MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 81 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 7 februarie 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
61. - Hotărâre privind trecerea
unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului
Finantelor Publice - Directia Generală a Vămilor în domeniul public al judetului
Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui - Directia judeteană
pentru protectia plantelor Vaslui
65. - Hotărâre privind stabilirea
drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului apartinând structurilor
Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului
72. - Hotărâre pentru modificarea
si completarea Hotărârii Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si
functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.
84. - Hotărâre pentru aprobarea
amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999
90. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentuluicadru de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială
93. - Hotărâre privind aprobarea
structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului “Investitii în
servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului Dezvoltării si
Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
143. - Ordin al ministrului finantelor publice privind procedura de desemnare a reprezentantului fiscal
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 19 noiembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea
nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile
trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre
România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată
Costică Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecător
Kozsoár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2)
din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru
bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului
dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940,
republicată. Exceptia a fost ridicată de Elena Mănescu în Dosarul nr.
1.175/CA/2001 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de
contencios administrativ si de Zoe Aramă în Dosarul nr. 826/COM/2002 al
Tribunalului Galati - Sectia comercială, contencios administrativ, maritimă si
fluvială.
La apelul nominal făcut în Dosarul nr. 159C/2002 se
prezintă, personal, Elena Mănescu, autoare a exceptiei de
neconstitutionalitate, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune apelul si în Dosarul nr. 321/2002,
constatându-se lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea
Dosarului nr. 321C/2002 la Dosarul nr. 159C/2002, având în vedere că au
aceleasi obiect si cauză. Autoarea exceptiei si Ministerul Public sunt de acord
cu măsura conexării. Fată de aceste sustineri, pentru o mai bună administrare a
justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune
conexarea Dosarului nr. 321C/2002 la Dosarul nr. 159C/2002.
Cauza fiind în stare de judecată, Elena Mănescu,
autoare a exceptiei de neconstitutionalitate, depunând si concluzii scrise,
solicită să se constate că prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998,
republicată, în măsura în care înlătură mostenitorii testamentari de la
beneficiul acordării compensatiilor pentru bunurile trecute în proprietatea
statului bulgar, contravin dispozitiilor art. 16, 42, 49 si 135 din
Constitutie, precum si practicii Curtii
Constitutionale, care, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că
legea recunoaste toate formele succesiunii, atât cea legală, cât si cea
testamentară.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
admitere a exceptiei de neconstitutionalitate si arată că textul de lege
criticat, limitând acordarea de compensatii la fostii proprietari si la
mostenitorii lor legali, încalcă principiul egalitătii, creând o discriminare
în rândul mostenitorilor, si, de asemenea, încalcă dispozitiile art. 42 din
Constitutie privind garantarea dreptului la mostenire.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 1.175/CA/2001, si prin Încheierea din 27 iunie 2002, pronuntată în
Dosarul nr. 826/COM/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă si de
contencios administrativ si, respectiv, Tribunalul Galati - Sectia
comercială, contencios administrativ, maritimă si fluvială au sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1
alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor
români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma
aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie
1940, republicată. Exceptia a fost ridicată de Elena Mănescu si Zoe Aramă
în cauze având ca obiect contestatiile formulate împotriva hotărârilor Comisiei
centrale pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 de pe lângă Ministerul Finantelor
Publice, privind validarea hotărârilor Comisiei Municipiului Bucuresti si a
Comisiei Judetului Galati pentru aplicarea aceleiasi legi.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că, întrucât prevederile criticate limitează sfera persoanelor care pot
solicita compensatii la fostii proprietari si mostenitorii lor legali,
excluzând mostenitorii testamentari, acestea instituie o măsură discriminatorie
în detrimentul ultimilor, fiind contrare, astfel, dispozitiilor art. 16 din
Constitutie.
Prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată
încalcă si dispozitiile art. 42 din Constitutie referitoare la garantarea
dreptului la mostenire, care nu disting “după cum forma de succesiune este cea
legală sau testamentară.[É] Drepturile mostenitorilor, indiferent de vocatia
acestora, sunt identice cu cele ale fostului proprietar, la a cărui succesiune
sunt chemati.”
Aceleasi prevederi sunt contrare si dispozitiilor art.
49 din Constitutie, deoarece îngrădirea dreptului la mostenire nu a fost impusă
de una dintre situatiile expres prevăzute acolo.
În sustinerea criticii de neconstitutionalitate se
mentionează si Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie 1995 cu
privire la constitutionalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea
situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în
proprietatea statului, prin care s-a constatat că legea dedusă controlului
recunoaste toate formele succesiunii.
Instantele de judecată consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, si ale art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind
organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, introduse prin
Legea nr. 181/2002, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, precum si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la
exceptia ridicată.
Guvernul, în punctul său de vedere, consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Astfel, se consideră că nu
se aduce atingere art. 42 din Constitutie care garantează dreptul la mostenire,
deoarece la data deschiderii succesiunii bunurile imobile ce fac obiectul Legii
nr. 9/1998 “nu au făcut parte din patrimoniul beneficiarilor primari înainte de
intrarea în vigoare a legii”. Prin urmare, dreptul la primirea compensatiilor
s-a născut, în temeiul legii, la data intrării sale în vigoare, iar în ipoteza
în care beneficiarii primari ar fi fost decedati la acea dată, sumele de bani
cuvenite cu titlu de compensatie nu ar intra în masa succesorală la data
deschiderii succesiunii, “ci ar urma să-i întregească cuantumul valoric de la
data intrării în vigoare a legii. Or, legiuitorul nu putea să se substituie vointei
decuiusului, stabilind o vocatie succesorală specială pentru mostenitorii
testamentari ai acestuia”.
De altfel, mai apreciază Guvernul faptul că de
măsurile compensatorii beneficiază numai fostii proprietari si mostenitorii
legali ai acestora reprezintă optiunea legiuitorului.
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, sustine
că dispozitiile criticate sunt constitutionale. Critica referitoare la
încălcarea principiului egalitătii este nefondată, deoarece acesta nu exclude
posibilitatea ca legiuitorul să adopte solutii diferite pentru situatii
distincte. “Or, chiar legea civilă instituie un regim special, de protectie
pentru mostenitorii legali, în raport cu cei testamentari.”
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
exprimate de Guvern si de Avocatul Poporului, rapoartele
judecătorilor-raportori, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) diin Legea nr. 9/1998 privind
acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în
proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si
Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 7 februarie 2002. Întrucât dispozitiile
alin. (2) al art. 1 sunt subjacente celor cuprinse în alin. (1) al aceluiasi
articol si se corelează între ele, se impune redarea continutului integral al
ambelor alineate, după cum urmează: “(1) Cetătenii români, prejudiciati în
urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7
septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la
compensatiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit
anterior sau au primit numai partial compensatii ori despăgubiri pentru
bunurile imobile - constructii si terenuri - pe care le aveau în proprietate în
judetele Durostor si Caliacra, cedate Bulgariei, precum si pentru recoltele
neculese de porumb, bumbac si floarea-soarelui. (2) De prevederile alin. (1) beneficiază
si cetătenii români, mostenitori legali ai fostilor proprietari.”
Desi autorii exceptiei consideră că prin textele
legale reproduse sunt încălcate dispozitiile art. 16, 42, 49 si 135 din
Constitutie, Curtea constată că, în cauză, au relevantă numai cele ale art. 16
alin. (1), art. 42 si ale art. 49 alin. (1), care au următorul continut:
- Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii
si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;
- Art. 42: “Dreptul la mostenire este garantat.”;
- Art. 49 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau
al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune,
după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a
moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea
instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale
unui sinistru deosebit de grav.”.
Curtea consideră că, în scopul examinării exceptiei de
neconstitutionalitate, se impune să stabilească, în primul rând, momentul în
care s-a născut dreptul la despăgubiri al persoanelor române care au părăsit
Bulgaria în virtutea aplicării tratatului mentionat. În acest sens,
dispozitiile art. V alin. 1 din Acordul privitor la schimbul de populatie
română si bulgară, anexa C la tratat, prevăd că “Statul
Român ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce
părăsesc bunurile lor situate în teritoriile transferate Bulgariei”. Din aceste dispozitii rezultă că persoanele
române care au părăsit Bulgaria, în virtutea acestui acord, au devenit
creditori ai statului român. Această calitate a fost avută în vedere si de
legiuitorul actual care, la art. 1 alin. (1) din legea criticată, stabileste
întinderea dreptului la compensatie, în raport de compensatiile sau
despăgubirile anterioare acordate, în tot sau în parte, celor prejudiciati.
Asa fiind, se retine că dreptul de creantă a intrat în
patrimoniul fostilor proprietari, cetăteni români, prejudiciati prin aplicarea
tratatului, la data intrării în vigoare a acestuia.
Prin urmare, fostii proprietari aveau capacitatea de a
dispune de acest drept de creantă prin acte pentru cauză de moarte.
Pentru ratiunile înfătisate Curtea constată că este
întemeiată critica de neconstitutionalitate potrivit căreia prevederile art. 1
alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, sunt contrare dispozitiilor art.
42 din Constitutie, în măsura în care limitează sfera persoanelor îndreptătite
la acordarea de despăgubiri numai la fostii proprietari si mostenitorii lor
legali, excluzându-i pe mostenitorii testamentari.
Într-adevăr, art. 42 din Constitutie garantează
dreptul la mostenire, fără a limita garantia instituită exclusiv la mostenirea
legală. Întrucât, însă, dreptul la mostenire, în general, semnifică atât
dreptul la mostenire legală, cât si la cea testamentară, limitarea impusă prin
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispozitiilor textului
constitutional.
Curtea constată, de asemenea, că este întemeiată si
critica referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat în mod constant
că aplicarea unui tratament juridic diferentiat este justificată numai prin
existenta unor situatii diferite.
Calitatea de mostenitor legal sau testamentar nu îi
plasează însă pe titulari în situatii diferite, din punctul de vedere care
interesează aici, de natură să impună instituirea unui tratament juridic
diferentiat, fără a fi discriminator. De aceea, dispozitia legală criticată
contravine principiului egalitătii consacrat prin art. 16 din Constitutie.
În ceea ce
priveste sustinerea potrivit căreia prevederile rt. 1 alin. (1) din Legea nr.
9/1998, republicată, contravin si dispozitiilor art. 49 din Constitutie, Curtea
consideră, de asemenea, că este întemeiată. Întrucât dreptul de creantă fată de
statul român a existat în patrimoniul fostilor proprietari, la data decesului
acestora, si, deci, a putut fi transmis pe cale testamentară, dispozitiile
legale criticate aduc o restrângere a exercitiului dreptului la mostenire, dar
fără ca aceasta să fie justificată, în spetă, de existenta vreunuia dintre
cazurile prevăzute expres si limitativ de textul constitutional mentionat.
Asa fiind, Curtea constată că dispozitiile examinate
sunt neconstitutionale, urmând ca exceptia să fie admisă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13
alin. (1) lit. A.c), al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate si constată
că dispozitiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind cordarea de
compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului
bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la
Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, sunt neconstitutionale în măsura în
care înlătură mostenitorii testamentari de la beneficiul acordării
compensatiilor prevăzute la alin. (1) al art. 1 din aceeasi lege. Exceptia a
fost ridicată de Elena Mănescu în Dosarul nr. 1.175/CA/2001 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ si de Zoe Aramă
în Dosarul nr. 826/COM/2002 al Tribunalului Galati - Sectia comercială,
contencios administrativ, maritimă si fluvială.
Definitivă si obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale
Parlamentului si Guvernului.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 19 noiembrie 2002.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent sef,
Claudia Miu
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea
Ministerului Finantelor Publice – Directia Generală a Vămilor în domeniul
public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui – Directia
judeteană pentru protectia plantelor Vaslui
În temeiul art. 107 din Constitutie, precum si al art.
9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă trecerea fără plată a imobilului
“Statie de epurare si dezinfectie”, compus din clădire, utilaje si instalatii
aferente, precum si a terenului aferent, situat în perimetrul Punctului de
control pentru trecerea frontierei Vama Albita, judetul Vaslui, având datele de
identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului
Finantelor Publice – Directia Generală a Vămilor în domeniul public al
judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui – Directia
judeteană pentru protectia plantelor Vaslui.
Art. 2. - Predarea-preluarea Statiei de epurare si
dezinfectie, precum si a terenului aferent, transmise potrivit art. 1, se face
pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 61.
DATELE DE IDENTIFICARE
a
imobilului, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului
Finantelor Publice - Directia Generală a Vămilor, care se transmite în domeniul
public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui -
Directia judeteană pentru protectia plantelor Vaslui
|
Locul unde este situat imobilul |
Persoana juridică de la care se transmite imobilul |
Persoana juridică la care se transmite imobilul |
Caracteristicile tehnice ale imobilului |
Numărul de identificare atribuit de Ministerul
Finantelor Publice conform Hotărârii Guvernului nr. 1.326/2001 |
|
Perimetrul Punctului de control pentru trecerea frontierei Vama Albita, comuna Drânceni, judetul Vaslui |
Statul român Ministerul Finantelor Publice- Directia Generală a Vămilor |
Domeniul public al judetului Vaslui
si în administrarea Consiliului Judetean
Vaslui - Directia judeteană pentru protectia plantelor
Vaslui |
- Clădire Statie de epurare si
dezinfectie (inclusiv utilajele si
instalatiile aferente): - suprafata
construită = 288 m2 - Bazin de
neutralizare (inclusiv utilajele si instalatiile
aferente): - suprafata
construită = 70 m2 - Instalatie tunel
dezinfectie - Cabină din
aluminiu (inclusiv instalatiile aferente): - suprafata
construită = 5,40 m2 - Platforme
betonate: - suprafata
construită = 1.720 m2 - Teren aferent =
2.080 m2 Valoare =
1.238.103,7 mii lei Număr de inventar:
121.104 |
Nr. M.F.P. 28416 |
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului apartinând structurilor
Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutie si
ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
politistului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. -
Personalul apartinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică
Statutul politistului, beneficiază pentru perioada în care se află în
activitate de o alocatie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice,
diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrană.
Art. 2 - Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice
si categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3. - Hrana se asigură în confomitate cu
prevederile actelor normative care reglementează acordarea drepturilor de
hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională,
ordine publică si sigurantă natională.
Art. 4. - Normele de aplicare a prezentei hotărâri,
precum si structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului de
interne.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 65.
ANEXĂ*)
NORME DE HRANĂ
pentru personalul apartinând structurilor Ministerului
de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 625/1998 privind
organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.
În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 11 lit.
c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului
României si a ministerelor, al art. 5 alin. (1) si alin. (2) teza a doua din
Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de
cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările
ulterioare, precum si al art. 4 alin. (3) lit. j) din Ordonanta Guvernului nr.
44/1997 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 105/2000, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 625/1998
privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 1 octombrie
1998, se modifică si se completează după cum urmează:
1. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul
cuprins:
“(5) Pentru exercitarea atributiilor specifice de
inspectie, control si supraveghere, parcul normat al A.R.R. este de 88 de
autoturisme, cu o normă de consum de combustibil de 300 litri/autoturism/lună.
Nu se consideră depăsiri ale consumului normat pe autoturism consumul care, la
nivelul anului, se încadrează în cantitatea de combustibil normată în raport cu
numărul de autoturisme aprobat pentru A.R.R.”
2. La articolul 4 din Regulamentul de organizare si
functionare a Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., prevăzut în anexa nr. 1,
după litera m) se introduce o nouă literă, litera m1), cu
următorul cuprins:
“m1) autorizează activitătile de
transport rutier international, direct sau în tranzit, în conformitate cu
prevederile legale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care
România este parte;”.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si
locuintei,
Traian Panait,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 72.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca
Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre
România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la
Bucuresti la 20 ianuarie 1999
În temeiul art. 107
din Constitutie si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1999 pentru
ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru
Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999, aprobată
prin Legea nr. 70/1999,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă amendamentele convenite
între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională
pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România si
Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la
20 ianuarie 1999, după cum urmează:
1. Suma de 317.609,01 USD din împrumut se anulează.
2. Tabelul de la paragraful 1 al anexei nr. 1 la
acordul de împrumut se modifică si va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1 la
prezenta hotărâre.
3. Anexa nr. 3 la acordul de împrumut se modifică
si se înlocuieste cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 84.
ANEXA Nr.
1
|
Categoria |
Suma alocată din împrumut (exprimată în echivalent dolari S.U.A.) |
% din cheltuieli care va fi finantat |
|
(1) Subproiecte |
9.068.479 |
82% din sumele
disponibilizate în cadrul acordurilor de grant |
|
(2) Bunuri în
cadrul părtii A a Proiectului |
190.127 |
100% din cheltuieli
externe, 100% din cheltuieli locale (costuri franco-uzină) si 82% din
cheltuieli locale pentru alte articole procurate pe plan local |
|
(3) Servicii de
consultantă, inclusiv audit si pregătire |
388.648 |
100% |
|
(4) Costuri operationale
în cadrul părtii B.2 a
Proiectului |
35.136 |
82% |
|
TOTAL: |
9.682.390,99 |
|
ANEXA Nr.
2
(Anexa nr.
3 la acordul de împrumut)
|
Data
scadentă |
Ratele de capital revizuite (dolari S.U.A.)*) |
|
15
iunie 2004 |
203.330,00 |
|
15
decembrie 2004 |
208.170,00 |
|
15
iunie 2005 |
217.850,00 |
|
15
decembrie 2005 |
222.690,00 |
|
15
iunie 2006 |
227.530,00 |
|
15
decembrie 2006 |
237.210,00 |
|
15
iunie 2007 |
242.050,00 |
|
15
decembrie 2007 |
251.740,00 |
|
15
iunie 2008 |
256.580,00 |
|
15
decembrie 2008 |
266.260,00 |
|
15
iunie 2009 |
275.940,00 |
|
15
decembrie 2009 |
280.780,00 |
|
15
iunie 2010 |
290.470,00 |
|
15
decembrie 2010 |
300.150,00 |
|
15
iunie 2011 |
309.800,00 |
|
15
decembrie 2011 |
314.600,00 |
|
15
iunie 2012 |
324.300,00 |
|
15
decembrie 2012 |
334.000,00 |
|
15
iunie 2013 |
348.500,00 |
|
15
decembrie 2013 |
358.200,00 |
|
15
iunie 2014 |
367.900,00 |
|
15
decembrie 2014 |
377.600,00 |
|
15
iunie 2015 |
392.100,00 |
|
15
decembrie 2015 |
401.800,00 |
|
15
iunie 2016 |
411.500,00 |
|
15
decembrie 2016 |
426.000,00 |
|
15
iunie 2017 |
440.500,00 |
|
15
decembrie 2017 |
450.200,00 |
|
15
iunie 2018 |
464.700,00 |
|
15
decembrie 2018 |
479.940,99 |
|
TOTAL: |
9.682.390,99 |
*) Cifrele din această coloană reprezintă sumele în dolari S.U.A. care vor fi rambursate, cu exceptia celor prevăzute în sectiunea 4.04 lit. d) din Conditiile generale.
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului
public de asistentă socială
În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 40
alin. (2) din Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă
socială,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare
si functionare a serviciului public de asistentă socială, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - (1) În exercitarea atributiilor ce le revin
potrivit prevederilor Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă
socială, consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, precum si consiliile locale ale municipiilor, oraselor si
sectoarelor municipiului Bucuresti, denumite în continuare consilii locale,
înfiintează si organizează serviciul public de asistentă socială.
(2) Serviciul public de asistentă socială realizează
la nivel judetean, respectiv local, măsurile de asistentă socială în domeniul
protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.
Art. 3. - (1) Serviciul public de asistentă socială se
înfiintează prin hotărâre a consiliului judetean, a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, respectiv a consiliului local, până la 31 martie 2003.
(2) Consiliile judetene, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti si consiliile locale aprobă, prin hotărâre, Regulamentul
de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială, pe baza
prevederilor regulamentului-cadru aprobat prin prezenta hotărâre.
(3) Atributiile serviciului public de asistentă
socială prevăzute în regulamentul-cadru se completează cu alte atributii, în
functie de caracteristicile sociale ale unitătilor administrativ-teritoriale.
Art. 4. - (1) Consiliile judetene, Consiliul General
al Municipiului Bucuresti si consiliile locale înfiintează serviciul public de
asistentă socială prin reorganizarea serviciilor publice cu atributii în
domeniu aflate în subordine sau, după caz, a compartimentelor din aparatul
propriu si prin redistribuirea personalului existent în cadrul acestora.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică serviciilor
publice pentru protectia copilului organizate la nivel judetean.
Art. 5. - (1) În termen de cel mult 2 ani de la
înfiintarea serviciului public de asistentă socială se va asigura încadrarea în
totalitate a acestuia cu personal de specialitate cu diverse calificări, care
are competente, responsabilităti si atributii specifice domeniului de
activitate.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) conducătorul
serviciului public de asistentă socială întocmeste necesarul de personal de
specialitate si solicită institutiilor specializate formarea si perfectionarea
personalului existent în conditiile legii.
Art. 6. - Consiliile locale comunale vor încadra în
aparatul propriu persoane cu atributii în domeniile de asistentă socială
stabilite la art. 2 alin. (2), în raport cu problematica socială din unitatea
administrativ-teritorială, fără a depăsi numărul maxim de personal din aparatul
propriu stabilit potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 80/2001
privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile
administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările ulterioare.
Art. 7. - În aplicarea prevederilor art. 42 alin. (3)
din Legea nr. 705/2001 consiliile locale ale oraselor si comunelor pot realiza
acordarea de servicii sociale în mai multe unităti administrativ-teritoriale,
pe bază de parteneriate, aprobate prin hotărâri ale acestora.
Art. 8. - (1) Finantarea serviciului public de
asistentă socială se asigură din bugetele locale.
(2) Finantarea activitătilor de asistentă socială se
asigură de la bugetele locale si din bugetul de stat, în conformitate cu
legislatia în vigoare.
(3)
Finantarea activitătilor de asistentă socială se poate asigura si din alte
surse prevăzute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 705/2001.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul muncii si solidaritătii sociale,
Marian Sârbu
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul sănătătii si familiei,
Daniela Bartos
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 90.
ANEXĂ
REGULAMENT-CADRU
de organizare si functionare a serviciului public de
asistentă socială
Art. 1. - (1) Serviciul public de asistentă socială de
la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, denumit în
continuare serviciu public de asistentă socială, se organizează în subordinea
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
(2) Serviciul public de asistentă socială are rolul de
a asigura la nivel judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti,
aplicarea politicilor si strategiilor de asistentă socială în domeniul
protectiei familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.
(3) În vederea realizării atributiilor prevăzute de
lege serviciul public de asistentă socială îndeplineste, în principal,
următoarele functii:
a) de strategie, prin care asigură elaborarea
planurilor de asistentă socială pentru prevenirea si combaterea marginalizării
sociale si a programelor de actiune antisărăcie, pe care le supune spre
aprobare consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti;
b) de coordonare, prin care stabileste măsuri
pentru dezvoltarea strategiilor de interventie în sprijinul persoanelor aflate
în nevoie si de prevenire a situatiilor de marginalizare si excludere socială
la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
c) de administrare a fondurilor pe care le are
la dispozitie;
d) de colaborare cu serviciile publice
descentralizate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilităti în
domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistentă socială,
precum si cu reprezentantii societătii civile implicati în derularea
programelor de asistentă socială;
e) de executie, prin asigurarea mijloacelor
umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu
privire la actiunile antisărăcie, prevenirea si combaterea marginalizării
sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si
colective la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
f) de reprezentare, prin reprezentarea
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, pe plan intern si extern în domeniul asistentei sociale.
(4) Structura organizatorică, numărul de personal si bugetul
serviciului public de asistentă socială se aprobă prin hotărâre a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, astfel
încât functionarea acestuia să asigure îndeplinirea atributiilor ce îi revin
potrivit legii.
Art. 2. - (1) Serviciul public de asistentă socială de
la nivelul municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti,
denumit în continuare serviciu public local, se organizează în
subordinea consiliilor locale.
(2) Structura organizatorică, numărul de personal,
precum si bugetul serviciului public local, se aprobă prin hotărâre a
consiliului local, astfel încât functionarea acestuia să asigure îndeplinirea
atributiilor ce îi revin.
Art. 3. - (1) Serviciul public local are rolul de a
identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitătii din domeniul
protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice,
persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.
(2) În exercitarea atributiilor prevăzute de lege
serviciul public local desfăsoară activităti în următoarele domenii:
A. în domeniul protectiei copilului:
a) monitorizează si analizează situatia copiilor din
unitatea administrativ-teritorială respectivă, respectarea si realizarea
drepturilor lor, asigură centralizarea si sintetizarea acestor date si
informatii;
b) identifică copiii aflati în dificultate, elaborează
documentatia pentru stabilirea măsurilor speciale de protectie a acestora si
sustine în fata organelor competente măsurile de protectie propuse;
c) realizează si sprijină activitatea de prevenire a
abandonului copilului;
d) actionează pentru clarificarea situatiei juridice a
copilului, inclusiv pentru înregistrarea nasterii acestuia, în vederea
identificării unei solutii cu caracter permanent pentru protectia copilului;
e) exercită dreptul de a reprezenta copilul si de a
administra bunurile acestuia, în situatiile si în conditiile prevăzute de lege;
f) organizează si sustine dezvoltarea de servicii
alternative de tip familial;
g) identifică, evaluează si acordă sprijin material si
financiar familiilor cu copii în întretinere; asigură consiliere si informare
familiilor cu copii în întretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora,
asupra drepturilor copilului, asupra serviciilor disponibile pe plan local,
asupra institutiilor speciale etc.;
h) asigură si urmăreste aplicarea măsurilor educative
stabilite de organele competente pentru copilul care a săvârsit o faptă
prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal;
i) asigură si urmăreste aplicarea măsurilor de
prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, precum si a
comportamentului delincvent;
j) colaborează cu serviciile publice descentralizate
ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale în vederea identificării situatiilor deosebite care apar în
activitatea de protectie a copilului, a cauzelor aparitiei acestor situatii si
a stabilirii măsurilor pentru îmbunătătirea acestei activităti;
k) realizează parteneriate si colaborează cu
organizatiile neguvernamentale si cu reprezentantii societătii civile în
vederea dezvoltării si sustinerii măsurilor de protectie a copilului;
l) asigură relationarea cu diverse servicii
specializate;
m) sprijină accesul în institutiile de asistentă
socială destinate copilului sau mamei si copilului si evaluează modul în care
sunt respectate drepturile acestora;
n) asigură realizarea activitătilor în domeniul
asistentei sociale, în conformitate cu responsabilitătile ce îi revin,
stabilite de legislatia în vigoare;
B. în domeniul protectiei persoanelor adulte:
a) evaluează situatia socioeconomică a persoanei,
identifică nevoile si resursele acesteia;
b) identifică situatiile de risc si stabileste măsuri
de preventie si de reinsertie a persoanelor în mediul familial natural si în
comunitate;
c) elaborează planurile individualizate privind
măsurile de asistentă socială pentru prevenirea sau combaterea situatiilor de
risc social, inclusiv interventii focalizate pentru consumatorii de droguri, de
alcool, precum si pentru persoanele cu probleme psihosociale;
d) organizează acordarea drepturilor de asistentă
socială si asigură gratuit consultantă de specialitate în domeniul asistentei
sociale, colaborează cu alte institutii responsabile pentru a facilita accesul
persoanelor la aceste drepturi;
e) organizează si răspunde de plasarea persoanei
într-o institutie de asistentă socială si facilitează accesul acesteia în alte
institutii specializate (spitale, institutii de recuperare etc.);
f) evaluează si monitorizează aplicarea măsurilor de
asistentă socială de care beneficiază persoana, precum si respectarea
drepturilor acesteia;
g) asigură consiliere si informatii privind
problematica socială (probleme familiale, profesionale, psihologice, de
locuintă, de ordin financiar si juridic etc.);
h) asigură prin instrumente si activităti specifice
asistentei sociale prevenirea si combaterea situatiilor care implică risc
crescut de marginalizare si excludere socială, cu prioritate a situatiilor de
urgentă;
i) asigură relationarea cu diversele servicii publice
sau alte institutii cu responsabilităti în domeniul protectiei sociale;
j) realizează evidenta beneficiarilor de măsuri de
asistentă socială;
k) dezvoltă parteneriate si colaborează cu organizatii
neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societătii civile în vederea
acordării si diversificării serviciilor sociale, în functie de realitătile
locale, pentru persoanele cu handicap si persoanele vârstnice;
l) colaborează cu serviciile publice descentralizate
ale ministerelor în vederea dezvoltării de programe de asistentă socială de
interes local;
m) sustine financiar si tehnic realizarea
activitătilor de asistentă socială, inclusiv serviciile sociale acordate la
domiciliu sau în institutii;
n) asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau
persoanele cu handicap prin realizarea unei retele eficiente de asistenti
personali si îngrijitori la domiciliu pentru acestia;
o) sprijină activitatea unitătilor protejate pentru
persoanele cu handicap;
p) asigură amenajările teritoriale si institutionale
necesare, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu
handicap;
q) asigură realizarea activitătilor de asistentă
socială, în conformitate cu responsabilitătile ce îi revin, stabilite de
legislatia în vigoare;
C. în domeniul institutiilor de asistentă socială
publice sau private:
a) înfiintează si organizează institutii de asistentă
socială, în functie de nevoi si de numărul de potentiali beneficiari;
b) finantează sau cofinantează institutiile de
asistentă socială;
c) asigură resursele tehnice, materiale si de personal
necesare pentru buna functionare a institutiilor de asistentă socială, în
conformitate cu standardele de calitate aprobate;
d) evaluează si monitorizează activitatea desfăsurată
în cadrul institutiilor de asistentă socială, în conformitate cu
responsabilitătile stabilite de legislatia în vigoare;
e) controlează modul de utilizare a fondurilor
acordate institutiilor de asistentă socială de la bugetul local;
f) dezvoltă si diversifică, singur sau în parteneriat
cu organizatiile neguvernamentale, serviciile acordate în cadrul institutiilor
de asistentă socială, în vederea cresterii calitătii vietii persoanelor
asistate;
D. în domeniul finantării asistentei sociale:
a) elaborează si fundamentează propunerea de buget
pentru finantarea măsurilor de asistentă socială;
b) pregăteste documentatia necesară în vederea
stabilirii dreptului la prestatiile si serviciile de asistentă socială;
c) realizează activitatea financiar-contabilă privind
asistenta socială;
d) comunică directiilor generale de muncă si
solidaritate socială judetene, respectiv Directiei generale de muncă si
solidaritate socială a municipiului Bucuresti, numărul de beneficiari de
asistentă socială si sumele cheltuite cu această destinatie, potrivit prevederilor
legislatiei în vigoare, precum si altor autorităti centrale cu competente în
implementarea strategiilor sectoriale din domeniul asistentei sociale.
privind
aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului
“Investitii în servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului
Dezvoltării si Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice
În temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se
aprobă structura, indicatorii si fondurile aferente subprogramului “Investitii
în servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului Dezvoltării
si Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Indicatorii aferenti subprogramului prevăzut la
alin. (1) sunt stabiliti în conditiile macroeconomice care au stat la baza
elaborării bugetului de stat.
Art. 2. - Finantarea subprogramului prevăzut la art. 1
se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul pe anul 2003 al Ministerului
Dezvoltării si Prognozei, capitolul 69.01 “Alte actiuni economice”.
Art. 3. -
Procedurile de implementare a subprogramului prevăzut la art. 1 se aprobă prin
ordin al ministrului dezvoltării si prognozei si se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul muncii si solidaritătii sociale,
Marian Sârbu
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
23 ianuarie 2003.
Nr. 93.
ANEXĂ
Ordonator
principal de credite: Ministerul Dezvoltării si Prognozei
BUGETUL
subprogramului “Investitii în servicii sociale”
1. Scop: sprijinirea includerii sociale si
reducerea sărăciei
2. Obiective:
- dezvoltarea
capacitătii sistemului de asistentă socială pentru a răspunde unor nevoi
sociale, prin crearea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile;
- înfiintarea, reorganizarea si reabilitarea căminelor
pentru persoane vârstnice, precum si dezvoltarea serviciilor de îngrijire la
domiciliu pentru astfel de persoane;
- înfiintarea, reorganizarea si reabilitarea centrelor
pentru copii si tinerii asistati/aflati în dificultate, persoane fără adăpost
sau alte grupuri sociale sărace, aflate într-un proces de marginalizare
socială.
3. Program: programe regionale specifice
Subprogram: investitii în servicii sociale
4. Indicatori:
|
Indicatori |
Valori estimate |
|
-
Indicatori de rezultate: |
|
|
Număr
de centre sociale nou-create |
30 |
|
Număr
de centre sociale modernizate |
100 |
|
-
Indicatori fizici: |
|
|
Număr
de persoane care beneficiază direct de asistentă |
2.600 |
|
Număr
de locuri de muncă nou-create în centrele sociale |
900 |
|
-
Indicatori de eficientă: Cresterea
gradului de accesibilitate la servicii de asistentă socială |
15-20% |
5. Finantarea subprogramului:
- milioane lei -
|
|
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
|
Finantarea
subprogramului - Total, din care pe surse de finantare: |
184.159 |
241.560 |
425.719 |
|
- buget de stat |
167.722 |
220.000 |
387.722 |
|
- alte surse |
16.437 |
21.560 |
37.997 |
|
- surse proprii ale
solicitantilor |
16.437 |
21.560 |
37.997 |
6. Sursa de finantare:
Cod 01
Denumire: Bugetul de stat
- milioane lei -
|
Denumirea liniilor bugetare |
Codul bugetar |
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
||
|
Capitolul |
2003 subprogram |
2004 estimat |
||||
|
ALTE ACTIUNI
ECONOMICE |
69.01 |
|
|
167.722 |
220.000 |
387.722 |
|
Cheltuieli curente |
|
|
01 |
167.722 |
220.000 |
387.722 |
|
Transferuri |
|
|
38 |
167.722 |
220.000 |
387.722 |
|
Administratie
centrală |
|
01 |
|
167.722 |
220.000 |
387.722 |
7. Denumire: Alte surse
7. Cod 31
- milioane lei
-
|
|
2003 subprogram |
2004 estimat |
Buget total |
|
Surse
proprii ale solicitantilor |
16.437 |
21.560 |
37.997 |
8. Alte informatii:
- Subprogramul este implementat de către Ministerul
Dezvoltării si Prognozei, iar la nivelul regiunilor de dezvoltare, de către
agentiile pentru dezvoltare regională constituite potrivit Legii nr. 151/1998
privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările
ulterioare. Relatia dintre cele două institutii pentru realizarea prezentului
subprogram se asigură prin contract de prestări de servicii.
- Subprogramul se încheie la data de 31 decembrie
2004.
- Subprogramul urmăreste dezvoltarea capacitătii
sistemului de asistentă socială pe întregul teritoriu al României, în zone
urbane si/sau rurale, cu exceptia zonelor de restructurare industrială cu
potential de crestere economică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
399/2001 privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune
economică si socială - si a fondurilor de cofinantare corespunzătoare de la
bugetul de stat, în zone de restructurare industrială cu potential de crestere
economică.
- Subprogramul se adresează consiliilor locale si
judetene, de preferintă în cooperare cu organisme nonguvernamentale locale si
alte institutii publice (spitale, scoli, universităti), pe bază de
parteneriate.
- Suma minimă a finantării nerambursabile a unui
proiect este de 300 milioane lei si cea maximă este de 3 miliarde lei.
- Procentul maxim de cofinantare asigurat
solicitantilor prin acest subprogram de la bugetul de stat este de 90% din
costurile totale eligibile ale proiectului.
- Durata de implementare a unui proiect este de 12
luni.
- Subprogramul finantează:
- asistentă tehnică pentru implementarea
subprogramului (cheltuieli de personal, materiale si servicii), destinată
agentiilor pentru dezvoltare regională;
- cheltuieli necesare înfiintării si/sau modernizării
serviciilor sociale.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE
privind
procedura de desemnare a reprezentantului fiscal
Având în vedere prevederile art. 14 alin. (1) din
Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Finantelor Publice, în temeiul prevederilor art. 71 alin. (3) din
Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr. 493/2002, ministrul finantelor publice emite
următorul ordin:
Art. 1. - (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se
face prin contract de mandat cu reprezentare încheiat în formă scrisă si
autentificat de un notar public.
(2) Contractul de mandat este însotit de o declaratie
pe propria răspundere a mandatarului prin care acesta acceptă contractul de
mandat.
(3) Contractul de mandat cuprinde în mod obligatoriu
cel putin următoarele:
- date privind identificarea părtilor contractante;
- obiectul contractului de mandat;
- obligatia reprezentantului fiscal de a răspunde
solidar cu mandantul în ceea ce priveste obligatiile declarative si de plată a
impozitului pe venit rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului
nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare;
- perioada pentru care se încheie contractul de
mandat;
- conditiile de încetare a contractului de mandat;
- clauza de reziliere a contractului de mandat;
- data încheierii contractului de mandat;
- semnăturile.
Art. 2. - Contribuabilul reprezentat urmează a desemna
un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor impozabile în
România rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările
si completările ulterioare.
Art. 3. - Un reprezentant fiscal poate fi mandatat de
mai multi contribuabili pentru a îndeplini obligatiile ce le revin, potrivit
dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 4. - (1) Depunerea declaratiilor prevăzute de
Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin
Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si plata
impozitelor stabilite se vor efectua de către reprezentantul fiscal la organul
fiscal în a cărui rază teritorială se găseste domiciliul sau resedinta
contribuabilului, respectiv sursa de venit, după caz.
(2) Cu ocazia depunerii primei declaratii de către
reprezentantul fiscal se depune si un exemplar al contractului de mandat.
Art. 5. - În cazul în care contribuabilul este o
persoană fizică străină, care nu are atribuit numărul de identificare fiscală,
reprezentantul fiscal desemnat poate să completeze si să depună pentru acesta
la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul/sediul
reprezentantului fiscal declaratia de înregistrare fiscală, în vederea
atribuirii numărului de identificare fiscală si a eliberării certificatului de
înregistrare fiscală.
Art. 6. - Prevederile prezentului ordin se completează
cu dispozitiile Codului civil cu privire la contractul de mandat.
Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti,
29 ianuarie 2003.
Nr. 143.
