MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 71         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 4 februarie 2003

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

402/2002. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate care reglementează producerea si comertul cu carne proaspătă de pasăre

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate care reglementează producerea si comertul cu carne proaspătă de pasăre

 

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 158.648 din 16 august 2002, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

 

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate care reglementează producerea si comertul cu carne proaspătă de pasăre, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Natională Sanitară Veterinară, institutele centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice altă dispozitie contrară.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 5 septembrie 2002.

Nr. 402.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANI TARĂ VETERINARĂ

privind problemele de sănătate care reglementează producerea si comertul cu carne proaspătă de pasăre

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Art. 1. - (1) Prezenta normă sanitară veterinară stabileste conditiile de sănătate pentru producerea si comercializarea cărnii proaspete de pasăre.

(2) Prezenta normă sanitară veterinară nu se aplică pentru transarea si depozitarea cărnii proaspete de pasăre în magazine care vând cu amănuntul sau în incinte adiacente punctelor de vânzare, unde transarea si depozitarea sunt efectuate numai în scopul vânzării directe către consumator. Aceste operatii fac obiectul controalelor de sănătate publică prevăzute de legislatia natională care reglementează vânzarea cu amănuntul.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare se întelege prin:

a) carne de pasăre - toate părtile proprii consumului uman obtinute de la păsările domestice din speciile: galinacee, curci, bibilici, rate si gâste;

b) carne proaspătă de pasăre - carnea de pasăre care nu a fost supusă altui tratament decât cel prin frig pentru a-i asigura conservabilitatea; în această categorie se include si carnea care este ambalată în vid sau în atmosferă controlată;

c) carcasă - corpul întreg al unei păsări, obtinut după sângerare, deplumare si eviscerare; sunt facultative îndepărtarea inimii, ficatului, pulmonilor, pipotei, gusei si rinichilor, sectionarea membrelor la nivel tarsian si îndepărtarea capului, esofagului sau traheii;

d) părti de carcasă - părti ale carcasei definite la lit. c);

e) organ - carnea proaspătă de pasăre, alta decât cea care apartine carcasei asa cum a fost definită la lit. c), chiar dacă acesta rămâne în aderentă naturală la carcasă, precum si capul si membrele atunci când acestea sunt prezentate separat de carcasă;

f) viscere - organele localizate în cavitatea toraco-abdominală si, după caz, traheea, esofagul si gusa;

g) medic veterinar oficial - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinară competentă, în conditiile legii, să îndeplinească unele atributii publice;

h) personal auxiliar - personalul desemnat oficial de autoritatea veterinară competentă în conformitate cu art. 8 alin. (2) pentru a asista medicul veterinar oficial în îndeplinirea anumitor atributiuni;

i) inspectia de sănătate înainte de tăiere - inspectia păsărilor vii, efectuată în concordantă cu cap. VI din anexa nr. 1;

j) inspectia de sănătate după tăiere - inspectia păsărilor abatorizate, după tăiere în abator, efectuată în concordantă cu cap. VIII din anexa nr. 1;

k) mijloc de transport - părtile rezervate încărcăturii din vehicule auto, feroviare, aeriene si cala navelor sau containerele destinate transportului terestru, naval, aerian;

l) unitate - abator, sală de transare, depozit frigorific, centru de reambalare sau o unitate care reuneste mai multe asemenea unităti functionale autorizate sanitar veterinar.

(2) Suplimentar, în sensul prezentei norme sanitare veterinare, se întelege prin:

a) lot - cantitatea de carne proaspătă de pasăre la care se face referire în acelasi document comercial însotitor sau certificat;

b) preambalare - protectia cărnii de pasăre prin utilizarea unui prim ambalaj sau a unui container initial în contact direct cu aceasta, cât si ambalajul initial sau containerul ca atare;

c) ambalare - introducerea cărnii de pasăre preambalate într-un al doilea ambalaj, cât si ambalajul însusi;

d) centru de reambalare - sectie sau depozit în care se procedează la reambalarea si/sau reambalarea cărnii de pasăre preambalate destinate comercializării;

e) comercializare - depozitarea sau expunerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, vânzarea, livrarea sau orice altă modalitate de a pune la dispozitie un produs, cu exceptia vânzării cu amănuntul care se supune conditiilor stabilite de legislatia natională în vigoare;

f) autoritatea veterinară competentă - autoritatea veterinară competentă centrală, autoritatea veterinară judeteană si a municipiului Bucuresti, precum si autoritatea veterinară locală reprezentată prin circumscriptia sanitară veterinară pentru controlul alimentelor si circumscriptia sanitară veterinară zonală, cu atributii în domeniul supravegherii si controlului sanitar veterinar.

 

CAPITOLUL II

Conditii care se aplică la producerea cărnii de pasăre

 

Art. 3. - (1) Carnea de pasăre proaspătă trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

A. Carcasele si organele de pasăre trebuie:

a) să provină de la păsări supuse inspectiei de sănătate înainte de tăiere, în conformitate cu cap. VI din anexa nr. 1, în urma căreia au fost găsite apte pentru tăiere si comercializare;

b) să fie obtinute într-un abator autorizat în conformitate cu art. 6 alin. (2), în care se efectuează autocontroale în conformitate cu art. 6 alin. (3), si controale realizate de autoritatea veterinară competentă în concordantă cu art. 8;

c) să fie tăiate si manipulate în conditii corespunzătoare de igienă în concordantă cu cap. VII din anexa nr. 1;

d) să fie inspectate după tăiere în conformitate cu cap. VIII din anexa nr. 1 si să fie găsite apte pentru consumul uman în concordantă cu cap. IX din anexa nr. 1;

e) să poarte marca de sănătate conform cerintelor cap. XII al anexei nr. 1. Marcarea nu este necesară pentru carcasele care vor fi transate în aceeasi unitate;

f) după inspectia de sănătate după tăiere să fie manipulate în conformitate cu pct. 46 al cap. VII din anexa nr. 1 si depozitate în conditii de igienă corespunzătoare în conformitate cu prevederile cap. XIII din anexa nr. 1;

g) să fie ambalate corespunzător, în conformitate cu cap. XIV din anexa nr. 1. Atunci când este folosit un ambalaj protector, trebuie să satisfacă cerintele aceluiasi capitol. În cazul în care este necesar se poate decide completarea prevederilor cap. XIV din anexa nr. 1, în conformitate cu procedura natională, pentru a tine cont, în special, de diferitele forme de prezentare folosite în comert, cu conditia ca aceste forme să fie conforme cu regulile de igienă;

h) să fie transportate corespunzător, în conformitate cu cap. XV din anexa nr. 1;

i) să fie însotite pe parcursul transportului de:

1. fie de un document comercial care trebuie să poarte între altele indicatiile prevăzute la pct. 66 al cap. XII din anexa nr. 1, numerele de cod prin care autoritatea veterinară competentă poate să identifice unitatea de productie, precum si medicul veterinar oficial responsabil pentru inspectia de sănătate efectuată în ziua în care carnea a fost produsă, acest document trebuind să fie păstrat de către destinatar cel putin un an, astfel încât să poată fi prezentat la cererea autoritătii veterinare competente;

2. fie de un certificat de sănătate prezentat în anexa nr. 6, în cazul cărnii de pasăre la care se referă art. 2, provenită dintr-un abator situat într-o regiune sau zonă supusă restrictionării din motive de sănătate a animalelor, sau în cazul cărnii proaspete de pasăre ce urmează a fi expediată către un stat membru al Uniunii Europene după tranzitarea unei tări terte într-un mijloc de transport sigilat;

3. pentru carnea destinată Finlandei si Suediei, să poarte una dintre mentiunile prevăzute la anexa nr. 6. Prevederile lit. i) pct. 1, 2 si 3 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. Până la acea dată se aplică prevederile legislatiei nationale privind certificarea.

4. Prevederile pentru aplicarea exigentelor de la lit. i) si mai ales cele referitoare la atribuirea numerelor de cod si elaborarea uneia sau mai multor liste care să permită identificarea autoritătii veterinare competente se stabilesc conform dispozitiilor art. 21.

B. 1. Părtile de carcasă sau carnea dezosată trebuie:

a) să fi fost transate si/sau dezosate în unităti de transare autorizate si supravegheate în concordantă cu art. 6;

b) să fi fost transate si obtinute în conformitate cu cerintele cap. VII din anexa nr. 1 si să provină de la:

1. păsări tăiate în România si care se conformează cerintelor stabilite la lit. A;

2. carcase de păsări importate din tări terte în conformitate cu cap. III si care au fost supuse controalelor prevăzute de Norma sanitară veterinară referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare de frontieră, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002;

c) să fie supuse controalelor prevăzute de art. 8;

d) să corespundă cerintelor de la pct. 1 si de la lit. A. c) si h);

e) să fie ambalate, preambalate sau etichetate în conformitate cu lit. A. e) si g), la fata locului sau în centrele de reambalare autorizate special de către autoritatea veterinară competentă în acest scop;

f) să fie depozitate în conditii de igienă corespunzătoare si în conformitate cu cap. XIII din anexa nr. 1.

2. Atunci când unitătile de transare folosesc carne proaspătă, alta decât carnea de pasăre, această carne trebuie să corespundă cerintelor Normei sanitare veterinare care reglementează conditiile de sănătate pentru producerea si comercializarea cărnii proaspete, ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate publică si sănătate a animalelor care afectează producerea si comercializarea cărnii de iepure si a cărnii de vânat de crescătorie si ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate publică si sănătate a animalelor referitoare la uciderea vânatului sălbatic si punerea pe piată a cărnii de vânat sălbatic.

C. Carnea proaspătă care a fost depozitată, în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară, într-un depozit frigorific autorizat de către autoritatea veterinară competentă si care după aceea nu a fost supusă nici unei manipulări, cu exceptia manipulării în vederea depozitării, trebuie să îndeplinească cerintele lit. A. c), e), g) si h) si B ale prezentului articol sau să fie carne proaspătă de pasăre importată din tări terte în conformitate cu cap. III si să fie controlată în concordantă cu prevederile Normei sanitare veterinare referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare de frontieră, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002.

(2) 1. Autoritatea veterinară centrală poate acorda derogări de la cerintele lit. A atunci când fermierii cu o productie anuală de sub 10.000 de păsări din speciile la care se face referire la art. 2 alin. (1) lit. a) furnizează carne proaspătă de pasăre provenită din exploatatia lor în cantităti mici:

a) fie direct către consumatorul final sau la pietele săptămânale cele mai apropiate de exploatatia lor;

b) fie punctelor de vânzare cu amănuntul, în vederea vânzării directe consumatorului final, cu conditia ca acestea să functioneze în aceeasi localitate cu a producătorului sau într-o localitate învecinată.

2. Autoritatea veterinară centrală stabileste conditiile în care derogările aplicabile activitătilor de la lit. B se pot extinde si pentru activitatea de transare.

3. Se exclud de la asemenea derogări: vânzarea ambulantă, vânzarea prin corespondentă, iar în cadrul vânzării cu amănuntul, vânzarea la piată.

4. Activitătile prin care au fost stabilite derogări sunt supuse controalelor de sănătate publică prevăzute de legislatia natională.

(3) Conditiile pe care trebuie să le îndeplinească carnea proaspătă de pasăre nu se aplică pentru:

a) carnea proaspătă de pasăre destinată altor utilizări decât consumul uman;

b) carnea proaspătă de pasăre destinată expozitiilor, unor studii stiintifice sau analize, cu conditia ca un control oficial efectuat să garanteze că această carne nu este utilizată pentru consum uman, iar după terminarea studiilor stiintifice sau analizelor, carnea, cu exceptia celei utilizate pentru analize, este distrusă;

c) carnea proaspătă de pasăre destinată exclusiv aprovizionării organizatiilor internationale.

Art. 4. - (1) Autoritatea veterinară centrală trebuie să se asigure că, suplimentar cerintelor art. 3 alin. (1) lit. A si fără a aduce atingere legislatiei nationale referitoare la determinarea prezentei reziduurilor la animale, păsări vii si în carnea proaspătă de pasăre, acestea sunt supuse:

a) unor teste de determinare a reziduurilor, atunci când medicul veterinar oficial suspectează prezenta acestora pe baza unor constatări ale inspectiei înainte de tăiere sau pe baza oricăror alte informatii;

b) recoltării de probe conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 357/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001. Testele prevăzute la lit. a) trebuie să se efectueze pentru determinarea prezentei reziduurilor substantelor cu actiune farmacologică si a derivatelor acestora, cu respectarea perioadei de asteptare, si pentru alte substante transmisibile cărnii de pasăre care pot determina ca aceasta să devină periculoasă sau dăunătoare pentru sănătatea publică. Testarea se efectuează în conformitate cu metodele recunoscute stiintific si demonstrate la nivel national sau international. Trebuie să fie posibil să se evalueze rezultatele examinărilor, utilizând metode de referintă stabilite în concordantă cu procedura la care se face referire la alin. (3). Dacă rezultatele testărilor sunt pozitive, medicul veterinar oficial trebuie să ia măsuri corespunzătoare, tinând cont de riscul implicat, si, în special, trebuie:

1. să intensifice controalele la păsările vii sau la carnea obtinută în conditii tehnologice similare si care pot prezenta acelasi risc;

2. să intensifice controalele la restul efectivelor din exploatatia de origine si în caz de recidivă să ia măsuri corespunzătoare la exploatatia de origine;

3. dacă există o contaminare a mediului ambiant, să ia măsuri cu privire la lantul de productie.

(2) Limitele pentru substantele la care se referă alin. (1) trebuie să fie stabilite conform procedurii din legislatia sanitară veterinară natională privind limitele maxime de reziduuri de substante medicamentoase de uz veterinar în alimentele de origine animală.

(3) Metodele de referintă se stabilesc corespunzător procedurii nationale. În conformitate cu aceeasi procedură poate fi luată o decizie pentru extinderea examinărilor pentru alte substante decât cele la care se referă alin. (1).

Art. 5. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 391/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002, si celor privind interzicerea anumitor substante cu actiune hormonală si tireostatică si a

§-agonistelor sau a restrictiilor impuse de prevederile Normei sanitare veterinare privind limitele maxime stabilite pentru reziduuri de pesticide, reziduuri de medicamente de uz veterinar si pentru alti contaminanti în produsele de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 356/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 18 decembrie 2001, carnea de pasăre nu poate fi comercializată pentru consum uman atunci când:

a) provine de la păsări afectate de boli la care se referă prevederile Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre;

b) contine reziduuri peste limitele fixate în concordantă cu art. 4 alin. (2) sau a fost tratată cu antibiotice, agenti de frăgezire ori conservanti, în afara cazului în care acesti conservanti sunt autorizati în baza legislatiei nationale. Agentii utilizati special pentru a favoriza retentia apei sunt interzisi, precum si cantitătile de carne obtinute în conditii tehnologice similare si susceptibile să prezinte acelasi risc;

c) provine de la animale la care s-a constatat nerespectarea prevederilor pct. 53 lit. a) de la cap. IX din anexa nr. 1;

d) a fost declarată improprie pentru consumul uman, conform prevederilor lit. b) de la pct. 53 si 54 ale cap. IX din anexa nr. 1.

(2) Autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure că în ceea ce priveste carnea separată mecanic aceasta poate fi produsă numai pentru utilizare în fabricatia produselor din carne tratate termic în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate care afectează comertul cu produse din carne, în unitatea de origine sau în orice altă unitate aprobată de către autoritatea veterinară competentă.

(3) Pentru carnea destinată Finlandei si Suediei se aplică următoarele prevederi referitoare la prezenta salmonelei în carnea de pasăre: transportul de carne să fi fost supus unui test microbiologic prin recoltare de probe din unitatea de origine în conditiile stabilite de către autoritatea veterinară centrală.

Art. 6. - (1) Autoritatea veterinară centrală trebuie să elaboreze lista unitătilor autorizate, altele decât cele la care se referă art. 7, fiecare dintre aceste unităti trebuind să aibă un număr de autorizare veterinară. Această listă trebuie comunicată celorlalte autorităti veterinare competente si celor interesati. Un număr unic de autorizare veterinară poate fi acordat unei unităti care prelucrează sau reambalează produse obtinute din sau cu materii prime definite la art. 2.

(2) Autoritatea veterinară competentă nu trebuie să autorizeze o unitate, dacă aceasta nu corespunde prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. Atunci când se constată nerespectarea conditiilor de igienă si atunci când măsurile prevăzute la pct. 51 al cap. VIII din anexa nr. 1 s-au dovedit insuficiente pentru remedierea situatiei, autoritatea veterinară competentă va suspenda temporar autorizatia acordată unitătii. Dacă unitatea nu remediază deficientele constatate, în perioada fixată de autoritatea veterinară competentă, aceasta îi va retrage autorizatia.

Autoritatea veterinară competentă trebuie să tină cont de rezultatul controalelor efectuate în concordantă cu art. 10. Autoritatea veterinară centrală trebuie să informeze statele membre ale Uniunii Europene despre retragerea autorizatiei.

(3) Proprietarul sau reprezentantul legal al unitătii trebuie să efectueze controale privind igiena generală a facilitătilor de productie, inclusiv prin teste microbiologice. Se efectuează controlul echipamentelor, instalatiilor si utilajelor din fiecare etapă de productie si, dacă este necesar, al produselor în sine. Proprietarul sau reprezentatul legal al unitătii trebuie să fie în măsură ca, la solicitarea autoritătii veterinare competente, să informeze medicul veterinar oficial sau expertii veterinari despre natura, frecventa si rezultatele controalelor efectuate, precum si numele laboratorului, dacă este necesar. Natura controalelor, frecventa lor, precum si metodele de recoltare si metodele de examinare microbiologică trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura natională.

(4) Proprietarul sau reprezentantul legal al unitătii trebuie să aplice un program de instruire a personalului, să se conformeze conditiilor de productie igienică adaptate la structura productiei.

Medicul veterinar oficial din unitate trebuie să fie implicat în elaborarea si implementarea acestui program.

(5) Proprietarul sau reprezentantul legal al unitătilor de transare sau al centrelor de reambalare trebuie să detină un registru cu intrările si iesirile de carne proaspătă de pasăre, precizând natura cărnii de pasăre primite.

(6) Inspectia si supravegherea unitătilor trebuie să fie efectuate sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, care, în conformitate cu art. 8 alin. (2), poate fi asistat de personal auxiliar cu pregătire medie. Medicul veterinar oficial trebuie să aibă acces liber în toate zonele unitătii, pentru a se asigura că prezenta normă sanitară veterinară este respectată. Medicul veterinar oficial trebuie să analizeze permanent rezultatele controalelor prevăzute la alin. (2). Acesta poate, pe baza rezultatelor, să efectueze examene microbiologice suplimentare în toate etapele de productie sau asupra produselor. Rezultatele acestor controale si ale testelor trebuie să fie mentionate într-un raport, ale cărui concluzii si recomandări trebuie să fie notificate proprietarului sau reprezentantului legal al unitătii, care trebuie să remedieze deficientele constatate.

Art. 7. - A. Autoritatea veterinară centrală, în conformitate cu anexa nr. 2, poate acorda derogări abatoarelor care prelucrează sub 150.000 de păsări pe an de la conditiile referitoare la structură sau infrastructură cuprinse în anexa nr. 1, iar acestea trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

1. Unitatea vizată trebuie să fie supusă unei înregistrări veterinare speciale si să i se acorde un număr specific de autorizare.

Pentru a fi autorizată de către autoritatea veterinară competentă trebuie ca:

a) unitatea să îndeplinească conditiile de autorizare stabilite în anexa nr. 2;

b) proprietarul sau reprezentantul legal al unitătii trebuie să tină un registru care să permită să se controleze: intrările de animale, iesirile de produse, controalele efectuate si rezultatele acestor controale. Aceste informatii trebuie să fie comunicate la cererea autoritătii veterinare competente;

c) abatorul trebuie să notifice autoritătii veterinare competente ora tăierii, numărul si originea animalelor si să trimită o copie a atestatului de sănătate prezentat în anexa nr. 4;

d) medicul veterinar oficial sau un angajat din personalul auxiliar trebuie să fie prezent în timpul eviscerării pentru a se asigura de respectarea conditiilor de igienă stabilite în cap. VII si VIII ale anexei nr. 1. Atunci când medicul veterinar oficial sau angajatul din cadrul personalului auxiliar nu poate fi prezent în timpul tăierii, carnea nu poate părăsi unitatea înainte să se fi efectuat inspectia post-mortem în conformitate cu art. 8 alin. (2), în ziua tăierii, cu exceptia cărnii la care se face referire la pct. 49 al cap. VIII din anexa nr. 1;

e) autoritatea veterinară competentă trebuie să controleze lantul de distributie a cărnii provenite din unităti si marcarea corespunzătoare a produselor declarate improprii consumului uman, precum si destinatia si utilizarea lor ulterioară. Autoritatea veterinară competentă trebuie să întocmească o listă a unitătilor care beneficiază de astfel de derogări si trebuie să înainteze această listă autoritătii veterinare centrale, ca si modificările ulterioare;

f) autoritatea veterinară competentă trebuie să se asigure că această carne proaspătă, provenită din unitătile la care se face referire la lit. e), este marcată cu stampile sau etichete aprobate în acest scop, în conformitate cu procedura natională, si poartă indicatii privind zona administrativă în raza căreia se află unitatea.

2. Autoritatea veterinară competentă poate acorda derogări în conformitate cu anexa nr. 2, în cazul unitătilor de transare care sunt autorizate conform Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate care reglementează producerea si comercializarea cărnii proaspete, cu conditia ca acestea să nu prelucreze mai mult de trei tone de carne pe săptămână, respectând conditiile de temperatură stabilite la pct. 49 al cap. VII din anexa nr. 1. Prevederile cap. VIII si X si ale pct. 64 al cap. XI al anexei nr. 1 nu se aplică operatiilor de depozitare si transare în unitătile la care se referă primul alineat.

3. Carnea care a fost declarată proprie pentru consum uman conform conditiilor inspectiei de igienă si sănătate, stabilite de prezenta normă sanitară veterinară, trebuie să fie marcată cu o stampilă care indică zona administrativă responsabilă pentru unitatea de origine. Modelul acestei stampile trebuie stabilit în concordantă cu procedura natională.

4. Carnea trebuie să fie:

1. destinată pentru vânzare directă pe piata locală, în stare proaspătă sau după prelucrare, vânzătorilor cu amănuntul sau consumatorului, fără a fi preambalată;

2. transportată de la unitate până la destinatar în conditii igienice.

B. Expertii veterinari ai Comisiei Europene, împreună cu autoritatea veterinară centrală, în măsura în care este necesară o aplicare uniformă a prezentului articol, pot efectua controale la fata locului, la un număr reprezentativ de unităti care beneficiază de conditiile stabilite de prezentul articol.

C. Autoritatea veterinară competentă poate acorda derogări de la cerintele privind structura unitătii prevăzute de cap. I al prezentei norme sanitare veterinare pentru depozitele frigorifice cu capacitate redusă în care carnea este stocată numai dacă este ambalată.

D. Autoritatea veterinară centrală trebuie să stabilească conditii detaliate pentru implementarea prezentului articol în conformitate cu procedura natională.

E. Autoritatea veterinară centrală poatea să modifice prevederile prezentului articol atunci când este necesar.

Art. 8. - (1) Autoritatea veterinară centrală se va asigura că:

a) toate fermele care livrează la abator păsări apartinând speciilor la care se face referire la art. 2 alin. (1) lit. a) sunt sub supraveghere veterinară;

b) sunt respectate următoarele cerinte:

1. în abatoarele autorizate în conformitate cu art. 6 este prezent cel putin un medic veterinar oficial pe tot parcursul inspectiei de sănătate după tăiere post-mortem;

2. în unitătile de transare autorizate în conformitate cu art. 6 este prezent un medic veterinar oficial sau personal auxiliar, cel putin o dată pe zi, atunci când carnea este prelucrată, pentru a controla conditiile de igienă ale unitătii si pentru a înregistra intrările si iesirile de carne proaspătă;

3. în depozitele frigorifice este prezent periodic un medic veterinar oficial sau personal auxiliar.

(2) Medicul veterinar oficial poate fi asistat sau ajutat de personalul auxiliar aflat sub autoritatea si responsabilitatea sa dacă:

a) acesta îndeplineste conditiile prevăzute la pct. 3 lit. A si B din anexa nr. 3, pentru colectarea informatiilor necesare în vederea evaluării statusului de sănătate a efectivului de origine, în conformitate cu cap. VI al anexei nr. 1, informatii în baza cărora medicul veterinar oficial poate stabili diagnosticul;

b) îndeplineste conditiile prevăzute la pct. 3 lit. A si B din anexa nr. 3, pentru:

1. verificarea respectării conditiilor de igienă prevăzute în anexa nr. 1 cap. I, V, VII si X si în anexa nr. 2, precum si conditiile prevăzute la pct. 47 din anexa nr. 1;

2. constatarea că nici unul dintre cazurile mentionate în anexa nr. 1 cap. IX pct. 53 nu este prezent după inspectia de sănătate post-mortem;

3. efectuarea inspectiilor prevăzute la pct. 47 al cap. VIII din anexa nr. 1 si în special pentru controlul carcaselor, conditionat de supravegherea activitătii acestuia de către medicul veterinar oficial;

4. supravegherea marcării de sănătate prevăzute la pct. 67 al cap. XII din anexa nr. 1;

5. efectuarea controlului de sănătate a cărnii transate si depozitate;

6. controlul mijloacelor de transport sau al containerelor si al conditiilor de încărcare. Numai persoanele care satisfac conditiile anexei nr. 3 pot fi desemnate ca făcând parte din personalul auxiliar, ca urmare a unui test organizat de autoritatea veterinară competentă. Personalul auxiliar trebuie să constituie o parte a echipei de inspectie, sub supravegherea si responsabilitatea medicului veterinar oficial. Echipa de inspectie este independentă de unitatea respectivă. Autoritatea veterinară competentă stabileste structura echipei de inspectie, astfel încât medicul veterinar oficial să poată supraveghea operatiile mentionate mai sus. Conditiile

detaliate care reglementează asistenta la care se referă prezentul articol sunt stabilite în concordantă cu procedura natională.

(3) Autoritatea veterinară centrală poate permite personalului întreprinderii, care a fost instruit special de către medicul veterinar oficial conform procedurii prevăzute la art. 21, să efectueze operatiile prevăzute la anexa nr. 1 cap. VIII pct. 47 lit. a) si b), sub directa supraveghere a medicului veterinar oficial.

Art. 9. - (1) Autoritatea veterinară centrală monitorizează rezultatele inspectiilor ante- si post-mortem efectuate de către medicii veterinari oficiali, precum si cele referitoare la diagnosticul bolilor transmisibile la om.

(2) Atunci când este diagnosticată o astfel de boală, rezultatele investigatiilor trebuie să fie comunicate cât mai repede posibil autoritătii veterinare competente responsabile pentru supravegherea efectivului din care provin animalele.

(3) Autoritatea veterinară centrală notifică Comisiei Europene sau altor organisme internationale interesate anumite boli, inclusiv zoonozele.

(4) Autoritatea veterinară centrală stabileste conditiile de implementare a prezentului articol, în conformitate cu procedura natională, în special cu privire la:

a) frecventa cu care informatiile trebuie trimise;

b) tipul informatiilor;

c) bolile pentru care se transmit informatii;

d) procedurile pentru colectarea si utilizarea informatiilor.

Art. 10. - (1) Expertii veterinari ai Comisiei Europene, în măsura în care este necesar pentru aplicarea uniformă a prezentei norme sanitare veterinare si în cooperare cu autoritatea veterinară centrală, pot efectua controale la fata locului. Pentru aceasta ei pot verifica prin controale un procent reprezentativ de unităti, pentru a stabili în ce măsură autoritatea veterinară centrală controlează dacă unitătile autorizate sunt conforme cu prezenta normă sanitară veterinară. Comisia Europeană trebuie să informeze autoritatea veterinară centrală despre rezultatele controalelor efectuate. Atunci când controlul este efectuat pe teritoriul României, autoritatea veterinară centrală trebuie să acorde expertilor tot sprijinul de care au nevoie pentru exercitarea misiunii lor. Prevederile generale pentru implementarea prezentului articol trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura natională.

(2) Autoritatea veterinară centrală trebuie să revizuiască prezentul articol de câte ori este necesar.

Art. 11. - Autoritatea veterinară centrală, prin derogare de la cerintele art. 3 alin. (1) lit. A. a), poate autoriza asomarea, sângerarea si deplumarea păsărilor destinate productiei de “foie gras”, la ferma de îngrăsare, cu conditia ca aceste operatiuni să fie efectuate într-o încăpere separată care îndeplineste cerintele lit. b) de la pct. 14 al cap. II din anexa nr. 1 si în conformitate cu cap. XV din anexa nr. 1; carcasele neeviscerate se transportă imediat la o unitate de transare care detine un spatiu special, asa cum este definit la pct. 2 si pct. 15 lit. b) al cap. III din anexa nr. 1. Carcasele trebuie să fie eviscerate în maximum 24 de ore, sub supravegherea medicului veterinar oficial.

Art. 12. - (1) Autoritatea veterinară centrală poate autoriza utilizarea procedeului de răcire a cărnii proaspete de pasăre prin imersie în apă dacă aceasta este efectuată în conformitate cu conditiile stabilite la pct. 42 si 43 ale cap. VII al anexei nr. 1. Carnea proaspătă răcită, obtinută în conformitate cu acest procedeu, poate fi comercializată fie refrigerată, fie congelată.

(2) Autoritatea veterinară centrală trebuie să informeze Comisia Europeană dacă procedeul de răcire prin imersie este utilizat în România.

(3) Autoritatea veterinară centrală nu poate interzice introducerea pe teritoriul statului său a cărnii de pasăre răcite în conformitate cu pct. 42 si 43 ale cap. VII din anexa nr. 1, atunci când procesul de răcire este indicat pe documentul de însotire la care se face referire la art. 3 alin. (1) lit. A, cu conditia ca:

a) fie carnea a fost congelată imediat după răcire;

b) fie carnea de pasăre răcită este produsă în aceleasi conditii ca pe teritoriul statului ei.

Art. 13. - Conditiile stabilite de Norma sanitară veterinară referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare la frontieră, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002, vor fi aplicate în mod special în ceea ce priveste: controalele la origine, organizarea controalelor efectuate de România la destinatie si măsurile de protectie ce vor fi aplicate.

 

CAPITOLUL III

Conditii aplicabile importurilor în România

 

Art. 14. - (1) Conditiile care se aplică la comercializarea cărnii proaspete de pasăre importate din tări terte sunt cele stabilite, în baza procedurii nationale si trebuie să fie echivalente cu cele aplicabile la comercializarea cărnii proaspete de pasăre obtinute în conformitate cu art. 3-6 si 8-13.

(2) În scopul respectării prevederilor alin. (1) se vor aplica următoarele dispozitii:

1. Pentru a putea fi importată în România carnea proaspătă de pasăre trebuie:

a) să provină din tări terte sau părti ale acestora, cuprinse într-o listă elaborată în conformitate cu prevederile art. 9 din Norma sanitară veterinară privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre, si să îndeplinească conditiile prezentei norme sanitare veterinare;

b) să provină din unităti pentru care autoritatea competentă a tării terte a furnizat autoritătii veterinare centrale a României garantiile că aceste unităti îndeplinesc cerintele prezentei norme sanitare veterinare;

c) să fie însotită de certificatul de sănătate la care fac referire prevederile art. 12 al Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre.

2. În baza procedurii nationale se vor stabili următoarele:

a) o listă a unitătilor din tările terte care satisfac cerintele alin. (1) lit. B. b). Autoritatea veterinară centrală mentine controalele prevăzute de Norma sanitară veterinară referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare la frontieră, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002, conform legislatiei veterinare nationale, si certificatele de sănătate solicitate pentru unitătile care au fost supuse autorizării nationale;

b) conditiile specifice si garantiile echivalente referitoare la cerintele prezentei norme sanitare veterinare, altele decât cele care pot determina ca această carne să fie exclusă de la consumul uman, în conformitate cu prevederile cap. II art. 3 alin. (1) lit.

A. d), precum si cele prevăzute în cap. VI, la pct. 42 si 43 ale cap. VII si VIII din anexa nr. 1. Aceste conditii si garantii nu pot fi mai severe decât cele stabilite de art. 3-6 si 8-13.

3. Expertii autoritătii veterinare centrale vor efectua controale în tări terte, la fata locului, pentru a verifica dacă:

a) garantiile furnizate de tara tertă, referitoare la conditiile de productie si comercializare, pot fi considerate echivalente cu cele aplicate în România;

b) conditiile alin. (1) si (2) sunt îndeplinite.

Expertii din România responsabili pentru aceste controale trebuie să fie desemnati de către autoritatea veterinară centrală. Aceste controale trebuie să fie efectuate în favoarea României, fiind necesar ca aceasta să suporte costul oricărei cheltuieli legate de ele. Frecventa acestora si procedeele pentru aceste controale se stabilesc în baza procedurii nationale.

4. Până la organizarea controalelor la care se referă alin. (3) de mai sus, prevederile nationale aplicabile inspectiilor din tările terte se mentin, fiind notificată orice nerespectare a regulilor de igienă stabilite în timpul acestor inspectii.

Art. 15. - Lista prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. B poate include numai tări terte sau părti ale tărilor terte:

a) din care nu sunt interzise importurile conform prevederilor art. 9 si 12 ale Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 391/2002 si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002;

b) care, referitor la organizarea serviciilor lor veterinare si de inspectie, la legislatia, competenta acestor servicii si supravegherea pe care o asigură, au fost recunoscute ca fiind în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate si inspectie veterinară după importul din tări terte de bovine si porcine, carne proaspătă sau produse din carne de la acestea sau cu cele ale art. 9 alin. (2) al Normei sanitare veterinare privind conditiile de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre si apte pentru a putea garanta implementarea legislatiei lor în vigoare; sau

c) ale căror servicii veterinare pot garanta că sunt respectate cerintele de sănătate cel putin echivalente cu cele stabilite în cap. II.

Art. 16. - (1) Autoritatea veterinară competentă centrală se va asigura că în România este importată carne proaspătă de pasăre numai dacă aceasta:

a) este însotită de modelul de certificat adoptat conform prevederilor legale;

b) satisface cerintele controalelor solicitate de prevederile Normei sanitare veterinare referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare de frontieră, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002 privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animală importate din tări terte.

(2) Până la stabilirea conditiilor detaliate pentru implementarea prezentului capitol:

a) legislatia natională existentă este aplicabilă la importurile din tările terte pentru care nu s-au adoptat asemenea cerinte la nivel national;

b) operatiunile de import trebuie să se efectueze în conformitate cu conditiile stabilite de Norma sanitară veterinară referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare de frontieră, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 259/2002.

Art. 17. - (1) Prevederile Normei sanitare veterinare referitoare la finantarea inspectiilor si controalelor veterinare la frontieră trebuie aplicate, în mod special, la organizarea si urmărirea controalelor care vor fi efectuate de către autoritatea veterinară centrală si la măsurile de protectie ce vor fi implementate.

(2) Până la implementarea prevederilor Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animală importate din tări terte în România, operatiunile de import se efectuează în conformitate cu prevederile legislatiei nationale.

Art. 18. - Prevederile prezentei norme sanitare veterinare se aplică în mod uniform pe teritoriul României. Derogări temeinic justificate se pot acorda cu respectarea prevederilor legale.

Art. 19. - Anexele prezentei norme sanitare veterinare pot fi modificate si completate de către autoritatea veterinară centrală pentru a fi adaptate progresului tehnologic si stiintific.

Art. 20. - În concordantă cu procedura natională, pot fi adoptate următoarele:

a) conditii speciale pentru autorizarea unitătilor din pietele cu vânzare en gros;

b) reguli pentru marcarea produselor provenite din centre de reambalare si proceduri de supraveghere care să permită identificarea unitătii de origine a materiilor prime.

Art. 21. - (1) Autoritatea veterinară centrală poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea acesteia.

(2) Autoritatea veterinară centrală va adopta măsurile administrative adecvate pentru a sanctiona nerespectarea prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(3) Autoritatea veterinară centrală poate modifica, completa sau abroga total ori partial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

(4) Atunci când autoritatea veterinară centrală adoptă cele mentionate la alineatele precedente, trebuie să facă o trimitere la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 22. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXA Nr. 1

la norma sanitară veterinară

 

CAPITOLUL I

Conditii generale pentru autorizarea unitătilor

 

1. Unitătile trebuie să detină în spatiile în care carnea proaspătă este produsă, prelucrată sau depozitată si în zonele si culoarele prin care carnea proaspătă este transportată:

a) pavimente impermeabile si necorodabile, usor de curătat si dezinfectat, cu pantă de înclinare care să permită scurgerea apei spre gurile de canalizare prevăzute cu grătar necorodabil si sifon de pardoseală cu clopot pentru a preveni difuzarea mirosurilor neplăcute si refularea apelor uzate. Totusi:

1. în cazul spatiilor la care se referă cap. II pct. 14 lit. e) si f), cap. III pct. 15 lit. a) si cap. IV pct. 16 lit. a), colectarea apei în canalele prevăzute cu grătare si sifoane nu este necesară, iar în cazul spatiilor la care se referă cap. IV pct. 16 lit. a), este suficient un dispozitiv cu care apa poate fi usor îndepărtată;

2. în cazul spatiilor la care se referă cap. IV pct. 17 lit. a) al prezentei anexe, în care se depozitează numai carne preambalată si ambalată, precum si în zonele si coridoarele prin care carnea proaspătă este manipulată si transportată, este suficient un paviment impermeabil si neputrescibil;

b) pereti durabili, netezi, impermeabili, acoperiti cu materiale usor lavabile si de culoare deschisă, până la înăltimea de cel putin doi metri. În spatiile de refrigerare si congelare, precum si în depozite peretii trebuie să fie acoperiti cu materiale usor lavabile, de culoare deschisă, cel putin până la înăltimea de depozitare. Îmbinarea dintre perete si podea trebuie să fie rotunjită sau finisată similar, cu exceptia spatiilor la care se referă cap. IV pct. 17 lit. a);

c) usi construite din sau acoperite în totalitate cu material rezistent, necorodabil, neted si impermeabil;

d) izolatii din materiale rezistente, neputrescibile, necorodabile si inodore;

e) ventilatie eficientă si, acolo unde este cazul, o bună exhaustare a aburilor;

f) iluminare corespunzătoare naturală sau artificială, care nu modifică culorile;

g) tavan curat si usor de curătat sau un acoperis prevăzut cu izolatie, care îndeplineste aceste conditii;

2. a) cât mai aproape de punctele de lucru, un număr suficient de facilităti pentru curătarea si dezinfectarea mâinilor si pentru curătarea ustensilelor cu apă caldă. Robinetele nu trebuie să fie actionate manual. Pentru spălarea mâinilor aceste facilităti trebuie să aibă apă curentă caldă si rece sau premixată la temperatură adecvată, precum si substante pentru spălare, dezinfectie si mijloace igienice de uscare a mâinilor;

b) facilităti pentru sterilizarea ustensilelor de lucru, prevăzute cu apă caldă la temperatura minimă de +82şC;

3. dispozitive contra dăunătorilor montate la toate comunicările cu exteriorul;

4. a) instrumente si utilaje de lucru ca: mese de transare, mese cu suprafete de transare detasabile, containere, benzi transportoare si ferăstraie confectionate din materiale rezistente la coroziune, care să nu modifice aspectul si calitătile cărnii, usor de curătat si dezinfectat. Suprafetele care intră în contact cu carnea sau care pot intra în contact cu carnea, inclusiv îmbinările si sudurile acestora, trebuie să fie mentinute netede. Utilizarea lemnului este interzisă, cu exceptia încăperilor în care se depozitează carne proaspătă de pasăre ambalată igienic;

b) utilaje si accesorii rezistente la coroziune, care întrunesc cerintele de igienă, atât pentru manipularea cărnii, cât si pentru containerele de depozitare a cărnii, în asa fel încât nici carnea si nici containerele să nu vină în contact cu pavimentele sau peretii;

c) facilităti, inclusiv rampe special amenajate si echipate pentru receptia si expedierea cărnii, pentru manipularea igienică si protectia cărnii în timpul încărcării si descărcării;

d) containere speciale etanse si necorodabile, cu capac si sistem de închidere, pentru colectarea cărnii confiscate, care să nu permită persoanelor neautorizate să extragă continutul, sau spatiu închis special destinat pentru astfel de carne, atunci când cantitatea de carne impune acest lucru sau când această carne nu este evacuată la terminarea fiecărei zile de lucru. Atunci când astfel de carne este îndepărtată prin sistem pneumatic, acesta trebuie să fie astfel construit si instalat pentru a se evita orice risc de contaminare a cărnii proaspete de pasăre;

e) spatii pentru depozitarea igienică a materialelor de preambalare si ambalare, acolo unde sunt efectuate asemenea activităti;

5. echipament de refrigerare pentru mentinerea temperaturii interne a cărnii în conformitate cu prezenta normă sanitară veterinară. Acest echipament trebuie să includă un sistem pentru drenarea apei de condens, fără nici o posibilitate de contaminare a cărnii proaspete de pasăre;

6. instalatii care să permită furnizarea apei potabile, la presiunea necesară si în cantitate suficientă. Tevile de apă nepotabilă trebuie să fie marcate distinct fată de cele folosite pentru apa potabilă;

7. o instalatie care să furnizeze apă caldă potabilă în cantităti suficiente, conform prevederilor legislatiei referitoare la calitatea apei destinate consumului uman;

8. sisteme de evacuare a deseurilor lichide si solide, cu respectarea conditiilor de igienă;

9. spatiu special amenajat, echipat corespunzător pentru utilizarea exclusivă de către serviciul veterinar, sau, în cazul depozitelor la care se referă cap. IV pct. 17, facilităti corespunzătoare;

10. facilităti ce permit desfăsurarea inspectiei veterinare prevăzute în prezenta normă sanitară veterinară, în mod eficient, în orice moment;

11. un număr suficient de vestiare cu pereti si pavimente netede, impermeabile, usor lavabile, dotate cu spălătoare de mâini, dusuri si toalete cu jet de apă, amenajate si echipate astfel încât să protejeze partea curată a clădirii de contaminare.

Toaletele nu trebuie să se deschidă direct către spatiile de lucru. Dusurile nu sunt necesare în depozitele frigorifice care primesc si expediază numai carne proaspătă ambalată igienic. Spălătoarele de mâini trebuie să aibă apă curentă caldă si rece sau apă premixată la temperatura necesară, materiale pentru spălarea si dezinfectarea mâinilor si mijloace igienice pentru uscarea mâinilor. Robinetele spălătoarelor nu vor fi actionate cu mâna sau cu bratul. Trebuie să existe un număr suficient de astfel de spălătoare lângă toalete;

12. loc si facilităti adecvate pentru curătarea si dezinfectarea mijloacelor de transport pentru carne, cu exceptia depozitelor frigorifice ce primesc si depozitează numai carnea proaspătă ambalată igienic. Abatoarele trebuie să aibă amplasament si amenajări distincte pentru mijloacele de transport si custile folosite pentru transportul păsărilor destinate tăierii. Totusi aceste locuri si facilităti nu sunt obligatorii, dacă există prevederi care solicită ca mijloacele de transport să fie curătate si dezinfectate în alte spatii autorizate oficial;

13. spatii sau un loc special amenajat pentru depozitarea detergentilor, dezinfectantilor si a substantelor similare.

 

CAPITOLUL II

Conditii speciale pentru autorizarea abatoarelor de păsări

 

14. Suplimentar conditiilor generale, abatoarele de păsări trebuie să aibă cel putin:

a) o sală sau un spatiu acoperit, suficient de mare si usor de spălat si dezinfectat, pentru efectuarea inspectiei înaintea tăierii, prevăzută la pct. 28 din cap. VI, si pentru cazarea păsărilor la care se referă alin. (1) lit. a) de la art. 2;

b) un spatiu de tăiere astfel dimensionat încât să asigure operatiunile de asomare si sângerare, pe de o parte, si deplumare si opărire, pe de altă parte, care trebuie să se efectueze în spatii separate. Orice comunicare între sala de tăiere si încăperea sau spatiul la care se face referire la lit. a), cu exceptia unei deschideri înguste prin care pot trece numai păsările tăiate, trebuie să fie prevăzută cu o usă cu închidere automată;

c) un spatiu corespunzător de eviscerare si pentru preambalarea organelor, suficient de mare, care să asigure eviscerarea la distantă de alte operatiuni sau prin separare totală, pentru a preveni contaminarea. Eviscerarea trebuie să se efectueze la distantă de punctele de lucru sau separat de acestea printr-un perete despărtitor, astfel încât să prevină contaminarea. Orice comunicare între sala de eviscerare si sala de tăiere, în afara unei deschideri înguste prin care pot trece numai păsările tăiate, trebuie să fie prevăzută cu o usă cu închidere automată;

d) dacă este necesar, un spatiu de expediere;

e) unul sau mai multe spatii frigorifice, suficient de mari, închise sub cheie si folosite pentru carnea proaspătă de pasăre suspectă;

f) un spatiu sau o amenajare pentru colectarea penelor, cu exceptia cazului când acestea sunt tratate ca deseuri;

g) chiuvete si grupuri sanitare separate pentru personalul care manevrează păsările vii.

 

CAPITOLUL III

Conditii speciale pentru autorizarea unitătilor de transare

 

15. Suplimentar cerintelor generale, unitătile de transare trebuie să dispună cel putin de:

a) spatii frigorifice suficient de mari pentru depozitarea cărnii;

b) un spatiu pentru transare, dezosare si preambalare, în măsura în care această operatiune este efectuată în unitatea de transare:

1. un spatiu separat pentru eviscerarea gâstelor si ratelor crescute pentru productia de ficat gras si care au fost asomate, sângerate si deplumate la ferma de îngrăsare;

2. o sală pentru eviscerarea păsărilor la care se face referire la pct. 49 al cap. VIII al prezentei anexe;

c) un spatiu pentru ambalare, dacă această operatiune se execută în unitatea de transare, doar dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute de pct. 74 al cap. XIV.

 

CAPITOLUL IV

Conditii speciale pentru autorizarea depozitelor frigorifice

 

16. Suplimentar cerintelor generale, depozitele în care carnea proaspătă este depozitată în conformitate cu pct. 69 al cap. XIII trebuie să posede:

a) spatii frigorifice suficient de mari, usor de curătat si în care carnea proaspătă poate fi depozitată la temperatura prevăzută la pct. 69;

b) un termometru de înregistrare sau un teletermometru de înregistrare în sau pentru fiecare spatiu de depozitare.

17. Suplimentar cerintelor generale, depozitele în care este depozitată carnea proaspătă de pasăre, în conformitate cu pct. 69 al cap. XIII al celui de al doilea alineat al prezentei anexe, trebuie să posede:

a) spatii frigorifice usor de curătat si în care carnea proaspătă de pasăre poate fi depozitată la temperaturile prevăzute la pct. 69;

b) un termometru de înregistrare sau un teletermometru de înregistrare în sau pentru fiecare spatiu de depozitare.

 

CAPITOLUL V

Igiena personalului, încăperilor si echipamentelor în unităti

18. a) Personalul trebuie să respecte regulile de igienă, iar spatiile si echipamentele trebuie să corespundă standardelor de igienă.

b) Personalul care manipulează carne proaspătă sau care lucrează în încăperi si spatii în care aceasta se manipulează, ambalată sau transportată, trebuie, în special, să poarte bonetă, încăltăminte si haine de lucru de culoare deschisă sau altă îmbrăcăminte de protectie. Personalul angajat pentru prelucrarea sau manipularea cărnii proaspete trebuie să poarte haine de lucru curate la începerea fiecărei zile de lucru, să schimbe aceste haine pe parcursul zilei de câte ori este necesar si trebuie să-si spele si să-si dezinfecteze mâinile de mai multe ori pe parcursul zilei de lucru si de fiecare dată când lucrul este reluat.

Persoanele care au intrat în contact cu păsări bolnave sau cu carne infectată trebuie, imediat după aceasta, să se spele cu grijă pe mâini si pe brate cu apă caldă si să le dezinfecteze.

Fumatul este interzis în încăperile de lucru, în spatiile de depozitare si în alte spatii si culoare prin care este transportată carnea proaspătă.

c) Nici un animal nu poate intra în unitate, cu exceptia celor destinate pentru tăiere. Rozătoarele, insectele si alte dăunătoare trebuie distruse ori de câte ori este necesar.

d) Echipamentele si ustensilele utilizate pentru manipularea păsărilor vii si pentru prelucrarea cărnii proaspete de pasăre trebuie să fie curătate corespunzător si dezinfectate pe parcursul si la sfârsitul zilei de lucru, înainte de reutilizare sau când au fost murdărite.

e) Custile pentru livrarea păsărilor trebuie confectionate din material necorodabil, usor de curătat si dezinfectat. Ele trebuie să fie curătate si dezinfectate după fiecare utilizare.

19. Încăperile, ustensilele si echipamentele de lucru nu trebuie să fie folosite în alte scopuri decât cele de prelucrare a cărnii proaspete de pasăre, cărnii proaspete sau cărnii de vânat autorizate în concordantă cu norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate publică si sănătate a animalelor ce afectează producerea si comercializarea cărnii de iepure si a cărnii de vânat de crescătorie si Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate publică si sănătate a animalelor referitoare la uciderea vânatului sălbatic si punerea pe piată a cărnii de vânat sălbatic sau pentru preparate ori produse de carne, numai dacă acestea sunt curătate si dezinfectate înainte de folosire. Această restrictie nu trebuie să fie aplicată pentru echipamentele de transport folosite privitor la încăperile la care se referă pct. 17 lit. a), atunci când carnea este ambalată.

20. Carnea de pasăre si recipientele care o contin nu trebuie să vină în contact cu pardoseala.

21. Apa potabilă va fi folosită în toate scopurile; poate fi folosită apă nepotabilă pentru producerea de aburi, stingerea incendiilor, răcirea echipamentului de refrigerare si îndepărtarea deseurilor de pene din abatoare, cu conditia ca tevile instalate în acest scop să prevină folosirea acestei ape în alte scopuri si să nu prezinte nici un pericol de contaminare a cărnii proaspete.

Tevile de apă nepotabilă trebuie să fie de culoare diferită de tevile folosite pentru apa potabilă.

22. a) Penele si produsele de abator improprii consumului uman trebuie să fie evacuate imediat.

b) Este interzisă împrăstierea rumegusului sau a oricărei alte substante similare pe pardoseala încăperii de lucru, în încăperile de depozitare a cărnii proaspete de pasăre.

23. Detergentii, dezinfectantii si substantele similare trebuie să fie utilizate astfel încât ustensilele si echipamentele de lucru să nu contamineze carnea proaspătă. Utilizarea lor trebuie să fie urmată de clătirea cu apă potabilă.

24. a) Sunt interzise prelucrarea si manipularea cărnii de către persoane care o pot contamina.

b) La angajare personalul care prelucrează sau manipulează carnea proaspătă trebuie să prezinte un document privind starea de sănătate. Supravegherea medicală se realizează în conformitate cu legislatia natională.

 

CAPITOLUL VI

Inspectia de sănătate înainte de tăiere

 

25. a) Medicul veterinar oficial al abatorului poate autoriza tăierea transportului de păsări provenite dintr-o exploatatie, fără a aduce atingere certificatului indicat de Norma sanitară veterinară cu privire la conditiile de sănătate a animalelor ce reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de păsări si ouă de incubatie, atunci când:

1. păsările destinate tăierii sunt însotite de un atestat de sănătate prevăzut în anexa nr. 4; sau

2. cu 72 de ore înaintea sosirii păsărilor la abator medicul veterinar oficial a intrat în posesia unui document oficial care contine: informatii relevante la zi, referitoare la efectivul de origine, în special detalii extrase din registrul exploatatiei, la care se referă pct. 27 lit. a), privind păsările care urmează a fi tăiate si dovezi că exploatatia de origine este sub supravegherea unui medic veterinar oficial. Aceste informatii trebuie să fie evaluate de medicul veterinar oficial pentru a decide măsurile care trebuie luate la animalele provenite din exploatatiile respective, mai ales felul inspectiei înainte de tăiere.

b) Atunci când conditiile prevăzute la lit. a) nu sunt îndeplinite, medicul veterinar oficial al abatorului poate fie să amâne tăierea, fie, atunci când conformitatea cu conditiile de bunăstare o cere, să autorizeze tăierea, efectuând înainte de aceasta examenele prevăzute la pct. 27 lit. b), iar un medic veterinar oficial să inspecteze exploatatia de origine a păsărilor vizate, în vederea obtinerii acestei informatii. Orice fel de cheltuieli asociate cu aplicarea dispozitiilor prezentei litere trebuie să fie suportate de fermier, în concordantă cu măsurile dispuse de către autoritatea veterinară competentă.

c) În cazul fermierilor cu o productie anuală de mai putin de 20.000 de găini domestice, 15.000 de rate, 10.000 de curcani, 10.000 de gâste sau un număr echivalent de păsări domestice din alte specii, la care se face referire la art. 2 alin. (1) din norma sanitară veterinară, inspectia înainte de tăiere, la care se face referire la pct. 27 lit. b), poate fi efectuată la abator. În acest caz fermierul trebuie să dea o declaratie pentru a demonstra că productia lui anuală nu va depăsi cifrele mentionate.

d) Fermierul va păstra minimum 2 ani înregistrările la care se face referire la pct. 27 lit. a), pentru a fi prezentate autoritătii veterinare competente la cerere.

26. a) Proprietarul, persoana autorizată să dispună de păsări sau reprezentantul legal al acestora trebuie să faciliteze operatiunile de inspectie înaintea tăierii si, în special, să asiste medicul veterinar oficial la orice manipulare considerată necesară.

b) Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze inspectia înainte de tăiere, în conformitate cu prevederile legale, la o iluminare adecvată.

27. Inspectia înainte de tăiere la ferma de origine, la care se referă pct. 25 al prezentei anexe, trebuie să cuprindă:

a) controlul registrelor de crestere, care, în functie de specia de păsări, trebuie să includă cel putin următoarele informatii:

1. data sosirii păsărilor;

2. originea păsărilor;

3. numărul păsărilor;

4. randamentul efectiv al speciei (de exemplu: greutatea câstigată);

5. mortalitatea;

6. furnizorii de furaje;

7. tipul, perioada de utilizare si timpul de asteptare pentru aditivii furajeri;

8. consumul de furaje si apă;

9. examenul si diagnosticul, după caz, al medicului veterinar de asistentă, rezultatul analizelor de laborator;

10. tipul medicamentelor administrate păsărilor, data începeri si terminării tratamentului;

11. data si tipul vaccinurilor administrate;

12. sporul în greutate în timpul perioadei de îngrăsare;

13. rezultatele inspectiilor de sănătate la care păsările provenite din acelasi efectiv au fost supuse;

14. numărul păsărilor expediate pentru tăiere;

15. data programată a tăierii;

b) examene suplimentare, care sunt necesare la unitate pentru stabilirea unui diagnostic atunci când păsările:

1. sunt afectate de o boală transmisibilă la oameni sau animale ori prezintă un comportament, individual sau colectiv, prin care să se suspicioneze aparitia unei asemenea boli;

2. prezintă tulburări de comportament sau semne de boală care pot face carnea improprie pentru consumul uman;

c) recoltarea frecventă de probe de apă si furaje în vederea verificării timpului de asteptare;

d) rezultatele testelor pentru determinarea agentilor zoonotici, efectuate în concordantă cu prevederile legislatiei în vigoare.

28. a) La abator medicul veterinar oficial procedează la identificarea păsărilor, controlează conformitatea cu prevederile Normei sanitare veterinare privind protectia si bunăstarea animalelor în timpul transportului si, în special, verifică dacă sunt păsări accidentate în timpul transportului.

b) În afară de aceasta, în eventualitatea unei suspiciuni cu privire la identitatea transportului de păsări si atunci când păsările trebuie să fie supuse inspectiei de sănătate înaintea tăierii la abator, în conformitate cu pct. 25 lit. c), medicul veterinar oficial trebuie să examineze fiecare cuscă si să vadă dacă păsările prezintă simptomele la care se referă pct. 27 lit. b).

29. a) Atunci când păsările nu au fost tăiate într-o perioadă de 3 zile de la examinarea lor si de la emiterea unui atestat de sănătate prevăzut la pct. 25 lit. a),

b) când păsările nu au părăsit exploatatia de origine, trebuie să se emită un nou certificat de sănătate,

c) în cazul în care păsările nu au fost tăiate în termen de 3 zile de la examinare si de la eliberarea atestării de sănătate, prevăzută la pct. 25 lit. a), se procedează astfel: se eliberează o nouă atestare de sănătate dacă păsările nu au părăsit unitatea de origine sau se autorizează tăierea după o nouă examinare a păsărilor si evaluarea motivelor de întârziere a tăierii de către medicul veterinar oficial si dacă nu există motive de sănătate să o împiedice.

30. a) Fără a aduce atingere Normei sanitare veterinare de sănătate animală care reglementează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre, tăierea pentru consumul uman trebuie să fie interzisă, dacă au fost constatate simptome clinice ale următoarelor boli: ornitoză, salmoneloză.

b) În acest caz medicul veterinar oficial, la cererea proprietarului păsărilor sau a reprezentantului său, poate autoriza tăierea acestora la sfârsitul tăierii normale, cu conditia să se ia toate măsurile de prevenire în vederea reducerii la minimum a răspândirii germenilor. După tăiere se vor curăta si dezinfecta spatiile si utilajele, iar carnea rezultată de la tăiere va fi manipulată ca si cum ar fi fost improprie pentru consumul uman.

31. Medicul veterinar oficial trebuie:

a) să interzică tăierea păsărilor atunci când el are dovezi care să-i permită concluzia potrivit căreia carnea provenită de la animalele vizate ar fi improprie pentru consumul uman;

b) să amâne tăierea atunci când timpul de asteptare pentru reziduuri nu a fost respectat;

c) să se asigure cu privire la păsările sănătoase clinic, dintr-un efectiv pentru care tăierea se efectuează în mod obligatoriu în baza unui program de control al bolilor infectioase, că acestea sunt tăiate la sfârsitul zilei sau în conditii în care orice contaminare a altor păsări este evitată. Autoritatea veterinară competentă poate dispune de această carne pe teritoriul său conform legislatiei nationale.

32. Medicul veterinar oficial trebuie să notifice imediat autoritătii veterinare competente orice interzicere a tăierii, motivele pentru care a fost luată această decizie si să izoleze provizoriu păsările afectate de această decizie.

 

CAPITOLUL VII

Conditiile de igienă pentru tăierea si manipularea cărnii proaspete

 

33. Se pot introduce numai păsări vii în sălile de abatorizare.

Păsările trebuie să fie tăiate imediat după asomare, cu exceptia tăierii conform unui ritual religios.

34. Sângerarea trebuie să fie completă si efectuată astfel încât sângele să nu poată produce contaminare în afara locului de tăiere.

35. Păsările tăiate trebuie să fie deplumate imediat si complet.

36. a) Eviscerarea trebuie să fie efectuată imediat, în cazul eviscerării totale, sau într-o perioadă stabilită de pct. 49 al cap. VIII, în cazul eviscerării partiale sau amânate. Păsările tăiate trebuie să fie deschise astfel încât cavitătile si toate viscerele să poată fi inspectate. În acest scop viscerele ce vor fi inspectate pot fi detasate sau lăsate atasate de carcasă prin aderentele lor naturale. Dacă sunt detasate, va trebui să poată fi identificată apartenenta lor la carcasa de origine.

b) Totusi ratele si gâstele crescute si tăiate pentru productia de ficat gras pot fi eviscerate într-o perioadă de 24 de ore, cu conditia ca temperatura acelor carcase neeviscerate să fie cât mai repede posibil adusă si apoi păstrată la temperatura stabilită la primul alineat al pct. 69 al cap. XIII (+4şC) si transportate în conformitate cu regulile de igienă.

37. a) După inspectie viscerele care au fost detasate trebuie să fie separate de carcasă, iar părtile improprii consumului uman, îndepărtate imediat.

b) Viscerele sau părtile de viscere care rămân în carcasă trebuie, cu exceptia rinichilor, să fie îndepărtate în întregime si în conditii de igienă satisfăcătoare.

38. Este interzis să se curete carnea de pasăre prin stergere cu materiale textile sau să se introducă în carcasă organele, cu exceptia celor comestibile sau a gâtului provenit de la păsările tăiate în abator.

39. Este interzis să se transeze carcasa, să se îndepărteze sau să se proceseze carnea de pasăre înainte de efectuarea inspectiei. Medicul veterinar oficial poate impune orice altă manipulare necesară inspectiei.

40. Carnea sechestrată, pe de o parte, carnea declarată improprie pentru consum uman în conformitate cu pct. 53 al cap. IX sau respinsă de la consumul uman în concordantă cu pct. 54 al cap. IX, pe de altă parte, penele si deseurile trebuie să fie îndepărtate cât mai curând posibil către încăperile, spatiile sau containerele prevăzute la pct. 4 lit. d) al cap. I si pct. 14 lit. e) si f) de la cap. II si trebuie să fie manipulate astfel încât

să se evite orice contaminare.

41. După inspectie si eviscerare carnea proaspătă de pasăre trebuie curătată si răcită în concordantă cu cerintele de igienă, pentru a se asigura cât mai curând posibil temperatura stabilită la cap. XIII.

42. a) Carnea de pasăre ce urmează a fi supusă unui proces de răcire prin imersie, în concordantă cu procesul descris la pct. 43, trebuie ca, imediat după eviscerare, să fie spălată prin pulverizare si apoi imersată fără întârziere. Pulverizarea trebuie să fie efectuată prin intermediul echipamentelor care spală eficient atât suprafetele externe, cât si cele interne ale carcaselor.

b) Pentru carcasele a căror greutate:

- nu depăseste 2,5 kg, trebuie să se utilizeze cel putin 1,5 l per carcasă;

- este cuprinsă între 2,5 si 5 kg, trebuie să se utilizeze cel putin 2,5 l per carcasă;

- este de 5 kg sau mai mult, trebuie să se utilizeze cel putin 3,5 l per carcasă.

43. Procesul de răcire prin imersie trebuie să îndeplinească următoarele cerinte:

a) carcasele trebuie să treacă prin unul sau mai multe bazine de apă sau de gheată si apă, al căror continut se reînnoieste continuu. Este acceptat numai sistemul prin care carcasele sunt propulsate continuu prin mijloace mecanice, printr-un contracurent de apă;

b) temperatura apei din bazin sau bazine, măsurată la intrarea si la iesirea din carcase, nu trebuie să fie mai ridicată de +16şC si, respectiv, +4şC;

c) trebuie să fie efectuat astfel încât temperatura specificată la pct. 69 lit. a) de la cap. XIII să fie atinsă în cel mai scurt timp posibil;

d) debitul de apă minim pe parcursul întregului proces de răcire la care se face referire la lit. a) trebuie să fie:

- 2,5 l per carcasă cântărind 2,5 kg sau mai putin;

- 4 l per carcasă cântărind între 2,5 si 5 kg;

- 6 l per carcasă cântărind 5 kg sau mai mult.

Dacă sunt utilizate mai multe bazine de răcire, intrarea apei proaspete si iesirea apei folosite în fiecare bazin trebuie să fie reglate astfel încât nivelul acesteia să descrească progresiv în directia miscării carcaselor, apa proaspătă fiind divizată între bazine astfel încât cursul apei prin ultimul bazin să nu fie mai mic de:

- 1 l per carcasă cântărind 2,5 kg sau mai putin;

- 1,5 l per carcasă cântărind între 2,5 si 5 kg;

- 2 l per carcasă cântărind 5 kg sau mai mult.

Apa folosită pentru prima umplere a bazinului nu trebuie să fie inclusă în calculul acestor cantităti;

e) carcasele nu trebuie să rămână în primul bazin mai mult de o jumătate de oră sau în alt bazin/bazine mai mult timp decât este necesar. Trebuie să fie luate toate măsurile ca să se asigure că în cazul întreruperilor procesului timpul de tranzit este respectat. Dacă functionarea echipamentului se întrerupe, medicul veterinar oficial trebuie să se convingă, înaintea repunerii în miscare a instalatiei, că aceste carcase îndeplinesc cerintele prezentei normei sanitare veterinare si sunt proprii pentru consumul uman sau, dacă nu este cazul, să se asigure că ele sunt transportate cât mai repede posibil în spatiile prevăzute de pct. 4 lit. d) al cap. I;

f) fiecare echipament trebuie să fie golit complet, curătat si dezinfectat ori de câte ori este necesar, la sfârsitul perioadei de lucru si cel putin o dată pe zi;

g) un echipament de control calibrat trebuie să permită supravegherea adecvată si continuă a măsurării si înregistrării:

- consumului de apă din timpul spălării prin pulverizare, înainte de imersie;

- temperaturii apei din bazin sau bazine, din punctele de intrare si de iesire ale carcaselor;

- consumului de apă din timpul imersiei;

- numărului de carcase din fiecare categorie de greutate mentionată la lit. d) si la pct. 42;

h) rezultatele diferitelor controale efectuate de către producător trebuie să fie păstrate si prezentate la solicitarea medicului veterinar oficial;

i) functionarea corectă a instalatiei de răcire si eficienta acesteia asupra nivelului de igienă trebuie să fie evaluate prin metode microbiologice recunoscute oficial, contaminarea carcaselor cu bacterii sau enterobacteriacee fiind comparată înainte si după imersie. O asemenea comparare trebuie să fie efectuată la începerea activitătii unei unităti, periodic după aceasta si de fiecare dată când se efectuează modificări în unitate. Functionarea instalatiei trebuie să fie reglată astfel încât să se asigure un standard satisfăcător de igienă.

44. Înainte ca inspectia să fie terminată, carcasele si organele neinspectate nu trebuie să intre în contact cu carcasele si organele deja inspectate, iar îndepărtarea, transarea sau tratarea ulterioară a carcaselor este interzisă.

45. Carnea sechestrată, declarată improprie consumului uman, sau produsele necomestibile nu trebuie să vină în contact cu carnea declarată aptă pentru consumul uman; carnea sechestrată trebuie să fie depozitată imediat în spatii separate sau containere amplasate astfel încât să se evite orice contaminare a cărnii proaspete.

46. Ambalarea, manipularea, procesarea ulterioară si transportul cărnii, inclusiv ale organelor, trebuie realizate cu respectarea cerintelor de igienă. Atunci când se ambalează o astfel de carne, trebuie să fie îndeplinite conditiile de la pct. 14 lit. d) al cap. II si de la cap. XIV. Carnea preambalată sau ambalată trebuie să fie depozitată în încăperi separate de carnea proaspătă neambalată.

 

CAPITOLUL VIII

Inspectia de sănătate după tăiere

 

47. a) Păsările trebuie să fie supuse inspectiei imediat după tăiere, în conditii de luminozitate corespunzătoare. Inspectia se efectuează prin examen vizual. Dacă este necesar vor fi palpate si incizate următoarele părti:

1. suprafata carcasei păsării, excluzând capul si picioarele, în afara cazului când acestea sunt destinate pentru consum uman;

2. viscerele;

3. cavitătile corpului.

b) Trebuie să se acorde atentie:

1. anomaliilor de consistentă, culoare si miros ale carcaselor;

2. defectelor majore rezultate din operatiunile de sacrificare;

3. functionării adecvate a echipamentului de tăiere.

c) Medicul veterinar oficial trebuie:

1. să supună unei inspectii detaliate prin sondaj păsările care au fost eliminate ca urmare a inspectiei de sănătate post-mortem si a căror carne a fost declarată improprie pentru consumul uman în concordantă cu pct. 53 al cap. IX;

2. să examineze în vederea inspectiei viscerelor si a cavitătii carcaselor o probă de 300 de păsări recoltate randomizat din întregul transport care a fost supus inspectiei post-mortem;

3. să efectueze o inspectie post-mortem, în mod deosebit a cărnii de pasăre, dacă există alte elemente care să indice că acea carne provenind de la aceste păsări ar putea fi improprie pentru consumul uman. Proprietarul sau persoana autorizată să dispună de păsări trebuie să coopereze, în măsura solicitată, la efectuarea inspectiei post-mortem. Acesta trebuie să pună la dispozitie păsările si carnea de pasăre în conditii corespunzătoare pentru inspectie. Acesta trebuie, la cererea inspectorului, să asigure o asistentă suplimentară adecvată. Dacă persoana autorizată să dispună de păsări nu cooperează, inspectia trebuie să fie suspendată până la corectarea situatiei.

48. În cazul păsărilor eviscerate partial, “effil.es”, este necesar să se examineze cel putin 5% din păsările, viscerele si intestinele provenite din fiecare transport. Dacă în timpul unei astfel de inspectii sunt descoperite anomalii la un număr de păsări, va trebui să fie inspectate toate păsările din transport în concordantă cu pct. 47 al prezentei anexe.

49. În cazul păsărilor eviscerate după metoda New York:

a) inspectia de sănătate post-mortem în concordantă cu pct. 47 trebuie să aibă loc la maximum 15 zile după tăiere, perioadă în care acestea trebuie să fie depozitate la o temperatură ce nu depăseste +4şC;

b) cel târziu la sfârsitul acestei perioade, carcasele trebuie eviscerate în abatorul unde s-a efectuat tăierea sau într-o altă unitate de transare autorizată care îndeplineste cerintele de la cap. I, pct. 2 si pct. 15 al cap. III, iar în acest ultim caz, să fie însotite de atestatul de sănătate prezentat în anexa nr. 5 la norma sanitară veterinară;

c) carnea nu trebuie să poarte marca la care se face referire în cap. XII, înainte de a fi fost efectuată eviscerarea la care se referă lit. b).

50. a) Recoltarea de probe pentru examinarea reziduurilor trebuie să fie efectuată prin sondaj la fata locului si 5% din păsările provenite din fiecare transport trebuie să fie inspectate după eviscerare, în eventualitatea unei suspiciuni justificate. În cazul examinării pentru determinarea reziduurilor prin prelevare, examinarea trebuie să fie efectuată pentru detectarea reziduurilor la care se face referire în prevederile Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 357/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001.

b) Determinarea reziduurilor unor substante cu actiune farmacologică, la care se face referire la art. 4 din norma sanitară veterinară, nu trebuie să se facă la păsările provenite din exploatatii aflate sub control medical veterinar oficial unde examinarea pentru determinarea lor este efectuată în exploatatia de origine.

51. a) Atunci când se suspectează o boală, pe baza inspectiei ante-mortem sau post-mortem, medicul veterinar oficial poate solicita efectuarea testelor de laborator necesare pentru a fundamenta diagnosticul sau pentru a detecta substantele cu efect farmacologic care pot fi prezente, date fiind aspectele patologice constatate.

b) În eventualitatea unei suspiciuni, medicul veterinar oficial poate efectua sectionări ulterioare si inspectii ale părtilor păsărilor, pentru a ajunge la un diagnostic definitiv.

c) Atunci când medicul veterinar oficial constată că regulile de igienă stabilite în prezenta normă sanitară veterinară nu sunt respectate sau că inspectiile de sănătate sunt împiedicate, el este împuternicit să ia măsurile ce se impun, mergând până la întreruperea procesului de productie.

52. Rezultatele inspectiilor ante-mortem si post-mortem trebuie să fie înregistrate de către medicul veterinar oficial, iar atunci când sunt diagnosticate boli transmisibile, trebuie să fie communicate autoritătii veterinare competente responsabile pentru supravegherea exploatatiei din care provin păsările, precum si proprietarului exploatatiei de origine sau reprezentantului acestuia, care trebuie să tină cont de o astfel de informatie, să o păstreze si să o aducă la cunostintă medicului veterinar oficial care efectuează inspectia ante-mortem pe parcursul perioadelor de productie ulterioare.

 

CAPITOLUL IX

Decizia medicului veterinar oficial la inspectia post-mortem

 

53. a) Este declarată ca fiind improprie pentru consumul uman carnea de pasăre care la inspectia post-mortem evidentiază următoarele:

1. boli infectioase generalizate si localizări cronice în organe ale unor microorganisme patogene transmisibile la om;

2. micoze sistemice si leziuni locale în organele suspectate de a fi cauzate de agenti patogeni transmisibili la om sau de toxinele lor;

3. parazitism subcutan sau muscular extins si parazitism sistemic;

4. intoxicatii;

5. cahexie;

6. mirosuri, culori sau gusturi anormale;

7. tumori maligne sau multiple;

8. murdărire generală sau contaminare;

9. leziuni majore sau echimoze;

10. leziuni mecanice extinse, inclusiv cele datorate opăririi excesive;

11. sângerare insuficientă;

12. reziduuri ale substantelor care depăsesc limitele autorizate sau reziduuri de substante interzise;

13. ascită.

b) Sunt declarate improprii pentru consumul uman părtile de carcasă care prezintă leziuni localizate sau contaminări ce nu afectează salubritatea restului cărnii.

54. Sunt excluse de la consumul uman capul separat de carcasă, cu exceptia limbii, crestei, bărbitelor, carunculelor, precum si următoarele viscere: traheea, pulmonii separati de carcasă, în concordantă cu pct. 37 al cap. VII, esofagul, gusa, intestinul si vezica biliară.

 

CAPITOLUL X

Conditii pentru carnea destinată transării

 

55. Transarea sau tăierea carcasei în părti componente si dezosarea pot avea loc numai în unităti de transare autorizate.

56. Proprietarul sau reprezentantul legal al acestuia trebuie să faciliteze operatiunile de supraveghere si control al unitătii, în mod special să asigure orice manoperă se consideră necesară, precum si să pună la dispozitia serviciului de supraveghere si control veterinar dotările si amenajările necesare. În mod special, acesta trebuie să fie capabil ca, la cererea medicului veterinar oficial responsabil pentru supravegherea unitătii, să informeze asupra sursei de carne adusă în unitatea de transare si a originii animalelor tăiate.

57. Fără a aduce atingere pct. 19 al cap. V, carnea care nu îndeplineste conditiile art. 3 din norma sanitară veterinară nu poate fi introdusă în unitătile de transare autorizate, decât în cazul în care sunt plasate în spatii de depozitare speciale. Această carne trebuie să fie transată în alte locuri sau în alte perioade decât carnea care îndeplineste acele cerinte. Medicul veterinar oficial trebuie să aibă acces tot timpul în toate spatiile de depozitare si de lucru pentru a se asigura că prevederile prezentei norme sanitare veterinare sunt riguros respectate.

58. a) Carnea proaspătă destinată transării trebuie să fie depozitată de la introducerea sa în unitate până la momentul transării într-un spatiu prevăzut la pct. 15 lit. a) al cap. III.

b) Totusi, prin derogare de la prevederile pct. 41 al cap. VII, carnea poate fi transportată direct din spatiul de tăiere în cel de transare.

c) În asemenea cazuri spatiul de tăiere si cel de transare trebuie să fie suficient de aproape unul de celălalt si localizate în acelasi grup de clădiri, deoarece carnea ce urmează a fi transată trebuie să fie transferată printr-o singură operatiune dintr-o cameră în alta prin intermediul unei extensii a sistemului mecanic de manipulare din spatiul de tăiere, iar transarea trebuie să fie efectuată imediat. După transare si ambalare carnea trebuie să fie transportată în spatiul frigorific prevăzut la pct. 15 lit. a) din cap. III.

59. Carnea trebuie să fie adusă în spatiul la care se referă pct. 15 lit. b) din cap. III, în măsura solicitărilor. Imediat ce transarea si, atunci când este cazul, ambalarea sunt terminate, carnea trebuie să fie transportată în spatiile de răcire prevăzute la cap. III pct. 15 lit. a).

60. Cu exceptia cazului în care carnea este transată caldă, transarea poate avea loc numai dacă acea carne are o temperatură ce nu depăseste +4şC.

61. Este interzisă curătarea cărnii proaspete prin stergere cu materiale textile.

62. Transarea trebuie să fie efectuată astfel încât să se evite orice contaminare a cărnii. Aschiile de oase si îmbrăcămintea pătată cu sânge trebuie să fie îndepărtate. Carnea obtinută în urma transării, care nu este destinată consumului uman, trebuie să fie colectată în containere sau încăperi la care se face referire la pct. 4 lit. d) al cap. I, imediat după ce este transată.

 

CAPITOLUL XI

Controlul de sănătate al cărnii transate si al cărnii depozitate

 

63. Unitătile de transare, centrele de reambalare si depozitele frigorifice autorizate trebuie să fie sub supraveghere veterinară în conformitate cu prevederile art. 8 din norma sanitară veterinară.

64. Supravegherea veterinară prevăzută la pct. 63 trebuie să includă următoarele:

a) controlul intrărilor si iesirilor de carne proaspătă;

b) inspectia de sănătate a cărnii proaspete depozitate în unitate;

c) controlul si supravegherea stării de igienă a spatiilor, a instalatiilor si a utilajelor, prevăzute la cap. V, si a igienei personalului, inclusiv a echipamentului de protectie al acestuia;

d) orice alte controale pe care medicul veterinar oficial le consideră necesare pentru asigurarea respectării dispozitiilor prezentei norme sanitare veterinare.

 

CAPITOLUL XII

Marcarea de sănătate

 

65. Marcarea de sănătate trebuie să fie efectuată sub supravegherea medicului veterinar oficial. În acest scop, acesta trebuie să supravegheze:

a) marcarea de sănătate a cărnii;

b) etichetele si materialul de ambalare, atunci când acestea sunt inscriptionate cu marca de sănătate prevăzută în prezentul capitol.

66. Marca de sănătate trebuie să includă:

a) pentru carnea preambalată în unităti individuale sau pentru ambalajele mici:

- în partea de sus: initialele tării de origine, cu majuscule;

- la mijloc: numărul de autorizare veterinară a unitătii sau, unde este cazul, a unitătii de transare sau a centrului de reambalare;

- în partea de jos: controlat sanitar veterinar, cu majuscule.

Literele si cifrele trebuie să fie înalte de 0,2 cm;

b) pentru ambalajele mari, o marcă ovală de cel putin 6,5 cm lătime si 4,5 cm înăltime, inclusiv informatiile enumerate la lit. a);

c) literele trebuie să fie de cel putin 0,8 cm înăltime, iar cifrele de cel putin 1 cm înăltime. Marca de sănătate suplimentară poate include o indicatie care dă posibilitatea să fie indentificat medicul veterinar oficial care a efectuat inspectia de sănătate a cărnii;

d) materialul folosit pentru marcare trebuie să îndeplinească toate cerintele de igienă, iar informatiile la care se face referire la lit. a) trebuie să apară pe acesta într-o formă lizibilă.

67. a) Marcarea de sănătate la care se referă pct. 66 lit. a) trebuie să se efectueze:

1. pe sau sub ambalajul colectiv sau individual, în cazul carcaselor ambalate individual, în asa fel încât să fie lizibil;

2. pe carcasele care nu sunt preambalate individual, prin aplicarea unui sigiliu sau a unei etichete de unică folosintă;

3. pe sau în interiorul ambalajului individual sau al altor materiale de ambalare a părtilor de carcase sau a organelor în cantităti mici, în mod vizibil.

b) Marcarea de sănătate la care se referă pct. 66 lit. b) trebuie să se efectueze si pe ambalajele mari, care contin carcase, părti de carcase sau organe, marcate în concordantă cu pct. a).

c) Atunci când marcarea de sănătate apare pe un preambalaj sau pe ambalaj, trebuie să fie aplicată astfel încât să poată să fie distrusă numai atunci când ambalajul ori pachetul este deschis sau trebuie să fie astfel sigilat încât acestea să nu poată fi reutilizate după ce au fost deschise.

68. Marcarea de sănătate a carcaselor sau organelor, după cum este prevăzut la pct. 67 lit. a), nu se impune în următoarele cazuri:

1. Carcasele, inclusiv cele ale căror părti au fost eliminate conform pct. 53 lit. b) al cap. IX, trebuie să fie expediate de la un abator autorizat la o unitate de transare autorizată pentru transare si se supun următoarelor conditii:

a) ambalajele mari care contin carne de pasăre proaspătă trebuie să poarte pe suprafata externă marcarea de sănătate, în concordantă cu subpct. 3 de la lit. a) a pct. 67 si cu lit. c) de la pct. 67;

b) unitatea de expediere trebuie să tină un registru în care sunt înscrise cantitătile, natura, tipurile si destinatia transporturilor expediate, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

c) spatiul de transare de receptie trebuie să tină un registru în care sunt înscrise cantitatea, natura, tipul si originea fiecărui transport primit, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

d) marcarea de sănătate de pe ambalajele mari trebuie să fie distrusă atunci când acestea sunt deschise în spatiile de transare si sub supravegherea medicului veterinar oficial;

e) destinatia si scopul folosirii fiecărui transport trebuie să fie clar indicate pe suprafata externă a pachetului mare, în concordantă cu prevederile prezentului punct si cu anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară.

2. Carcasele expediate, inclusiv cele ale căror părti au fost eliminate conform pct. 53 lit. b) din cap. IX, părti ale carcaselor si următoarele organe: inimă, ficat si pipotă, atunci când trebuie să fie expediate de la un abator autorizat, o unitate de transare sau un centru de reambalare către o unitate de producere a cărnii si a produselor din carne pentru procesare, se supun următoarelor conditii:

a) ambalajele mari care contin carne de pasăre proaspătă trebuie să poarte pe suprafata externă marcarea de sănătate, în conformitate cu pct. 67 lit. a) si c);

b) unitatea de expediere trebuie să tină o evidentă a cantitătii, naturii cărnii si destinatiei fiecărui transport expediat, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

c) unitatea de producere a cărnii si a produselor din carne destinatară trebuie să tină o evidentă a cantitătii, naturii si originii fiecărui transport primit, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

d) atunci când carnea proaspătă de pasăre este destinată fabricării produselor din carne destinate comertului României cu statele membre ale Uniunii Europene, marca de sănătate a ambalajelor mari trebuie să fie distrusă atunci când acestea sunt deschise în prezenta unitate sub supravegherea medicului veterinar oficial;

e) destinatia si scopul folosirii transportului trebuie să fie clar indicate pe suprafata externă a ambalajului mare, în concordantă cu prevederile prezentului punct si cu anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară.

3. Carcasele, inclusiv cele ale căror părti au fost eliminate conform pct. 53 lit. b) din cap. IX, destinate utilizatorului final, după tratamentul prin căldură, sunt si expediate de la un abator autorizat, un centru de reambalare sau de la un atelier de transare spre restaurante, cantine si institutii în următoarele conditii:

a) ambalajele mari care contin carne de pasăre proaspătă trebuie să poarte pe suprafata externă marcarea de sănătate în conformitate cu pct. 67 lit. a) si c) ale prezentei anexe;

b) unitatea de expediere trebuie să tină o evidentă a cantitătii, naturii si destinatiei fiecărui transport expediat, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

c) la destinatie trebuie să se tină o evidentă a cantitătii, naturii si originii fiecărui transport primit, în concordantă cu prezenta normă sanitară veterinară;

d) destinatarii sunt supusi controlului de către autoritatea veterinară competentă, care trebuie să aibă acces la evidentele tinute;

e) destinatia si scopul folosirii transportului trebuie să fie clar indicate pe suprafata externă a ambalajului mare, în concordantă cu prezentul punct si cu anexa nr. 7 la norma sanitară veterinară.

 

CAPITOLUL XIII

Depozitarea

 

69. a) După răcirea prevăzută la pct. 41, carnea proaspătă de pasăre trebuie să fie depozitată la o temperatură care nu poate depăsi +4şC.

b) Carnea de pasăre congelată trebuie mentinută la o temperatură care nu poate depăsi -12şC.

c) Carnea de pasăre proaspătă ambalată nu trebuie să fie depozitată în acelasi spatiu cu carnea proaspătă neambalată.

 

CAPITOLUL XIV

Preambalarea si ambalarea

 

70. a) Ambalajele, de exemplu: lăzile de ambalare, cutiile de carton si altele, trebuie să îndeplinească următoarele conditii de igienă:

- nu trebuie să altereze caracteristicile organoleptice ale cărnii;

- nu trebuie să transmită cărnii substante dăunătoare sănătătii umane;

- trebuie să fie suficient de rezistente pentru a se asigura protectia eficientă a cărnii în timpul transportului si al manipulării.

b) Ambalajele nu trebuie să fie reutilizate pentru altă cantitate de carne decât în cazul în care acestea sunt confectionate dintr-un material rezistent la coroziune, usor de curătat, care a fost curătat si dezinfectat în prealabil.

71. Atunci când se ambalează carnea proaspătă transată sau organe, aceste operatiuni trebuie să fie efectuate imediat după transare si în concordantă cu conditiile de igienă. Preambalajul trebuie să fie transparent si incolor, iar în cazul preambalajului transparent colorat, trebuie să fie proiectat astfel încât carnea sau organele ambalate să fie partial vizibile. Acesta trebuie, de asemenea, să îndeplinească conditiile de la pct. 70 lit. a) si b); el nu poate fi refolosit pentru ambalarea unei alte cantităti de carne.

Părti de carcasă sau organele separate de carcasă trebuie să fie întotdeauna ambalate într-un ambalaj protector, sigilat ferm, care satisface criteriile mentionate anterior.

72. Carnea preambalată individual trebuie să fie ambalată.

73. Atunci când ambalajul îndeplineste toate conditiile protectoare ale preambalării, acesta nu este necesar să fie transparent sau incolor, iar plasarea într-un al doilea container nu este necesară, cu conditia ca celelalte cerinte de la pct. 70 să fie îndeplinite.

74. Operatiunile de transare, dezosare, preambalare si amba- lare pot avea loc în aceeasi încăpere, dacă materialele de amba- lare au caracteristicile prevăzute la pct. 70 si dacă sunt îndeplinite următoarele conditii:

a) spatiul trebuie să fie suficient de mare si astfel amenajat încât să fie asigurată igiena operatiilor;

b) materialele de preambalare si ambalare trebuie să fie introduse într-un ambalaj protector, sigilat imediat după producere. Acest ambalaj trebuie să fie protejat de deteriorare în timpul transportului către unitate si depozitat în conditii igienice în spatii separate ale unitătii;

c) spatiile de depozitare a materialului pentru ambalare trebuie să fie lipsite de praf si insecte. Ele nu trebuie să comunice cu încăperile care contin substante ce ar putea contamina carnea proaspătă. Materialele de ambalare nu trebuie să fie depozitate pe pardoseală;

d) materialele de ambalare trebuie să fie asamblate în conditii igienice înainte de a fi aduse în spatiul de ambalare;

e) materialele de ambalare trebuie să fie transportate în mod igienic si utilizate imediat. Nu trebuie să fie manevrate de aceleasi persoane care manipulează carnea proaspătă;

f) imediat după ambalare carnea trebuie introdusă în spatiile de depozitare prevăzute în acest scop.

75. Ambalajele la care se referă prezentul capitol pot contine numai carne de pasăre proaspătă transată.

 

CAPITOLUL XV

Transportul

76. Carnea proaspătă trebuie să fie transportată în mijloace de transport prevăzute cu un sistem de închidere ermetică si care să corespundă prevederilor legislatiei nationale; mijloacele de transport trebuie să fie sigilate, proiectate si echipate astfel încât temperatura specificată la cap. II să fie mentinută pe tot parcursul transportului.

77. Mijloacele de transport pentru carnea proaspătă de pasăre trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) suprafata lor internă să fie netedă si usor de curătat si dezinfectat;

b) fie prevăzute cu dispozitive eficiente pentru protectia cărnii împotriva insectelor si a prafului si să fie rezistente la apă.

78. Mijloacele de transport pentru carne nu pot fi utilizate pentru transportul animalelor vii sau al oricăror alte produse care pot afecta sau contamina carnea.

79. Nici un alt produs susceptibil de a afecta conditiile de igienă ale cărnii de pasăre sau de a o contamina nu poate fi transportat în acelasi timp si în acelasi mijloc de transport cu carnea. Carnea ambalată si carnea neambalată trebuie să fie transportate în mijloace de transport separate, cu exceptia cazului în care acelasi mijloc de transport este prevăzut cu o separare fizică adecvată, astfel încât să protejeze carnea neambalată.

80. Carnea proaspătă de pasăre nu poate fi transportată în mijloace de transport care nu sunt curate si care nu au fost dezinfectate.

81. Proprietarul sau reprezentantul legal al acestuia trebuie să se asigure că mijloacele de transport si conditiile de încărcare sunt în conformitate cu cerintele de igienă din prezentul capitol. Medicul veterinar oficial trebuie să controleze dacă sunt respectate prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

 

ANEXA Nr. 2

la norma sanitară veterinară

 

CAPITOLUL I

Conditii generale pentru autorizarea unitătilor de capacitate mică

 

1. Unitătile de capacitate mică trebuie să dispună, în spatiile în care este produsă si prelucrată carnea proaspătă, de:

a) paviment din materiale impermeabile, usor de spălat si dezinfectat, rezistent, nealunecos, cu pantă declivă care să faciliteze drenarea apei; apa reziduală trebuie să fie dirijată spre sifoane de pardoseală cu clopot, prevăzute cu grătare pentru evitarea mirosurilor;

b) pereti netezi, rezistenti, impermeabili, acoperiti cu material lavabil de culoare deschisă, până la înăltimea de cel putin doi metri si de cel putin trei metri în spatiile de tăiere;

c) usi din materiale rezistente la coroziune, usor lavabile si inodore. Atunci când carnea este depozitată în unitatea respectivă, aceasta trebuie să aibă spatii de depozitare care întrunesc conditiile mai sus mentionate;

d) materiale de izolare rezistente si inodore;

e) ventilatie adecvată si, dacă este necesar, o bună evacuare a aburilor;

f) iluminare corespunzătoare naturală sau artificială care nu modifică culorile;

2. a) cât mai aproape de punctele de lucru, un număr suficient de facilităti pentru spălarea si dezinfectarea mâinilor si ustensilelor cu apă caldă. Pentru spălarea mâinilor aceste facilităti trebuie să aibă apă caldă si rece sau apă premixată la o temperatură adecvată, produse pentru curătarea si dezinfectarea mâinilor, precum si mijloace igienice de uscare a mâinilor;

b) dispozitive de sterilizare a ustensilelor, amplasate în punctele de lucru sau într-un spatiu alăturat, dotate cu apă caldă la cel putin +82şC;

3. dispozitive de protectie eficiente contra animalelor indezirabile, montate la toate comunicările cu exteriorul;

4. a) instrumente si utilaje de lucru, precum mese de transare, mese cu suprafete de transare detasabile, containere, benzi transportoare si ferăstraie, confectionate din material rezistent la coroziune, care să nu modifice caracteristicile cărnii, usor de spălat si de dezinfectat. Este interzisă utilizarea lemnului;

b) utilaje si instalatii rezistente la coroziune care îndeplinesc conditiile de igienă pentru manipularea cărnii si containere de depozitare a cărnii, astfel încât nici carnea, nici containerele să nu vină în contact direct cu pavimentele sau cu peretii;

c) containere speciale etanse, din material necorodabil, cu capac si sistem de închidere sau lacăt, pentru colectarea cărnii improprii pentru consumul uman si care să nu permită sustragerea cărnii de către persoane neautorizate; această carne trebuie să fie evacuată sau distrusă la sfârsitul fiecărei zile de lucru;

5. instalatii pentru refrigerare pentru a asigura temperatura internă a cărnii prevăzută în norma sanitară veterinară. Aceste instalatii trebuie să fie prevăzute cu un sistem de drenare a apei de condensare la canalizare fără pericol de contaminare a cărnii;

6. sistem de asigurare a apei potabile sub presiune si în cantitate suficientă, în sensul Normei sanitare veterinare privind calitatea apei destinate consumului uman. Totusi, folosirea apei industriale este autorizată, în cazuri exceptionale, pentru producerea de aburi, stingerea incendiilor si pentru răcirea instalatiilor de refrigerare, cu conditia ca tubulatura instalată în acest scop să excludă utilizarea acestei ape în alte scopuri si să nu prezinte nici un risc de contaminare pentru carnea proaspătă. Conductele de apă nepotabilă trebuie să se distingă clar de cele utilizate pentru apa potabilă;

7. sistem de asigurare cu apă potabilă caldă, în sensul Normei sanitare veterinare privind calitatea apei destinate consumului uman:

8. sistem pentru evacuarea în conditii igienice a apei reziduale;

9. cel putin un spălător pentru mâini si toalete cu jet de apă.

Acestea din urmă nu trebuie să se deschidă direct în spatiile de lucru. Spălătorul trebuie să fie prevăzut cu apă curentă caldă si rece sau apă premixată la o temperatură corespunzătoare, materiale igienice pentru spălarea si dezinfectarea mâinilor si mijloace igienice de uscare a mâinilor. Spălătorul trebuie să fie amplasat lângă toalete.

 

CAPITOLUL II

Conditii speciale pentru autorizarea unitătilor de capacitate mică

 

10. Suplimentar fată de conditiile generale, unitătile de capacitate mică trebuie să posede cel putin:

a) o sală de tăiere suficient de mare pentru asomare si sângerare, pe de o parte, si deplumare si opărire, pe de altă parte; aceste două tipuri de operatiuni trebuie să se efectueze în spatii separate;

b) în sala de tăiere, pereti lavabili până la înăltimea de cel putin doi metri sau până la tavan;

c) o sală de eviscerare si preambalare a organelor, suficient de mare, pentru eviscerarea care trebuie efectuată într-un loc situat la distantă de celelalte puncte de lucru sau separat de acestea printr-un perete despărtitor, astfel încât să se prevină contaminarea;

d) un depozit pentru refrigerare, suficient de mare în raport cu mărimea si tipul animalelor tăiate, cu un spatiu izolat, rezervat pentru carcasele suspecte si prevăzut cu sistem de închidere.

Autoritatea veterinară centrală poate acorda derogări de la aceste cerinte de la caz la caz, atunci când carnea este livrată imediat din astfel de abatoare către unitătile de transare sau măcelării din imediata vecinătate a abatorului, cu conditia ca transportul să nu dureze mai mult de o oră.

11. Animalele aduse în sala de tăiere trebuie tăiate imediat după asomare, exceptând cazul tăierii în scopuri religioase.

12. Animalele suspecte sau bolnave nu trebuie tăiate în unitatea respectivă, exceptând cazul când se acordă o derogare de către autoritatea veterinară centrală. Atunci când se acordă o astfel de derogare, tăierea trebuie să se realizeze sub supravegherea autoritătii veterinare competente si să se ia măsuri pentru prevenirea contaminării. Spatiile trebuie să fie în mod special curătate si dezinfectate, sub supraveghere veterinară, înainte de a fi reutilizate.

 

ANEXA Nr. 3

la norma sanitară veterinară

 

CALIFICAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI AUXILIAR

 

1. Numai persoanele care dovedesc că:

a) au urmat un curs teoretic, inclusiv demonstratii de laborator, curs autorizat de autoritatea veterinară centrală cu privire la cerintele de la pct. 3 lit. A si B;

b) au participat la instruiri practice sub supravegherea unui medic veterinar oficial si sunt eligibile pentru testele la care se face referire la art. 8 alin. (2) din norma sanitară veterinară.

Instruirea practică trebuie să aibă loc în abatoare, unităti de transare, depozite frigorifice si posturi de inspectie, pentru carnea proaspătă sau pentru inspectia înainte de tăiere, ori într-o exploatatie.

2. Totusi personalul auxiliar care îndeplineste cerintele anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară privind conditiile de sănătate care reglementează producerea si comercializarea cărnii proaspete poate urma un curs de instruire la care partea teoretică este redusă la patru săptămâni.

3. Testul la care se face referire la art. 8 alin. (2) din norma sanitară veterinară constă într-o parte teoretică si o parte practică si trebuie să cuprindă următoarele subiecte:

A. pentru inspectia expoatatiilor:

1. partea teoretică:

a) familiarizarea cu industria cresterii păsărilor;

b) generalităti privind sectorul avicol, semnificatie economică, metode de productie si comert international etc.;

c) anatomie si patologie aviară;

d) cunostinte de bază privind bolile - virusuri, bacterii, paraziti etc.;

e) controlul bolilor si utilizarea medicamentelor, vaccinurilor si controlul reziduurilor;

f) bunăstarea animalelor de fermă, în timpul transportului si la abator;

g) controlul privind protectia mediului - în clădiri, la ferme si în general;

h) legislatie veterinară natională si internatională;

i) atitudinile consumatorului si controlul calitătii;

2. partea practică:

a) vizite la ferme de diferite tipuri si cu metode diferite de crestere;

b) vizite la unitătile de productie;

c) încărcarea si descărcarea mijloacelor de transport;

d) vizite la laboratoare;

e) controale veterinare;

f) documentare;

g) experientă practică;

B. pentru inspectia abatoarelor:

1. partea teoretică:

a) cunostinte de bază de anatomie si fiziologie a animalelor tăiate;

b) cunostinte de bază de patologie a animalelor tăiate;

c) cunostinte de bază de anatomie patologică a animalelor tăiate;

d) cunostinte de bază privind igiena si, în special, igiena industrială, în abator, igiena transării si depozitării si igiena muncii;

e) cunoasterea metodelor si a procedurilor de tăiere, a inspectiei, a preambalării, ambalării si transportării cărnii proaspete;

f) cunoasterea legilor, regulamentelor si prevederilor adminstrative care se referă la efectuarea muncii lor;

g) proceduri de prelevare a probelor;

2. partea practică:

a) inspectia si evaluarea animalelor tăiate;

b) identificarea speciei animalelor prin examinarea părtilor specifice ale acestora;

c) identificarea unor părti din animalele la care s-au produs modificări si comentarii asupra acestora;

d) controlul igienei;

e) prelevarea de probe.

 

ANEXA Nr. 4

la norma sanitară veterinară

 

MODEL DE ATESTAT DE SĂNĂTATE1)

pentru păsările transportate de la exploatatie către abator

Nr.2): ….

 

Serviciul competent ..

I. Identificarea animalelor

Specia animală:

Numărul de animale: ...

Marcarea de identificare: …

II. Originea animalelor

Adresa exploatatiei de origine: ...

III. Destinatia animalelor

Animalele vor fi transportate la următorul abator: …. cu următorul mijloc de transport: …

IV. Atestare

Subsemnatul, medic veterinar oficial, atest că animalele descrise mai sus au fost examinate înainte de tăiere la exploatatia mentionată mai sus, la .. (ora), pe … (data), si au fost găsite sănătoase.

 

………………..

(locul)

…………………

(data)

…………………………………….

(semnătura medicului veterinar oficial)


1) Acest certificat este valabil 72 de ore.

2) Optional.

 

ANEXA Nr. 5

la norma sanitară veterinară

 

MODEL DE ATEST AT DE SĂNĂTATE

pentru carcasele de păsări în vederea eviscerării întârziate sau pentru carcasele de rate si gâste crescute pentru productia de ficat gras, asomate, sângerate si deplumate la ferma de îngrăsare si transportate la o unitate de transare care este echipată cu un spatiu separat pentru eviscerare

Nr.1): …

 

Serviciul competent: ...

I. Identificarea carcaselor neeviscerate

Specii: ...

Numărul carcaselor neeviscerate: …

II. Originea carcaselor neeviscerate

Adresa fermei de îngrăsare: …

III. Destinatia carcaselor neeviscerate

Carcasele neeviscerate vor fi transportate la următoarea unitate de transare:

IV. Atestare

Subsemnatul, medic veterinar oficial, atest că aceste carcase neeviscerate descrise mai sus provin de la păsări care au fost examinate înainte de tăiere la ferma de îngrăsare mentionată mai sus, la .. (ora), pe … (data), si au fost găsite sănătoase.

 

………………..

(locul)

…………………

(data)

…………………………………….

(semnătura medicului veterinar oficial)

 


1) Optional.

 

ANEXA Nr. 6

la norma sanitară veterinară

 

MODEL DE CERTIFICAT DE SĂNĂTATE

pentru carnea proaspătă de pasăre1)

Nr.2): ….

 

Locul de încărcare: ...

Ministerul: …

Departamentul: …

Referintă3): ...

I. Identificarea cărnii

Carne de … (specia animală)

Natura bucătilor: …

Natura ambalajului: …

Numărul bucătilor sau pachetelor: …

Luna(ile) si anul(ii) congelării: …

Greutatea netă:

II. Originea cărnii

Adresa(ele) si numărul(ele) autorizatiei(ilor) veterinare a(le) abatorului(elor) autorizat(e): …

Adresa(ele) si numărul(ele) autorizatiei(ilor) veterinare a(le) unitătii(lor) autorizate: ….

Adresa(ele) si numărul(ele) autorizatiei veterinare(ilor) a(le) depozitului(elor) frigorific(e) autorizat(e): ...

III. Destinatia cărnii:

Carnea va fi expediată de la : …(locul de încărcare)  către:  … (tara si locul de destinatie) prin următorul mijloc de transport4): …

Numele si adresa expeditorului: …

Numele si adresa destinatarului: …

IV. Atestarea

Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific faptul că:

a) carnea proaspătă de pasăre descrisă mai sus satisface toate cerintele Directivei Consiliului 91/494/CEE din 26 iunie 1991 referitoare la conditiile de sănătate animală care reglementează comertul intracomunitar si importul din tări terte de carne proaspătă de pasăre si, de asemenea, cerintele celui de-al doilea subparagraf al art. 3 (A) (1) al acelei directive, dacă o asemenea carne este destinată unui stat membru sau unei regiuni a unui stat membru care este recunoscut ca fiind liber de boala de Newcastle;

b) carnea de pasăre descrisă mai sus:

- ambalajul cărnii descrise mai sus poartă o marcă care dovedeste următoarele:

- carnea provine de la animale tăiate în abatoare autorizate;

- carnea a fost transată într-o unitate de transare autorizată;

c) această carne a fost declarată aptă pentru consumul uman ca urmare a inspectiei veterinare efectuate în concordantă cu Directiva Consiliului 71/118/CEE din 15 februarie 1971 referitoare la problemele ce afectează comertul cu carne proaspătă de pasăre sau Directiva Consiliului 91/495/CEE din 27 noiembrie 1990 referitoare la problemele de sănătate publică si sănătate a animalelor ce afectează productia si comercializarea cărnii de iepure si cărnii de vânat de crescătorie;

d) mijloacele de transport sau containerele si conditiile de încărcare a acestui transport îndeplinesc cerintele de igienă stabilite de Directiva 71/118/CEE;

e) dacă carnea este destinată pentru Finlanda sau Suedia2):

- testul la care se face referire la art. 5 alin. (3) lit. a) a fost efectuat4):

- carnea care provine de la o unitate supusă unui program ca acela la care se face referire la art. 5 alin. (3) lit. a)4)

 

………………..

(locul)

…………………

(data)

…………………………………….

(semnătura medicului veterinar oficial)


1) Carnea proaspătă de pasăre înseamnă, în concordantă cu directiva la care se referă punctul IV al prezentului certificat, orice parte proprie consumului uman a animalelor domestice din următoarele specii: găini, curci, bibilici, rate, gâste, prepelite, porumbei, fazani si potârnichi, care nu a suferit nici un proces de conservare.

2) Optional.

3) În cazul vagoanelor feroviare sau al camioanelor, se declară numărul de înregistrare, în cazul avionului, numărul de zbor, iar în cazul vapoarelor, numele si, unde este necesar, numărul containerului.

4) Se barează unde nu este aplicabil.

 

ANEXA Nr. 7

la norma sanitară veterinară

 

INDICATII CE VOR FI APLICATE PE AMBALAJELE MARI

 

Scopul de utilizare: transare/tratament termic1)

Adresa de destinatie: …

 


1) Se barează după caz.