MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 68       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Duminică, 2 februarie 2003

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

36. - Ordonantă privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscală

 

41. - Ordonantă privind dobândirea si schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

 

42. - Ordonantă privind organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscală

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. II.4 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

Art. I. - Alineatul (3) al articolului 15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 19 octombrie 2000, aprobată prin Legea nr. 720/2001, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Verificarea agentilor economici beneficiari ai facilitătilor prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă, care au depus pe propria răspundere, în termen, la organele fiscale teritoriale la care sunt înregistrati ca plătitori de taxe si impozite, situatia privind majorările de întârziere si/sau dobânzile calculate si neplătite, se va realiza cu ocazia controlului fiscal prevăzut de Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările si completările ulterioare.”

Art. II. - Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial plătesc impozit pe profitul corespunzător veniturilor economice care exced limita prevăzută la alin. (4). Profitul impozabil se impozitează cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1).”

2. Articolul 2 se completează cu un nou alineat, alineatul (7), care va avea următorul cuprins:

“(7) Sumele înregistrate în conturi de rezerve, reprezentând facilităti fiscale, potrivit legii, nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile acestui alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit si se vor calcula majorări/dobânzi de întârziere si penalităti de întârziere de la data aplicării facilitătii respective, potrivit legii.”

3. Litera a) a alineatului (3) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vărsat sau din patrimoniu, după caz potrivit legilor de organizare si funcţionare.”

4. Alineatul (5) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

“(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entităti, cu exceptia băncilor, sucursalelor acestora si cooperativelor de credit, române sau străine, a societătilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societătilor de credit ipotecar, dobânzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, respectiv 2,25% trimestrial, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2003. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se va actualiza prin hotărâre a Guvernului.”

5. Alineatul (7) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

“(7) Prevederile alin. (1) si (3) nu se aplică băncilor persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îsi desfăsoară activitatea în România, societătilor comerciale pentru operatiunile de leasing, societătilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.”

6. Alineatul (2) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îsi încetează existenta prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societătii absorbite, după caz.”

7. După alineatul (2) al articolului 16 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) În cazul persoanelor juridice străine care realizează veniturile prevăzute la alin. (1) si (2) obligatia completării si depunerii declaratiei de impunere, în numele si în contul persoanei juridice străine, precum si a calculării, retinerii si plătii impozitului revine persoanei juridice rezidente ale cărei valori se tranzactionează sau societătii de intermediere/societătii de servicii de investitii financiare, o dată cu primul termen stabilit la art. 20.”

8. Alineatul (2) al articolului 33 va avea următorul cuprins:

“(2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societătile comerciale în care consiliile locale si/sau consiliile judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.”

Art. III. - Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) al articolului 2 se introduc alineatele (41) si (42) cu următorul cuprins:

“(41) În caz de inactivitate temporară, precum si în cazul obligatiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, plătitorii de impozite si taxe pot beneficia de regimul derogatoriu de depunere a declaratiilor de impozite si taxe.

(42) Regimul derogatoriu, precum si conditiile în care plătitorii de impozite si taxe pot beneficia de regimul derogatoriu se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”

2. După alineatul (1) al articolului 4 se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:

“(11) Declaratia de impozite si taxe se poate depune de către plătitor si prin mijloace electronice, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”

3. Articolul 5 se abrogă.

4. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, care va avea următorul cuprins:

“Art. 101. - Procedura stabilirii din oficiu a impozitelor si taxelor se reglementează conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”

5. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. - Nedepunerea la termen a declaratiei de impozite si taxe se penalizează după cum urmează:

a) cu 10% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu, după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv fată de termenul legal stabilit;

b) cu 30% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu, după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de până la 60 de zile inclusiv fată de termenul legal stabilit;

c) cu 50% din impozitul sau din taxa datorată ori stabilită din oficiu, după caz, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de peste 60 de zile fată de termenul legal stabilit;

d) cu 500.000 lei, în cazul nedepunerii la termen a declaratiei de impozite si taxe de către plătitorii care au obligatii declarative, dar care, pentru perioada de raportare, nu au obligatii de plată la bugetul de stat.”

6. După articolul 13 se introduc două noi articole, articolele 131 si 132, care vor avea următorul cuprins:

“Art. 131. - (1) Nedepunerea la termen a declaratiilor prevăzute de legislatia privind impozitul pe venit se penalizează după cum urmează:

a) cu 100.000 lei pentru contribuabilii persoane fizice, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de până la 30 de zile inclusiv fată de termenul legal stabilit;

b) cu 500.000 lei pentru contribuabilii persoane fizice, dacă declaratia este depusă cu o întârziere de peste 30 de zile fată de termenul legal stabilit;

c) cu 1.500.000 lei pentru asociatiile fără personalitate juridică.

(2) Penalitătile aplicate potrivit alin. (1) lit. a) si b) se majorează cu 10% din diferenta de impozit anual rămas de achitat, stabilită prin decizia de impunere.

Art. 132. - (1) Penalitătile aplicate potrivit prevederilor art. 13 si 131 pentru nedepunerea la termen a declaratiei de impozite si taxe nu pot să depăsească suma de 10 milioane lei în cazul persoanelor fizice, respectiv 50 milioane lei în cazul persoanelor juridice.

(2) Penalitătile calculate la suma impozitelor si taxelor stabilite din oficiu sunt datorate astfel cum au fost stabilite, indiferent de modalitatea de regularizare ulterioară a impozitelor sau taxelor.”

7. După alineatul (1) al articolului 17 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Procedura de constatare a faptelor prevăzute la art. 13 si 131 se stabileste prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.”

8. După articolul 19 se introduce articolul 191 cu următorul cuprins:

“Art. 191. - Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei ordonante se constituie la nivelul Ministerului Finantelor Publice, potrivit legii, Comisia centrală pentru administrare fiscală, condusă de secretarul de stat coordonator al activitătii de administrare. Componenta comisiei centrale se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice. Deciziile Comisiei centrale pentru administrare fiscală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Art. IV. - Ordonanta Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite si taxe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 1 octombrie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 1 se modifică si va avea următorul cuprins:

“(5) Persoanele fizice străine si persoanele fizice române fără domiciliu în România, care realizează venituri din România, sunt obligate să completeze si să depună declaratie de înregistrare fiscală pentru persoane străine si persoane fizice române fără domiciliu în România, în vederea atribuirii numărului de identificare fiscală si a eliberării certificatului de înregistrare fiscală.”

2. Alineatul (6) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(6) În cazul în care plătitorii de impozite si taxe persoane fizice au calitatea de angajator, acestea sunt obligate să depună declaratie de înregistrare fiscală, în conditiile art. 3.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Declaratiile de înregistrare fiscală se depun la organul fiscal competent, care va fi stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice.

(2) Declaratiile de înregistrare fiscală se depun în termen de 15 zile de la eliberarea autorizatiei de functionare sau a actului legal de înfiintare, după caz.

(3) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (4) si (5) depun declaratia de înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data obtinerii primului venit.

(4) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (5), care au calitatea de salariat, depun declaratia de înregistrare fiscală în termen de 5 zile de la data începerii activitătii.

(5) Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (6) depun declaratia de înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data dobândirii calitătii de angajator.

(6) Plătitorii de impozite si taxe pot să-si desemneze un împuternicit pentru completarea si depunerea declaratiei de înregistrare fiscală, pe baza unei procuri sau a unui contract în formă scrisă, autentificate.

(7) În cazul în care plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la art. 1 alin. (5) nu se află pe teritoriul României, declaratia de înregistrare fiscală poate fi completată si depusă la organul fiscal competent de către plătitorul de venit fără ca acesta să prezinte o împuternicire specială.”

4. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Modificările intervenite în datele declarate de către plătitorii de impozite si taxe care au obligatia înregistrării fiscale prin depunerea declaratiei de înregistrare fiscală se comunică organelor fiscale de către acestia prin completarea si depunerea unei declaratii de mentiuni, conform procedurii stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Declaratiile de mentiuni se depun în termen de 15 zile de la data producerii modificărilor.”

5. După alineatul (6) al articolului 9 se introduce alineatul (7) cu următorul cuprins:

“(7) Sucursalele sau alte subunităti fără personalitate juridică ale plătitorilor de impozite si taxe din România nu pot fi înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.”

6. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. - Autorizarea, dată în baza Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, va fi comunicată lunar de către organele administratiei publice locale organului fiscal competent, pentru evidenta fiscală.”

7. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - Prevederile art. 17 si 18 referitoare la contraventii se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.”

8. După articolul 22 se introduce articolul 221 cu următorul cuprins:

“Art. 221. - (1) Ministerul Finantelor Publice organizează evidenta plătitorilor de impozite si taxe, care contine:

a) date de identificare;

b) categoriile de obligatii de plată către bugetul de stat datorate potrivit legii, denumite în continuare vector fiscal;

c) alte informatii necesare administrării impozitelor si taxelor.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se completează pe baza informatiilor comunicate de contribuabili în declaratiile de înregistrare si în declaratiile de mentiuni.”

Art. V. - Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 1 iunie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

1.      Litera c) a alineatului (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“c) locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitătii sau, în lipsa acestuia, domiciliul beneficiarului. În această categorie se încadrează:

1. închirierea de bunuri mobile corporale;

2. operatiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

3. cesiunile si/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licente, de mărci de fabrică si de comert si alte drepturi similare;

4. serviciile de publicitate;

5. serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili si alte servicii similare;

6. prelucrarea de date, furnizarea de informatii;

7. operatiunile bancare, financiare, de asigurare si/sau de reasigurare;

8. punerea la dispozitie de personal;

9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, înscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natură prin fir, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la retelele de informatii mondiale;

10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune;

11. serviciile furnizate pe cale electronică. Sunt considerate servicii furnizate pe cale electronică: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distantă a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice si mentinerea la zi a acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie a bazei de date, furnizarea de muzică, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc sau de bani, si emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si alte servicii similare. Atunci când furnizorul de servicii si clientul său comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine că serviciul furnizat este un serviciu electronic;

12. prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la pct. 1-11.”

2. Litera a) a alineatului (2) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“a) activitătile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse în Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare în programele nucleu si în planurile sectoriale, prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică. Sunt, de asemenea, scutite activitătile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate în parteneriat international, regional si bilateral;”

3. După litera n) a alineatului (2) al articolului 9 se introduce litera o) cu următorul cuprins:

“o) arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri imobile, cu următoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. închirierea amplasamentelor pentru stationarea vehiculelor;

3. închirierea utilajelor si a masinilor fixate în bunurile imobile;

4. închirierea seifurilor.”

4. Alineatul (6) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“(6) Persoanele impozabile pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată în cazul:

a) operatiunilor de arendare, concesionare si închiriere de bunuri imobile, prevăzute la alin. (2) lit. o), în conditiile stabilite prin normele de aplicare a legii;

b) operatiunilor prevăzute la alin. (3).”

5. După litera g) a articolului 10 se introduce litera h) cu următorul cuprins:

“h) importul bunurilor efectuate în România de către fortele statelor membre NATO pentru uzul acestor forte sau al personalului civil însotitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare.”

6. Litera g) a alineatului (1) al articolului 11 va avea următorul cuprins:

“g) prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si aeronavelor care efectuează transporturi internationale de persoane si de mărfuri, precum si pentru încărcătura lor;”

7. După litera r) a articolului 11 se introduce litera s) cu următorul cuprins:

“s) livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate pentru fortele statelor membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însotitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare. În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara tării si pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.”

8. Alineatul (2) al articolului 17 va avea următorul cuprins:

“(2) Amânarea exigibilitătii taxei pe valoarea adăugată prevăzută la alin. (1) se realizează astfel:

a) beneficiarii prevăzuti la alin. (1) au obligatia să achite în numele furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la bugetul statului, la termenele prevăzute la alin. (1), sau să compenseze această taxă cu taxa de rambursat rezultată din decontul lunii precedente depus la organele fiscale. Taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensată devine deductibilă si se înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată din luna respectivă. Cu suma achitată sau compensată se va diminua corespunzător datoria fată de furnizor. În situatia în care beneficiarii nu achită sau nu compensează taxa pe valoarea adăugată la termenele prevăzute la alin. (1), vor fi obligati să plătească dobânzi si penalităti de întârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fată de bugetul de stat;

b) furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor prevăzute la alin. (1), pentru care nu mai au obligatia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită sau compensează taxa pe valoarea adăugată respectivă, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îsi vor reduce corespunzător suma taxei colectate si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienti. Furnizorii nu vor fi obligati la plata de dobânzi si penalităti de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată a cărei exigibilitate a fost amânată potrivit prevederilor alin. (1).”

9. Litera b) a alineatului (2) al articolului 22 se abrogă.

10. Litera c) a alineatului (2) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“c) la data plătii efective sau, după caz, la data compensării cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat din decontul lunii precedente, pentru operatiunile prevăzute la art. 17.”

11. Litera d) a alineatului (5) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“d) taxa pe valoarea adăugată evidentiată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată, pentru operatiunile prevăzute la art. 29 lit. D.d)-f);”

12. Litera e) a alineatului (5) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“e) taxa pe valoarea adăugată achitată de beneficiar în numele furnizorului sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru operatiunile prevăzute la art. 17.”

13. Litera d) a alineatului (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“d) pentru deducerea prevăzută la art. 22 alin. (5) lit. d), cu factura externă sau documentul care atestă plata prestatorului extern, în cazul plătilor fără factură, si nota contabilă în care se consemnează taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor respective, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă deductibilă;”

14. Litera e) a alineatului (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“e) pentru deducerea prevăzută la art. 22 alin. (5) lit. e), cu facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, emise pe numele său de către persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, si documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată sau, în cazul compensării, decontul privind taxa pe valoarea adăugată aferent lunii precedente, din care rezultă taxa de rambursat, si nota contabilă prin care s-a efectuat compensarea.”

15. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. - (1) Persoanele impozabile pot solicita ori rambursarea cu control anticipat, ori rambursarea cu control ulterior a diferentei de taxă rămase după compensarea efectuată conform art. 26 alin. (1).

(2) Rambursarea cu control anticipat se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza verificărilor efectuate de organele de control fiscal.

(3) Rambursarea cu control ulterior se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare, pentru persoanele impozabile care se încadrează în conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, cu verificarea ulterioară efectuată de organele de control fiscal în termen de maximum 1 an de la data rambursării efective. Dacă se dovedeste că suma rambursată este gresită, organele fiscale pot solicita restituirea sumei respective în conformitate cu prevederile pentru taxa pe valoarea adăugată neplătită.

(4) Rambursarea taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată lunar.”

16. Punctul 4 al literei D.c) a articolului 29 va avea următorul cuprins:

4. masinile industriale, utilajele, instalatiile si echipamentele care se importă în vederea efectuării si derulării investitiilor prin care se realizează o unitate productivă nouă, se dezvoltă capacitătile existente sau se retehnologizează fabrici, sectii, ateliere, precum si masinile agricole si mijloacele de transport destinate realizării de activităti productive, pe termen de 120 de zile de la data efectuării importului. De asemenea, se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pe termen de 60 de zile, pentru materiile prime care nu se produc în tară sau sunt deficitare, importate în vederea realizării obiectului de activitate.

Atestarea dreptului de a beneficia de suspendarea plătii taxei pe valoarea adăugată în vamă pentru importurile prevăzute la pct. 1, 2, 3 si 4 se face în conditii stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.”

17. Literele D.d)-D.f) ale articolului 29 vor avea următorul cuprins:

“d) taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor de leasing contractate cu locatori/finantatori din străinătate se achită de către persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, indiferent de statutul lor juridic, pe data de 25 a lunii următoare celei în care este prevăzută prin contract data de plată a ratelor si/sau pe data de 25 a lunii următoare celei în care au avut loc plăti de avansuri. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor evidentia taxa aferentă acestor operatiuni, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă deductibilă, în decontul privind taxa pe valoarea adăugată întocmit pentru luna în care este prevăzută prin contract data pentru plata ratelor si/sau luna în care au loc plăti de avansuri. Dacă la expirarea contractului de leasing bunurile care au făcut obiectul acestuia trec în proprietatea beneficiarului, taxa pe valoarea adăugată datorată pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective se achită la organele vamale;

e) taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de beneficiari din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit art. 7 lit. c), exclusiv operatiunile de leasing contractate cu locatori/finantatori din străinătate, care sunt reglementate la lit. d), se achită de către persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, indiferent de statutul lor juridic, pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura externă sau pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată o plată fără factură către prestatorul extern. În cazul persoanelor înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, taxa aferentă acestor operatiuni se consemnează în decontul privind taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă deductibilă, în luna în care a fost primită factura externă sau a fost efectuată o plată fără factură către prestatorul extern;

f) prevederile lit. e) se aplică si serviciilor contractate de beneficiari din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi în România, potrivit art. 7 lit. a), b) si d), în situatia în care prestatorul extern nu si-a desemnat un reprezentant fiscal în România;”

18. Litera D.h) a articolului 29 va avea următorul cuprins:

“h) în cazul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă din decontul privind taxa pe valoarea adăugată din luna precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul să compenseze această sumă cu suma datorată potrivit prevederilor lit. c).”

19. Punctul 12 din anexă se abrogă.

Art. VI. - Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Punctul 7 subpunctul (12) din anexa nr. 2 va avea următorul cuprins:

“(12) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunătătiri funciare, canale navigabile;”

2. Punctul 2 al literei B a anexei nr. 5 se modifică si va avea următorul cuprins:

“2. terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, inclusiv cele ocupate de iazuri, bălti, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitătile de apărare împotriva inundatiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea surselor de apă, cele folosite ca zone de protectie definite de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare, precum si terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, în măsura în care nu afectează folosirea suprafetei solului. Încadrarea terenurilor în aceste categorii se face de către consiliile locale, prin hotărâre;”

3. Litera B a anexei nr. 5 se completează cu un nou punct, punctul 5, care va avea următorul cuprins:

.5. terenurile aferente complexurilor hidrotehnice sau de navigatie.”

Art. VII. - Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - (1) Orice modificare adusă datelor initiale avute în vedere la eliberarea autorizatiilor, conform art. 33, va fi adusă la cunostintă organului emitent al acestora de către agentii economici în cauză, în termen de 15 zile de la data înregistrării modificării.

(2) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a actiunilor, a părtilor sociale sau a activelor fixe ale societătii comerciale autorizate, cu autorizatie expirată, anulată ori suspendată conform prevederilor prezentei legi va fi adusă la cunostintă organului emitent al autorizatiilor cu cel putin 60 de zile înainte de realizarea acestei operatiuni, în vederea efectuării controlului financiar-fiscal.

(3) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice altă formă a actiunilor, a părtilor sociale sau a activelor fixe ale societătii comerciale autorizate, cu autorizatie expirată, anulată ori suspendată se va putea face numai după ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligatiile fiscale sau după ce persoana care urmează să preia societatea comercială a confirmat posibilitatea plătii tuturor debitelor către bugetul de stat prin depunerea unei scrisori de garantie bancară.”

2. Litera s) a alineatului (1) al articolului 52 va avea următorul cuprins:

“s) practicarea de preturi de vânzare mai mici decât preturile minime stabilite pe produse, potrivit prezentei legi, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată.”

Art. VIII. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonante, îsi încetează aplicabilitatea scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la:

a) art. 19 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002;

b) art. 10 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, rănitilor, precum si luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

c) pct. 9 din anexa nr. 6 la Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001, cu exceptia prevederilor paragrafului 2.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică bunurilor prevăzute la următoarele pozitii tarifare din Tariful vamal de import al României:

a) pozitia tarifară 87.02 - autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv soferul;

b) pozitia tarifară 87.03 - autoturisme si alte autovehicule, în principal concepute pentru transportul persoanelor, altele decât cele de la pozitia tarifară 87.02, inclusiv masinile de tipul “break” si masinile de curse;

c) pozitia tarifară 87.04 - autovehicule pentru transportul mărfurilor;

d) pozitia tarifară 87.11 - motociclete, inclusiv mopede, cu sau fără atas, cu exceptia bicicletelor cu motor, bicicletelor cu motor auxiliar si ataselor.

(3) Dispozitiile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv.

Art. IX. - Alineatul (1) al articolului 62 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 62. - (1) Contribuabilii au obligatia să completeze si să depună la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.”

Art. X. - (1) Sumele reprezentând taxele de dezvoltare cuprinse în tarifele pentru energia electrică si termică prevăzute la art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 10 august 1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994, cu modificările si completările ulterioare, se virează de către agentii economici prevăzuti la art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994, cu modificările si completările ulterioare, la bugetul de stat, lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care acestea se încasează.

(2) Taxele prevăzute la alin. (1) se declară lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care acestea se încasează, pe formularul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice.

Art. XI. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Finantelor Publice virează la bugetul de stat:

a) sumele încasate din recuperarea creantelor României provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, conform Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creantelor României provenite din activitatea de comert exterior si cooperare economică internatională, derulată înainte de 31 decembrie 1989;

b) sumele rezultate din rambursarea împrumuturilor acordate din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, în baza următoarelor acte normative: Hotărârea Guvernului nr. 745/1997 privind alocarea, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a sumei de 30 miliarde lei pentru finantarea productiei de tractoare fabricate de Societatea Comercială “Tractorul - UTB” - S.A. Brasov; Hotărârea Guvernului nr. 898/1997 privind alocarea, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a sumei de 50.475 milioane lei pentru finantarea investitiei “Turnătorie de tuburi de presiune din fontă ductilă la Societatea Comercială «Sidermet» - S.A. Călan, judetul Hunedoara”, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 899/1997 privind alocarea, din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului, a sumei de 42 miliarde lei pentru finantarea investitiei “Turnătorie de tuburi la Societatea Comercială «Siderurgica» - S.A. Hunedoara”; Hotărârea Guvernului nr. 935/1997 privind alocarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului a sumei de 6 miliarde lei pentru finantarea productiei de tractoare fabricate la Societatea Comercială “Hart” - S.A. Miercurea-Ciuc; Hotărârea Guvernului nr. 880/1997 privind alocarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului a sumei de 37 miliarde lei pentru finantarea liniei tehnologice pentru elaborarea si turnarea semifabricatelor din otel pentru productia de profiluri si tevi la Societatea Comercială “C.S. Resita” - S.A., inclusiv dobânzile si majorările de întârziere aferente acestora;

c) sumele nete obtinute din reactivarea si rambursarea obligatiilor agentilor economici reprezentând credite bancare pentru investitii, preluate în contul datoriei publice în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară a obligatiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 si preluarea de către stat si băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 si 1990 de agentii economici cu capital de stat, precum si a creditelor bancare neperformante;

d) sumele încasate din rambursarea ratelor la împrumuturile acordate populatiei de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. în limita depozitului de 5 miliarde lei constituit din sumele încasate în contul special deschis la nivelul economiei din cota de 50% din vânzările de locuinte din fondul locativ de stat, în temeiul prevederilor Legii nr. 67/1992 privind constituirea unui depozit în lei la C.E.C. în vederea creditării constructiilor de locuinte si ale Legii nr. 79/1992 cu privire la constituirea si utilizarea fondului special din sumele încasate din vânzarea locuintelor construite din fondurile statului, inclusiv dobânzile aferente acestora.

(2) Virarea la bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către Ministerul Finantelor Publice în termen de 5 zile lucrătoare de la încasarea acestora.

(3) Disponibilitătile din sursele prevăzute la alin. (1), existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonante în contul curent general al trezoreriei statului, se virează la bugetul de stat.

(4) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să administreze în cadrul contului curent general al Trezoreriei statului, prin conturi distincte, următoarele:

a) fondul de risc constituit în baza prevederilor art. 26 alin. (3), art. 30 alin. (2) si art. 40 alin. (2) din Legea datoriei publice nr. 81/1999;

b) Fondul de contrapartidă constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 794/1997 privind constituirea, administrarea si utilizarea Fondului de contrapartidă;

c) fondul distinct constituit conform art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1994 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare în valoare de 175,6 milioane dolari, destinat finantării proiectului de reabilitare a sectorului petrolier, semnat la Washington la 1 iunie 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările ulterioare;

d) comisionul de risc constituit conform art. III din anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 34/1996 pentru ratificarea unor acorduri de împrumut si de garantie externe si a unor amendamente la un acord de împrumut extern, aprobată prin Legea nr. 22/1997, aferent Acordului de împrumut dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare destinat Proiectului pentru alimentarea cu apă si protectia mediului în Valea Jiului;

e) fondul de risc constituit conform art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilitătilor municipale, etapa a II-a, dintre România si Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 4 august 1997, aprobată prin Legea nr. 186/2001;

f) sumele încasate în baza art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne, aprobată prin Legea nr. 315/2001, reprezentând venituri virate de ministerele de resort si de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului din vânzarea actiunilor emise de societătile comerciale si din dividende, precum si de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare din valorificarea activelor bancare neperformante, rămase după deducerea cheltuielilor prevăzute în bugetele acestor institutii si efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

g) sumele rezultate din operatiuni de încasări si plăti în lei, aferente contractelor de export si import cu decontare prin conturile de cliring, barter si cooperare economică, reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 555/1992 privind derularea operatiunilor financiare de import-export în cadrul acordurilor guvernamentale cu decontare în conturile de cliring, barter si cooperare economică, cu modificările si completările ulterioare, si de Ordonanta Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operatiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale, aprobată prin Legea nr. 127/1994, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2003 pentru activitătile finantate integral din venituri proprii, aprobate pe lângă Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor si de Ministerul Afacerilor Externe, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.

Art. XII. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Agentii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum si institutiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităti de întârziere si penalităti si alte obligatii de plată sunt obligati să accepte încasări si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit, începând cu data de 1 ianuarie 2004.

(2) În anul 2003, începând cu 1 iulie, prevederile prezentei ordonante de urgentă se aplică experimental de către institutiile publice si agentii economici prevăzuti la alin. (1).

(3) Începând cu 1 iulie 2003 persoanele juridice care realizează acte si fapte de comert si depăsesc o anumită cifră de afaceri, stabilită prin hotărâre a Guvernului, vor accepta ca mijloc de plată si cardurile de debit si cardurile de credit.”

2. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“(5) Băncile acceptante prevăzute la alin. (1) vor întreprinde măsurile corespunzătoare pentru asigurarea infrastructurii si a dotărilor proprii în vederea ordonării plătilor pe card prin intermediul mijloacelor moderne de plată si realizarea transferului între contul de card si contul beneficiarilor sumelor plătite, până la datele prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2).”

3. Litera a) a alineatului (2) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“a) utilizarea de către unitătile prevăzute la art. 1 a unor terminale de plată care nu sunt procurate conform art. 2 alin. (1);”.

Art. XIII. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Guvernul va aproba completarea si modificarea instructiunilor privind metodologia de calcul referitoare la impozitul pe profit.

(2) Prevederile art. II se aplică în ceea ce priveste calculul profitului impozabil începând cu anul fiscal 2003.

(3) Prevederile art. IV intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Persoanele fizice pentru care prin prezenta ordonantă s-a instituit obligatia completării si depunerii declaratiei de înregistrare fiscală sunt obligate să se conformeze în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante.

(5) Calitatea de plătitori de taxă pe valoarea adăugată în cazul plătitorilor de impozite si taxe prevăzuti la art. 9 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 82/1998, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin prezenta ordonantă, înregistrati în evidenta Ministerului Finantelor Publice, încetează cu data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a prezentei ordonante. Scoaterea din evidentă ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată se face de către organele fiscale în evidenta cărora sunt înregistrati, conform procedurii aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice

(6) Datele privind vectorul fiscal al plătitorilor de impozite si taxe aflati în evidenta Ministerului Finantelor Publice la data de 31 decembrie 2002 vor fi înregistrate în această evidentă pe baza informatiilor din “Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul de stat” pe luna decembrie 2002.

(7) Datele privind vectorul fiscal al plătitorilor de impozite si taxe se notifică acestora si rămân definitive prin nedepunerea declaratiei de mentiuni potrivit alin. (8).

(8) În cazul existentei unei neconcordante între datele privind vectorul fiscal notificate si situatia reală, plătitorii de impozite si taxe vor comunica modificările organului fiscal prin depunerea unei declaratii de mentiuni în termen de 15 zile de la data primirii notificării.

(9) Modificările ulterioare în datele privind vectorul fiscal se declară potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 82/1998, republicată, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă.

(10) La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă prevederile art. 72 alin. (1) lit. a) si b) si prevederile art. 721 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(11) Prevederile art. V intră în vigoare începând cu data de 1 martie 2003. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prevederilor art. V, Guvernul va aproba completarea si modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2002, cu modificările ulterioare.

Art. XIV. - După aprobarea prin lege a prezentei ordonante se vor republica:

a) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr. 720/2001, cu modificările aduse prin prezenta ordonantă;

b) Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificările si completările aduse prin prezenta ordonantă;

c) Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

d) Ordonanta Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite si taxe, republicată, cu modificările aduse prin prezenta ordonantă;

e) Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările ulterioare;

f) Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

g) Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere si autorizare a productiei, importului si circulatiei unor produse supuse accizelor, cu modificările si completările ulterioare;

h) Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 ianuarie 2003.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

 

VENITURI SI CHELTUIELI

potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor pretioase în România, cu modificările ulterioare

 

- mii lei -

Indicatori

Program 2003

VENITURI-TOTAL

36.000.000

Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

10.000.000

Venituri din prestări de servicii

20.000.000

Alte venituri

6.000.000

CHELTUIELI-TOTAL

36.000.000

Partea I SERVICII PUBLICE GENERALE

 

AUTORITĂTI PUBLICE*)

36.000.000

CHELTUIELI CURENTE

30.000.000

CHELTUIELI DE PERSONAL

12.000.000

CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII

18.000.000

CHELTUIELI DE CAPITAL

6.000.000

 


*) Detalierea pe articole si alineate se face de ordonatorul principal de credite.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

VENITURI SI CHELTUIELI

potrivit art. II alin. (3) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 33/1996 pentru îmbunătătirea

regimului de impunere si de utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate

de către reprezentantele diplomatice ale României, aprobată si modificată prin Legea nr. 33/1997

 

- mii lei -

Indicatori

Program 2003

VENITURI - TOTAL

40.000.000

Taxe consulare pentru servicii prestate în regim de urgentă

40.000.000

CHELTUIELI - TOTAL

40.000.000

Partea I SERVICII PUBLICE GENERALE

 

AUTORITĂTI PUBLICE

40.000.000

CHELTUIELI CURENTE

40.000.000

CHELTUIELI DE PERSONAL*)

40.000.000

 


*) Detalierea pe articole si alineate se face de ordonatorul principal de credite.

 

NOTĂ:

Numărul maxim de posturi aprobat pe anul 2003 pentru Ministerul Afacerilor Externe se suplimentează cu 37 de posturi pentru serviciul exterior, în vederea asigurării cu personal a Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, precum si a Misiunii României la NATO, potrivit structurii aprobate prin hotărâre a Guvernului.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind dobândirea si schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.1 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Numele cuprinde numele de familie si prenumele.

Art. 2. - (1) Numele de familie se dobândeste prin efectul filiatiei si se schimbă de drept prin modificarea intervenită în statutul civil al persoanei fizice, în conditiile prevăzute de lege.

(2) Prenumele se stabileste la data înregistrării nasterii, pe baza declaratiei de nastere făcute de persoana care declară nasterea.

(3) Numele de familie si prenumele copilului găsit, născut din părinti necunoscuti, precum si în situatia în care copilul este abandonat de către mamă în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilită în termen de 30 de zile de la constatarea abandonului, se stabilesc prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, în a cărui rază a fost găsit copilul ori s-a constatat abandonul acestuia, în conditiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Numele se poate schimba pe cale administrativă, în conditiile prezentei ordonante.

 

CAPITOLUL II

Schimbarea numelui pe cale administrative

 

Art. 4. - (1) Cetătenii români pot obtine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în conditiile prezentei ordonante.

(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit în mod permanent, în exercitarea profesiei, numele pe care doreste să îl obtină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum si asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatentia ofiterilor de stare civilă ori ca urmare a necunoasterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mentiuni gresite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, si doreste schimbarea acestuia;

e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenientă străină si solicită să poarte un nume românesc;

f) când persoana si-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, si doreste să revină la numele dobândit la nastere;

g) când părintii si-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părintilor lor;

h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalti membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adoptiei, a mentinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiatiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;

i) când sotii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite si ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la nastere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;

j) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nasterii, însă, întrucât nu a sesizat instanta pentru încuviintarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vietii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

k) când prenumele purtat este specific sexului opus;

l) când persoanei i s-a încuviintat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă si solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;

m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.

(3) Sunt de asemenea considerate justificate si cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauză a adoptat minori si doreste ca acestia să poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a mortii unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la nastere;

c) când în urma divortului un fost sot revine la numele de familie purtat anterior si care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divort, si doreste să poarte numele dobândit la nastere;

d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a mortii unuia dintre soti celălalt sot se recăsătoreste si, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreste să poarte numele de familie dobândit la nastere;

e) când fostul sot doreste să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredintati spre crestere si educare, cu consimtământul fostului sot, dat în formă autentică;

f) când părintii au divortat, iar copiii încredintati spre crestere si educare unuia dintre părinti, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;

g) când s-a desfăcut adoptia unei persoane căsătorite care are copii minori si în urma desfacerii adoptiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adoptie;

h) când unul dintre soti, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt sot, nume pe care acesta l-a dobândit prin adoptie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adoptiei.

Art. 5. - Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetătenie domiciliate în România se solutionează în aceleasi conditii ca si cele ale cetătenilor români.

Art. 6. - (1) Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la serviciul public comunitar de evidentă a persoanelor, denumit în continuare serviciu public, aflat în subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul.

(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 4 alin. (2) si (3) si să fie însotită de următoarele acte:

a) copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;

c) consimtământul, dat în formă autentică, al celuilalt sot, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;

d) copie de pe decizia de aprobare a autoritătii tutelare, în cazurile prevăzute de art. 7;

e) orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

Art. 7. - (1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinti sau, cu încuviintarea autoritătii tutelare, de tutore. Dacă părintii nu se înteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî autoritatea tutelară.

(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinti, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdictie ori este declarat judecătoreste dispărut sau decăzut din drepturile părintesti.

(3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată si de acesta.

(4) Pentru persoana pusă sub interdictie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviintarea autoritătii tutelare.

(5) În cazul în care părintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecătoreste morti ori dispăruti sau decăzuti din drepturile părintesti si nu a fost instituită tutela, în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, precum si în cazul în care instanta judecătorească nu a hotărât încredintarea copilului unei familii sau unei persoane, în conditiile legii, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către serviciul public specializat pentru protectia copilului din subordinea consiliului judetean ori, după caz, a consiliului local, al sectorului municipiului Bucuresti.

Art. 8. - (1) Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere o dată cu schimbarea numelui de familie al părintilor sau separat, pentru motive temeinice.

(2) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Art. 9. - (1) În cazul în care sotii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar consimtământul celuilalt sot.

(2) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt sot.

Art. 10. - (1) Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija si pe cheltuiala solicitantului.

(2) Cu aprobarea conducătorilor serviciilor publice judetene, respectiv a conducătorului serviciului public al municipiului Bucuresti, cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare.

Art. 11. - (1) Orice persoană interesată poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui, cu exceptia situatiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(2) Opozitia se face în scris, motivat si se depune la serviciul public în a cărui rază de competentă teritorială îsi are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă.

Art. 12. - Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele prevăzute la art. 6, si, dacă este cazul, cu opozitiile, se trimite spre solutionare de către serviciul public local către serviciul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

Art. 13. - Serviciul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, verifică dacă sunt îndeplinite toate conditiile prevăzute de prezenta ordonantă si, după analizarea temeiniciei cererii, precum si a opozitiilor făcute, propune, motivat, presedintelui consiliului judetean, respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, emiterea dispozitiei de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 60 de zile de la primirea cererii, potrivit art. 12.

Art. 14. - (1) Dispozitia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, în copie, serviciului public la care a fost înregistrată cererea. Serviciul public va încunostinta de îndată solicitantul, iar după depunerea de către acesta a dovezii de plată a taxei extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, îi va elibera o copie de pe dispozitia de admitere a schimbării numelui. Dacă în termen de 90 de zile de la data luării la cunostintă cel în cauză nu a depus dovada de plată a taxei extrajudiciare de timbru, serviciul public va restitui organului emitent copia de pe dispozitia de admitere a schimbării numelui.

(2) Este scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru cererea prin care se solicită schimbarea numelui pentru motivele prevăzute la art. 10 alin. (2). Scutirea de plata taxei extrajudiciare de timbru se mentionează în dispozitia de schimbare a numelui.

Art. 15. - (1) Schimbarea numelui se înscrie, prin mentiune, pe marginea actului de nastere, precum si a celui de căsătorie, atunci când este cazul.

(2) În acest scop serviciul public la care s-a înregistrat cererea va trimite, din oficiu, serviciilor publice care au în evidentă actele de stare civilă câte o copie de pe dispozitia de schimbare a numelui.

Art. 16. - Dispozitia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înscrierii mentiunii corespunzătoare pe marginea actului de nastere. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispozitia de schimbare a numelui.

Art. 17. - Dovada schimbării numelui se face cu dispozitia de admitere a schimbării numelui sau cu certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispozitiei de admitere a schimbării numelui.

Art. 18. - (1) Dispozitia de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunică solicitantului de către serviciul public judetean sau, după caz, al municipiului Bucuresti, în termen de 10 zile de la emitere.

(2) Dispozitia de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi contestată în conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.

(3) Reclamatia prealabilă sesizării instantei, prevăzută de Legea nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, se adresează Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor.

Art. 19. - Persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o nouă cerere, dacă în sustinerea acesteia au intervenit motive noi. Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca urmare a admiterii unei opozitii, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită acelasi nume, numai după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opozitiei.

Art. 20. - (1) Persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin mentiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc pe titular, cât si la cele privind părintii.

(2) Cererea se depune la serviciul public care are în păstrare registrul de stare civilă si se aprobă de către primar.

(3) Pe baza acestei aprobări se înscriu mentiunile corespunzătoare pe marginea actelor de stare civilă respective

(4) Cererea se poate depune de petitionar si la primăria din localitatea de domiciliu, care o va trimite spre solutionare serviciului public competent si va comunica petitionarului modul de solutionare.

(5) Efectele aprobării date în conditiile prevăzute la alin. (1) si (2) se extind asupra copiilor minori ai persoanelor în cauză, iar când sotii au nume de familie comun, efectele se extind si asupra celuilalt sot, în ambele situatii, dacă acesta din urmă îsi dă consimtământul. Când sotii nu se înteleg în ceea ce priveste extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, decide autoritatea tutelară.

(6) Înscrierile făcute în temeiul acestui articol se comunică serviciilor publice locale în raza cărora domiciliază persoanele în cauză.

(7) Dispozitiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.

Art. 21. - În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a fost vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita pe cale judecătorească, în conditiile Legii nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, anularea dispozitiei de schimbare a numelui. Actiunea în justitie poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data admiterii cererii de schimbare a numelui si numai dacă persoana care o depune face dovada că din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut formula opozitia prevăzută la art. 11.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 22. - Până la organizarea serviciilor publice locale din subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, a serviciilor publice judetene si al municipiului Bucuresti, din subordinea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si a Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor, din subordinea Ministerului Administratiei Publice, prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidentă a persoanelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 372/2002, atributiile prevăzute de prezenta ordonantă în sarcina acestora se exercită, după caz:

a) la nivel local: de către compartimentele de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv formatiunile locale de evidentă a populatiei, respectiv componenta de evidentă a populatiei din structura Serviciului de evidentă informatizată a persoanei al municipiului Bucuresti din structura Ministerului de Interne;

b) la nivel judetean si al municipiului Bucuresti: de către serviciile de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respectiv birourile de evidentă a populatiei si regim permise de conducere si certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judetene de evidentă informatizată a persoanei, respectiv sectoarele de evidentă a populatiei si regim permise de conducere si certificate de înmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidentă informatizată a persoanei al municipiului Bucuresti din structura Ministerului de Interne;

c) la nivel national: de către Directia de evidentă a populatiei si Serviciul central de regim permise de conducere si certificate de înmatriculare din cadrul Directiei generale de evidentă informatizată a persoanei din structura Ministerului de Interne.

Art. 23. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 136 din 29 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministru de interne,

Ioan Rus

 

Bucuresti, 30 ianuarie 2003.

Nr. 41.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă stabileste cadrul juridic unitar privind înfiintarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finantarea si controlul functionării serviciilor de iluminat public în comune, orase si municipii.

(2) Serviciile de iluminat public, asa cum au fost definite prin lege, fac parte din sfera serviciilor publice de gospodărie comunală.

(3) Serviciile de iluminat public cuprind totalitatea actiunilor si activitătilor desfăsurate la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale sub autoritatea administratiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului public al localitătilor urbane si rurale.

Art. 2. - În sensul ordonantei, notiunile tehnice utilizate sunt definite în anexa ce face parte integrantă din prezenta ordonantă.

Art. 3. - (1) Serviciile de iluminat public se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită în continuare sistem de iluminat public.

(2) Sistemele de iluminat public constituie un ansamblu tehnologic si functional, alcătuit din constructii, instalatii si echipamente specifice, care cuprinde:

a) retele electrice de joasă tensiune supraterane sau subterane, destinate iluminatului public;

b) stâlpi de sustinere a retelei, respectiv a corpurilor de iluminat, destinati exclusiv iluminatului public;

c) posturi de transformare si cutii de distributie aeriene, terane sau subterane, destinate exclusiv iluminatului public;

d) echipamente de comandă, automatizare, măsurare si control;

e) corpuri de iluminat, console si accesorii.

(3) Sistemele de iluminat public apartin proprietătii publice a unitătilor administrativ-teritoriale, cu exceptiile prevăzute de lege.

(4) Sistemele de iluminat public se amplasează, de regulă, pe terenuri apartinând domeniului public si/sau privat al unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 4. - (1) Prevederile prezentei ordonante se aplică serviciilor de iluminat public organizate la nivelul tuturor localitătilor urbane sau rurale, indiferent de mărimea si gradul de dezvoltare economico-socială a acestora, care dispun de un sistem de iluminat public.

(2) Serviciile de iluminat public se gestionează si se administrează prin intermediul unor structuri specializate, denumite în continuare operatori, care vor fi licentiati si autorizati în conditiile legii.

 

CAPITOLUL II

Principii si conditii de functionare a serviciilor de iluminat public

 

Art. 5. - (1) Organizarea si desfăsurarea serviciilor de iluminat public sunt destinate satisfacerii unor cerinte/nevoi de utilitate publică ale comunitătilor locale, si anume:

a) ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a calitătii vietii;

b) cresterea gradului de securitate individuală si colectivă în cadrul comunitătilor locale;

c) asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale;

d) punerea în valoare, printr-un iluminat arhitectural si ornamental adecvat, a zestrei arhitectonice si peisagistice a localitătilor;

e) realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca bază a dezvoltării economico-sociale a comunitătilor locale;

f) functionarea si exploatarea în conditii de sigurantă, rentabilitate si eficientă economică a infrastructurii aferente serviciului.

(2) Serviciile de iluminat public se organizează si functionează cu respectarea următoarelor principii:

a) autonomia locală;

b) descentralizarea serviciilor publice;

c) transparenta, responsabilitatea si legalitatea;

d) corelarea cerintelor cu resursele;

e) dezvoltarea durabilă a localitătilor;

f) parteneriatul public-privat;

g) liberul acces la informatii si consultarea comunitătilor locale.

Art. 6. - Serviciile de iluminat public vor îndeplini concomitent următoarele conditii de functionare:

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;

b) adaptabilitate la cerintele concrete, diferentiate în timp si spatiu, ale comunitătii locale;

c) satisfacerea judicioasă, echitabilă si nepreferentială a tuturor membrilor comunitătii locale, în calitatea lor de utilizatori ai serviciului;

d) tarifarea pe bază de competitie a serviciului prestat;

e) administrarea si gestionarea serviciului în interesul comunitătilor locale;

f) respectarea reglementărilor specifice în vigoare din domeniul transportului, distributiei si utilizării energiei electrice;

g) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevăzute de normele interne si ale Uniunii Europene în acest domeniu.

Art. 7. - (1) Serviciile de iluminat public vor respecta si vor îndeplini, la nivelul comunitătilor locale, în întregul lor, indicatorii de performantă aprobati prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

(2) Indicatorii de performantă ai serviciului se aprobă în baza unui studiu de oportunitate care va tine seama cu prioritate de necesitătile comunitătilor locale, de starea tehnică si eficienta sistemelor de iluminat public existente, precum si de standardele minimale privind iluminatul public, prevăzute de normele interne si ale Uniunii Europene în acest domeniu.

(3) Înaintea supunerii lor spre aprobare, propunerile de indicatori de performantă ai serviciilor de iluminat public, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi dezbătute public în cadrul comunitătilor locale.

(4) Operatorii care au primit delegarea serviciului au dreptul de servitute legală pentru toate instalatiile si echipamentele cu care se prestează serviciile de iluminat public.

 

CAPITOLUL III

Organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public

SECTIUNEA 1

Gestiunea serviciilor de iluminat public

 

Art. 8. - (1) Înfiintarea, organizarea, coordonarea si controlul functionării serviciilor de iluminat public la nivelul unitătilor administrativ-teritoriale, precum si înfiintarea, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de iluminat public constituie dreptul exclusiv al autoritătilor administratiei publice locale.

(2) Gestiunea si administrarea serviciilor de iluminat public, precum si functionarea, exploatarea si întretinerea sistemelor de iluminat public aferente intră în atributiile si responsabilitatea exclusivă a autoritătilor administratiei publice locale.

Art. 9. - (1) Gestiunea serviciilor de iluminat public se organizează la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor după criteriul raportului cost/calitate optim pentru serviciul prestat comunitătii si va tine seama de mărimea, gradul de dezvoltare si de particularitătile economico-sociale ale localitătilor, de starea dotărilor si echipamentelor tehnice existente, precum si de posibilitătile locale de finantare a exploatării, întretinerii si dezvoltării acestora.

(2) Înfiintarea, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de iluminat public se fac în baza unor studii de fezabilitate întocmite din initiativa autoritătilor administratiei publice locale, care vor analiza necesitatea si oportunitatea înfiintării/dezvoltării acestora, vor evalua indicatorii tehnico-economici, vor identifica sursele de finantare a investitiilor si vor indica solutia optimă din punct de vedere tehnico-economic.

Art. 10. - (1) Gestionarea serviciilor de iluminat public se realizează prin următoarele modalităti:

a) gestiune directă;

b) gestiune delegată.

(2) Alegerea formei de gestiune a serviciilor de iluminat public se face prin hotărâri ale consiliilor locale comunale, orăsenesti, municipale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz,

care vor fi licentiate si autorizate de Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, denumită în continuare ANRSC.

(3) Indiferent de forma de gestiune adoptată, activitătile specifice serviciului de iluminat public se organizează si se desfăsoară în conformitate cu prevederile art. 6, pe baza unui caiet de sarcini si a unui regulament al serviciului, prin care se stabilesc nivelurile de iluminat, indicatorii de performantă ai serviciului, conditiile tehnice, raporturile operator-utilizator, precum si modul de tarifare, facturare si încasare a contravalorii serviciului prestat.

(4) Caietul de sarcini si regulamentul serviciului se elaborează si se aprobă de consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în conformitate cu caietul de sarcini-cadru si cu regulamentul-cadru al serviciului de iluminat public, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(5) Indiferent de forma de gestiune a serviciilor de iluminat public adoptată, autoritătile administratiei publice locale vor urmări obtinerea unui serviciu de iluminat public corespunzător interesului general al comunitătilor locale pe care le reprezintă, în conformitate cu legislatia internă si cu reglementările Comunitătii Europene.

Art. 11. - (1) În cazul gestiunii directe autoritătile administratiei publice locale îsi asumă nemijlocit toate sarcinile si responsabilitătile privind organizarea, coordonarea, administrarea, finantarea, gestionarea si controlul functionării serviciilor de iluminat public.

(2) Gestiunea directă se realizează prin servicii publice cu personalitate juridică si buget propriu, organizate în subordinea consiliilor locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(3) Desfăsurarea activitătilor specifice serviciilor de iluminat public, organizate si exploatate în sistemul gestiunii directe, se face pe baza unui regulament de organizare si functionare întocmit si aprobat de către consiliile locale sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în conformitate cu regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 12. - (1) În cazul gestiunii delegate autoritătile administratiei publice locale apelează pentru realizarea serviciului la unul sau mai multi operatori cărora le transferă, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în totalitate sau numai în parte, sarcinile si responsabilitătile proprii cu privire la gestiunea si administrarea propriu-zisă a serviciului, precum si la exploatarea, functionarea si modernizarea sistemului de iluminat public.

(2) Pe durata derulării contractului de delegare a gestiunii, bunurile mobile sau imobile apartinând domeniului public sau privat al unitătilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru realizarea serviciului, se încredintează operatorului căruia i s-a atribuit contractul de delegare a gestiunii.

(3) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori prestatori de servicii de iluminat public care pot fi societăti comerciale cu capital public, privat sau mixt.

(4) Atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face cu respectarea principiilor liberei concurente, transparentei, tratamentului egal si al confidentialitătii si cu respectarea contractului-cadru si a regulamentului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(5) Delegarea gestiunii serviciilor de iluminat public se realizează prin licitatie publică; dacă procedura licitatiei publice nu a condus la desemnarea unui câstigător si la atribuirea contractului de delegare a gestiunii, este aplicabilă procedura negocierii directe.

(6) Prevederile alin. (5) nu se aplică în cazul serviciilor de iluminat public care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, se derulează în baza unor contracte de delegare a gestiunii sau de concesionare a serviciului de iluminat public legal încheiate; exceptia prevăzută la acest alineat operează până la expirarea sau rezilierea contractului, fără posibilitatea de prelungire a acestuia, dacă părtile au convenit în acest mod.

(7) Participarea la procedura de delegare a gestiunii se face în baza autorizatiei eliberate de ANRSC.

(8) Operatorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonante au încheiate contracte de concesiune vor depune documentatia pentru licentiere/autorizare, urmând a se încheia act aditional la contractul de concesiune; acest act aditional va cuprinde obligatiile ce revin operatorilor în conformitate cu prevederile prezentei ordonante.

(9) Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii, total sau partial, numai activitătile de operare propriu-zisă - gestiune, administrare, exploatare, întretinere -, precum si activitătile de pregătire, finantare si realizare a investitiilor din infrastructura aferentă serviciului de iluminat public.

Art. 13. - (1) În functie de regimul juridic ce urmează a fi adoptat pentru contractul de delegare a gestiunii, formele de delegare a gestiunii pot fi:

a) contract de management;

b) contract de concesiune;

c) contract de închiriere;

d) contract de locatie de gestiune;

e) contract de parteneriat public-privat.

(2) Contractul de delegare a gestiunii va fi însotit obligatoriu de următoarele anexe:

a) caietul de sarcini;

b) regulamentul de serviciu;

c) inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publică sau privată, aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor necesare realizării serviciului delegat.

 

SECTIUNEA a 2-a

Finantarea serviciilor de iluminat public

 

Art. 14. - (1) Finantarea cheltuielilor curente de functionare si de exploatare a serviciilor de iluminat public de asigură din veniturile proprii ale operatorilor sau din bugetele locale ale unitătilor administrativ-teritoriale, după caz, în functie de modul de gestiune adoptat. (2) În cazul gestiunii delegate, veniturile proprii ale operatorilor se asigură prin încasarea de la autoritătile administratiei publice locale, în calitate de reprezentante ale comunitătilor locale beneficiare ale serviciului de iluminat public, a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, cu respectarea următoarelor:

a) organizarea si desfăsurarea pe principii si criterii comerciale si concurentiale a serviciului prestat;

b) protejarea autonomiei financiare a operatorilor;

c) reflectarea costului efectiv al prestării serviciului în structura si nivelul tarifelor;

d) ajustarea periodică a tarifelor si reflectarea corespunzătoare în nivelul acestora a influentelor generate de majorarea în amonte a unor preturi si tarife;

e) recuperarea integrală a cheltuielilor prin tarife;

f) acoperirea prin tarife cel putin a sumelor investite si a cheltuielilor curente de functionare si întretinere a serviciului.

(3) Autoritătile administratiei publice locale pot finanta serviciile de iluminat public din bugetele locale numai în baza hotărârilor consiliilor locale comunale, orăsenesti, municipale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Art. 15. - (1) Finantarea si realizarea investitiilor aferente serviciilor de iluminat public se fac cu respectarea legislatiei în vigoare privind initierea, fundamentarea, promovarea si aprobarea investitiilor publice, a legislatiei privind achizitiile publice de lucrări, bunuri si servicii si cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la calitatea si disciplina în constructii, urbanism si amenajarea teritoriului.

(2) În vederea asigurării continuitătii serviciilor de iluminat public autoritătile administratiei publice locale au responsabilitatea planificării si urmăririi lucrărilor de investitii necesare functionării sistemelor în conditii de sigurantă si la parametrii ceruti prin prescriptiile tehnice; în acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuală a investitiilor, plecându-se de la un plan director si tinându-se seama de ciclurile procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale.

(3) Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea sarcinile concrete ce revin, pe de o parte, autoritătilor administratiei publice locale si, pe de altă parte, operatorului în ceea ce priveste finantarea si realizarea investitiilor.

(4) Finantarea lucrărilor de investitii se asigură din următoarele surse:

a) fonduri proprii ale operatorului si alocatii de la bugetul local, în conformitate cu obligatiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;

b) credite bancare garantate de către autoritătile administratiei publice locale sau de către stat;

c) sprijin nerambursabil obtinut prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

d) venituri cu destinatie specială constituite pe baza unor taxe locale instituite în urma consultării publice, în conditiile legii;

e) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de parteneriat public-privat de tipul construieste-operează-transferă si variante ale acestuia;

f) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinantarea unor proiecte realizate cu sprijin financiar extern sau a unor programe de urgentă ori cu caracter social;

g) alte surse.

(5) Investitiile străine în sistemele de iluminat public vor beneficia de toate facilitătile legale în vigoare în momentul încheierii tranzactiei; facilitătile obtinute vor fi mentionate în contractul de delegare a gestiunii si vor fi valabile în perioada stabilită la încheierea acestuia.

(6) Investitiile pentru reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii specifice sistemelor de iluminat public care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor rămân în proprietatea acestora pe toată durata contractului de delegare a gestiunii, dacă la încheierea acestuia nu s-a convenit altfel, si vor fi amortizate de către operator; în contractul de delegare a gestiunii se va preciza modul de repartitie a bunurilor realizate la încetarea, din orice cauză, a contractului.

SECTIUNEA a 3-a

Operatorii serviciilor de iluminat public

 

Art. 16. - (1) Operatorul prestator de servicii de iluminat public poate fi compartimentul de specialitate organizat în cadrul aparatului propriu al consiliului local, serviciul public cu personalitate juridică si buget propriu organizat în subordinea consiliilor locale, având ca sarcină coordonarea activitătii de iluminat public desfăsurate de o societate comercială cu capital public, privat sau mixt, autorizat conform prevederilor prezentei ordonante să gestioneze, să administreze si să exploateze în vederea asigurării iluminatului public al localitătilor urbane si/sau rurale unul sau mai multe sisteme de iluminat public. Serviciul de iluminat public poate fi prestat si de către un serviciu public cu personalitate juridică si buget propriu organizat în subordinea consiliilor locale.

(2) Operatorii serviciilor de iluminat public trebuie să posede capacitatea tehnică si organizatorică, dotarea si experienta managerială necesare prestării serviciului de iluminat public încredintat.

(3) Actiunea de licentiere/autorizare a operatorilor serviciilor de iluminat public se face de către ANRSC si are termen de finalizare de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

(4) Operatorii serviciilor de iluminat public beneficiază de acelasi regim juridic, indiferent de forma de proprietate, de modul de organizare sau de forma de gestiune adoptată.

Art. 17. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public cu capital public, apartinând unitătilor administrativ-teritoriale sau statului, pot fi privatizati în conditiile legii.

(2) Hotărârea de privatizare a operatorilor apartine consiliilor locale comunale, orăsenesti, municipale sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, în functie de apartenenta capitalului social si de subordonarea operatorului ce urmează a fi privatizat.

(3) Privatizarea operatorilor se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare; procedura de privatizare va include în mod obligatoriu si procedura de delegare a gestiunii, prin care ofertantul desemnat câstigător al procedurii de privatizare obtine si contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public.

Art. 18. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public îsi pot desfăsura activitatea si în alte localităti, pe baze contractuale, în virtutea principiului liberei concurente pe piata serviciilor publice de gospodărie comunală.

(2) Operatorul care prestează mai multe tipuri de servicii în una sau mai multe localităti va tine evidente distincte si va avea contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu si localitate de operare.

(3) Operatorii care participă la licitatiile organizate pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public trebuie să facă dovada experientei si capacitătii tehnice si operationale în gestionarea unor sisteme similare, a bonitătii si capacitătii financiare de a răspunde la cerintele specifice prevăzute în caietele de sarcini si să prezinte garantii de participare în conformitate cu documentele licitatiei aprobate de consiliile locale responsabile.

(4) Relatiile dintre operatorii serviciului de iluminat public si autoritătile administratiei publice locale în calitate de utilizatori, precum si relatiile cu alti agenti economici, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora, sunt relatii comerciale, se vor desfăsura numai pe baze contractuale si vor fi guvernate de principiul liberei concurente.

 

CAPITOLUL IV

Drepturi si obligatii

SECTIUNEA 1

Drepturile si obligatiile autoritătilor administratiei publice centrale si locale

 

Art. 19. - (1) Activitătile de reglementare, licentiere si/sau autorizare a operatorilor, îndrumare metodologică, monitorizare si control al modului de respectare si aplicare a legislatiei specifice domeniului se încredintează ANRSC, care, în colaborare cu Comitetul National Român pentru Iluminat (CNRI), va dezvolta un sistem informational ce va permite compararea continuă a fiecărui indicator de performantă în acest domeniu.

(2) În realizarea sistemului informational si implementarea activitătilor de monitorizare vor fi implicate si organizatiile profesionale si patronale de interes public; autoritătile administratiei publice locale au acces la orice informatie detinută de ANRSC cu privire la serviciile de iluminat public.

(3) ANRSC are în principal sarcina de a monitoriza si de a controla activitatea operatorilor cu privire la: respectarea regulamentului-cadru al serviciului de iluminat public, a regulamentului-cadru de organizare si functionare, a regulamentului-cadru de delegare a gestiunii, la respectarea indicatorilor de performantă ai serviciului, la respectarea legii concurentei si la exploatarea eficientă a patrimoniului public si/sau privat al unitătilor administrativ-teritoriale afectat serviciilor.

Art. 20. - (1) Aprobarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor de iluminat public si a programelor de dezvoltare a infrastructurii aferente, a regulamentelor si normelor locale de organizare si functionare a serviciilor, a criteriilor si procedurilor de monitorizare si control al gestiunii serviciilor de iluminat public constituie atributia exclusivă a consiliilor locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, pe baza strategiei generale a Guvernului privind serviciile de iluminat public.

(2) Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competentelor si atributiilor ce le revin potrivit legii, autoritătile administratiei publice locale păstrează dreptul de a urmări, de a controla si de a supraveghea:

a) modul de fundamentare a tarifelor si respectarea metodologiei de stabilire si ajustare a acestora;

b) modul de respectare si de îndeplinire a obligatiilor contractuale asumate de operatori;

c) calitatea si eficienta serviciilor prestate corespunzător nivelului indicatorilor de performantă ai serviciului aprobati;

d) modul de administrare, exploatare, conservare si mentinere în functiune, dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor de iluminat public.

(3) Consiliile locale comunale, orăsenesti, municipale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, stabilesc strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciilor de iluminat public, tinând seama de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unitătilor administrativ-teritoriale, precum si de angajamentele luate de România în domeniile prevăzute în programul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

(4) Strategiile autoritătilor administratiei publice locale vor urmări cu prioritate realizarea următoarelor obiective:

a) orientarea serviciilor publice către utilizatori;

b) asigurarea calitătii si performantelor sistemelor de iluminat public la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

c) respectarea prevederilor normelor pentru serviciile de iluminat public stabilite de Comisia Internatională de Iluminat, la care România este afiliată, respectiv de CNRI;

d) orientarea serviciilor de iluminat public în mod nediscriminatoriu către toti beneficiarii comunitătii locale, potrivit necesitătilor stabilite în mod democratic;

e) reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante si, după caz, a unor echipamente specializate;

f) promovarea investitiilor în scopul modernizării sistemelor de iluminat public existente si al extinderii retelelor de iluminat public în functiune;

g) asigurarea la nivelul localitătilor a unui iluminat stradal si pietonal adecvat necesitătilor de confort si securitate individuală si colectivă, prevăzute de normele în vigoare;

h) asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental si ornamental festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importantă publică si/sau culturală, si marcarea prin sisteme de iluminat arhitectural si/sau ornamental festiv a evenimentelor nationale si a sărbătorilor legale si/sau religioase;

i) finantarea serviciilor de iluminat public în mod avantajos pentru utilizatori si atractiv pentru investitori;

j) promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri minime;

k) promovarea mecanismelor specifice economiei de piată, prin crearea unui mediu concurential de atragere a capitalului privat;

l) instituirea evaluării comparative a indicatorilor de performantă ai activitătii operatorilor si participarea cetătenilor si asociatiilor reprezentative la acest proces;

m) promovarea formelor de gestiune delegată;

n) crearea organismelor de monitorizare a calitătii serviciilor prestate si instituirea de mecanisme de corectie adecvate;

o) promovarea metodelor moderne de management;

p) promovarea profesionalismului, a eticii profesionale si a formării profesionale continue a personalului ce lucrează în domeniu.

Art. 21. - În exercitarea atributiilor ce le revin în domeniul administrării si coordonării serviciilor de iluminat public autoritătile administratiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispozitii, după caz, privitoare la:

a) aprobarea programelor de reabilitare, extindere si modernizare a dotărilor existente, precum si a programelor de înfiintare a unor noi sisteme de iluminat public, în conditiile legii;

b) coordonarea proiectării si executiei lucrărilor tehnico-edilitare în scopul realizării acestora într-o conceptie unitară si corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localitătilor si de amenajare a teritoriului, de urbanism si mediu;

c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea si modernizarea dotărilor publice aferente serviciilor de iluminat public;

d) delegarea gestiunii serviciilor de iluminat public, precum si încredintarea spre administrare si exploatare a bunurilor apartinând patrimoniului public sau privat al localitătilor, afectate serviciului;

e) contractarea sau garantarea în conditiile legii a împrumuturilor pentru finantarea programelor de investitii din infrastructura localitătilor, aferentă serviciilor de iluminat public si modernizări;

f) elaborarea si aprobarea normelor locale si a regulamentelor de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public pe baza normelor-cadru aprobate prin hotărâre a Guvernului;

g) aprobarea taxelor locale si a tarifelor pentru serviciile de iluminat public, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cu exceptia tarifelor pentru energia electrică stabilite de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Art. 22. - (1) Consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor aproba încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public, care au continutul minimal prevăzut în contractul-cadru de delegare a serviciilor de iluminat public.

(2) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public va cuprinde în mod obligatoriu clauzele referitoare la cantitatea si calitatea serviciilor de iluminat public prestate pentru utilizatori, indicatorii minimali de performantă stabiliti prin regulamentul serviciilor de iluminat public si modul de măsurare a acestora, tariful practicat si formulele de actualizare a acestuia, modul de încasare a facturilor, răspunderea contractuală, forta majoră, durata contractului, clauze speciale privind mentinerea echilibrului contractual dat de rezultatele licitatiei si de prevenirea coruptiei, clauze de reziliere a contractului si de administrare a patrimoniului public afectat serviciilor de iluminat public, clauze privind forta de muncă, precum si alte clauze convenite, după caz.

Art. 23. - Autoritătile administratiei publice locale au, în raport cu operatorii, următoarele drepturi:

a) să verifice si să aprobe ajustările tarifelor propuse de operatorul serviciului, cu respectarea prevederilor contractuale;

b) să monitorizeze si să controleze periodic activitătile desfăsurate de operatorii serviciilor de iluminat public;

c) să sanctioneze operatorul în cazul în care acesta nu respectă indicatorii de performantă si parametrii de eficientă la care s-a angajat prin contractul de delegare a gestiunii, cu exceptia situatiilor care nu se datorează operatorului de servicii;

d) să solicite ANRSC, în cazuri deosebite, retragerea licentelor si/sau autorizatiilor operatorului care nu-si respectă obligatiile contractuale.

Art. 24. - În raport cu comunitătile locale pe care le reprezintă, autoritătile administratiei publice locale au următoarele responsabilităti:

a) să aducă la cunostintă publică, în conditiile legii, hotărârile si dispozitiile având ca obiect serviciul de iluminat public;

b) să elaboreze si să aprobe indicatorii de performantă ai serviciului de iluminat public numai după dezbaterea publică în prealabil a acestora;

c) să consulte locuitorii cu privire la stabilirea strategiei de dezvoltare a serviciilor de iluminat public si a infrastructurii aferente;

d) să informeze periodic locuitorii cu privire la starea serviciilor de iluminat public, la măsurile adoptate sau preconizate pentru asigurarea acestora, inclusiv cu privire la necesitatea instituirii unor taxe locale pentru finantarea serviciului;

e) să rezolve sesizările cu privire la deficientele apărute în prestarea serviciului de iluminat public.

Art. 25. - Autoritătile administratiei publice locale au fată de operatorii serviciilor publice de iluminat public următoarele obligatii:

a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor;

b) să asigure si să respecte independenta managerială a operatorului fată de orice ingerinte ale autoritătilor si institutiilor publice;

c) să asigure mentinerea echilibrului contractual stabilit prin contractul de delegare a gestiunii;

d) să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent;

e) să asigure publicitatea si accesul liber la informatiile publice, cu precădere la acele informatii care asigură pregătirea ofertelor si participarea la licitatii;

f) să stabilească conditiile de asociere sau de formare de societăti mixte, numai pe bază de licitatie organizată în conformitate cu procedurile legale de delegare a gestiunii serviciilor publice de iluminat public;

g) să respecte si să îndeplinească fată de operatorii serviciilor de iluminat public obligatiile proprii prevăzute în contractele de delegare a gestiunii acestor servicii;

h) să achite contravaloarea prestatiilor efectuate de operator, conform clauzelor contractuale;

i) să păstreze confidentialitatea informatiilor, altele decât cele publice, cu privire la activitatea operatorilor de servicii de iluminat public.

Art. 26. - Împotriva hotărârilor sau dispozitiilor autoritătilor publice locale, date în aplicarea prezentei ordonante, persoanele fizice sau juridice interesate se pot adresa instantei, în conditiile legii.

 

SECTIUNEA a 2-a

Drepturile si obligatiile operatorilor

 

Art. 27. - (1) Drepturile si obligatiile operatorilor prestatori ai serviciilor de iluminat public se prevăd în contractele de delegare a gestiunii sau în regulamentele de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public.

(2) Operatorii care prestează servicii de iluminat public în conditiile gestiunii delegate au dreptul să sisteze serviciile de iluminat public si să îi debranseze de la reteaua electrică de joasă tensiune pe acei utilizatori care nu si-au achitat contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv majorările si/sau penalitătile pentru întârziere, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturilor; măsura debransării de la reteaua de joasă tensiune se poate lua numai în urma unei notificări prealabile adresate utilizatorului restant si se poate pune în aplicare după 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.

(3) Reluarea prestării serviciului de iluminat public se va face în termen de maximum o zi lucrătoare de la efectuarea plătii; cheltuielile aferente suspendării si, respectiv, reluării prestării serviciului vor fi suportate de utilizator.

Art. 28. - (1) Operatorii serviciilor de iluminat public au fată de utilizatori următoarele obligatii:

a) să gestioneze serviciile de iluminat public pe criterii de competitivitate si eficientă economică;

b) să promoveze dezvoltarea, modernizarea si exploatarea eficientă a infrastructurii aferente serviciilor de iluminat public;

c) să respecte angajamentele luate prin contractele de prestare a serviciilor de iluminat public;

d) să presteze serviciul de iluminat public pentru toti utilizatorii cu care a încheiat contracte de prestare si utilizare a serviciului;

e) să servească toate obiectivele utilizatorului pentru care au fost autorizati, în conditiile prevederilor regulamentului de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public;

f) să asigure respectarea angajamentelor luate cu privire la indicatorii de performantă stabiliti de autoritătile administratiei publice locale în caietele de sarcini si în contractele de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public;

g) să furnizeze autoritătilor administratiei publice locale, ANRSC si CNRI informatiile solicitate si să asigure accesul la toate informatiile necesare verificării si evaluării functionării si dezvoltării serviciilor de iluminat public, în conformitate cu clauzele contractului de delegare si cu prevederile legale în vigoare;

h) să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurentiale date de normele legale în vigoare pentru achizitiile de lucrări, bunuri si servicii.

(2) Operatorii serviciilor de iluminat public răspund de îndeplinirea cu bună-credintă a obligatiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Penalitătile pentru nerespectarea de către operatori a indicatorilor de performantă angajati prin contract se prevăd în mod obligatoriu în contractele de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public sau, în cazul gestiunii directe, în regulamentele de organizare si functionare a serviciului.

(4) Operatorii serviciilor de iluminat public au obligatia să asigure finantarea pregătirii profesionale a propriilor salariati.

 

SECTIUNEA a 3-a

Drepturile si obligatiile utilizatorilor si beneficiarilor

 

Art. 29. - (1) Utilizator al serviciilor de iluminat public poate fi orice localitate si/sau comunitate locală, considerată în întregul său, care beneficiază de serviciile operatorului.

(2) Drepturile si obligatiile utilizatorilor serviciilor de iluminat public se prevăd în contractele de delegare a gestiunii sau în regulamentele de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public.

(3) Raporturile contractuale ale operatorilor cu semnatarii contractului sunt mediate de către consiliile locale comunale, orăsenesti, municipale sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, care, potrivit legii, sunt reprezentantii legali ai comunitătilor locale.

Art. 30. - (1) Dreptul de acces si utilizare a serviciilor de iluminat public este garantat tuturor membrilor comunitătii locale, persoane fizice si juridice, în mod nediscriminatoriu.

(2) Regulamentele serviciilor de iluminat public organizate la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor trebuie să contină prevederi referitoare la:

a) accesul la informatiile publice privind serviciile de iluminat public;

b) dreptul oricărui locuitor si persoană juridică din aria de prestare a serviciului de a avea acces la serviciul de iluminat public în conditiile respectării regulamentelor specifice;

c) obligatia consiliilor locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, ori a autoritătii de reglementare de a aduce la cunostintă publică deciziile cu privire la serviciile de iluminat public.

Art. 31. - (1) Beneficiarii persoane fizice si/sau juridice au obligatia de a respecta clauzele contractului de prestare a serviciilor de iluminat public, inclusiv prevederile regulamentului serviciilor de iluminat public, si de a-si achita obligatiile de plată în conformitate cu prevederile acestora, stabilite sub formă de taxe locale.

(2) Utilizatorii serviciilor de iluminat public sunt obligati să achite către operatori contravaloarea facturilor reprezentând plata serviciilor primite, în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii.

(3) Întârzierea în achitarea sumelor datorate, după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligatiilor fată de bugetul de stat; valoarea maximă a acestora nu va depăsi cuantumul debitului si se constituie venit al operatorului.

(4) Nerespectarea de către autoritătile administratiei publice locale, în calitate de reprezentati ai utilizatorilor si de semnatari ai contractelor de delegare a gestiunii, a prevederilor reglementărilorcadru privind organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public, respectiv a responsabilitătilor ce le revin cu privire la asigurarea serviciilor de iluminat public, conduce la penalizarea acestora în conformitate cu prevederile legale.

 

CAPITOLUL V

Tarife

 

Art. 32. - (1) Tarifele se aprobă de către consiliile locale comunale, orăsenesti, municipale sau de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, atât în cazul gestiunii directe, cât si delegate, încredintate în urma licitatiilor publice organizate în acest scop.

(2) Cuantumul si regimul taxelor locale pentru asigurarea finantării serviciului de iluminat public se stabilesc anual prin hotărâri ale consiliilor locale sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Structura si nivelul tarifelor si taxelor vor fi stabilite astfel încât:

a) să acopere costul efectiv al prestării serviciului;

b) să acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de întretinere si exploatare;

c) să descurajeze consumul excesiv si risipa;

d) să încurajeze exploatarea eficientă a serviciului si protectia mediului;

e) să încurajeze investitiile de capital;

f) să respecte autonomia financiară a operatorului.

Art. 33. - (1) Aplicarea de către operatori a tarifelor aprobate conform art. 32 alin. (1) este obligatorie.

(2) Tarifele aprobate trebuie să respecte următoarele cerinte

a) asigurarea prestării serviciilor de iluminat public la nivelurile de calitate si indicatorii de performantă stabiliti de consiliile locale prin caietele de sarcini, regulamentele serviciilor si prin contractele de delegare a gestiunii, după caz;

b) realizarea unui raport calitate/cost cât mai bun pentru serviciile de iluminat public prestate pe perioada angajată si asigurarea unui echilibru între riscurile si beneficiile asumate de părtile contractante;

c) asigurarea exploatării si întretinerii eficiente a bunurilor apartinând domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritori- ale, afectate serviciilor de iluminat public.

 

CAPITOLUL VI

Răspunderi si sanctiuni

 

Art. 34. - (1) Încălcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

(2) Autoritătile administratiei publice locale au dreptul să sanctioneze operatorul prestator al serviciilor de iluminat public în cazul în care acesta nu prestează serviciile la nivelul indicatorilor de calitate si de eficientă stabiliti în contractul de delegare, prin:

a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse utilizatorilor sau suficient de mari pentru a determina operatorul să remedieze deficientele constatate; penalizările vor fi definite în contractul de delegare a gestiunii sau în regulamentele serviciilor;

b) solicitarea adresată autoritătii de reglementare de anulare a licentelor de operare si/sau a autorizatiilor de functionare;

c) revocarea hotărârii prin care s-a aprobat delegarea de gestiune si rezilierea contractului de delegare a gestiunii dacă, timp de 12 luni de la încheierea acestuia, se constată încălcarea repetată a obligatiilor contractuale.

Art. 35. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează cu amendă următoarele fapte:

a) prestarea serviciului de iluminat public fără detinerea licentei de operare, a autorizatiei de functionare sau fără contract de delegare a gestiunii, cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;

b) încredintarea unui contract de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public fără respectarea procedurilor legale sau unui operator nelicentiat/neautorizat, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de către împuterniciti ai ministrului administratiei publice, ai presedintelui ANRSC, de către primarii comunelor, oraselor si municipiilor, de către primarul general al capitalei si persoanele împuternicite de acestia.

Art. 36. - Contraventiilor prevăzute la art. 35 li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 28.

Art. 37. - Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor stabili faptele care constituie contraventii în domeniul serviciilor de iluminat public, altele decât cele prevăzute la alin. (1), potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 38. - Regulamentul-cadru al serviciilor de iluminat public, regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciilor de iluminat public, precum si contractul-cadru si regulamentul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

Art. 39. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, studiul de oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum si documentatia de delegare a gestiunii.

(2) În cazul în care părtile convin ca studiul de oportunitate să fie întocmit de o firmă de consultantă independentă, costul acestuia va fi suportat de investitorul interesat.

(3) Procedurile de delegare a gestiunii vor fi demarate în termen de 30 de zile de la aprobarea caietului de sarcini si a instructiunilor către ofertanti privind organizarea si desfăsurarea delegării de gestiune.

Art. 40. - (1) Contractele de concesiune a serviciilor de iluminat public, valabil încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, îsi produc efectele potrivit prevederilor contractuale.

(2) În cazul reorganizării ori lichidării judiciare a operatorilor cu capital privat sau mixt, care au încheiat contracte de delegare a gestiunii în conditiile prezentei ordonante, consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor organiza noi licitatii în scopul desemnării unui nou operator.

Art. 41. - (1) Echipamentele de comandă, automatizare, măsurare si control destinate iluminatului public, precum si retelele electrice de folosintă comună, pentru iluminatul public si pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor privati, vor fi separate fizic fată de reteaua furnizorului într-un interval de 3 ani; în această perioadă mentinerea în functiune a zonelor comune va fi asigurată de furnizorul de energie electrică fără perceperea unor taxe suplimentare.

(2) În acelasi interval de timp, iluminatul public se va separa fată de instalatiile de distributie si furnizare a energiei electrice administrate de entitătile teritoriale ale Societătii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. Bucuresti, astfel:

a) delimitarea instalatiilor de iluminat public se face la clemele la care sunt racordate coloanele de alimentare a corpurilor de iluminat public;

b) delimitarea instalatiilor de iluminat public reabilitate de către autoritătile administratiei publice locale se face la papucii cablurilor care pleacă din tablourile de alimentare a retelelor de iluminat public.

Art. 42. - Prezenta ordonantă intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 43. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă orice dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

p. Ministrul industriei si resurselor,

Iulian Iancu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 ianuarie 2003.

Nr. 42.

 

ANEXĂ

 

DEFINITIILE

notiunilor tehnice

 

În sensul prezentei ordonante, notiunile tehnice utilizate se definesc după cum urmează:

1. serviciile de iluminat public sunt activitătile de utilitate publică si de interes economic si social general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea iluminatului rutier, arhitectural, pietonal, ornamental (parcuri, piete, zone de agrement etc.) si ornamental festiv, prestate în perimetrul unei unităti administrativ-teritoriale;

2. sistemul de iluminat public este ansamblul alcătuit din aparate/corpuri de iluminat, echipate cu sursă de lumină corespunzătoare, amplasate într-o dispunere logică în scopul realizării unui mediu luminos confortabil si/sau

functional si/sau estetic, capabil să asigure desfăsurarea în conditii optime a unei activităti/a unui spectacol/a unui sport/a circulatiei/a unui efect luminos estetic-arhitectural si altele;

3. dispozitivul (corpul) de iluminat este aparatul de iluminat care serveste la distributia, filtrarea sau transmisia luminii produse de la una sau mai multe lămpi către exterior;

4. sursa de lumină este suprafata sau obiectul care emite lumina produsă prin conversie de energie;

5. reteaua electrică de joasă tensiune destinată iluminatului public reprezintă ansamblul format din corpuri de iluminat, conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundatii si instalatiile de legare la pământ;

6. sistemul de iluminat al căilor de circulatie contine ansamblul corpurilor de iluminat, retelele electrice si accesoriile necesare obtinerii parametrilor luminotehnici impusi de normele în vigoare pe suprafata utilă a căilor de circulatie;

7. sistemul de iluminat arhitectural este sistemul de iluminat cu rolul de a realiza punerea în evidentă a unor monumente de artă sau istorice ori a unor obiective de importantă publică si/sau culturală pentru comunitatea locală

(primărie, scoli, spitale, biserici etc.);

8. sistemul de iluminat pietonal are ca scop realizarea unui nivel de iluminat corespunzător, prevăzut de normele în vigoare, al căilor de acces destinate pietonilor;

9. sistemul de iluminat ornamental are rolul de a asigura un nivel de iluminare si un confort vizual ridicate, impuse de normele în vigoare pentru zonele destinate parcurilor, spatii de agrement, piete, târguri etc.;

10. sistemul de iluminat ornamental festiv este sistemul de iluminat ornamental utilizat cu precădere în perioada sărbătorilor legale, la comemorări si alte evenimente festive, având ca rol punerea în valoare a unor aspecte semnificative proprii acestora.