MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 89
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 13 februarie 2003
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 si 96 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
58. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei
contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de
contribuabil în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2002, cu
modificările ulterioare
99. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru
abrogarea pct. 3.4 din Normele metodologice privind închiderea conturilor
contabile, întocmirea si depunerea situatiilor financiare privind executia bugetară
la 31 decembrie 2002, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1.745/2002
108. - Ordin al ministrului finantelor publice
privind atribuirea de noi competente pentru directorii coordonatori din
Directia de control fiscal din cadrul Directiei generale a finantelor publice a
municipiului Bucuresti
ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
22. - Decizie privind unele reguli ale publicitătii
si teleshoppingului
DECIZII ALE CURTII
CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 26 noiembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 si 96 din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
Costică Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 96 din Legea nr. 215/2001, exceptie ridicată de Parchetul de pe lângă
Curtea Supremă de Justitie în Dosarul nr. 1.027/2002 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului exceptiei, lipsind
celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 275C/2002, având ca
obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 si 96 din
Legea nr. 215/2001, exceptie ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă
de Justitie si de Adrian Stoica în Dosarul nr. 1.028/2002 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justitie, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea celor două dosare.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie este
de acord cu conexarea celor două dosare.
Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat
la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr.
275C/2002 la Dosarul nr. 207C/2002, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a
exceptiei de neconstitutionalitate, sustinând că prevederile art. 96 din Legea
nr. 215/2001 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (2), art. 120 si 121 din
Constitutie.
Avocatul Toma Dragomir, reprezentantul autorului exceptiei Adrian Stoica
si al părtii Elena Veronica Zamfir-Ciurezu, solicită admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Se consideră că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale,
deoarece creează o discriminare între Consiliul General al Municipiului
Bucuresti si consiliile locale. Astfel, art. 57 din Legea nr. 215/2001 prevede
posibilitatea dizolvării numai pentru consiliile locale. În această situatie
discriminarea este determinată de aplicarea, pentru Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, a unui text de lege special care nu reglementează
dizolvarea sa, si anume art. 96 din Legea nr. 215/2001, text inaplicabil în
conditiile în care dispozitiile art. 120 din Constitutie se referă numai la
consiliile locale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin încheierile din 18 aprilie 2002 si din 6 iunie 2002, Curtea
Supremă de Justitie - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 si
96 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 a fost ridicată de Parchetul de
pe lângă Curtea Supremă de Justitie în dosarele nr. 1.027/2002 si nr.
1.028/2002 ale Curtii Supreme de Justitie, iar exceptia referitoare la
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 57 a fost ridicată de Adrian Stoica
în Dosarul nr. 1.028/2002 al aceleiasi instante.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin
următoarele:
1. În ceea ce priveste dispozitiile art. 57 din Legea nr. 215/2001,
Adrian Stoica invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 15 alin.
(2), art. 34, 35, 47, 49, art. 52 alin. (2), “art. 68 lit. b)”, art. 85, art.
95 alin. (1), art. 96, 111 si 112 din Constitutie, prin aceea că “se dă putere
discretionară unor functii administrative peste autoritatea unor persoane
alese, învingându-se principiul potrivit căruia legislativul dispune si
administrativul-executivul aplică”.
2. Se sustine de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie
că dispozitiile art. 96 din Legea nr. 215/2001 sunt contrare prevederilor art.
16 alin. (2), art. 120 si 121 din Constitutie.
În dezvoltarea acestei motivări se arată că, “desi potrivit art. 94 din
Legea nr. 215/2001, Consiliul General al Municipiului Bucuresti este autoritate
deliberativă, dizolvarea este expres prevăzută [în art. 95 alin. (1)] numai
pentru consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti”.
Această diferentă de reglementare contravine, potrivit sustinerii
autorului exceptiei, dispozitiei constitutionale conform căreia “Nimeni nu este
mai presus de lege”. Totodată se arată că, în conformitate cu prevederile art.
94 din Legea nr. 215/2001, “autoritătile administratiei publice locale din
municipiul Bucuresti, cu caracter deliberativ, sunt Consiliul General al
Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor”. Dispozitiile
“art. 57 si art. 58 din lege stabilesc două cazuri de dizolvare pentru
consiliile locale: ineficienta si inactivitatea”, cazuri de dizolvare care
“sunt valabile si pentru consiliile locale ale sectoarelor, potrivit art. 95
alin. (1) din acelasi act normativ.” Or, sustine autorul exceptiei, din
“continutul textului criticat (care reglementează doar constituirea,
functionarea si atributiile Consiliului General al Municipiului Bucuresti) nu
rezultă că dizolvarea acestui organ s-ar putea face după reglementarea
aplicabilă consiliilor locale”. De aceea, “pentru aceleasi considerente,
dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nu se poate face nici
în functie de reglementarea prevăzută de lege pentru consiliile judetene,
autorităti deliberative ale administratiei publice locale constituite la nivel
judetean”. Se mai arată că, “de altfel, conform art. 111 din lege, consiliul
judetean se dizolvă de drept doar pentru motive de inactivitate, respectiv
neîntrunirea timp de 6 luni consecutive sau de neadoptare a nici unei hotărâri
în trei sedinte ordinare consecutive”.
În concluzie, autorul exceptiei consideră că “nu se putea dispune
dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti în temeiul art. 96
raportat la art. 57 din Legea nr. 215/2001, texte la care face referire
articolul unic al Hotărârii Guvernului nr. 1 din 10 ianuarie 2002”.
Curtea Supremă de Justitie - Sectia de contencios administrativ consideră că exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 si 96 din Legea nr. 215/2001
este întemeiată.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,
încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96
din Legea nr. 215/2001 este neîntemeiată.
În sustinerea acestui punct de vedere se arată că aceste prevederi
legale, “care cuprind dispozitii referitoare la organizarea, functionarea si
atributiile unei autorităti a administratiei publice locale, nu au nici o legătură
cu art. 16 alin. (2) din Constitutie, inserat în Titlul II din Constitutie si
care se referă la drepturile, libertătile si îndatoririle fundamentale ale
cetătenilor”. Totodată, Guvernul consideră că textul art. 96 din Legea nr.
215/2001 “este în deplină concordantă cu dispozitiile cuprinse în alin. (1) si
(2) ale art. 120 din Constitutie, iar dispozitiile alin. (3) ale aceluiasi
articol nu au nici o legătură cu cauza dedusă judecătii, interpretarea acestuia
urmând să se facă în mod sistematic”. De altfel, “legea, în ansamblu, dar si în
economia ei, nu cuprinde dispozitii speciale pentru constituirea, functionarea
si atributiile Consiliului General, fiindu-i aplicabile cele referitoare la
consiliile locale în general”. Guvernul mai arată, în punctul său de vedere, că
“dispozitiile legale cuprinse în Capitolul II - consiliile locale - sunt, în
totalitatea lor, aplicabile si Consiliului General al Municipiului Bucuresti
(dacă nu există o dispozitie derogatorie pentru această autoritate), inclusiv
cele din Sectiunea a 4-a, referitoare la dizolvarea Consiliului”. Astfel,
rezultă că aceste reglementări nu sunt aplicabile si în cazul consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Referitor la faptul că în
cuprinsul art. 96 din Legea nr. 215/2001 nu se mentionează în mod expres si
dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, se apreciază că
aceasta “este mai degrabă o imperfectiune a legii decât un motiv de
neconstitutionalitate”. Pe de altă parte, se arată că, “dacă s-ar accepta
argumentul adus de autorul exceptiei conform căruia Consiliul General al
Municipiului Bucuresti nu poate fi dizolvat nici potrivit normelor referitoare
la dizolvarea consiliilor locale, nici potrivit reglementării pentru consiliile
judetene, ar însemna că împotriva acestei autorităti, indiferent de eficienta
si activitatea sa, să nu se poată lua nici o măsură legală, ceea ce este greu
de acceptat ca fiind vointa legiuitorului”.
În ceea ce priveste dispozitiile art. 121 din Constitutie invocate, de
asemenea, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Guvernul apreciază
că acestea “nu au nici o legătură cu prevederile art. 96 din Legea nr.
215/2001, deoarece Consiliul General al Municipiului Bucuresti are - potrivit
dispozitiilor acestei legi - natura juridică a unui consiliu local si nu a
unuia judetean”.
Referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 57 din Legea nr.
215/2001, Guvernul arată că textele constitutionale invocate ca fiind încălcate
nu sunt incidente în cauză, având un cu totul alt obiect de reglementare. Pe de
altă parte, arată Guvernul, propunerea de dizolvare a consiliului local pe care
o face prefectul în conditiile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
“trebuie apreciată ca o măsură pentru a determina intrarea în legalitate a
autoritătii respective si nicidecum ca o supraapreciere a acestuia în raport cu
persoanele alese prin votul cetătenilor, adică cu primarii; sau, după caz,
consilierii”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului,
rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, sustinerile părtilor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 57 si 96 din Legea
administratiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, care au
următorul cuprins:
- Art. 57: “(1) Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat,
într-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotărâri care au fost anulate
de instanta de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă si irevocabilă.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătoresti rămase
definitive si irevocabile.
(3) Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de oricare dintre consilieri
la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data
publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz
procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează, iar introducerea
actiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste
de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea
termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la pronuntarea unei hotărâri
judecătoresti, rămasă definitivă si irevocabilă, prin care a fost respinsă
actiunea consilierilor.
(5) Până la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul
sau, în absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei
sau ale orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce îi revin, potrivit
legii.”;
- Art. 96: “Consiliul General al Municipiului Bucuresti se
constituie, functionează si îndeplineste atributiile prevăzute de dispozitiile
prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.”
I. În motivarea exceptiei care are ca obiect dispozitiile art. 57 din
Legea nr. 215/2001 se sustine că acestea contravin prevederilor constitutionale
ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind
neretroactivitatea legii, art. 34 privind dreptul de vot, art. 35 privind
dreptul de a fi ales, art. 47 privind dreptul de petitionare, art. 49 privind
dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 52 alin. (2) privind
apărarea tării, art. 68 privind incompatibilitătile pentru deputati si
senatori, art. 85 privind numirea Guvernului, art. 95 alin. (1) privind
suspendarea din functie a Presedintelui României, art. 96 privind vacanta
functiei de Presedinte al României, art. 111 privind întrebările si
interpelările si art. 112 privind motiunea de cenzură. În esentă, se sustine că
dispozitiile legale criticate “permit unor persoane numite în functii
administrative - membri ai Guvernului - să demită persoane alese prin vot
direct si secret, respectiv consilierii Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, la propunerea prefectului - un alt functionar numit -, ceea ce este
contrar principiului potrivit căruia legislativul dispune si administrativul-executivul
aplică”. În felul acesta, se afirmă în sustinerea exceptiei, “se răstoarnă un
principiu de drept potrivit căruia cine poate mai mult poate si mai putin, art.
57 al Legii nr. 215/2001 permitând neconstitutional celui care poate mai putin
să poată si mai mult”. În aceste conditii “se aduce o restrângere arbitrară
asupra puterilor legislativului de către o structură subordonată din punctul de
vedere al prevederilor constitutionale prin care organele alese nu pot fi
dizolvate prin acte administrative”.
Analizând această critică, Curtea constată că este neîntemeiată. Art. 57
din Legea nr. 215/2001 prevede conditiile si modalitatea în care poate fi
dizolvat consiliul local, posibilitatea consilierilor de a se adresa instantei
de contencios administrativ pentru contestarea hotărârii de dizolvare a
consiliului local, organizarea alegerii noului consiliu, precum si persoanele
competente să rezolve problemele curente până la constituirea noului consiliul
local. Existenta acestei reglementări este o concludentă aplicare a dispozitiei
constitutionale prevăzute de art. 120 alin. (2), potrivit căreia consiliile
locale si primarii functionează în conditiile legii. Pe de altă parte,
legiuitorul este suveran în a stabili dizolvarea consiliului local, prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea prefectului, instituind limitele în care acesta
poate functiona. Această hotărâre, potrivit dispozitiilor cuprinse la alin. (3)
al art. 57 din lege, poate fi contestată în justitie, ceea ce corespunde
prevederilor art. 21 din Constitutie.
Curtea retine că sustinerea potrivit căreia textul art. 57 din Legea nr.
215/2001 ar încălca dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 34,
35, 47, 49, art. 52 alin. (2), “art. 68 lit.b)”, art. 85, art. 95 alin. (1),
art. 96, 111 si 112 din Constitutie este neîntemeiată. În realitate
dispozitiile constitutionale invocate nu sunt incidente în cauză.
Cu privire la critica potrivit căreia aceste dispozitii legale contravin
principiului constitutional al separatiei puterilor în stat, întrucât
“prevederile art. 57 din Legea nr. 215/2001 permit unor persoane numite în
functii administrative - membri ai Guvernului - demiterea unor persoane alese
prin vot direct si secret, precum consilierii generali, la propunerea
prefectului - un alt functionar numit - care face o propunere motivată [É]”,
Curtea constată că este neîntemeiată. Posibilitatea Guvernului de a dizolva un
consiliu local nu are nici o legătură cu principiul separatiei puterilor în
stat. Acest principiu se aplică la nivelul autoritătilor publice statale,
respectiv în raporturile dintre Parlament - puterea legiuitoare - puterea
executivă – Presedintele României si Guvern - si puterea judecătorească. În
cadrul acestor puteri si în raporturile dintre ele se pune problema colaborării
si a existentei unor contraponderi care să asigure echilibrul acestora.
Consiliile locale - comunale, orăsenesti si municipale - fac parte din sistemul
autoritătilor administratiei publice locale, ca si primarii, asa cum precizează
art. 120 alin. (1) din Constitutie, iar nu din puterea legislativă.
Legea nr. 215/2001, făcând aplicarea art. 122 alin. (4) din Constitutie
si a Cartei europene a autonomiei locale, în conditiile în care acordă
autoritătilor administratiei publice locale - consiliilor locale si primăriilor
- o largă autonomie, consacră si tutela administrativă, exercitată prin
intermediul prefectului - reprezentantul Guvernului în teritoriu -, care se
realizează prin controlul respectării legii de către autoritătile
administratiei publice locale, control care poate merge de la acceptarea
actelor emise de aceste autorităti până la sesizarea instantelor judecătoresti
pentru anularea lor, în cazul actelor ilegale.
II. Prevederile art. 96 din Legea nr. 215/2001 sunt criticate pentru
neconstitutionalitate, sustinându-se că acestea încalcă dispozitiile art. 16
alin. (2), art. 120 si 121 din Constitutie, care au următorul continut:
- Art. 16 alin. (2): “Nimeni nu este mai presus de lege.” ;
- Art. 120: “(1) Autoritătile administratiei publice, prin care se
realizează autonomia locală în comune si orase, sunt consiliile locale alese si
primarii alesi, în conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii functionează, în conditiile legii, ca
autorităti administrative autonome si rezolvă treburile publice din comune si
din orase.
(3) Autoritătile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui si în
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.”;
- Art. 121: “(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei
publice pentru coordonarea activitătii consiliilor comunale si orăsenesti, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este ales si functionează în conditiile legii.”
Critica de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art. 96 din
Legea nr. 215/2001 se referă, în esentă, la trimiterea pe care textul de lege
criticat o face, în ceea ce priveste constituirea, functionarea si atributiile
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la prevederile aceleiasi legi
care reglementează atributiile consiliilor locale, trimitere pe care autorul
exceptiei o consideră contrară dispozitiilor constitutionale invocate.
În legătură cu sustinerea autorului exceptiei privind
neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate prin raportare la
dispozitiile art. 16 alin. (2) din Constitutie, care întăresc principiul
egalitătii si al nediscriminării, Curtea constată că aceste dispozitii
constitutionale nu au nici o legătură cu reglementările cuprinse la art. 96 din
Legea nr. 215/2001.
Curtea Constitutională a stabilit, în jurisprudenta sa, că “atât art. 15
alin. (1), cât si art. 16 alin. (1) din Constitutie privesc drepturi
cetătenesti, garantând egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii si a
autoritătilor publice, iar nu egalitatea autoritătilor sau a demnitarilor în
fata legii” (Decizia nr. 130 din 13 octombrie 1998, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 9 decembrie 1998). De asemenea,
Curtea retine, din examinarea textului de lege criticat, că nu se confirmă nici
încălcarea dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Constitutie, prin situarea
vreuneia dintre autoritătile publice mai presus de lege.
În ceea ce priveste invocarea celorlalte două texte constitutionale, si
anume art. 120 si 121, considerate a fi încălcate prin norma legală criticată
pentru neconstitutionalitate, Curtea constată că asa cum rezultă din continutul
lor, aceste articole prevăd, la nivel constitutional, bazele organizării si
functionării autoritătilor comunale si orăsenesti, precum si cele privind
consiliul judetean, fără a reglementa un statut special pentru autoritătile
administratiei publice de la nivelul municipiului Bucuresti. Astfel, din
analiza celor două texte constitutionale se poate deduce intentia legiuitorului
constituant de a lăsa pe seama legii organice această reglementare. Or, tocmai
aceasta s-a si realizat, prin dispozitiile cuprinse în cap. V al Legii nr.
215/2001, intitulat “Administratia publică a municipiului Bucuresti”, capitol
în care este cuprins si textul de lege criticat. Unele dispozitii ale cap. V al
Legii nr. 215/2001 cuprind reglementări speciale pentru autoritătile
administratiei publice locale din municipiul Bucuresti, iar alte dispozitii se
limitează a face trimitere la texte ale legii care se referă la autoritătile
administratiei publice din orase (de exemplu art. 96 si 97).
Referitor la invocarea unor necorelări dintre diferitele texte ale Legii
administratiei publice locale, Curtea constată că acestea nu pot forma obiect
al contenciosului constitutional, coordonarea legislativă fiind un atribut
exclusiv al autoritătii legiuitoare.
De asemenea, chiar dacă s-ar pune problema unei omisiuni legislative în
cauză, asa cum se sustine prin critica formulată cu privire la art. 96 din
Legea nr. 215/2001, Curtea Constitutională constată că nu are competenta de a “modifica sau completa prevederea legală supusă
controlului”, aceasta fiindu-i expres interzisă prin dispozitiile art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, republicată.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 din Legea nr. 215/2001, exceptie ridicată de Adrian Stoica în Dosarul nr. 1.028/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ, si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 din Legea nr. 215/2001, exceptie ridicată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie în dosarele nr. 1.027/2002 si nr. 1.028/2002 ale aceleiasi instante.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 26 noiembrie 2002.
prof.univ.dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICE
pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei
contabile în partidă simplă de către persoanele fizice
care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 7/2001 privind
impozitul pe venit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2002, cu
modificările ulterioare
În baza atributiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 5 alin. (2) din Legea contabilitătii
nr. 82/1991, republicată, precum si ale art. 14 alin. (1) din Ordonanta
Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,
ministrul finantelor publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind organizarea si
conducerea evidentei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice
care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 493/2002, cu modificările ulterioare, cuprinse în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Directia reglementări contabile va lua măsuri pentru ducerea
la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul
ministrului finantelor nr. 215/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind organizarea si conducerea evidentei contabile în partidă simplă de
către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 8 martie 2000.
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 23
ianuarie 2003.
Nr. 58.
NORME METODOLOGICE
privind organizarea si conducerea evidentei contabile în partidă simplă
de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările ulterioare
I. Sfera de aplicare
1. Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente sunt
obligati, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări prin Legea nr.
493/2002, denumită în continuare ordonantă, să organizeze si să conducă
evidenta contabilă în partidă simplă.
2. Obligatia de a organiza si de a conduce evidenta contabilă în partidă
simplă o au si contribuabilii care obtin venituri din activităti agricole,
definite potrivit ordonantei, si optează pentru determinarea venitului net în
sistem real.
3. Contribuabilii care obtin venituri de natură salarială, astfel cum
sunt definite la art. 22 si 23 din ordonantă, precum si contribuabilii care
desfăsoară activităti pentru care venitul net se determină pe bază de norme de
venit nu au obligatia să organizeze si să conducă evidenta contabilă în partidă
simplă.
II. Organizarea evidentei contabile în partidă simplă
A. Dispozitii generale
4. Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în prezentele
norme metodologice sau numai o parte din acestea, în functie de elementele
specifice activitătii desfăsurate.
5. Pentru determinarea veniturilor, în functie de natura activitătii, de
frecventa încasărilor/plătilor sau de felul serviciilor prestate, precum si de
alte elemente specifice activitătii desfăsurate, contribuabilii pot utiliza si
alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale
ministrului finantelor publice, în baza prevederilor art. 1 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor
comune privind activitatea financiară si contabilă si a normelor metodologice
privind întocmirea si utilizarea acestora.
6. În functie de necesităti contribuabilii pot utiliza si alte formulare
stabilite prin Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea
Normelor metodologice de întocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune
pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară si
contabilă, precum si a modelelor acestora, cu modificările ulterioare.
7. Contribuabilii vor folosi si alte formulare prevăzute în mod expres
de acte normative care reglementează activităti economice specifice
(exploatarea masei lemnoase, prestările de servicii cu caracter international,
jocurile de noroc etc.).
8. În cazul utilizării modelelor formularelor financiar-contabile comune
pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate în
conformitate cu prezentele norme metodologice. În această situatie elementele
referitoare la conturi, debite, credite, semnăturile de aprobare, avizare,
precum si alte elemente similare nu se completează.
9. În conditiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile
este necesar să fie respectate Criteriile minimale privind programele
informatice utilizate în domeniul financiar-contabil, prevăzute de Ordinul
ministrului finantelor nr. 425/1998, cu modificările ulterioare.
10. Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul
tehnicii de calcul, în conditiile prevăzute la art. 2 din Ordinul ministrului
finantelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) si
(10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.
B. Norme generale privind documentele justificative si
financiar-contabile
11. Evidenta contabilă în partidă simplă se va conduce în conformitate
cu prezentele norme metodologice.
12. În conformitate cu prevederile legale evidenta contabilă în partidă
simplă se tine în limba română si în moneda natională.
13. Orice operatiune economico-financiară efectuată se consemnează în
momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în
evidenta contabilă în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document
justificativ.
14. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente
principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
- denumirea documentului;
- numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completă;
- numărul documentului si data întocmirii acestuia;
- mentionarea părtilor care participă la efectuarea operatiunii
economico-financiare (când este cazul);
- continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci când este
necesar, si temeiul legal al efectuării ei;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii
economico-financiare efectuate;
- numele si prenumele, precum si semnăturile persoanelor care răspund de
efectuarea operatiunii;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operatiunilor
în documente justificative.
15. Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenta contabilă
în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în
cazurile în care furnizează toate informatiile prevăzute în normele legale în
vigoare.
16. Documentele provenite din relatiile de cumpărare a unor bunuri de la
persoane fizice pot fi înregistrate în evidenta contabilă în partidă simplă
numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor
respective, prin întocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei
de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), după caz, si a plătii
acestora pe bază de Dispozitie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).
În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru
prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de normă de
venit, pentru a fi înregistrate în evidenta contabilă în partidă simplă a
contribuabililor prevăzuti la pct. 1, acestea trebuie să aibă la bază contracte
sau conventii, întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale
în vigoare, si Dispozitie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).
17. Documentele contabile - jurnale, fise etc. - servesc la prelucrarea,
centralizarea si înregistrarea în evidenta contabilă în partidă simplă a
operatiunilor consemnate în documentele justificative.
18. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu
pastă, la masina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz.
19. În documentele justificative si în cele contabile nu sunt admise
stersături sau alte asemenea procedee, precum si lăsarea de spatii libere între
operatiunile înscrise în acestea.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei
gresite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul
sau cifra corectă.
Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ si se
confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ,
mentionându-se si data efectuării operatiunii de corectare.
În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum
sunt cele pe baza cărora se primeste, se eliberează sau se justifică numerarul,
ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea
restrictii, documentul gresit se anulează si rămâne în carnetul respectiv (nu
se detasează), cu exceptia ordinului de deplasare (delegatie), pe baza căruia
se primeste sau se restituie diferenta dintre cheltuielile efective de
deplasare si avansul acordat.
Contribuabilii au obligatia să efectueze inventarierea generală a
patrimoniului: la începutul activitătii; cel putin o dată pe an; la încetarea
activitătii, precum si în alte situatii prevăzute de lege.
Inventarierea se face în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului finantelor nr. 2.388/1995 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.
20. Registrul-jurnal de încasări si plăti (cod 14-1-1/b) si
Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) au regim de înregistrare la organele fiscale.
Acestea se numerotează, se snuruiesc si se parafează înainte de depunerea lor
la organele fiscale pentru înregistrare.
Modelele si normele de întocmire si de utilizare ale Registrului-jurnal
de încasări si plăti si ale Registrului-inventar sunt prezentate la cap. IV.
C. Reconstituirea documentelor justificative si financiar-contabile
pierdute, sustrase sau distruse
21. Operatiunile privind evidenta si gestionarea mijloacelor fixe, a
valorilor materiale si bănesti si a altor valori ale contribuabililor se
consideră valabile numai dacă sunt justificate cu documente originale,
întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice.
22. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor ocumente
financiar-contabile si justificative, contribuabilul va lua măsuri de
reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare.
23. Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea
unor documente justificative ori financiar-contabile are obligatia să încheie
un proces-verbal care să cuprindă:
- datele de identificare a documentului dispărut;
- numele si prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului;
- data si împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului
respectiv.
Persoana responsabilă este obligată ca o dată cu semnarea
procesului-verbal să dea o declaratie scrisă asupra împrejurărilor în care a
dispărut documentul respectiv.
Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor
constituie infractiune sunt încunostintate imediat organele de urmărire penală.
24. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de
reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz.
Dosarul de reconstituire trebuie să contină toate lucrările efectuate în
legătură cu constatarea si reconstituirea documentului dispărut, si anume:
- sesizarea scrisă a persoanei care a constatat disparitia documentului;
- dovada sesizării parchetului sau dovada sanctionării disciplinare a
persoanei vinovate, după caz;
- copie de pe documentul reconstituit;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau
distrugerii;
- declaratia persoanei responsabile.
25. În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt
contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis
documentul, la cererea scrisă a contribuabilului care a cerut documentul. În
acest caz unitatea emitentă va trimite contribuabilului care a primit
documentul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul
reconstituit.
26. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu si vizibil
mentiunea “Reconstituit”, cu specificarea numărului si a datei dispozitiei pe
baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice
constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidenta contabilă
în partidă simplă.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri,
bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de
a fi înregistrate în evidenta contabilă în partidă simplă. În acest caz
vinovatii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă
paguba, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.
27. Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost
reconstituite, nu anulează eventualele sanctiuni disciplinare sau penale, însă
poate constitui motiv de revizuire a acestora, în conditiile legii.
Pentru pagubele generate de disparitia, sustragerea sau distrugerea
documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind si eventualele
cheltuieli ocazionate de reconstituirea si găsirea acestora.
În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se
anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se atasează la dosarul de
reconstituire.
28. Formularele cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare,
pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea
a III-a, după sesizarea organelor de drept.
D. Arhivarea si păstrarea documentelor justificative si
financiar-contabile
29. Contribuabilii au obligatia să păstreze în arhiva lor registrele de
contabilitate, documentele financiar-contabile, precum si documentele
justificative, care stau la baza înregistrării în evidenta contabilă în partidă
simplă.
30. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări si plăti, a
Registrului-inventar, precum si a documentelor justificative si
financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului
fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu exceptia statelor de salarii,
care se păstrează timp de 50 de ani.
31. În cazul încetării activitătii contribuabilului, documentele se
predau la arhivele statului în conformitate cu dispozitiile Legii Arhivelor Nationale
nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel.
32. Arhivarea documentelor justificative si financiar-contabile se face,
de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor
reguli generale:
- documentele se grupează în dosare, numerotate, snuruite si parafate;
- gruparea documentelor în dosare se face cronologic si sistematic, în
cadrul fiecărui an fiscal la care se referă acestea;
- dosarele continând documente se păstrează în spatii amenajate în acest
scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu
mijloace de prevenire a incendiilor;
- evidenta documentelor la arhivă se tine cu ajutorul Registrului de
evidentă curentă, în care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor
financiar-contabile intrate în arhivă, precum si miscarea acestora în decursul
timpului.
E. Norme privind înregistrarea veniturilor
33. Evidenta contabilă în partidă simplă a veniturilor se tine pe feluri
de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din activităti care constituie fapte de comert;
b) venituri din profesii libere;
c) alte venituri.
Pentru asociatiile fără personalitate juridică evidenta contabilă în
partidă simplă a veniturilor se va tine în mod distinct.
34. Evidenta contabilă în partidă simplă a operatiunilor efectuate în
valută se tine atât în moneda natională, cât si în valută, potrivit
reglementărilor elaborate în acest sens.
35. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în
patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea
acestora se include în venitul brut, considerându-se o înstrăinare.
În cazul în care asociatiile îsi încetează activitatea, iar fostii
asociati continuă să functioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul
asociatiei trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar
al acestora si se amortizează în continuare, se consumă sau se vând, după caz.
În toate cazurile de înstrăinare este necesară evaluarea bunului, care
se poate face la preturile practicate pe piată sau stabilite prin expertiză
tehnică.
În cazul încetării definitive a activitătii, sumele obtinute din
valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, înscrise în Registrul-inventar
(mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), precum si stocurile de materii
prime, materiale, produse finite si mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse
în venitul brut.
36. Stabilirea venitului net obtinut sau a pierderii înregistrate în
cadrul asocierii se determină pe fiecare contract de asociere.
37. Pentru înregistrarea veniturilor din activităti independente
contribuabilii vor utiliza, în functie de specificul activitătii si de
necesitătile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere si
numerotare, prevăzute în prezentele norme metodologice, după caz:
- Chitantă (cod 14-4-1);
- Factură (cod 14-4-10/aA) si Factură fiscală (cod 14-4-10/A);
- Bon de comandă-chitantă (cod 14-4-11/a si cod 14-4-11);
- Fisă de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b);
- Monetar (cod 14-50-61);
- Extras din borderoul de plăti din data de ...(cod 14-4-20).
Modelele si normele de întocmire si de utilizare a acestor formulare
sunt prezentate la cap. III.
38. Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an
calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestatiile.
Pentru fiecare tip de activitate desfăsurată se va întocmi Fisa pentru
operatiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele
în ordine cronologică.
Contribuabilii care desfăsoară activităti de:
- comert cu ridicata vor întocmi pentru livrările efectuate formularele
Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A);
- comert cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod
14-50-61), în conditiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice
fiscale;
- productie vor întocmi pentru livrarea productiei formularele Factură
(cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) si/sau Chitantă
(cod 14-4-1), după caz.
Contribuabilii care desfăsoară următoarele activităti:
- organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.);
- activităti al căror scop este facilitarea încheierii de tranzactii
comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent,
consignatie sau mandat comercial);
- activităti de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica
folosită, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte activităti cuprinse în Codul comercial, precum si pentru
veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală
pot întocmi, în functie de natura activitătii, de frecventa încasării
sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice
activitătii desfăsurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv
Factură fiscală (cod 14-4-10/A), Chitantă (cod 14-4-1) sau alte formulare cu
regim special de tipărire, înseriere si numerotare, aprobate prin ordin al
ministrului finantelor publice, în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997.
În relatiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligati, pentru
sumele încasate atât pe bază de chitantă, bon de casă etc., cât si prin bancă,
să întocmească factură.
În relatiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligati, pentru
sumele încasate prin bancă, să întocmească factură.
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 598/2002 pentru aprobarea
Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, cu
modificările ulterioare.
39. Plătile lunare efectuate de societătile comerciale (de asigurare si
reasigurare etc.) către persoane fizice, reprezentând contravaloarea
comisioanelor din activitatea de intermediere în baza unui contract de mandat,
agent sau comision, se vor efectua pe baza Borderoului de plăti din data
de (cod 14-4-20), care va cuprinde în
mod obligatoriu si următoarele informatii:
- numele si prenumele beneficiarului de venit;
- codul numeric personal/numărul de identificare fiscală;
- venitul brut la care se aplică cota de impozit de 10% sau 15%;
- alte contributii obligatorii retinute în momentul plătii de către
plătitorul de venituri, după caz;
- impozitul pe venit retinut prin stopaj la sursă;
- suma achitată;
- semnătura beneficiarului de venit.
40. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor
înregistra în Jurnalul privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe
feluri de activităti. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operatiuni
diverse reprezintă venitul contribuabilului.
În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură
activitate, totalul veniturilor se regăseste în Fisa pentru operatiuni diverse
(cod 14-6-22/b), pe rândul “Total”, nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului
privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c).
Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot
să evidentieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări si plăti,
nemaifiind obligatorie întocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit,
a Jurnalului privind operatiuni diverse.
41. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată,
veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea
impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod
14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fisei pentru operatiuni diverse
(cod 14-6-22/b) si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru
veniturile realizate (cod 14-6-17/c).
42. În conditiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale,
în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în
baza Raportului fiscal de închidere zilnică si a Registrului special, întocmit
în conditiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.
F. Norme privind evidentierea cheltuielilor
43. Evidenta contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se tine pe
feluri de cheltuieli, în functie de natura lor, astfel:
a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activitătii, cum sunt:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar si mărfuri;
- cheltuielile cu lucrări executate si servicii prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări si
prestarea de servicii pentru terti;
- chiria pentru spatiul în care se desfăsoară activitatea, pentru
utilaje si pentru alte instalatii închiriate, utilizate în desfăsurarea
activitătii, în baza unui contract de închiriere;
- dobânzile aferente creditelor bancare;
- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare;
- cheltuielile cu reclama si publicitatea;
- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
- cheltuielile cu energia si apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare;
- cheltuielile de personal;
- cheltuielile cu impozite si taxe, altele decât impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurările sociale de
stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru
asigurările sociale de sănătate, precum si alte contributii obligatorii;
- cheltuielile reprezentând contributiile profesionale obligatorii
datorate asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
b) cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul;
c) cheltuielile de protocol;
d) cheltuielile cu amortizarea;
e) în cazul utilizării bunurilor cu folosintă mixtă (pentru afacere si
în scop personal), cheltuiala deductibilă se determină, după caz, proportional
cu:
- numărul de kilometri parcursi în interes de afacere;
- numărul de metri pătrati folositi în interes de afacere;
- numărul de unităti de măsură specifice în alte cazuri; si
f) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit
reglementărilor în vigoare privind impozitul pe venit.
44. Angajatorii care au personal cu carnet de muncă sau cu conventie
civilă de prestări de servicii au obligatia să întocmească, după caz, Fisa
fiscală 1 (pentru venituri din salarii la functia de bază - FF 1), respectiv
Fisa fiscală 2 (pentru venituri, altele decât cele de la functia de bază - FF
2).
În vederea completării fiselor fiscale 1 si 2 si stabilirii drepturilor
bănesti ale persoanelor angajate, angajatorul va întocmi Statul de salarii (cod
14-5-1/c sau cod 14-5-1/I), pentru functia de bază, si/sau Statul de salarii
pentru colaboratori (cod 14-5-1/j), pentru venituri din salarii, altele decât
cele de la functia de bază.
45. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fisa pentru
operatiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul
privind operatiuni diverse pentru cheltuieli.
Contribuabilii pot întocmi o singură fisă pentru operatiuni diverse care
să cuprindă toate cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată.
Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt
deductibile plafonat pot să evidentieze aceste cheltuieli numai în
Registrul-jurnal de încasări si plăti, nemaifiind obligatorie întocmirea Fisei
pentru
operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni
diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fisa pentru
operatiuni diverse.
46. Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea
totalului din Fisa pentru operatiuni diverse se va calcula cota care este
deductibilă si numai aceasta se va înregistra în Jurnalul privind operatiuni
diverse pentru cheltuieli.
G. Calculul venitului net
47. Venitul brut cuprinde sumele încasate si echivalentul în lei al
veniturilor în natură, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul
afacerii, rămase după încetarea definitivă a activitătii.
Nu constituie venit brut si nu se înregistrează în Registrul-jurnal de
încasări si plăti sumele încasate, cum sunt:
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură
făcute la începerea unei activităti ori în cursul desfăsurării acesteia;
- sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la
persoane fizice ori persoane juridice;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau
donatii.
Pentru aceste categorii de operatiuni fie se deschid fise pentru
operatiuni diverse distincte, fie se întocmesc situatii cu ajutorul
documentelor cumulative care să reflecte situatia acestor sume.
Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor
si care sunt plătite în cursul unui an fiscal.
48. Înregistrarea în evidenta contabilă în partidă simplă a bunurilor
mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul
pietei, după caz.
Creantele, respectiv facturile emise si neîncasate, precum si
obligatiile stabilite conform legii si neonorate se înregistrează la valoarea
lor nominală în fise pentru operatiuni diverse. Aceste fise se deschid distinct
pentru creante si datorii.
Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în
conformitate cu reglementările în vigoare în materie de amortizare a
capitalului imobilizat în active corporale si necorporale.
Sunt amortizabile, în conformitate cu prevederile legale, numai bunurile
înregistrare în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a).
49. Evidenta contabilă în partidă simplă a bunurilor din patrimoniu se
tine în conformitate cu prevederile Normelor metodologice de întocmire si
utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special,
privind activitatea financiară si contabilă, precum si a modelelor acestora,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998, cu modificările
ulterioare.
50. Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se
va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări
si plăti (cod 14-1-1/b).
Cheltuielile deductibile plafonate se stabilesc astfel încât la
sfârsitul anului fiscal să se încadreze în prevederile legale.
51. Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul
sumelor încasate, evidentiate în col. 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de
încasări si plăti, se scad cheltuielile cu amortizarea bunurilor, evidentiate
în Fisa pentru operatiuni diverse, si totalul sumelor plătite, evidentiate în col.
7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări si plăti, si se adună sumele
plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile si totalul cheltuielilor
nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile,
acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.
Venitul net sau pierderea fiscală va fi influentată cu plătile si/sau
încasările efectuate în avans, care se referă la alte exercitii fiscale, în
cazul drepturilor de proprietate intelectuală, cu impozitul de 15% din venitul
brut încasat, iar în cazul valorificării bunurilor în regim de consignatie,
veniturilor obtinute ca urmare a unor activităti desfăsurate în baza unui
contract de agent, comision sau mandat comercial, precum si în cazul
activitătilor de expertiză contabilă, tehnică judiciară si extrajudiciară, cu
impozitul de 10% din venitul brut încasat, reprezentând plăti anticipate în
contul impozitului anual.
H. Calculul taxei pe valoarea adăugată
52. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileste
lunar, pe bază de decont, ca diferentă între valoarea taxei exigibile aferente
bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate (pentru taxa pe valoarea adăugată
colectată) si a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri si/sau servicii
(pentru taxa pe valoarea adăugată deductibilă), în conformitate cu normele
legale.
53. Evidenta taxei pe valoarea adăugată colectate se tine cu ajutorul
Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). În acest jurnal se înregistrează pe
bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitantă etc.) valoarea
bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adăugată
aferentă.
În situatia în care preturile si tarifele cuprind si taxa pe valoarea
adăugată, valoarea taxei pe valoarea adăugată colectate se calculează prin
înmultirea valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor
prestate cu coeficientul 19/119 x 100.
54. Evidenta taxei pe valoarea adăugată deductibile se tine cu ajutorul
Jurnalului pentru cumpărări (cod 14-6-17/b).
În acest jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale,
bonuri de comandă-chitantă, monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri
si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adăugată aferentă.
55. Totalurile lunare din Jurnalul pentru vânzări, respectiv din
Jurnalul pentru cumpărări, se înregistrează în decontul privind taxa pe
valoarea adăugată.
III. Modele si norme de întocmire si utilizare a formularelor
financiar-contabile, comune pe economie, cu regim special de tipărire,
înseriere si numerotare1)*)
CHITANTĂ
(cod 14-4-1)
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
Tipărit în carnete cu câte 100 de file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la
casierie;
- document justificativ de înregistrare în Registrul-jurnal de încasări
si plăti si în contabilitate.
2. Se întocmeste în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de
către contribuabilul sau casierul numit si se semnează de acesta pentru
primirea sumei.
3. Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet,
fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate în
Registrul-jurnal de încasări si plăti.
4. Se arhivează, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).
(numele si prenumele/denumirea asociatiei)
(codul de înregistrare fiscală)
[domiciliul/sediul (localitatea, strada, numărul)]
Judetul ...
si
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
Tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu câte
3 file în culori diferite: albastru - exem-
plarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.
1. Serveste ca:
- document pe baza căruia se întocmeste documentul de decontare a
produselor si mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor
prestate;
- document de însotire a mărfii pe timpul transportului;
- document de încărcare în gestiunea primitorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului
si a cumpărătorului.
2. Se întocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în 3
exemplare, la livrarea produselor si a mărfurilor, la executarea lucrărilor si
la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de
însotire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor si
prestarea serviciilor si se semnează de emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării datorită
unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si mărfurile
livrate sunt însotite pe timpul transportului de avizul de însotire a mărfii.
În vederea corelării documentelor de livrare, numărul si data avizului de
însotire a mărfii se înscriu în formularul de factură.
3. Circulă:
- exemplarul 1, la cumpărător;
- exemplarul 2, la desfacere;
- exemplarul 3, pentru înregistrarea în contabilitate.
1) În functie de natura
activitătii, de frecventa încasărilor sau de felul serviciilor prestate, precum
si de alte elemente specifice activitătii desfăsurate, contribuabilii pot
utiliza si alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere si
numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice în baza
prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
Tipărit în carnete cu câte 75 de file.
1. Serveste ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, după caz, încasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate.
2. Se întocmeste în 3 exemplare de către contribuabil.
3. Circulă:
- exemplarul 1, pentru înregistrarea în contabilitate;
- exemplarul 2 se predă clientului;
- exemplarul 3 rămâne în carnet.
FISĂ DE MAGAZIE A FORMULARELOR CU REGIM
SPECIAL
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
1. Serveste ca:
- document de evidentă a intrărilor, iesirilor si stocurilor de
formulare, care au un regim special de înseriere, numerotare, evidentă si
urmărire;
- document de evidentă a formularelor anulate;
- document pentru stabilirea grupelor de numere (serii) în vederea
numerotării formularelor;
- sursă de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al
stocurilor de formulare.
2. Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de
formular cu regim special, de către gestionar.
Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de
depozitare a formularelor.
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
Formularul este tipărit în carnete cu câte 100 de file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfârsitul zilei a
numerarului existent în casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate;
- document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului
numerarul încasat prin casă de către casier, respectiv de către vânzător.
Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul.
Potrivit reglementărilor în vigoare, în conditiile utilizării aparatelor
de marcat electronice fiscale, suma înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu
suma din registrul de casă emis de aceste aparate, inclusiv cu suma
înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de
marcat electronice fiscale.
Valoarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă cu valoarea înscrisă
în raportul de gestiune.
2. Se întocmeste în două exemplare de către casier sau de către persoana
împuternicită, la sfârsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii
de bancnote si de monede.
3. Circulă:
- exemplarul 1, pentru înregistrarea în Registrul-jurnal de încasări si
plăti;
- exemplarul 2 rămâne în carnet.
Formular cu regim special de tipărire, înseriere si numerotare.
1. Serveste ca:
- document pentru înregistrarea în contabilitate a sumelor plătite si a
impozitului pe venit retinut în conformitate cu contractele de comision, mandat
sau agent;
- document pentru înregistrarea veniturilor din activităti independente
în evidenta contabilă în partidă simplă a persoanelor fizice.
2. Se întocmeste în două exemplare de către beneficiarul prestatiilor
executate de persoanele fizice impuse potrivit normelor legale privind
impozitul pe venit.
3. Circulă:
- la persoana fizică care a efectuat prestatia (exemplarul 1);
- la beneficiarul de servicii (exemplarul 2).
4. Se arhivează:
- la persoana fizică care a efectuat prestatia (exemplarul 1);
- la beneficiarul de servicii (exemplarul 2).
IV. Registrele si formularele financiar-contabile, comune pe
economie, utilizate de contribuabili în conducerea evidentei contabile în
partidă simplă*)
A. Nomenclatorul registrelor si formularelor financiar-contabile
|
Nr. crt. |
Denumirea formularului |
Cod |
|
0 |
1 |
2 |
|
1. |
Registrul-jurnal de
încasări si plăti |
14-1-1/b |
|
2. |
Registrul-inventar |
14-1-2/a |
|
3. |
Fisa mijlocului fix
|
14-2-2/a |
|
4. |
Bon de consum |
14-3-4A |
|
5. |
Fisă de magazie |
14-3-8 |
|
6. |
Listă de
inventariere |
14-3-12 |
|
7. |
Listă de
inventariere (pentru gestiuni global- valorice) |
14-3-12/a |
|
8. |
Chitantă pentru
operatiuni în valută |
14-4-1/a |
|
9. |
Registru de casă
(în valută) |
14-4-7/cA |
|
10. |
Borderou de
achizitie |
14-4-13 |
|
11. |
Borderou de
achizitie |
14-4-13/b |
|
12. |
Stat de salarii |
14-5-1/c |
|
13. |
Stat de salarii |
14-5-1/l |
|
14. |
Stat de salarii
pentru colaboratori |
14-5-1/j |
|
15. |
Ordin de deplasare
(delegatie) |
14-5-4 |
|
16. |
Jurnal privind
operatiuni diverse pentru … |
14-6-17/c |
|
17. |
Fisă pentru
operatiuni diverse pentru … |
14-6-22/b |
|
18. |
Document cumulativ |
14-6-24 |
|
19. |
Declaratie de
inventar |
14-8-1 |
|
20. |
Decizie de imputare
|
14-8-2 |
B. Modelele si normele de întocmire si utilizare a formularelor
financiar-contabile1)
- Formularele tipizate, comune pe economie, privind activitatea
financiară si contabilă pot fi adaptate în functie de specificul si de
necesitătile contribuabililor, cu conditia respectării continutului de
informatii cuprinse în modele, precum si a normelor de întocmire si utilizare.
- Formatul acestor modele poate fi adaptat în functie de necesitătile
proprii, în sensul micsorării sau măririi acestuia, iar numărul de exemplare
poate fi mai mare atunci când se consideră oportun.
- Formularele se pot tipări fată si verso sau numai fată, în functie de
specificul activitătii, de utilizarea tehnicii de calcul la întocmirea acestora
sau de tipul de hârtie folosit (autocopiativă).
- În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea
documentelor justificative si pentru preluarea si înregistrarea datelor în
evidenta contabilă în partidă simplă, registrele contabile si formularele
privind activitatea financiară si contabilă pot fi adaptate în functie de
necesitătile proprii de utilizare, în conditiile respectării continutului de
informatii.
1) În functie de
necesitătile contribuabililor, se pot utiliza si alte formulare, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice de întocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe
economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară si
contabilă, precum si modelele acestora.
REGISTRUL - JURNAL DE ÎNCASĂRI SI PLĂTI
Serveste ca:
- document de înregistrare a încasărilor si plătilor;
- document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care
conduce evidenta contabilă în partidă simplă;
- probă în litigii.
Se întocmeste într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se
înregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative,
distinct, pe fiecare operatiune, fără a se lăsa rânduri libere, după ce a fost
numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial.
Pentru fiecare asociatie fără personalitate juridică se va întocmi câte
un registru-jurnal de încasări si plăti.
În Registrul-jurnal de încasări si plăti se înregistrează nu numai
operatiunile în numerar, ci si cele efectuate prin contul curent de la bancă.
Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor înregistra
sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Operatiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări si plăti se
totalizează anual.
Registrul-jurnal de încasări si plăti se numerotează si se snuruieste.
Numerotarea filelor se va face în ordine crescătoare, iar după completarea
integrală se deschide un nou registru înregistrat si parafat, care va fi
numerotat în ordine crescătoare.
Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la
începerea si la încetarea activitătii.
În conditiile conducerii evidentei contabile în partidă simplă cu
ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune patrimonială se va înregistra
în ordine cronologică, în functie de data de întocmire sau de data de intrare a
documentelor. În această situatie Registrul-jurnal de încasări si plăti se
editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.
Registrul-jurnal de încasări si plăti, parafat si înregistrat la organul
fiscal teritorial, va fi completat lunar prin preluarea totalului sumelor din
Registrul-jurnal de încasări si plăti obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul.
Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza
întocmirii lui.
Serveste ca document de înregistrare a bunurilor achizitionate sau
realizate, pe baza documentelor justificative.
Se întocmeste la contribuabili într-un singur exemplar, după ce a fost
numerotat, snuruit, parafat si înregistrat la organul fiscal teritorial.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operatiilor, de la începutul
activitătii până la data încetării acesteia.
În coloana 2 se înscrie denumirea bunurilor.
În coloana 3 se înscrie numărul de inventar al bunurilor.
În coloana 4 se trece data (ziua, luna, anul) la care se face
înregistrarea bunurilor.
În coloana 5 se înscriu felul si numărul documentului pe baza căruia se
face înregistrarea bunurilor.
În coloana 6 se înscrie valoarea de achizitie sau valoarea bunurilor
rămasă de recuperat.
În coloana 7 se înscrie data (ziua, luna, anul) la care iese din
gestiune bunul respectiv.
În coloana 8 se înscrie valoarea inclusă pe cheltuieli până la data
iesirii.
În coloana 9 se înscrie valoarea de iesire (de vânzare) a bunului.
În coloana 10 se dau explicatii cu privire la identificarea bunului.
Acest registru se numerotează si se completează fără stersături si fără
a se lăsa spatii libere.
Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza
întocmirii lui.
1. Serveste ca document pentru evidenta analitică a mijloacelor fixe.
2. Se întocmeste într-un exemplar pentru fiecare mijloc fix sau pentru
mai multe mijloace fixe de acelasi fel si de aceeasi valoare care au aceleasi
cote de amortizare si sunt puse în functiune în aceeasi lună.
Se păstrează în cartotecă pe grupe de mijloace fixe, în ordinea
codurilor din clasificarea imobilizărilor conform Legii nr. 15/1994 privind
amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, iar în cadrul
acestora, fisele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosintă.
Când formularul este folosit ca fisă colectivă, nu se sortează pe locuri
de folosintă.
Fisele mijloacelor fixe scoase din functiune sau transferate se scot din
cartotecă si se păstrează separat.
Se completează pe baza documentelor justificative privind miscarea
mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a
completării, îmbunătătirii, modernizării sau reevaluării lor.
În coloana “Bucăti”, intrările se înscriu “în negru”, iar iesirile “în
rosu”.
În rubrica destinată caracteristicilor tehnice de identificare a
mijlocului fix, în afară de datele privind marca, numărul de fabricatie si
seria, în spatiul rezervat “Accesoriilor” se înscriu părtile componente ale
mijlocului fix. De exemplu, la o clădire se completează instalatiile de
încălzire centrală, sanitare, electrice etc.
Data amortizării complete si cota de amortizare se înscriu în spatiile
rezervate.
1. Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur
material, respectiv a mai multor materiale, după caz;
- document justificativ de scădere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în
evidenta contabilă în partidă simplă.
2. Se întocmeste în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv
eliberării materialelor din magazie pentru consum.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar, în conditiile
utilizării tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeste pe formulare
separate pentru materialele din cadrul aceleiasi grupe de materiale, loc de
depozitare si loc de consum.
În situatia când materialul solicitat lipseste din depozit, se
procedează în felul următor:
- în cazul bonului de consum se completează spatiul următor cu denumirea
materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe versoul formularului se
obtin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale
decât cele prevăzute în consumurile normate;
- în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea
materialului înlocuit si se semnează de aprobare a înlocuirii în dreptul
rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor se
întocmeste un bon de consum separat. În bonul de consum coloanele “Unitatea de
măsură” si “Cantitatea necesară” de pe rândul 2 se completează în cazul în care
se solicită si se eliberează din magazie materiale cu două unităti de măsură.
1. Serveste ca:
- document de evidentă, la locul de depozitare, a intrărilor, iesirilor
si stocurilor de valori materiale;
- sursă de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al
stocurilor de valori materiale.
2. Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de
material, si se completează de gestionar sau de persoana desemnată, în
coloanele privitoare la intrări, la iesiri si la stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor
materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în
ordine alfabetică.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în
custodie se întocmesc fise distincte, care se tin separat de cele ale valorilor
materiale proprii.
Înregistrările în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operatiune înregistrată, dar în mod obligatoriu zilnic.
1. Serveste ca:
- document pentru inventarierea valorilor materiale aflate în gestiune;
- document de bază pentru stabilirea minusurilor si plusurilor de valori
materiale (imobilizări, stocuri) si a altor valori (elemente de trezorerie
etc.);
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziilor
(depozitelor) si în evidenta contabilă în partidă simplă a plusurilor si
minusurilor constatate;
- document pentru întocmirea Registrului-inventar;
- document centralizator al operatiunilor de inventariere.
2. Se întocmeste într-un exemplar, la locurile de depozitare, de regulă
anual sau în situatiile prevăzute de dispozitiile legale, de comisia de
inventariere, pe gestiuni.
În listele de inventariere a valorilor materiale aflate în ambalaje
originale intacte, a lichidelor a căror cantitate faptică nu se poate stabili
prin transvazare si măsurare sau a materialelor de masă, în vrac etc., a căror
inventariere prin cântărire sau măsurare ar necesita cheltuieli importante sau
ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor atasa notele de calcul
privind inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la baza
calculelor.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb,
semifabricatele etc., aflate la locurile de muncă si nesupuse prelucrării, se
înscriu separat în listele de inventariere.
Materialele, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele
finite si ambalajele se înscriu în listele de inventariere, pe feluri,
indicându-se codul, unitatea de măsură, unii indici calitativi (tărie
alcoolică, grad de umiditate la cereale etc.).
Listele de inventariere întocmite pentru bunurile aflate în custodie
trebuie să contină, pe lângă elementele comune (felul materialului sau produsul
finit, cantitatea, valoarea etc.), numărul si data actului de predarerimire în
custodie si ale documentului de decontare (dispozitia de plată, dispozitia de
încasare etc.).
Pentru stocurile de valori materiale fără miscare, de prisos, de
calitate necorespunzătoare, depreciate, fără desfacere asigurată se întocmesc
liste de inventariere separate, la care se anexează procesele-verbale în care
se arată cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorării sau
deprecierii, dacă este cazul, cauzele care au determinat starea bunurilor
respective, precum si persoanele vinovate, după caz.
Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere în
ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu usurintă integritatea acestora,
în conformitate cu dispozitiile legale.
Mărcile postale si timbrele fiscale se înscriu în listele de
inventariere la valoarea nominală.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o
verificare minutioasă a exactitătii înregistrărilor efectuate în fisele de
magazie si în contabilitate a tuturor evaluărilor, calculelor si totalizărilor
din contabilitate. Greselile descoperite cu această ocazie trebuie corectate
înainte de consemnarea rezultatelor inventarierii.
În cazul valorilor materiale primite în custodie si/sau în consignatie,
pentru prelucrare etc., listele de inventariere se întocmesc în două exemplare,
copia înaintându-se agentului economic în al cărui patrimoniu se află valorile
respective.
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri,
se înscriu în listele de inventariere care se semnează de către persoanele
împuternicite să efectueze inventarierea.
(pentru gestiuni
global-valorice)
1. Serveste ca:
- document pentru inventarierea rechizitelor de birou, imprimatelor,
materialelor destinate ambalării;
- document pentru inventarierea mărfurilor si ambalajelor aflate în
unitătile cu amănuntul si pentru care evidenta se tine cantitativ-valoric;
- document pentru stabilirea minusurilor si plusurilor valorice din
gestiunile inventariate;
- document justificativ de înregistrare în evidenta de la locurile de
depozitare si în evidenta contabilă în partidă simplă.
2. Se întocmeste în două exemplare la locurile de depozitare.
Pentru bunurile deteriorate total sau partial, degradate, precum si
pentru cele fără miscare sau cele care nu mai pot fi valorificate se întocmesc
liste de inventariere separate.
Pentru bunurile aflate în ambalaje originale intacte, lichidele a căror
cantitate faptică nu se poate stabili prin transvazare si măsurare sau
mărfurile în vrac etc., a căror inventariere prin cântărire sau măsurare ar
necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor
respective, în listele de inventariere se mentionează modul în care s-a făcut
inventarierea si datele tehnice care stau la baza calculelor.
În listele de inventariere se înscriu stocurile faptice stabilite de
comisia de inventariere prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după
caz.
Datele privind bunurile inventariate se înscriu în listele de
inventariere imediat după determinarea cantitătilor inventariate, în ordinea în
care au fost grupate, tinându-se seama de dimensiunile si unitătile de măsură
cu care figurează în evidenta de la locurile de depozitare si în evidenta
contabilă în partidă simplă.
Valoarea de inventar se stabileste de comisia de inventariere, cu
respectarea prevederilor legale.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea
stocului faptic valoric al bunurilor inventariate cu soldul scriptic din evidenta
contabilă în partidă simplă se procedează la o verificare amănuntită a
exactitătii tuturor evaluărilor, calculelor, totalizărilor si înregistrărilor
din evidenta contabilă în partidă simplă si din evidenta de la locurile de
depozitare. Greselile identificate cu această ocazie trebuie corectate înainte
de stabilirea rezultatelor inventarierii.
CHITANTĂ PENTRU OPERATIUNI ÎN VALUTĂ
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în valută, în
numerar, la casierie;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută)
si în evidenta contabilă în partidă simplă.
2. Se întocmeste de persoanele care efectuează operatii în devize, în
două exemplare, pentru fiecare sumă încasată în valută.
3. Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet,
fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor înregistrate în
registrul de casă (în valută).
1. Serveste ca:
- document de înregistrare operativă a încasărilor si plătilor în valută
(numerar sau cecuri de călătorie), pe baza actelor justificative anexate;
- document de stabilire, la sfârsitul fiecărei zile, a soldului de casă;
- document de înregistrare zilnică în evidenta contabilă în partidă
simplă a operatiunilor de casă în valută.
2. Se întocmeste în două exemplare, zilnic, pe baza actelor
justificative de încasări si plăti în valută.
În antetul coloanelor se înscrie fiecare fel de valută care se încasează
sau se plăteste. În coloanele formularului se înregistrează sumele în valută,
iar în ultima coloană, echivalentul acestora în lei, la cursul de referintă din
data efectuării operatiunilor din documentele în care s-au consemnat acestea.
Pentru cecuri de călătorie se deschid coloane separate.
Se înregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează
(inclusiv soldul din casă reportat al zilei precedente); se înregistrează apoi
toate plătile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea
încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective.
În cazul în care numărul valutelor efective si al cecurilor de călătorie
încasate în cursul unei zile depăseste numărul coloanelor existente pe o filă,
pentru ziua respectivă se completează atâtea file câte sunt necesare.
1. Serveste ca:
- document de înregistrare în gestiune a bunurilor cumpărate de la
persoane fizice;
- document justificativ de înregistrare în evidenta contabilă în partidă
simplă a valorii bunurilor cumpărate;
- document pentru justificarea sumelor primite ca avans (spre decontare)
pentru achizitii sau pentru decontarea sumelor plătite pentru achizitii.
2. Se întocmeste în două exemplare pentru aprovizionările cu bunuri de
pe piata tărănească, de la producătorii individuali sau de la alte persoane
fizice, în momentul achizitiei.
1. Serveste ca:
- document pentru calculul drepturilor bănesti cuvenite salariatilor,
precum si al contributiei privind protectia socială si al altor datorii;
- document justificativ de înregistrare în evidenta contabilă în partidă
simplă.
2. Se întocmeste în două exemplare, lunar, pe baza documentelor de
evidentă a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor privind
retinerile legale, a concediilor de odihnă, a certificatelor medicale, si se
semnează pentru confirmarea exactitătii calculelor de către persoana care
determină salariul cuvenit si întocmeste statul de salarii.
Pentru centralizarea salariilor si a elementelor componente ale
acestora, inclusiv a retinerilor, se utilizează aceleasi formulare de state de
salarii.
Plătile făcute în cursul lunii se includ în statele de salarii pentru a
cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate si toate retinerile legale
din perioada de decontare respectivă.
Contribuabilii pot să îsi stabilească, dacă necesitătile interne o cer,
o altă machetă a formularului, dar care să contină informatiile necesare
completării Fisei fiscale F1, respectiv:
- venitul brut;
- contributia individuală de asigurări sociale;
- contributia individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj;
- contributia pentru asigurări sociale de sănătate;
- cheltuieli profesionale (cota de 15%);
- venitul net;
- deducere personală de bază;
- deduceri suplimentare;
- venitul bază de calcul;
- impozitul calculat si retinut.
În situatia în care suma rezultată din însumarea coloanelor “Deducere
personală de bază” si “Deduceri suplimentare” este mai mare sau egală cu
coloana “Venit net”, în coloana “Venit bază de calcul” si, implicit, în coloana
“Impozit calculat si retinut” se va înscrie cifra zero.
STAT DE SALARII PENTRU COLABORATORI
1. Serveste ca:
- document pentru calculul drepturilor bănesti cuvenite colaboratorilor,
precum si al impozitului aferent;
- document justificativ de înregistrare în evidenta contabilă în partidă
simplă.
2. Se întocmeste în două exemplare, lunar, pe baza conventiei civile de
prestări de servicii, si se semnează pentru confirmarea exactitătii drepturilor
bănesti de către persoana care întocmeste documentul.
Plătile făcute în cursul lunii sub formă de avans se includ în statul de
salarii pentru colaboratori, în vederea cuprinderii întregii sume cuvenite si
pentru calculul impozitului aferent.
Contribuabilii pot să îsi stabilească, dacă necesitătile o cer, o altă
machetă a formularului, dar care să contină informatiile necesare completării
Fisei fiscale 2, respectiv:
- venitul brut;
- contributia pentru asigurări sociale de sănătate;
- contributia individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj;
- venitul bază de calcul;
- impozitul calculat si retinut.
ORDIN DE DEPLASARE (DELEGATIE)
Serveste ca:
- dispozitie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor
efectuate;
- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de
titularul de avans;
- document justificativ de înregistrare în evidenta contabilă în partidă
simplă.
Se întocmeste într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana
care urmează să efectueze deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor
acordate în vederea procurării de valori materiale cu numerar.
JURNAL PRIVIND OPERATIUNI DIVERSE
Serveste ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea veniturilor, respectiv
a cheltuielilor.
Se întocmeste trimestrial sau anual, după caz, pe baza fiselor pentru
operatiuni diverse.
Se întocmesc mai multe jurnale pentru cheltuieli si un jurnal pentru
venituri.
Datele din jurnale stau la baza determinării venitului brut, a totalului
cheltuielilor deductibile fiscal si a venitului net.
FISĂ PENTRU OPERATIUNI DIVERSE
Serveste la tinerea evidentei contabile în partidă simplă analitice a
veniturilor si cheltuielilor, în functie de natura lor.
Se întocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz,
într-un exemplar.
La sfârsitul fiecărei luni în fisele analitice se totalizează rulajele
pe luna respectivă si cumulat de la începutul anului, în vederea întocmirii
Jurnalului privind operatiuni diverse - cod 14-6-17/c.
Serveste ca:
- document de centralizare a datelor din mai multe documente
justificative care reflectă operatiunile economico-financiare de acelasi fel
dintr-o anumită perioadă (intrări si iesiri de materiale, produse sau mărfuri,
operatii bănesti etc.);
- document justificativ centralizator de înregistrare în evidenta
contabilă în partidă simplă.
Se completează titulatura si continutul coloanelor în functie de natura
operatiunilor economico-financiare si de necesitătile de centralizare si de
înregistrare.
În situatia în care în cursul unei zile există un număr mai restrâns de operatii, se poate folosi un singur document cumulativ pentru operatiunile unei zile. Pe ultimul rând se face totalul sumelor pe fiecare coloană.
1. Serveste ca declaratie scrisă a persoanei răspunzătoare de
gestionarea valorilor materiale si bănesti, pe care o prezintă comisiei de
inventariere, potrivit normelor legale.
2. Se întocmeste într-un exemplar de către gestionar, după sigilarea
locurilor de păstrare a valorilor materiale si bănesti de care răspunde
gestionarul respectiv sau, acolo unde nu este posibil acest lucru, înainte de
începerea operatiunii de inventariere, si se semnează de acesta.
3. Circulă la membrii comisiei de inventariere, care semnează pentru
confirmare că declaratia a fost dată în fata acesteia.
Serveste ca:
- document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate
în muncă;
- document de înregistrare în evidenta contabilă în partidă simplă.
Se întocmeste în două sau mai multe exemplare, în functie de numărul
persoanelor răspunzătoare pentru paguba produsă, pe baza actelor de constatare
(procese-verbale, referate etc.).
Se transmite la persoana (sau persoanele) răspunzătoare de paguba adusă,
pentru semnare de luare la cunostintă si de primire a deciziei de imputare
(ambele exemplare).
MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICE
pentru
abrogarea pct. 3.4 din Normele metodologice privind închiderea conturilor
contabile, întocmirea si depunerea situatiilor financiare privind executia
bugetară la 31 decembrie 2002, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 1.745/2002
În temeiul art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001
privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu
modificările ulterioare,
în baza prevederilor art. 4 din Legea contabilitătii nr. 82/1991,
republicată, în baza prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea privind auditul
public intern nr. 672/2002,
ministrul finantelor publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Se abrogă pct. 3.4 din Normele metodologice privind închiderea
conturilor contabile, întocmirea si depunerea situatiilor financiare privind
executia bugetară la 31 decembrie 2002, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1.745/2002, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 22 din 16 ianuarie 2003.
Art. 2. - Directia contabilitătii publice va lua măsuri pentru ducerea
la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti, 28
ianuarie 2003.
Nr. 99.
MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICE
privind
atribuirea de noi competente pentru directorii coordonatori din Directia de
control fiscal din cadrul Directiei generale a finantelor publice a
municipiului Bucuresti
În temeiul prevederilor art. 160 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002
privind colectarea creantelor bugetare si ale art. 14 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului
Finantelor Publice, cu modificările ulterioare,
având în vedere Nota Directiei generale a finantelor publice a
municipiului Bucuresti nr. 39.287 din 9 decembrie 2002,
ministrul finantelor publice emite următorul ordin:
Art. 1. - Prin derogare de la prevederile pct. 6 din Normele
metodologice privind modul de solutionare a cererilor de rambursare a taxei pe
valoarea adăugată, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1.950/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 16
octombrie 2001, până la data de 31 decembrie 2003 directorii coordonatori din
Directia de control fiscal din cadrul Directiei generale a finantelor publice a
municipiului Bucuresti au competenta de a aproba procesul-verbal de control si
avizul de rambursare pentru sume de până la 10 miliarde lei.
Art. 2. - Directia generală a finantelor publice a municipiului
Bucuresti si unitătile sale subordonate vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. - Pentru controalele efectuate până la data intrării în vigoare
a prezentului ordin, dacă procesul-verbal de control si/sau avizele de
rambursare nu au fost aprobate de către directorul general adjunct coordonator al
Directiei de control fiscal din cadrul directiilor generale ale finantelor
publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau de directorul general
adjunct coordonator al Directiei generale de îndrumare si control fiscal din
cadrul Ministerului Finantelor Publice, acestea rămân valabil încheiate si vor fi
aprobate în conditiile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucuresti, 28
ianuarie 2003.
Nr. 108.
CONSILIUL NATIONAL AL
AUDIOVIZUALULUI
privind
unele reguli ale publicitătii si teleshoppingului
Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al
Audiovizualului, de garant al interesului public si de unică autoritate de
reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale,
tinând cont de necesitatea reglementării publicitătii si
teleshoppingului la unele produse si servicii, în vederea armonizării
legislatiei românesti cu reglementările si normele Uniunii Europene,
tinând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurente,
protectiei vietii, sănătătii, securitătii si intereselor economice ale
consumatorilor, precum si a mediului,
în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr.
504/2002,
membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptă următoarea
decizie:
Art. 1. - Publicitatea si teleshoppingul vor respecta regulile unei
competitii corecte si transparente, care trebuie să servească în primul rând
interesele publicului.
Art. 2. - (1) Este interzisă orice formă de promovare a unor produse ori
a unor servicii care sugerează sau instigă publicul să renunte la alte produse
sau servicii similare ori asemănătoare, sub motivul că acestea din urmă devin
inutile sau improprii folosintei.
(2) Publicitatea comparativă trebuie să respecte prevederile Legii nr.
148/2000 privind publicitatea, cu modificările ulterioare.
Art. 3. - Durata publicitătii si a teleshoppingului nu constituie un
motiv care să înlăture obligatiile de informare corectă a publicului în
legătură cu bunurile sau serviciile promovate.
Art. 4. - Este interzisă difuzarea de publicitate la băuturi alcoolice
prin care se promovează comportamente agresive sau antisociale.
Art. 5. - (1) Este interzisă difuzarea, în intervalul orar 6,00-22,00, a
emisiunilor sponsorizate de companiile al căror nume sau marcă este identică cu
numele ori cu marca unei băuturi alcoolice.
(2) Este interzisă difuzarea, în intervalul orar 6,00-22,00, a
concursurilor sau a anunturilor promotionale care contin referiri la numele ori
marca unei băuturi alcoolice distilate.
Art. 6. - (1) Este interzisă difuzarea de emisiuni, altele decât
emisiunile de teleshopping, în care sunt prezentate bunuri sau servicii
individualizate ori care pot fi identificate de public prin marcă, producător
sau modalităti de comercializare si care constituie publicitate mascată.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) produsele si serviciile
culturale sau cele destinate învătământului.
Art. 7. - (1) Este interzisă descrierea calitătii produselor sau serviciilor oferite ca premii în emisiunile-concurs, cu exceptia mărcii si a pretului.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) produsele sau serviciile
culturale.
Art. 8. - Informatiile prezentate în publicitate sau în emisiuni de
teleshopping nu trebuie să inducă în eroare publicul, direct sau prin omisiune,
în privinta:
a) caracteristicilor produsului si, în special, a naturii, identitătii,
proprietătilor, compozitiei, cantitătii, durabilitătii, originii sau
provenientei, precum si a metodelor de fabricatie ori de productie;
b) atribuirii de efecte sau de proprietăti pe care produsul nu le
posedă.
Art. 9. - Publicitatea la produsele alimentare va respecta următoarele
conditii:
a) să nu inducă în eroare publicul, în special în ceea ce priveste
calitatea, originea sau provenienta alimentului;
b) să nu încurajeze consumul excesiv de alimente;
c) comparatiile dintre alimente să nu încurajeze sau să nu sugereze
renuntarea la alimentele de bază, în special la legumele si fructele proaspete;
d) afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei
C) ori afirmatiile legate de sănătate (de exemplu “ajută la o digestie
sănătoasă”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea impresii
înselătoare privind beneficiile nutritionale sau de sănătate ale alimentului
respectiv.
Art. 10. - Ilustrarea cu fructe si/sau cu portiuni vegetale nu este
permisă decât în cazul în care fructele (sau părti de fruct - suc de fructe,
pulpă de fruct) si/sau portiunile vegetale sunt înscrise pe eticheta
produsului, în lista ingredientelor, cu o cantitate, exprimată în procente, de
minimum 4%.
Art. 11. - În cazul utilizării la fabricarea alimentelor numai a
aromelor se interzice ilustrarea, desenarea sau orice alte forme de
reprezentare a fructelor si/sau a portiunilor vegetale.
Art. 12. - Nu se vor atribui alimentelor proprietăti de prevenire,
tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de
proprietăti; sunt exceptate de la această interdictie apele minerale naturale,
care sunt utilizate ca medicamente sau în scopuri curative în statiunile
balneare.
Art. 13. - Clipurile publicitare pentru băuturi alcoolice distilate, cu
o durată mai mare de 10 secunde, vor include la final avertizarea sonoră si
scrisă, cu o durată de minimum 6 secunde: “Consumul excesiv de alcool dăunează
grav sănătătii”.
Art. 14. - (1) În programele de televiziune, la sfârsitul fiecărui
grupaj publicitar, va fi difuzat anuntul sonor si scris, cu o durată de minimum
5 secunde: “Cititi cu atentie eticheta sau prospectul produsului înainte de
cumpărare”.
(2) În programele de radiodifuziune sonoră anuntul precizat la alin. (1)
va fi difuzat la sfârsitul unor grupaje publicitare, dar nu mai putin de două
ori în timpul oricărei ore date.
Art. 15. - În cazul nerespectării prevederilor prezentei decizii,
Consiliul National al Audiovizualului va emite o somatie de intrare în
legalitate cu termene precise, iar dacă radiodifuzorul nu intră în legalitate
în termenul si în conditiile stabilite în somatie, Consiliul National al
Audiovizualului va sanctiona radiodifuzorul cu amendă, conform prevederilor
art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.
Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,
Ralu Filip
Bucuresti, 28
ianuarie 2003.
Nr. 22.
