele de analiză si planificare militară, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ referitor la apărarea natională, cu întelegerile si conventiile pe linia NATO si Uniunii Europene, la care România este parte;

e) cooperează cu reprezentantele militare ale statelor membre NATO si partenere, în scopul îndeplinirii misiunilor si sarcinilor comune.

Art. 10. - (1) Seful Reprezentantei militare are functia prevăzută în statul de organizare cu grad de la general de brigadă la general-locotenent si este reprezentantul militar al României pentru comitetele militare ale NATO si Uniunii Europene.

(2) Seful Reprezentantei militare are următoarele atributii:

a) conduce activitatea Reprezentantei militare a României la NATO si Uniunea Europeană;

b) stabileste atributiile si competentele birourilor si compartimentelor;

c) întocmeste fisele posturilor pentru loctiitorii săi si sefii de birouri si compartimente;

d) aprobă fisele posturilor pentru întregul personal care este încadrat la Reprezentanta militară, pe baza dispozitiilor sefului Statului Major General si a cerintelor stabilite de structurile militare aliate;

e) avizează sau aprobă, după caz, rapoartele de specialitate pe care personalul Reprezentantei militare le înaintează structurilor militare nationale;

f) întocmeste aprecierile anuale de serviciu pentru personalul Reprezentantei militare care îi este subordonat nemijlocit si hotărăste asupra aprecierilor întocmite de către subordonati pentru restul personalului;

g) informează si prezintă rapoarte pe probleme specifice ministrului apărării nationale, secretarilor de stat si sefului Statului Major General;

h) asigură consilierea, pe probleme militare de specialitate, a sefului Misiunii si a sefului Misiunii României la Uniunea Europeană.

Art. 11. - (1) Reprezentanta militară are în compunere Biroul ofiteri de stat major, Compartimentul registratură, Compartimentul ofiterilor de legătură cu Uniunea Europeană si consilieri, precum si compartimentele: Secretariat, Administrativ-personal si Financiar-contabil. Structura organizatorică si structura de posturi ale Reprezentantei militare sunt prevăzute în anexele nr. 2a) si 2b).

(2) În rezolvarea atributiilor de serviciu, seful Reprezentantei militare este ajutat de doi loctiitori.

(3) Statul de organizare se elaborează de Statul Major General si se aprobă de ministrul apărării nationale.

Art. 12. - (1) Diagrama de relatii, competentele si atributiile specifice, precum si modul de încadrare cu personal a Reprezentantei militare se reglementează prin ordin al ministrului apărării nationale, la propunerea sefului Statului Major General.

(2) În cazul în care, ulterior, volumul activitătii si domeniul de cooperare o vor impune, numărul personalului va putea fi sporit cu până la o treime din totalul mentionat în anexele nr. 2a) si 2b), prin hotărâre a Guvernului, cu suplimentarea corespunzătoare a structurii organizatorice si a structurii de posturi, fără a se depăsi numărul aprobat prin lege pentru Ministerul Apărării Nationale.

 

CAPITOLUL III

Reprezentanta Statului Major General la SHAPE

 

Art. 13. - Reprezentanta Statului Major General la SHAPE este structura specializată a Ministerului Apărării Nationale pentru asigurarea legăturii Statului Major General si a statelor majore ale categoriilor de forte armate cu SHAPE.

Art. 14. - Reprezentanta Statului Major General la SHAPE este subordonată nemijlocit sefului Statului Major General si îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură legătura directă dintre Statul Major General, statele majore ale categoriilor de forte armate si SHAPE pentru toate aspectele care vizează armata;

b) asigură schimbul permanent de informatii între Armata României si SHAPE în toate domeniile de interes;

c) coordonează activitătile de cooperare dintre Statul Major General, categoriile de forte armate si SHAPE;

d) coordonează si negociază încadrarea cu personal national în structurile SHAPE si în celelalte structuri militare de comandă din cadrul NATO.

Art. 15. - (1) Seful Reprezentantei Statului Major General la SHAPE are functia prevăzută în statul de organizare cu grad de la general de brigadă la general-maior si este reprezentantul sefului Statului Major General la SHAPE.

(2) Atributiile specifice functiei sunt stabilite de către seful Statului Major General. Responsabilitătile specifice în relatia directă cu SHAPE sunt stabilite în conformitate cu prevederile directivelor SHAPE în vigoare.

Art. 16. - (1) Structura organizatorică si structura de posturi ale Reprezentantei Statului Major General la SHAPE sunt mentionate în anexele nr. 3a) si 3b).

(2) Statul de organizare se elaborează de Statul Major General si se aprobă de ministrul apărării nationale.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii comune si tranzitorii

 

Art. 17. - Seful Misiunii poartă răspunderea generală în ceea ce priveste reprezentarea României la NATO.

Seful Reprezentantei militare urmează orientările politice generale de actiune în raporturile cu NATO, statele aliate si partenere, stabilite de seful Misiunii pe baza mandatului încredintat. În exercitarea atributiilor sale, seful Reprezentantei militare îl informează pe seful Misiunii si se consultă cu acesta.

Art. 18. - (1) Misiunea si Reprezentanta militară se informează reciproc asupra problemelor de interes comun si cooperează în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin.

(2) Reprezentanta militară la Cartierul general al NATO si Reprezentanta Statului Major General la SHAPE se informează reciproc asupra problemelor de interes comun în domeniul militar si cooperează în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin.

Art. 19. - (1) Comunicatiile Misiunii si ale Reprezentantei militare sunt astfel organizate încât să se asigure informarea promptă si în deplină confidentialitate a factorilor de decizie, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si primirea rapidă de instructiuni.

(2) Misiunea va asigura accesul la retelele NATO de transmitere a informatiilor si va asigura comunicarea, la standardele NATO de securitate, a informatiilor NATO către tară.

(3) Misiunea este dotată cu o unitate de cifru de stat si va dispune de canale protejate de comunicatie pentru date, voce si fax cu Ministerul Afacerilor Externe, precum si de un serviciu de curier special, care va functiona săptămânal sau ori de câte ori va fi necesar.

(4) Unitatea de cifru de stat si serviciul de curier special deservesc si Reprezentanta militară care are la dispozitie, în plus, sisteme proprii de comunicatii si legături secretizate cu Statul Major General la Armatei României si alte structuri militare nationale. În mod similar, Reprezentanta Statului Major General la SHAPE are la dispozitie sisteme proprii de comunicatii si legături secretizate cu Statul Major General al Armatei României si cu alte structuri militare nationale.

Art. 20. - (1) În scopul asigurării protectiei informatiilor clasificate în conformitate cu reglementările NATO si nationale, în cadrul Misiunii, al Reprezentantei militare si al Reprezentantei Statului Major General la SHAPE, se aplică măsurile specifice de securitate fizică, a personalului, documentelor si INFOSEC.

(2) Sistemele de calcul vor fi împărtite în retele fizic separate, conform destinatiei acestora - retele NATO, retea natională, retea Internet -, protejate conform normelor INFOSEC în vigoare si acreditate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

Art. 21. - Ministerele si celelalte institutii reprezentate transmit, în conformitate cu dispozitiile legii, în mod curent, Misiunii si Reprezentantei militare, potrivit competentelor acestora, orice date si informatii de interes pe linia NATO.

Art. 22. - În cadrul Reprezentantei militare si al Reprezentantei Statului Major General la SHAPE se organizează câte un subregistru. Subregistrele sunt coordonate metodologic de Registrul extern.

Art. 23. - (1) Misiunii, Reprezentantei militare si Reprezentantei Statului Major General la SHAPE li se asigură resursele necesare functionării la standarde NATO, conform anexei nr. 4.

(2) Personalul care este încadrat în structurile prevăzute la alin. (1) beneficiază de conditii de cazare conform standardelor de reprezentare, la nivelul functiei, practicate de toate tările aliate la Cartierul general al NATO.

(3) Personalul care este încadrat în structurile prevăzute la alin. (1), inclusiv membrii de familie care îl însotesc la post, beneficiază de asigurare medicală pe perioada mandatului.

(4) Salarizarea, fondurile necesare cazării si alte drepturi ce revin personalului militar care este încadrat în structurile prevăzute la alin. (1) se asigură conform echivalărilor prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 24. - (1) Institutiile care asigură cu personal Misiunea si reprezentantele militare contribuie la suportarea cheltuielilor implicate de functionarea acestora, proportional cu numărul de posturi si cu suprafetele ocupate.

(2) Finantarea cheltuielilor curente si de capital aferente functionării structurilor prevăzute la art. 1 se asigură din bugetul de stat, prin bugetele institutiilor care asigură cu personal aceste structuri, denumite institutii reprezentate. Art. 25. - Anexele nr. 1a), 1b), 1c), 2a), 2b), 3a), 3b),

4 si 5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre si se comunică Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Nationale, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerului de Interne si Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

Art. 26. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă orice dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

p. Ministrul apărării nationale,

Sorin Encutescu,

secretar de stat

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Alexandru-Radu Timofte

Directorul general al Oficiului Registrului National

al Informatiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 172.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului prin achizitionare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, si pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpărare ce urmează să fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publică a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Natională a Pădurilor

 

În temeiul art. 6, 7 si 37 din Metodologia de achizitionare, prin cumpărare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 796/2002, având în vedere prevederile art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,

 

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului prin achizitionare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpărare ce urmează să fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publică a statului a terenurilor achizitionate prin Regia Natională a Pădurilor, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic si Regia Natională a Pădurilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 10 februarie 2003.

Nr. 105.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a comisiei de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului prin achizitionare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,  prin

Regia Natională a Pădurilor

 

Art. 1. - În vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor referitoare la circulatia juridică a terenurilor forestiere, la nivelul fiecărei directii silvice din structura organizatorică a Regiei Nationale a Pădurilor se înfiintează, prin decizie a secretarului de stat care coordonează activitatea în silvicultură, comisia de evaluare a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, denumită în continuare comisia de evaluare.

Art. 2. - (1) Componenta si atributiile comisiei de evaluare sunt prevăzute la art. 6 din Metodologia de achizitionare, prin cumpărare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 796/2002, denumită în continuare metodologie.

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de unul dintre membrii comisiei, care răspunde de păstrarea documentelor primite sau elaborate de comisie.

Art. 3. - În vederea evaluării terenurilor ce pot fi achizitionate prin cumpărare, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, se vor parcurge următoarele etape:

A. Pentru cumpărările de terenuri care fac obiectul dreptului de preemptiune:

a) în termen de 10 zile de la data înregistrării ofertei de vânzare la primărie, directia silvică elaborează, prin compartimentul fond forestier, documentele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia de evaluare si cumpărare a terenurilor de către Regia Natională a Pădurilor;

b) comisia de evaluare, convocată de directorul directiei silvice, analizează documentatia si, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a), face propuneri privind oportunitatea cumpărării terenului si stabileste pretul maxim ce se poate oferi;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemnează într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotărâre semnată de presedintele acesteia, în care se va consemna una dintre următoarele variante:

- neacceptarea ofertei;

- acceptarea ofertei la pretul solicitat;

- acceptarea ofertei la un pret inferior celui solicitat, precizându-se valoarea oferită;

e) hotărârea comisiei de evaluare, însusită de conducerea directiei silvice, va fi comunicată ofertantului în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării ofertei de vânzare. Oferta de cumpărare se înregistrează la primărie;

f) în situatia în care se optează pentru neacceptarea ofertei, ca urmare a lipsei de fonduri disponibile, acest fapt va fi comunicat în scris inspectoratului teritorial de regim silvic si cinegetic, în termen de 60 de zile de la data înregistrării ofertei de vânzare.

B. Pentru cumpărările de terenuri care nu fac obiectul dreptului de preemptiune sau pentru care, din diverse motive, nu s-a exercitat dreptul legal de preemptiune:

a) în termen de 10 zile de la data înregistrării ofertei de vânzare la directia silvică, aceasta elaborează, prin compartimentul fond forestier, documentele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia de evaluare si cumpărare a terenurilor de către Regia Natională a Pădurilor;

b) comisia de evaluare, convocată de directorul directiei silvice, analizează documentatia si, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a), face propuneri privind oportunitatea cumpărării terenului, stabileste pretul maxim ce se poate oferi si propune pretul de pornire ce va sta la baza negocierii;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemnează într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotărâre semnată de presedintele acesteia, în care se  va consemna una dintre următoarele variante:

- neacceptarea ofertei;

- acceptarea ofertei la pretul solicitat;

- acceptarea ofertei si invitarea la negociere;

e) hotărârea comisiei de evaluare, însusită de conducerea directiei silvice, va fi comunicată ofertantului în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării ofertei de vânzare;

f) în cazul în care se optează pentru acceptarea ofertei si invitarea la negociere, în răspunsul transmis în scris proprietarului de către directia silvică se vor propune data si locul negocierii. Data negocierii se va stabili în intervalul de 10 zile de la comunicarea optiunii.

Art. 4. - În vederea stabilirii oportunitătii acceptării ofertelor si conditiilor de donatie a terenurilor ce urmează să intre în fondul forestier proprietate publică a statului, se vor parcurge următoarele etape:

a) directia silvică elaborează, prin compartimentul fond forestier, documentele prevăzute la pct. 1 si 2 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la documentatia necesară pentru efectuarea unei donatii pentru un teren ce urmează să intre în fondul forestier proprietate publică a statului;

b) comisia de evaluare analizează documentatia si face propuneri privind oportunitatea acceptării donatiei;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemnează într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti embrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotărâre semnată de presedintele acesteia si o va înainta directorului directiei silvice;

e) hotărârea comisiei de evaluare, însusită de conducerea directiei silvice, va fi transmisă, împreună cu  celelalte documente prevăzute în anexa nr. 4 la metodologie, Regiei Nationale a Pădurilor.

Art. 5. - În vederea evaluării terenurilor care fac obiectul schimburilor, se vor parcurge următoarele etape:

a) compartimentul fond forestier din cadrul directiei silvice va prezenta documentatia tehnică cuprinzând documentele prevăzute la pct. 1-7 din anexa nr. 4 la metodologie, referitoare la efectuarea unor schimburi de terenuri;

b) comisia de evaluare analizează documentatia, verifică modul de stabilire a echivalentei terenurilor si face propuneri privind oportunitatea efectuării schimbului de terenuri;

c) rezultatele analizei comisiei de evaluare se consemnează într-un proces-verbal de evaluare semnat de toti membrii prezenti ai acesteia;

d) pe baza procesului-verbal comisia de evaluare emite o hotărâre semnată de presedintele acesteia, în care se va consemna oportunitatea efectuării schimbului;

e) în cazul în care se optează pentru efectuarea schimbului, directia silvică va încheia cu proprietarul terenului un antecontract în care se stipulează acordul acestuia pentru efectuarea schimbului. În acelasi act se vor înscrie si conditiile de suportare de către cele două părti a contravalorii cheltuielilor efectuate de directia silvică, în calitate de initiator, cu ocazia elaborării documentatiei de schimb;

f) pe baza hotărârii comisiei de evaluare, însusită de conducerea directiei silvice, aceasta va înainta Regiei Nationale a Pădurilor propunerea de schimb, însotită de documentatia de evaluare si echivalare întocmită conform prevederilor legale, precum si de dovada că lipsesc sumele necesare cumpărării terenurilor.


ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a comisiei de negociere a contractelor de vânzare-cumpărare ce urmează

să fie încheiate pentru includerea în fondul forestier proprietate publică a statului a terenurilor achizitionate

prin Regia Natională a Pădurilor

 

Art. 1. - Pentru negocierea contractelor de vânzare-cumpărare ce urmează să fie încheiate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, la nivelul fiecărei directii silvice din structura organizatorică a Regiei Nationale a Pădurilor se nominalizează comisia de negociere, prin decizie a directorului fiecărei directii silvice.

Art. 2. - (1) Componenta si atributiile comisiei de negociere sunt prevăzute la art. 7 din Metodologia de achizitionare, prin cumpărare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Natională a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 796/2002, denumită în continuare metodologie.

(2) Secretariatul comisiei este asigurat de unul dintre membrii acesteia, care răspunde de păstrarea documentelor primite sau elaborate de comisie.

Art. 3. - În vederea stabilirii pretului de cumpărare al terenului se vor parcurge următoarele etape:

a) comisia de negociere, în baza mandatului scris acordat de conducerea directiei silvice, negociază cu proprietarul-vânzător pretul de cumpărare al terenului;

b) rezultatele negocierii se consemnează într-un proces-verbal de negociere semnat de toti membrii prezenti ai comisiei de negociere si de către proprietarul-vânzător;

c) comisia de negociere va înainta directorului directiei silvice documentatia de cumpărare a terenului, împreună cu procesul-verbal de negociere;

d) comitetul director al directiei silvice analizează si emite hotărârea privind aprobarea rezultatelor negocierii;

e) conducerea directiei silvice încheie cu proprietarulvânzător contractul de vânzare-cumpărare;

f) comisia de negociere predă la registratura directiei silvice întreaga documentatie de evaluare si cumpărare a terenurilor, prevăzută în anexa nr. 4 la metodologie.