MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 15 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 13 ianuarie 2003
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 341 din 5 decembrie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67, art.
59 alin. (4) si ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
1.032/2002. - Ordin al
ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea completărilor la Normele
privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii
ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 944/2001
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 5 decembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67, art. 59 alin. (4)
si ale art. 29
din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67, art. 59 alin. (4) si ale art. 29
din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a
falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Agromec” - S.A.
Hârsova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al Curtii de Apel Constanta - Sectia
comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neîntemeiată în
privinta art. 64 si a art. 29 din Legea nr. 64/1995 si ca devenită inadmisibilă
în ceea ce priveste art. 54 alin. (4) din acelasi act normativ. Se arată că
art. 64 din Legea nr. 64/1995 contine reglementări cu caracter tehnic, care nu
afectează în nici un fel principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor, iar
prevederile art. 29 din aceeasi lege nu contravin art. 21 din Constitutie. În
ceea ce priveste art. 54 alin. (4) din legea atacată, se solicită să se
constate că acesta a fost abrogat după învestirea Curtii Constitutionale cu
solutionarea exceptiei ridicate, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate
cu privire la acest articol a devenit inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 17 iunie 2002, Curtea de Apel
Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67, art. 59 alin. (4) si ale art. 29
din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a
falimentului, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Agromec” - S.A.
Hârsova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al acelei instante.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia a arătat că textele criticate pentru neconstitutionalitate încalcă
dispozitiile art. 16 din Constitutie privind egalitatea în drepturi, fără a
arăta însă motivele pentru care consideră că aceste reglementări contravin
Legii fundamentale.
Curtea de Apel Constanta - Sectia comercială apreciază
că exceptia este neîntemeiată. În acest sens se arată că dispozitiile art. 67,
art. 59 alin. (4) si ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 sunt constitutionale,
întrucât “principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor impune un tratament
juridic identic, dar numai în situatii egale”. Pe de altă parte, instanta
apreciază că problema ridicată în spetă de Societatea Comercială “Agromec” -
S.A. Hârsova este una de interpretare si de aplicare a legii, iar nu de
constitutionalitate.
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind
organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificările
ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii cu privire
la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În esentă Guvernul consideră
că “autorul exceptiei nu prezintă nici o motivare concretă a afirmatiilor
sale”, iar recursul formulat de acesta “cuprinde doar aspecte care au
contingentă cu modul de interpretare si aplicare, de către judecătorul-sindic,
a dispozitiilor Legii nr. 64/1995”.
Avocatul Poporului consideră că textele atacate sunt
constitutionale, apreciind, în esentă, că “reglementările invocate ca fiind
neconstitutionale se referă la procedura ce trebuie urmată, atât de debitor,
cât si de creditor, în situatia în care comerciantul debitor, timp de cel putin
30 de zile, a încetat plătile, termenul de depunere a planului de reorganizare
sau de lichidare si conditiile analizării si acceptării planului propus. Ca
atare, contestarea deciziei de neacceptare a planului de reorganizare propus
vizează interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale de către instantele
judecătoresti si nu neconstitutionalitatea acestora”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,
să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 67,
ale art. 59 alin. (4) si ale art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului, texte care, în urma modificării
Legii nr. 64/1995 prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, au următorul cuprins:
- Art. 67: “(1) La începutul sedintei de vot,
judecătorul sindic va informa creditorii prezenti despre voturile valabile
primite în scris.
(2) Creditorii cu creante subordonate, asociatii si
actionarii pot participa la sedintă, dar pot vota cu privire la plan doar în
cazul în care acesta le acordă mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Nu vor fi incluse în cvorum si nu vor participa la
votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoană fizică,
creantele al căror titular este sot, rudă sau afin până la gradul al patrulea
inclusiv cu debitorul.
(4) Fiecare creantă beneficiază de un drept de vot, pe
care titularul acesteia îl exercită în categoria de creante din care face parte
creanta respectivă.
(5) Sub rezerva prevederilor art. 601 alin.
(1), următoarele creante constituie categorii distincte de creante, care
votează separat:
a) fiecare creantă garantată care depăseste 10% din
valoarea tuturor creantelor împotriva averii debitorului;
b) toate celelalte creante garantate;
c) creantele mentionate la art. 108 pct. 3;
d) creantele mentionate la art. 108 pct. 4;
e) creantele mentionate la art. 108 pct. 6;
f) creantele creditorilor chirografari.
(6) Creantele următoarelor categorii de persoane vor
constitui categorii distincte de creante si vor participa la vot, în cazul în
care titularii acestora sunt îndreptătiti să voteze conform alin. (2):
a) titularii fiecărei categorii de creante
subordonate, în conformitate cu prevederile art. 108 pct. 10;
b) actionarii sau asociatii, pentru drepturile
reziduale derivând din calitatea lor.
(7) Un plan va fi socotit acceptat de către o
categorie de creante, dacă în categoria respectivă o majoritate de două treimi
din valoarea creantelor prezente la vot acceptă planul.
(8) În cazul categoriilor de creante care nu sunt
defavorizate de plan, se consideră că acestea au acceptat planul si nu e
necesară votarea planului de către creantele categoriei respective.
(9) În cazul în care planul prevede că, pentru
creantele dintr-o anumită categorie, nu se va primi nimic, se consideră că
acestea au respins planul si nu e necesară votarea planului de către creantele
categoriei respective.”;
- Art. 29: “(1) Orice creditor care are o creantă
certă, lichidă si exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui
debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a încetat plătile, în următoarele
conditii:
a) dacă creanta izvorăste din raporturi de muncă sau
raporturi obligationale civile, creanta trebuie să aibă un cuantum superior
valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii
si calculate la data formulării cererii introductive;
b) în celelalte cazuri creanta trebuie să aibă un
cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data
formulării cererii introductive;
c) în cazul unui creditor care detine creante din
ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor
trebuie să fie superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie,
stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii
introductive.
(2) Simplul refuz al unor plăti, în baza unor exceptii
pe care debitorul le socoteste, cu bună-credintă, întemeiate, nu constituie o
dovadă a stării de insolventă.
(3) Camerele de comert si industrie teritoriale si
asociatiile cooperatiste teritoriale, respectiv natională, vor putea introduce
cerere împotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se
află într-o situatie notorie de insolventă.”
Art. 59 alin. (4) a fost abrogat prin art. I pct. 51
din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.
Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale
criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16:
“(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a
autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau
militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetătenia română si
domiciliul în tară.”
Autorul exceptiei nu a arătat însă, în mod concret, în
ce constă neconstitutionalitatea textelor de lege mentionate.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea constată că Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare
si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
608 din 13 decembrie 1999, a fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 38
din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
95 din 2 februarie 2002. Conform art. II al acestei ordonante, “Prezenta
ordonantă intră în vigoare după 180 de zile de la data publicării ei în
Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. III,
care intră în vigoare la data publicării”. Asadar, art. I din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 a intrat în vigoare la data de 1 august 2002.
Curtea retine, de asemenea, că art. 67 si 29 din Legea
nr. 64/1995 au fost modificate prin art. I pct. 58 si, respectiv, pct. 30 din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, iar art. 59 alin. (4) a fost abrogat prin
art. I pct. 51 din aceeasi ordonantă.
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 59 alin. (4), Curtea constată că aceasta a devenit
inadmisibilă, deoarece, la data pronuntării prezentei decizii, aceste prevederi
legale erau abrogate prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, iar abrogarea a
survenit ulterior învestirii Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei
ridicate.
Cât priveste dispozitiile art. 67 din Legea nr.
64/1995, acestea reglementează procedura votării de către creditori a planului
de reorganizare a unei societăti comerciale, constituind norme cu caracter
tehnic, care nu pot afecta principiul egalitătii în drepturi, statuat în art.
16 din Constitutia României.
Referitor la critica prevederilor art. 29 din Legea
nr. 64/1995, se poate observa că instituirea, prin aceste dispozitii, a
dreptului oricărui creditor de a introduce la tribunal o cerere împotriva unui
debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a încetat plătile este în deplină
concordantă cu prevederile art. 21 din Constitutia României privind accesul
liber la justitie. Totodată aceste prevederi nu aduc nici o atingere
principiului egalitătii în drepturi, statuat în art. 16 din Legea fundamentală,
întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situatii identice, fără a crea
vreo discriminare între cetăteni.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c)
si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si ale art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de
neconstitutionalitate a art. 59 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare si a falimentului, ridicată de Societatea
Comercială “Agromec” - S.A. Hârsova în Dosarul nr. 718/COM/2002 al Curtii de
Apel Constanta - Sectia comercială.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 67 si 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului, ridicată de acelasi autor în acelasi
dosar.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 5 decembrie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI
pentru
aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor
expuse
profesional
la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei
nr. 944/2001
Având în vedere prevederile art. 28 din Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, ale Legii nr. 111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 76-78 din Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 14/2000, si ale Ordinului ministrului sănătătii si familiei nr. 944/2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere Referatul de aprobare al Directiei generale de sănătate publică nr. DB 14.062/2002,
ministrul sănătătii si familiei emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă completarea Normelor privind
supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 944/2001, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2002.
Art. 2. - Supravegherea medicală a expusilor
profesional la radiatii se va face pe baza fisei de solicitare (anexa nr. 1), a
fisei de monitorizare personală la riscuri profesionale - pentru expusii
profesional la radiatii ionizante (anexa nr. 2), a dosarului medical special -
pentru expusii profesional la radiatii ionizante (anexa nr. 3) si a fisei de
aptitudine (anexa nr. 4). Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezentul
ordin. Aceste documente se păstrează în conformitate cu prevederile art. 5
alin. (2) din Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional
la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si familiei
nr. 944/2001.
Art. 3. - Abilitarea medicilor responsabili de
supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante
se va face printr-o comisie ce se constituie la nivelul Centrului-Pilot de
Radiopatologie Clinică Bucuresti. Comisia va fi alcătuită din: coordonatorul
centrului-pilot, seful compartimentului clinic al centrului-pilot, seful
laboratorului de igiena radiatiilor din Institutul de Sănătate Publică
Bucuresti, un reprezentant desemnat de colegiul medicilor si un secretar.
Art. 4. - Structurile medicale de medicina muncii care
au în evidentă persoane expuse profesional la radiatii ionizante trebuie să fie
coordonate pentru activitatea de supraveghere a stării de sănătate a expusilor
profesional la radiatii ionizante de către un medic specialist sau primar
medicina muncii abilitat de comisia de abilitare.
Art. 5. - Conditiile minime de abilitare a medicilor
specialisti sau primari medicina muncii care asigură supravegherea medicală a
persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante sunt:
- vechime de 5 ani în specialitate;
- cursuri de pregătire postuniversitară în domeniul
expunerii profesionale la radiatii ionizante, cu durata minimă de 4 săptămâni.
Art. 6. - Medicii specialisti sau primari medicina muncii abilitati si coordonatorii activitătilor de supraveghere medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante din structurile medicale de medicina muncii recunoscute de Ministerul Sănătătii si Familiei au obligatia să participe la un curs de perfectionare în domeniul expunerii profesionale la radiatii ionizante, cu durata minimă de 5 zile, la interval de 3 ani.
Art. 7. - Directia generală de sănătate publică si
directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor aduce
la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 8. - Prezentul ordin intră în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătătii si familiei,
Radu Deac
secretar de stat
Bucuresti,
20 decembrie 2002.
Nr.
1.032.
|
|
