MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 125 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 26 februarie 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 313 din 19 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) si ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
510/944/147/2002.
- Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al
ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor de comercializare a
pestelui si a altor vietuitoare acvatice
189. - Ordin al ministrului
finantelor publice privind legitimatiile eliberate executorilor bugetari care
aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii si efectuează procedura de executare
silită a creantelor bugetului de stat
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
din 19 noiembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) si
ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii
cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma
aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7
septembrie 1940, republicată
Costică Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1)
lit. a) si ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de
compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului
bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la
Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Exceptia a fost ridicată de Floarea
Mitran în Dosarul nr. 870/CA/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a
civilă si de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintă Floarea Mitran, autoare
a exceptiei de neconstitutionalitate, asistată de avocat Ioan Vlaic, lipsind
celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autoarei
exceptiei, depunând si concluzii scrise, solicită admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, arătând, în esentă, că prevederile legale criticate,
potrivit cărora despăgubirile se acordă limitat, contravin dispozitiilor art.
20 alin. (2) din Constitutie, în temeiul cărora sunt prevalente fată de legea
internă dispozitiile Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la 7
septembrie 1940, în raport cu prevederile art. 41 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si cu cele ale art. 6
din Protocolul aditional la aceasta. Tinând seama si de dispozitiile art. 1 din
Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, se impunea ca legea criticată, în virtutea
principiului pacta sunt servanda, să stabilească acordarea unor
despăgubiri echitabile cetătenilor români prejudiciati în urma aplicării
tratatului mentionat, iar nu acordarea unor compensatii limitate. Aceste
dispozitii sunt discriminatorii în raport cu alte acte normative, prin care, în
situatii similare, legiuitorul a stabilit repararea echitabilă a unor prejudicii
suferite de alte categorii de persoane persecutate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile
tratatului mentionat nu sunt prevalente fată de legislatia internă, deoarece acesta
stabileste raporturile dintre statele semnatare, iar nu raporturile statului
român cu cetătenii săi. Statul român si-a asumat prin tratat obligatia de
despăgubire a cetătenilor săi, însă nu si cuantumul despăgubirilor. Prevederile
art. 2 alin. (2) din legea criticată nu încalcă dispozitiile art. 107 din
Constitutie, deoarece legiuitorul nu a împuternicit Guvernul să ia alte măsuri
decât unele organizatorice.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 februarie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 870/CA/2001, Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a civilă si de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. a) si ale art. 2
alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor
români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma
aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7
septembrie 1940, republicată. Exceptia a fost ridicată de Floarea Mitran într-o
cauză privind anularea hotărârii Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr.
9/1998 de pe lângă Ministerul Finantelor Publice, privind validarea hotărârii
Comisiei Municipiului Bucuresti.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 20
alin. (2) din Constitutie, deoarece dispozitiile Tratatului încheiat între
România si Bulgaria la 7 septembrie 1940 sunt prevalente fată de dreptul
intern. Dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998,
republicată, si cele ale art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998
sunt neconstitutionale, deoarece despăgubirile acordate sub forma unor
compensatii bănesti pentru terenuri si pentru recoltele de porumb, bumbac si
floarea-soarelui nu se acordă tinându-se seama de categoria reală de teren, ci
de valoarea medie a acestuia. Astfel, sunt prejudiciati “fostii proprietari ce
posedau terenuri ce se încadrau în categorii superioare de calitate”. Se
sustine că, întrucât dispozitiile tratatului nu limitează compensatiile ce se
acordă pentru suprafetele de teren, rezultă că trimiterea la prevederile Legii
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, este contrară
dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Constitutie.
Dispozitiile art. 2 alin. (2) din aceeasi lege, care
prevăd că modalitătile concrete de stabilire a cuantumului compensatiilor
pentru terenuri agricole si intravilane, constructii si recolte se reglementează
prin norme metodologice aprobate de Guvern, sunt contrare prevederilor art. 20
alin. (2) din Constitutie, în raport cu cele ale art. V, art. X pct. 2, 3 si 4
si ale art. XII din Acordul privitor la schimbul de populatie română si bulgară
(anexa C la tratat). Cuantumul despăgubirilor a fost limitat prin art. 25 din
Hotărârea Guvernului nr. 753/1998, care încalcă dispozitiile art. 107 alin. (2)
din Constitutie si ale art. V din Acordul privitor la modalitătile de evacuare
si de transferare a teritoriului (anexa B la tratat).
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de
contencios administrativ, exprimându-si opinia, consideră că textele
legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Constitutie.
Instantele competente să aplice legea sunt obligate să acorde prioritate
reglementărilor internationale referitoare la drepturile omului, la care
România este parte, fără să fie necesar să se constate, în prealabil,
neconstitutionalitatea legii interne. Textele legale criticate sunt în concordantă
si cu prevederile art. 107 din Constitutie, hotărârile Guvernului fiind emise
în executarea legilor si având drept obiect stabilirea modalitătilor concrete
de punere în aplicare a prevederilor legale. Potrivit dispozitiilor art. 24
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, si ale art. 181 din Legea
nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului,
introduse prin Legea nr. 181/2002, încheierea de sesizare a Curtii
Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale
Parlamentului si Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.
Guvernul, în punctul său de vedere, consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Dispozitiile tratatului
stabilesc în sarcina statului român obligatia de despăgubire a persoanelor
strămutate din teritoriul transferat Bulgariei, însă nu si cuantumul
despăgubirilor pe care este obligat să le acorde. Legea nr. 9/1998 are menirea
să pună în aplicare obligatia statului român asumată prin tratat, această lege
având deci caracter de complementaritate fată de tratat.
Cu privire la criticile referitoare atât la stabilirea
acordării unor compensatii limitate, cât si la modul de stabilire a acestora,
se mentionează jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a
Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că stabilirea despăgubirilor si
întinderea reparatiilor pot fi limitate avându-se în vedere starea economică a
tării si prioritătile sale.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră
că textele legale criticate sunt în concordantă cu art. 20 alin. (2) din
Constitutie, iar art. 25 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.
9/1998 sunt, de asemenea, în concordantă cu cele ale art. 107 alin. (2) din
Constitutie, “hotărârile Guvernului fiind emise în executarea legilor si având
drept obiect tocmai stabilirea modalitătilor concrete de punere în aplicare a
prevederilor legale”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
exprimate de Guvern si de Avocatul Poporului, raportul judecătorului-raportor,
sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Examinând cererea formulată în motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate, se constată că autorul acesteia a criticat dispozitiile
art. 2 alin. (1) lit. a) si ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998,
republicată, si ale art. 8 alin. (2) si art. 25 din Hotărârea Guvernului nr.
753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.
9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile
trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre
România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. În încheierea de
sesizare a Curtii Constitutionale se precizează că exceptia de
neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. a) si ale
art. 2 alin. (2) din legea mentionată si, prin urmare, Curtea constată că este
legal sesizată numai cu aceste dispozitii, care au următorul cuprins:
- Art. 2: “(1) Despăgubirile se acordă celor
îndreptătiti, sub forma unor compensatii bănesti distincte pentru terenuri,
pentru constructii si pentru recoltele de porumb, bumbac si floarea-soarelui,
după cum urmează:
a) pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la
valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită în conditiile prevăzute de
dispozitiile legale pentru valoarea de patrimoniu a terenurilor ce constituie
capital social sau, la cerere, actiuni la societătile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat în judetul de domiciliu sau învecinat, fără ca
totalul suprafetei de teren pentru care se acordă compensatii să depăsească
suprafata prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările si completările ulterioare; [...]
(2) Criteriile de evaluare, modalitătile concrete de
stabilire a cuantumului compensatiilor pentre terenuri agricole, terenuri
intravilane, constructii si recolte se vor reglementa prin normele metodologice
aprobate de Guvern, prevăzute la art. 13.
Criteriile de evaluare a constructiilor se vor stabili
în conditiile prevăzute de Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei
juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea
statului.”
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că
dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 20 alin. (2) si
ale art. 107 alin. (2) din Constitutie, care au următorul cuprins:
- Art. 20 alin. (2): “Dacă există neconcordante
între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la
care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările
internationale.”;
- Art. 107 alin. (2): “Hotărârile se emit pentru
organizarea executării legilor.”
Curtea, analizând exceptia de neconstitutionalitate,
observă că, în esentă, critica se fondează pe contrarietatea prevederilor
legale fată de dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutie, în temeiul
cărora sunt prevalente, fată de legile interne, pactele si tratatele
internationale referitoare la drepturile omului, la care România este parte. Se
mai observă însă că Tratatul dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7
septembrie 1940, nu are ca obiect de reglementare consacrarea unor drepturi
fundamentale ale omului. Acesta este un act juridic international prin care
statele semnatare au transat asupra frontierei dintre România si Bulgaria, în
sectorul cuprins între Dunăre si Marea Neagră.
Dat fiind că schimbarea frontierei s-a făcut prin
transfer de teritoriu si schimb de populatie, s-au încheiat si acorduri privitoare
la: modalitătile de evacuare si de transferare a teritoriului, la schimbul de
populatie română si bulgară si la aspecte de ordin financiar (anexele B, C si
D). Asadar, acest tratat a reglementat o suită de probleme juridice între cele
două state în conditiile istorice cunoscute. Prin urmare, dispozitiile
tratatului mentionat nu sunt prevalente fată de dispozitiile Legii nr. 9/1998.
Pe de altă parte, prin tratat statul român si-a asumat obligatia de despăgubire
a persoanelor strămutate pe teritoriul său, fără să stabilească însă nici
valoarea despăgubirilor si nici criteriile de care trebuie să se tină seama în
stabilirea acestora. Clauza cuprinsă la art. V din Acordul privitor la schimbul
de populatie română si bulgară (anexa C la tratat), invocată de autorul
exceptiei, nu priveste raporturile dintre statul român si cetătenii săi, ci
raporturile dintre cele două state cu privire la modul în care au înteles să
reglementeze problemele rezultate din transferul de teritorii si din
strămutarea locuitorilor. Din acest motiv, nici nu puteau forma obiectul
tratatului problemele privind criteriile si procedurile de despăgubire a
persoanelor strămutate, solutionarea acestora tinând de suveranitatea, deci de
vointa exclusivă a statului român. În jurisprudenta sa Curtea Constitutională
s-a mai pronuntat în materia despăgubirilor acordate prin unele legi cu
caracter reparatoriu, statuând prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, că
“Limitarea întinderii reparatiilor are în vedere [...] posibilitătile economice
si financiare existente în raport cu alte necesităti si priorităti economice si
sociale, în a căror evaluare si satisfacere legiuitorul este suveran [...].
Referitor la reparatia în ipoteza privării de proprietate, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului [...] a stabilit, pe de o parte, că dreptul la indemnizare
trebuie să aibă un cuantum rezonabil, iar pe de altă parte că metoda de
evaluare a bunului trebuie să fie, la rândul ei, în mod manifest rezonabilă”.
Nu poate fi primită nici critica privind încălcarea
dispozitiilor art. 107 alin. (2) din Constitutie, deoarece prin textele de lege
criticate nu s-a stabilit ca Guvernul să reglementeze prin hotărâre norme
metodologice de altă natură decât cele de organizare a executării legilor.
Pentru aceste considerente urmează ca exceptia de
neconstitutionalitate să fie respinsă.
Fată de toate acestea, în temeiul art. 144 lit. c) si
al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. a) si ale art. 2 alin. (2) din Legea nr.
9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile
trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre
România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată.
Exceptia a fost ridicată de Floarea Mitran în Dosarul nr. 870/CA/2001 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 19 noiembrie
2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent sef,
Claudia Miu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
|
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR Nr.
510 din 1 noiembrie 2002 |
MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI Nr. 944 din 26 noiembrie 2002 |
AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORILOR Nr. 147 din 10 decembrie 2002 |
pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui
si a altor vietuitoare acvatice
Având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei
si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea
nr. 57/2002, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului
nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si
Familiei, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii
Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,
ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
ministrul sănătătii si familiei si presedintele Autoritătii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele de comercializare a
pestelui si a altor vietuitoare acvatice, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si
Pădurilor, Ministerul Sănătătii si Familiei si Autoritatea Natională pentru
Protectia Consumatorilor, prin directiile generale pentru agricultură si
industrie alimentară judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv prin
directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si oficiile
judetene pentru protectia consumatorilor, vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 60 de zile
de la data publicării.
|
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor, Ilie Sârbu |
Ministrul sănătătii si familiei, Daniela Bartos |
Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor, Rovana Plumb, secretar de stat |
NORME
de comercializare a pestelui si a altor vietuitoare
acvatice
Art. 1. - În sensul prezentului ordin următorii
termeni se definesc după cum urmează:
a) comercializare - prima punere în vânzare în
vederea consumului uman;
b) lot - o anumită cantitate de produse
pescuite din aceeasi specie, care face obiectul aceluiasi tratament si provine
din acelasi loc de pescuit sau de pe aceeasi navă;
c) loc de pescuit - locul unde se realizează
capturile sau ferma (bazinul) de provenientă;
d) prezentare - forma sub care produsele
provenite din pescuitul de captură sau acvacultură sunt comercializate: întreg,
eviscerat, decapitat etc.;
e) parazit vizibil - un parazit sau un grup de
paraziti care pot fi distinsi clar după dimensiune, culoare si textură pe
tesutul pestelui si care pot fi observati fără aparate optice.
Art. 2. - Normele de comercializare se referă la:
a) categorii de provenientă:
- pescuit comercial în bazine piscicole naturale;
- acvacultură;
b) categorii de prospetime;
c) categorii de calibraj.
Art. 3. - Loturile de peste si alte vietuitoare
acvatice vor fi clasificate în functie de provenienta acestora conform art. 2
lit. a).
Art. 4. - Provenienta va fi înscrisă cu litere
lizibile si de nesters, cu înăltimea minimă de 2 cm, pe etichetele aplicate pe
loturi, astfel:
a) PESCUIT;
b) ACVACULTURĂ.
Art. 5. - (1) Categoriile de prospetime se determină
pentru fiecare lot în functie de gradul de prospetime si de caracteristicile
complementare.
(2) Gradul de prospetime este definit ca mijloc de
barem de cotare specifică, indicat pe tipuri de produse conform anexei nr. 1.
Art. 6. - Pe baza baremurilor prevăzute în anexa nr. 1
produsele sunt clasificate în loturi corespunzând uneia dintre următoarele
categorii de prospetime:
a) extra, A sau B pentru peste, selacieni, cefalopode
si langustine;
b) extra sau A pentru creveti;
c) E pentru langustine si raci vii.
Art. 7. - Fiecare lot trebuie să fie omogen din punct
de vedere al stării de prospetime, cu exceptia loturilor de volum mic, care pot
să nu fie omogene, acestea fiind clasificate în categoria de prospetime de
bază.
Art. 8. - Categoria de prospetime trebuie să fie
înscrisă cu caractere lizibile, cu o înăltime minimă de 5 cm, pe etichetele
aplicate pe loturi.
Art. 9. - Loturile de pesti, selacieni, cefalopode si
langustine clasificate în categoria B de prospetime vor fi excluse de la
acordarea ajutoarelor financiare de produs.
Art. 10. - Pestii, selacienii, cefalopodele si
langustinele clasificate în categoria extra de prospetime trebuie să fie
lipsiti de semne de presiune sau de jupuire, de pete sau decolorare.
Art. 11. - Pestii, selacienii, cafalopodele si
langustinele clasificati în categoria A de prospetime trebuie să fie lipsiti de
semne de presiune sau de jupuire, de pete sau decolorare, fiind admisă o proportie
minimă de 5% din greutatea unui lot, exemplare care prezintă semne de presiune
sau decojiri superficiale.
Art. 12. - Pestii, selacienii, cafalopodele si
langustinele sunt clasificati în categoria B de prospetime dacă maximum 30% din
greutatea lotului o reprezintă exemplare cu semne de presiune sau de jupuire.
Nu sunt admise pete sau decolorare.
Art. 13. - Calibrajul produselor se face în functie de
greutatea acestora, de numărul de exemplare pe unitatea de greutate sau de
lungimea totală a acestora.
Art. 14. - Speciile la care se aplică normele de
comercializare trebuie să respecte talia minimă biologică prevăzută în anexa
nr. 2.
Art. 15. - (1) Loturile sunt clasificate în categorii
de calibrare după baremul prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Fiecare lot trebuie să fie omogen din punct de
vedere al calibrajului produselor. Un lot de volum mic poate să nu fie omogen,
în acest caz lotul fiind clasificat după talia cea mai mică pe care o contine.
(3) Categoria de calibrare si modul de prezentare
trebuie să fie înscrise cu caractere lizibile si de nesters, cu o înăltime de
minimum 5 cm, pe eticheta aplicată pe lot.
Art. 16. - Produsele care provin din tări terte se
comercializează prin prezentare în ambalaje care contin indicatii clare si
vizibile, astfel:
a) tara de origine - imprimată cu caractere latine cu
o înăltime minimă de 2 cm;
b) numele stiintific si denumirea comercială în limba
română ale produsului;
c) modul de prezentare;
d) provenienta produsului - pescuit sau acvacultură;
e) categoria de prospetime si categoria de calibraj;
f) greutatea netă a produselor continute în ambalaje;
g) data clasificării si data expeditiei;
h) numele si adresa expeditorului.
ANEXA Nr.
11)
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
privind
legitimatiile eliberate executorilor bugetari care aduc la îndeplinire măsurile
asigurătorii
si
efectuează procedura de executare silită a creantelor bugetului de stat
În temeiul dispozitiilor art. 14 alin. (1) din
Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 50 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creantelor bugetare,
ministrul finantelor publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Pentru
aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii si efectuarea procedurii de
executare silită a creantelor bugetului de stat, potrivit Ordonantei Guvernului
nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare si a normelor metodologice
date în aplicarea prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1.785/2002, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 43 din 27 ianuarie 2003, se vor elibera legitimatii executorilor
bugetari, conform modelului prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 2. - Executori bugetari sunt persoanele
angajate în cadrul compartimentelor de specialitate de la nivelul directiilor
generale ale finantelor publice judetene, al Directiei generale a finantelor
publice a municipiului
Bucuresti, al Directiei generale de administrare a
marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, al
administratiilor finantelor publice, precum si în cadrul Directiei Generale a
Vămilor si directiilor interjudetene vamale, desemnate de conducătorul
organului de executare să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să
efectueze procedura de executare silită a creantelor bugetului de stat.
Art. 3. - (1) Legitimatiile prevăzute la art. 1 si 6,
denumite în continuare legitimatii de executor bugetar, atestă o
împuternicire specială a executorului bugetar în fata debitorului sau a
tertilor, ce implică exercitiul autoritătii de stat, acordată acestuia pe
timpul exercitării atributiilor ce îi revin, potrivit prevederilor privind
colectarea creantelor bugetare.
(2) Legitimatia de executor bugetar este valabilă
numai însotită de delegatia semnată de conducătorul unitătii al cărei angajat
este titularul acesteia.
Art. 4. - Legitimatiile de executor bugetar dau
dreptul executorului bugetar să intre în orice incintă sau încăpere a
debitorului, să cerceteze toate locurile în care acesta îsi păstrează bunurile
sau valorile, să solicite si să cerceteze orice document sau element material
care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a
debitorului, să primească concursul organelor de politie, jandarmerie si al
altor agenti ai fortei publice, precum si să obtină relatiile solicitate de la
persoane fizice sau juridice ori de la alte organe competente, prevăzute de
lege.
Art. 5. - (1) Legitimatiile de executor bugetar au
regim special, se tipăresc de Compania Natională “Imprimeria Natională” - S.A.
si se distribuie de către Ministerul Finantelor Publice directiilor generale
ale finantelor publice judetene, Directiei generale a finantelor publice a
municipiului Bucuresti, Directiei generale de administrare a marilor
contribuabili din municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, precum si Directiei
Generale a Vămilor, care le vor elibera nominal.
(2) Numerotarea legitimatiilor de executor bugetar se
face de către fiecare dintre directiile prevăzute la alin. (1), de la nr. 1 si
în continuare.
(3) Eliberarea legitimatiilor de executor bugetar se
va face, la propunerea organelor de executare în cadrul cărora sunt angajate
persoane care au calitatea de executor bugetar, pe baza unei evidente sub formă
de tabele în care se vor mentiona, pentru fiecare legitimatie, numărul
legitimatiei, numele, prenumele, codul numeric personal si functia titularului
legitimatiei, unitatea, data eliberării si semnătura de primire.
(4) Legitimatiile de executor bugetar sunt valabile 5
ani de la data eliberării.
(5) Pierderea sau furtul legitimatiei de executor
bugetar se publică în presă si se anuntă directiei emitente în termen de 15
zile, în vederea consemnării în evidenta prevăzută la alin. (3) si eliberării
unei noi legitimatii.
(6) La data încetării calitătii de executor bugetar a
titularului legitimatiei, acesta o va depune la organul care a eliberat-o, în
vederea anulării, care va fi consemnată în evidenta prevăzută la alin. (3).
Art. 6. - De la data intrării în vigoare a prezentului
ordin si până la tipărirea legitimatiei de executor bugetar, pentru aducerea la
îndeplinire a măsurilor asigurătorii si efectuarea procedurii de executare
silită a creantelor bugetului de stat, executorii bugetari vor utiliza
legitimatii de executor bugetar emise de directiile generale ale finantelor
publice judetene, Directia generală a finantelor publice a municipiului
Bucuresti, Directia generală de administrare a marilor contribuabili din
municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, precum si de Directia Generală a
Vămilor, care vor cuprinde elementele prevăzute în modelele prezentate în anexa
nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
11 februarie 2003.
Nr. 189.
ANEXA Nr. 1)
ANEXA Nr.
2)
