MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 81         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 7 februarie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

61. - Hotărâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Vămilor în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui - Directia judeteană pentru protectia plantelor Vaslui

 

65. - Hotărâre privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului apartinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului

 

72. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.

 

84. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare,  semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999

 

90. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentuluicadru de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială

 

93. - Hotărâre privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului “Investitii în servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

143. - Ordin al ministrului finantelor publice privind procedura de desemnare a reprezentantului fiscal

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 312

din 19 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată

 

Costică Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsoár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Exceptia a fost ridicată de Elena Mănescu în Dosarul nr. 1.175/CA/2001 al

Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ si de Zoe Aramă în Dosarul nr. 826/COM/2002 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, contencios administrativ, maritimă si fluvială.

La apelul nominal făcut în Dosarul nr. 159C/2002 se prezintă, personal, Elena Mănescu, autoare a exceptiei de neconstitutionalitate, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune apelul si în Dosarul nr. 321/2002, constatându-se lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 321C/2002 la Dosarul nr. 159C/2002, având în vedere că au aceleasi obiect si cauză. Autoarea exceptiei si Ministerul Public sunt de acord cu măsura conexării. Fată de aceste sustineri, pentru o mai bună administrare a justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 321C/2002 la Dosarul nr. 159C/2002.

Cauza fiind în stare de judecată, Elena Mănescu, autoare a exceptiei de neconstitutionalitate, depunând si concluzii scrise, solicită să se constate că prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, în măsura în care înlătură mostenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensatiilor pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, contravin dispozitiilor art. 16, 42, 49 si 135 din

Constitutie, precum si practicii Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că legea recunoaste toate formele succesiunii, atât cea legală, cât si cea testamentară.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate si arată că textul de lege criticat, limitând acordarea de compensatii la fostii proprietari si la mostenitorii lor legali, încalcă principiul egalitătii, creând o discriminare în rândul mostenitorilor, si, de asemenea, încalcă dispozitiile art. 42 din Constitutie privind garantarea dreptului la mostenire.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 1.175/CA/2001, si prin Încheierea din 27 iunie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 826/COM/2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă si de contencios administrativ si, respectiv, Tribunalul Galati - Sectia comercială, contencios administrativ, maritimă si fluvială au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Exceptia a fost ridicată de Elena Mănescu si Zoe Aramă în cauze având ca obiect contestatiile formulate împotriva hotărârilor Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 de pe lângă Ministerul Finantelor Publice, privind validarea hotărârilor Comisiei Municipiului Bucuresti si a Comisiei Judetului Galati pentru aplicarea aceleiasi legi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că, întrucât prevederile criticate limitează sfera persoanelor care pot solicita compensatii la fostii proprietari si mostenitorii lor legali, excluzând mostenitorii testamentari, acestea instituie o măsură discriminatorie în detrimentul ultimilor, fiind contrare, astfel, dispozitiilor art. 16 din Constitutie.

Prevederile art. 1 alin. (2) din legea criticată încalcă si dispozitiile art. 42 din Constitutie referitoare la garantarea dreptului la mostenire, care nu disting “după cum forma de succesiune este cea legală sau testamentară.[É] Drepturile mostenitorilor, indiferent de vocatia acestora, sunt identice cu cele ale fostului proprietar, la a cărui succesiune sunt chemati.”

Aceleasi prevederi sunt contrare si dispozitiilor art. 49 din Constitutie, deoarece îngrădirea dreptului la mostenire nu a fost impusă de una dintre situatiile expres prevăzute acolo.

În sustinerea criticii de neconstitutionalitate se mentionează si Decizia Curtii Constitutionale nr. 73 din 19 iulie 1995 cu privire la constitutionalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, prin care s-a constatat că legea dedusă controlului recunoaste toate formele succesiunii.

Instantele de judecată consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, si ale art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, introduse prin Legea nr. 181/2002, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată. Astfel, se consideră că nu se aduce atingere art. 42 din Constitutie care garantează dreptul la mostenire, deoarece la data deschiderii succesiunii bunurile imobile ce fac obiectul Legii nr. 9/1998 “nu au făcut parte din patrimoniul beneficiarilor primari înainte de intrarea în vigoare a legii”. Prin urmare, dreptul la primirea compensatiilor s-a născut, în temeiul legii, la data intrării sale în vigoare, iar în ipoteza în care beneficiarii primari ar fi fost decedati la acea dată, sumele de bani cuvenite cu titlu de compensatie nu ar intra în masa succesorală la data deschiderii succesiunii, “ci ar urma să-i întregească cuantumul valoric de la data intrării în vigoare a legii. Or, legiuitorul nu putea să se substituie vointei decuiusului, stabilind o vocatie succesorală specială pentru mostenitorii testamentari ai acestuia”.

De altfel, mai apreciază Guvernul faptul că de măsurile compensatorii beneficiază numai fostii proprietari si mostenitorii legali ai acestora reprezintă optiunea legiuitorului.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, sustine că dispozitiile criticate sunt constitutionale. Critica referitoare la încălcarea principiului egalitătii este nefondată, deoarece acesta nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să adopte solutii diferite pentru situatii distincte. “Or, chiar legea civilă instituie un regim special, de protectie pentru mostenitorii legali, în raport cu cei testamentari.”

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de Guvern si de Avocatul Poporului, rapoartele judecătorilor-raportori, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) diin Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 7 februarie 2002. Întrucât dispozitiile alin. (2) al art. 1 sunt subjacente celor cuprinse în alin. (1) al aceluiasi articol si se corelează între ele, se impune redarea continutului integral al ambelor alineate, după cum urmează: “(1) Cetătenii români, prejudiciati în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensatiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai partial compensatii ori despăgubiri pentru bunurile imobile - constructii si terenuri - pe care le aveau în proprietate în judetele Durostor si Caliacra, cedate Bulgariei, precum si pentru recoltele neculese de porumb, bumbac si floarea-soarelui. (2) De prevederile alin. (1) beneficiază si cetătenii români, mostenitori legali ai fostilor proprietari.”

Desi autorii exceptiei consideră că prin textele legale reproduse sunt încălcate dispozitiile art. 16, 42, 49 si 135 din Constitutie, Curtea constată că, în cauză, au relevantă numai cele ale art. 16 alin. (1), art. 42 si ale art. 49 alin. (1), care au următorul continut:

- Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 42: “Dreptul la mostenire este garantat.”;

- Art. 49 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.”.

Curtea consideră că, în scopul examinării exceptiei de neconstitutionalitate, se impune să stabilească, în primul rând, momentul în care s-a născut dreptul la despăgubiri al persoanelor române care au părăsit Bulgaria în virtutea aplicării tratatului mentionat. În acest sens, dispozitiile art. V alin. 1 din Acordul privitor la schimbul de populatie română si bulgară, anexa C la tratat, prevăd că “Statul

Român ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor situate în teritoriile transferate Bulgariei”. Din  aceste dispozitii rezultă că persoanele române care au părăsit Bulgaria, în virtutea acestui acord, au devenit creditori ai statului român. Această calitate a fost avută în vedere si de legiuitorul actual care, la art. 1 alin. (1) din legea criticată, stabileste întinderea dreptului la compensatie, în raport de compensatiile sau despăgubirile anterioare acordate, în tot sau în parte, celor prejudiciati.

Asa fiind, se retine că dreptul de creantă a intrat în patrimoniul fostilor proprietari, cetăteni români, prejudiciati prin aplicarea tratatului, la data intrării în vigoare a acestuia.

Prin urmare, fostii proprietari aveau capacitatea de a dispune de acest drept de creantă prin acte pentru cauză de moarte.

Pentru ratiunile înfătisate Curtea constată că este întemeiată critica de neconstitutionalitate potrivit căreia prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, sunt contrare dispozitiilor art. 42 din Constitutie, în măsura în care limitează sfera persoanelor îndreptătite la acordarea de despăgubiri numai la fostii proprietari si mostenitorii lor legali, excluzându-i pe mostenitorii testamentari.

Într-adevăr, art. 42 din Constitutie garantează dreptul la mostenire, fără a limita garantia instituită exclusiv la mostenirea legală. Întrucât, însă, dreptul la mostenire, în general, semnifică atât dreptul la mostenire legală, cât si la cea testamentară, limitarea impusă prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispozitiilor textului constitutional.

Curtea constată, de asemenea, că este întemeiată si critica referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie. Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat în mod constant că aplicarea unui tratament juridic diferentiat este justificată numai prin existenta unor situatii diferite.

Calitatea de mostenitor legal sau testamentar nu îi plasează însă pe titulari în situatii diferite, din punctul de vedere care interesează aici, de natură să impună instituirea unui tratament juridic diferentiat, fără a fi discriminator. De aceea, dispozitia legală criticată contravine principiului egalitătii consacrat prin art. 16 din Constitutie.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia prevederile rt. 1 alin. (1) din Legea nr. 9/1998, republicată, contravin si dispozitiilor art. 49 din Constitutie, Curtea consideră, de asemenea, că este întemeiată. Întrucât dreptul de creantă fată de statul român a existat în patrimoniul fostilor proprietari, la data decesului acestora, si, deci, a putut fi transmis pe cale testamentară, dispozitiile legale criticate aduc o restrângere a exercitiului dreptului la mostenire, dar fără ca aceasta să fie justificată, în spetă, de existenta vreunuia dintre cazurile prevăzute expres si limitativ de textul constitutional mentionat.

Asa fiind, Curtea constată că dispozitiile examinate sunt neconstitutionale, urmând ca exceptia să fie admisă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate si constată că dispozitiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind cordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, sunt neconstitutionale în măsura în care înlătură mostenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensatiilor prevăzute la alin. (1) al art. 1 din aceeasi lege. Exceptia a fost ridicată de Elena Mănescu în Dosarul nr. 1.175/CA/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ si de Zoe Aramă în Dosarul nr. 826/COM/2002 al Tribunalului Galati - Sectia comercială, contencios administrativ, maritimă si fluvială.

Definitivă si obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice – Directia Generală a Vămilor în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui – Directia judeteană pentru protectia plantelor Vaslui

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, precum si al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea fără plată a imobilului “Statie de epurare si dezinfectie”, compus din clădire, utilaje si instalatii aferente, precum si a terenului aferent, situat în perimetrul Punctului de control pentru trecerea frontierei Vama Albita, judetul Vaslui, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Finantelor Publice – Directia Generală a Vămilor în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui – Directia judeteană pentru protectia plantelor Vaslui.

Art. 2. - Predarea-preluarea Statiei de epurare si dezinfectie, precum si a terenului aferent, transmise potrivit art. 1, se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 61.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Vămilor, care se transmite în domeniul public al judetului Vaslui si în administrarea Consiliului Judetean Vaslui - Directia judeteană pentru protectia plantelor Vaslui

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Numărul de identificare atribuit de Ministerul Finantelor Publice conform Hotărârii Guvernului nr. 1.326/2001

Perimetrul

Punctului

de control

pentru trecerea

frontierei

Vama Albita,

comuna Drânceni,

judetul Vaslui

Statul român

Ministerul

Finantelor Publice-

Directia Generală

a Vămilor

 

Domeniul public

al judetului Vaslui si în administrarea

Consiliului Judetean

Vaslui - Directia

judeteană pentru

protectia plantelor

Vaslui

- Clădire

Statie de epurare si dezinfectie (inclusiv

utilajele si instalatiile aferente):

- suprafata construită = 288 m2

- Bazin de neutralizare (inclusiv utilajele

si instalatiile aferente):

- suprafata construită = 70 m2

- Instalatie tunel dezinfectie

- Cabină din aluminiu (inclusiv instalatiile

aferente):

- suprafata construită = 5,40 m2

- Platforme betonate:

- suprafata construită = 1.720 m2

- Teren aferent = 2.080 m2

Valoare = 1.238.103,7 mii lei

Număr de inventar: 121.104

Nr. M.F.P. 28416

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului apartinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutie si ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Personalul apartinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocatie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrană.

Art. 2 - Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice si categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - Hrana se asigură în confomitate cu prevederile actelor normative care reglementează acordarea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională.

Art. 4. - Normele de aplicare a prezentei hotărâri, precum si structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de interne,

Toma Zaharia,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 65.

 

ANEXĂ*)

 

NORME DE HRANĂ

pentru personalul apartinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul politistului

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R.

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 11 lit. c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, al art. 5 alin. (1) si alin. (2) teza a doua din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 4 alin. (3) lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2000, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 625/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 1 octombrie 1998, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“(5) Pentru exercitarea atributiilor specifice de inspectie, control si supraveghere, parcul normat al A.R.R. este de 88 de autoturisme, cu o normă de consum de combustibil de 300 litri/autoturism/lună. Nu se consideră depăsiri ale consumului normat pe autoturism consumul care, la nivelul anului, se încadrează în cantitatea de combustibil normată în raport cu numărul de autoturisme aprobat pentru A.R.R.”

2. La articolul 4 din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Rutiere Române - A.R.R., prevăzut în anexa nr. 1, după litera m) se introduce o nouă literă, litera m1), cu următorul cuprins:

“m1) autorizează activitătile de transport rutier international, direct sau în tranzit, în conformitate cu prevederile legale si ale acordurilor si conventiilor internationale la care România este parte;”.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Traian Panait,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 72.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999, aprobată prin Legea nr. 70/1999,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentele convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 20 ianuarie 1999, după cum urmează:

1. Suma de 317.609,01 USD din împrumut se anulează.

2. Tabelul de la paragraful 1 al anexei nr. 1 la acordul de împrumut se modifică si va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

3. Anexa nr. 3 la acordul de împrumut se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 84.

 

ANEXA Nr. 1

 

Categoria

Suma alocată din împrumut

(exprimată în echivalent

dolari S.U.A.)

% din cheltuieli care va fi finantat

(1) Subproiecte

9.068.479

82% din sumele disponibilizate în cadrul acordurilor

de grant

(2) Bunuri în cadrul părtii A a Proiectului

190.127

100% din cheltuieli externe, 100% din cheltuieli locale (costuri franco-uzină) si 82% din cheltuieli locale pentru alte articole procurate pe plan local

(3) Servicii de consultantă, inclusiv audit si pregătire

388.648

100%

 

(4) Costuri operationale în cadrul

părtii B.2 a Proiectului

35.136

82%

 

TOTAL:

9.682.390,99

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la acordul de împrumut)

 

GRAFICUL DE AMORTIZARE

 

Data scadentă

Ratele de capital revizuite (dolari S.U.A.)*)

15 iunie 2004

203.330,00

15 decembrie 2004

208.170,00

15 iunie 2005

217.850,00

15 decembrie 2005

222.690,00

15 iunie 2006

227.530,00

15 decembrie 2006

237.210,00

15 iunie 2007

242.050,00

15 decembrie 2007

251.740,00

15 iunie 2008

256.580,00

15 decembrie 2008

266.260,00

15 iunie 2009

275.940,00

15 decembrie 2009

280.780,00

15 iunie 2010

290.470,00

15 decembrie 2010

300.150,00

15 iunie 2011

309.800,00

15 decembrie 2011

314.600,00

15 iunie 2012

324.300,00

15 decembrie 2012

334.000,00

15 iunie 2013

348.500,00

15 decembrie 2013

358.200,00

15 iunie 2014

367.900,00

15 decembrie 2014

377.600,00

15 iunie 2015

392.100,00

15 decembrie 2015

401.800,00

15 iunie 2016

411.500,00

15 decembrie 2016

426.000,00

15 iunie 2017

440.500,00

15 decembrie 2017

450.200,00

15 iunie 2018

464.700,00

15 decembrie 2018

479.940,99

TOTAL:

9.682.390,99


*) Cifrele din această coloană reprezintă sumele în dolari S.U.A. care vor fi rambursate, cu exceptia celor prevăzute în sectiunea 4.04 lit. d) din Conditiile generale.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 40 alin. (2) din Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă socială,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) În exercitarea atributiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă socială, consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale ale municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, denumite în continuare consilii locale, înfiintează si organizează serviciul public de asistentă socială.

(2) Serviciul public de asistentă socială realizează la nivel judetean, respectiv local, măsurile de asistentă socială în domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.

Art. 3. - (1) Serviciul public de asistentă socială se înfiintează prin hotărâre a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respectiv a consiliului local, până la 31 martie 2003.

(2) Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale aprobă, prin hotărâre, Regulamentul de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială, pe baza prevederilor regulamentului-cadru aprobat prin prezenta hotărâre.

(3) Atributiile serviciului public de asistentă socială prevăzute în regulamentul-cadru se completează cu alte atributii, în functie de caracteristicile sociale ale unitătilor administrativ-teritoriale.

Art. 4. - (1) Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale înfiintează serviciul public de asistentă socială prin reorganizarea serviciilor publice cu atributii în domeniu aflate în subordine sau, după caz, a compartimentelor din aparatul propriu si prin redistribuirea personalului existent în cadrul acestora.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică serviciilor publice pentru protectia copilului organizate la nivel judetean.

Art. 5. - (1) În termen de cel mult 2 ani de la înfiintarea serviciului public de asistentă socială se va asigura încadrarea în totalitate a acestuia cu personal de specialitate cu diverse calificări, care are competente, responsabilităti si atributii specifice domeniului de activitate.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) conducătorul serviciului public de asistentă socială întocmeste necesarul de personal de specialitate si solicită institutiilor specializate formarea si perfectionarea personalului existent în conditiile legii.

Art. 6. - Consiliile locale comunale vor încadra în aparatul propriu persoane cu atributii în domeniile de asistentă socială stabilite la art. 2 alin. (2), în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-teritorială, fără a depăsi numărul maxim de personal din aparatul propriu stabilit potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 7. - În aplicarea prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea nr. 705/2001 consiliile locale ale oraselor si comunelor pot realiza acordarea de servicii sociale în mai multe unităti administrativ-teritoriale, pe bază de parteneriate, aprobate prin hotărâri ale acestora.

Art. 8. - (1) Finantarea serviciului public de asistentă socială se asigură din bugetele locale.

(2) Finantarea activitătilor de asistentă socială se asigură de la bugetele locale si din bugetul de stat, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Finantarea activitătilor de asistentă socială se poate asigura si din alte surse prevăzute de art. 53 alin. (2) din Legea nr. 705/2001.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 90.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare si functionare a serviciului public de asistentă socială

 

Art. 1. - (1) Serviciul public de asistentă socială de la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, denumit în continuare serviciu public de asistentă socială, se organizează în subordinea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(2) Serviciul public de asistentă socială are rolul de a asigura la nivel judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, aplicarea politicilor si strategiilor de asistentă socială în domeniul protectiei familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.

(3) În vederea realizării atributiilor prevăzute de lege serviciul public de asistentă socială îndeplineste, în principal, următoarele functii:

a) de strategie, prin care asigură elaborarea planurilor de asistentă socială pentru prevenirea si combaterea marginalizării sociale si a programelor de actiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

b) de coordonare, prin care stabileste măsuri pentru dezvoltarea strategiilor de interventie în sprijinul persoanelor aflate în nevoie si de prevenire a situatiilor de marginalizare si excludere socială la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;

c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie;

d) de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilităti în domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistentă socială, precum si cu reprezentantii societătii civile implicati în derularea programelor de asistentă socială;

e) de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisărăcie, prevenirea si combaterea marginalizării sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;

f) de reprezentare, prin reprezentarea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe plan intern si extern în domeniul asistentei sociale.

(4) Structura organizatorică, numărul de personal si bugetul serviciului public de asistentă socială se aprobă prin hotărâre a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, astfel încât functionarea acestuia să asigure îndeplinirea atributiilor ce îi revin potrivit legii.

Art. 2. - (1) Serviciul public de asistentă socială de la nivelul municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, denumit în continuare serviciu public local, se organizează în subordinea consiliilor locale.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal, precum si bugetul serviciului public local, se aprobă prin hotărâre a consiliului local, astfel încât functionarea acestuia să asigure îndeplinirea atributiilor ce îi revin.

Art. 3. - (1) Serviciul public local are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitătii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricăror persoane aflate în nevoie.

(2) În exercitarea atributiilor prevăzute de lege serviciul public local desfăsoară activităti în următoarele domenii:

A. în domeniul protectiei copilului:

a) monitorizează si analizează situatia copiilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă, respectarea si realizarea drepturilor lor, asigură centralizarea si sintetizarea acestor date si informatii;

b) identifică copiii aflati în dificultate, elaborează documentatia pentru stabilirea măsurilor speciale de protectie a acestora si sustine în fata organelor competente măsurile de protectie propuse;

c) realizează si sprijină activitatea de prevenire a abandonului copilului;

d) actionează pentru clarificarea situatiei juridice a copilului, inclusiv pentru înregistrarea nasterii acestuia, în vederea identificării unei solutii cu caracter permanent pentru protectia copilului;

e) exercită dreptul de a reprezenta copilul si de a administra bunurile acestuia, în situatiile si în conditiile prevăzute de lege;

f) organizează si sustine dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;

g) identifică, evaluează si acordă sprijin material si financiar familiilor cu copii în întretinere; asigură consiliere si informare familiilor cu copii în întretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului, asupra serviciilor disponibile pe plan local, asupra institutiilor speciale etc.;

h) asigură si urmăreste aplicarea măsurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a săvârsit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal;

i) asigură si urmăreste aplicarea măsurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, precum si a comportamentului delincvent;

j) colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale în vederea identificării situatiilor deosebite care apar în activitatea de protectie a copilului, a cauzelor aparitiei acestor situatii si a stabilirii măsurilor pentru îmbunătătirea acestei activităti;

k) realizează parteneriate si colaborează cu organizatiile neguvernamentale si cu reprezentantii societătii civile în vederea dezvoltării si sustinerii măsurilor de protectie a copilului;

l) asigură relationarea cu diverse servicii specializate;

m) sprijină accesul în institutiile de asistentă socială destinate copilului sau mamei si copilului si evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestora;

n) asigură realizarea activitătilor în domeniul asistentei sociale, în conformitate cu responsabilitătile ce îi revin, stabilite de legislatia în vigoare;

B. în domeniul protectiei persoanelor adulte:

a) evaluează situatia socioeconomică a persoanei, identifică nevoile si resursele acesteia;

b) identifică situatiile de risc si stabileste măsuri de preventie si de reinsertie a persoanelor în mediul familial natural si în comunitate;

c) elaborează planurile individualizate privind măsurile de asistentă socială pentru prevenirea sau combaterea situatiilor de risc social, inclusiv interventii focalizate pentru consumatorii de droguri, de alcool, precum si pentru persoanele cu probleme psihosociale;

d) organizează acordarea drepturilor de asistentă socială si asigură gratuit consultantă de specialitate în domeniul asistentei sociale, colaborează cu alte institutii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

e) organizează si răspunde de plasarea persoanei într-o institutie de asistentă socială si facilitează accesul acesteia în alte institutii specializate (spitale, institutii de recuperare etc.);

f) evaluează si monitorizează aplicarea măsurilor de asistentă socială de care beneficiază persoana, precum si respectarea drepturilor acesteia;

g) asigură consiliere si informatii privind problematica socială (probleme familiale, profesionale, psihologice, de locuintă, de ordin financiar si juridic etc.);

h) asigură prin instrumente si activităti specifice asistentei sociale prevenirea si combaterea situatiilor care implică risc crescut de marginalizare si excludere socială, cu prioritate a situatiilor de urgentă;

i) asigură relationarea cu diversele servicii publice sau alte institutii cu responsabilităti în domeniul protectiei sociale;

j) realizează evidenta beneficiarilor de măsuri de asistentă socială;

k) dezvoltă parteneriate si colaborează cu organizatii neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societătii civile în vederea acordării si diversificării serviciilor sociale, în functie de realitătile locale, pentru persoanele cu handicap si persoanele vârstnice;

l) colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor în vederea dezvoltării de programe de asistentă socială de interes local;

m) sustine financiar si tehnic realizarea activitătilor de asistentă socială, inclusiv serviciile sociale acordate la domiciliu sau în institutii;

n) asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap prin realizarea unei retele eficiente de asistenti personali si îngrijitori la domiciliu pentru acestia;

o) sprijină activitatea unitătilor protejate pentru persoanele cu handicap;

p) asigură amenajările teritoriale si institutionale necesare, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap;

q) asigură realizarea activitătilor de asistentă socială, în conformitate cu responsabilitătile ce îi revin, stabilite de legislatia în vigoare;

C. în domeniul institutiilor de asistentă socială publice sau private:

a) înfiintează si organizează institutii de asistentă socială, în functie de nevoi si de numărul de potentiali beneficiari;

b) finantează sau cofinantează institutiile de asistentă socială;

c) asigură resursele tehnice, materiale si de personal necesare pentru buna functionare a institutiilor de asistentă socială, în conformitate cu standardele de calitate aprobate;

d) evaluează si monitorizează activitatea desfăsurată în cadrul institutiilor de asistentă socială, în conformitate cu responsabilitătile stabilite de legislatia în vigoare;

e) controlează modul de utilizare a fondurilor acordate institutiilor de asistentă socială de la bugetul local;

f) dezvoltă si diversifică, singur sau în parteneriat cu organizatiile neguvernamentale, serviciile acordate în cadrul institutiilor de asistentă socială, în vederea cresterii calitătii vietii persoanelor asistate;

D. în domeniul finantării asistentei sociale:

a) elaborează si fundamentează propunerea de buget pentru finantarea măsurilor de asistentă socială;

b) pregăteste documentatia necesară în vederea stabilirii dreptului la prestatiile si serviciile de asistentă socială;

c) realizează activitatea financiar-contabilă privind asistenta socială;

d) comunică directiilor generale de muncă si solidaritate socială judetene, respectiv Directiei generale de muncă si solidaritate socială a municipiului Bucuresti, numărul de beneficiari de asistentă socială si sumele cheltuite cu această destinatie, potrivit prevederilor legislatiei în vigoare, precum si altor autorităti centrale cu competente în implementarea strategiilor sectoriale din domeniul asistentei sociale.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului “Investitii în servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă structura, indicatorii si fondurile aferente subprogramului “Investitii în servicii sociale”, care se finantează prin bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2003 în cadrul programelor regionale specifice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Indicatorii aferenti subprogramului prevăzut la alin. (1) sunt stabiliti în conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborării bugetului de stat.

Art. 2. - Finantarea subprogramului prevăzut la art. 1 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul pe anul 2003 al Ministerului Dezvoltării si Prognozei, capitolul 69.01 “Alte actiuni economice”.

Art. 3. - Procedurile de implementare a subprogramului prevăzut la art. 1 se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării si prognozei si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 93.

 

ANEXĂ

 

Ordonator principal de credite: Ministerul Dezvoltării si Prognozei

 

BUGETUL

subprogramului “Investitii în servicii sociale”

 

1. Scop: sprijinirea includerii sociale si reducerea sărăciei

2. Obiective:

- dezvoltarea capacitătii sistemului de asistentă socială pentru a răspunde unor nevoi sociale, prin crearea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile;

- înfiintarea, reorganizarea si reabilitarea căminelor pentru persoane vârstnice, precum si dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru astfel de persoane;

- înfiintarea, reorganizarea si reabilitarea centrelor pentru copii si tinerii asistati/aflati în dificultate, persoane fără adăpost sau alte grupuri sociale sărace, aflate într-un proces de marginalizare socială.

3. Program: programe regionale specifice

Subprogram: investitii în servicii sociale

4. Indicatori:

 

Indicatori

Valori estimate

- Indicatori de rezultate:

 

Număr de centre sociale nou-create

30

Număr de centre sociale modernizate

100

- Indicatori fizici:

 

Număr de persoane care beneficiază direct de asistentă

2.600

Număr de locuri de muncă nou-create în centrele sociale

900

- Indicatori de eficientă:

Cresterea gradului de accesibilitate la servicii de asistentă socială

15-20%

 

 

5. Finantarea subprogramului:

- milioane lei -

 

2003

subprogram

2004

estimat

Buget total

Finantarea subprogramului - Total, din care pe surse de finantare:

184.159

241.560

425.719

- buget de stat

167.722

220.000

387.722

- alte surse

16.437

21.560

37.997

- surse proprii ale solicitantilor

16.437

21.560

37.997

 

6. Sursa de finantare:

Cod 01

Denumire: Bugetul de stat

- milioane lei -

Denumirea liniilor bugetare

Codul bugetar

2003

subprogram

2004

estimat

Buget total

Capitolul

2003

subprogram

2004

estimat

ALTE ACTIUNI ECONOMICE

69.01

 

 

 

167.722

220.000

387.722

Cheltuieli curente

 

 

01

167.722

220.000

387.722

Transferuri

 

 

38

167.722

220.000

387.722

Administratie centrală

 

01

 

 

167.722

220.000

387.722

 

7. Denumire: Alte surse

7. Cod 31

 - milioane lei -

 

2003

subprogram

2004

estimat

Buget total

Surse proprii ale solicitantilor

16.437

21.560

37.997

 

 

8. Alte informatii:

- Subprogramul este implementat de către Ministerul Dezvoltării si Prognozei, iar la nivelul regiunilor de dezvoltare, de către agentiile pentru dezvoltare regională constituite potrivit Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare. Relatia dintre cele două institutii pentru realizarea prezentului subprogram se asigură prin contract de prestări de servicii.

- Subprogramul se încheie la data de 31 decembrie 2004.

- Subprogramul urmăreste dezvoltarea capacitătii sistemului de asistentă socială pe întregul teritoriu al României, în zone urbane si/sau rurale, cu exceptia zonelor de restructurare industrială cu potential de crestere economică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2001 privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economică si socială - si a fondurilor de cofinantare corespunzătoare de la bugetul de stat, în zone de restructurare industrială cu potential de crestere economică.

- Subprogramul se adresează consiliilor locale si judetene, de preferintă în cooperare cu organisme nonguvernamentale locale si alte institutii publice (spitale, scoli, universităti), pe bază de parteneriate.

- Suma minimă a finantării nerambursabile a unui proiect este de 300 milioane lei si cea maximă este de 3 miliarde lei.

- Procentul maxim de cofinantare asigurat solicitantilor prin acest subprogram de la bugetul de stat este de 90% din costurile totale eligibile ale proiectului.

- Durata de implementare a unui proiect este de 12 luni.

- Subprogramul finantează:

- asistentă tehnică pentru implementarea subprogramului (cheltuieli de personal, materiale si servicii), destinată agentiilor pentru dezvoltare regională;

- cheltuieli necesare înfiintării si/sau modernizării serviciilor sociale.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind procedura de desemnare a reprezentantului fiscal

 

Având în vedere prevederile art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, în temeiul prevederilor art. 71 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face prin contract de mandat cu reprezentare încheiat în formă scrisă si autentificat de un notar public.

(2) Contractul de mandat este însotit de o declaratie pe propria răspundere a mandatarului prin care acesta acceptă contractul de mandat.

(3) Contractul de mandat cuprinde în mod obligatoriu cel putin următoarele:

- date privind identificarea părtilor contractante;

- obiectul contractului de mandat;

- obligatia reprezentantului fiscal de a răspunde solidar cu mandantul în ceea ce priveste obligatiile declarative si de plată a impozitului pe venit rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- perioada pentru care se încheie contractul de mandat;

- conditiile de încetare a contractului de mandat;

- clauza de reziliere a contractului de mandat;

- data încheierii contractului de mandat;

- semnăturile.

Art. 2. - Contribuabilul reprezentat urmează a desemna un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor impozabile în România rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. - Un reprezentant fiscal poate fi mandatat de mai multi contribuabili pentru a îndeplini obligatiile ce le revin, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Depunerea declaratiilor prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si plata impozitelor stabilite se vor efectua de către reprezentantul fiscal la organul fiscal în a cărui rază teritorială se găseste domiciliul sau resedinta contribuabilului, respectiv sursa de venit, după caz.

(2) Cu ocazia depunerii primei declaratii de către reprezentantul fiscal se depune si un exemplar al contractului de mandat.

Art. 5. - În cazul în care contribuabilul este o persoană fizică străină, care nu are atribuit numărul de identificare fiscală, reprezentantul fiscal desemnat poate să completeze si să depună pentru acesta la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul/sediul reprezentantului fiscal declaratia de înregistrare fiscală, în vederea atribuirii numărului de identificare fiscală si a eliberării certificatului de înregistrare fiscală.

Art. 6. - Prevederile prezentului ordin se completează cu dispozitiile Codului civil cu privire la contractul de mandat.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 29 ianuarie 2003.

Nr. 143.