MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 25         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 17 ianuarie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

14. - Legea partidelor politice

 

16. - Decret privind promulgarea Legii partidelor politice

 

24. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

43. - Decret privind acordarea gradului de general de brigadă unor colonei din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul de Informatii Externe si trecerea acestora în rezervă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.552/2002. - Hotărâre privind aprobarea obiectivelor salariale trimestriale, pe anul 2003, pentru agentii economici monitorizati potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 866/2001

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

141/EN/2002. - Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie

 

576/1.033/2002. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie si a Normelor cu privire la metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului cumpărat de organismul de interventie

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGEA

partidelor politice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetătenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. - Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidati în alegeri si la constituirea unor autorităti publice si stimulează participarea cetătenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3. - (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militează pentru respectarea suveranitătii nationale, a independentei si a unitătii statului, a integritătii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităti pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.

(3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizatii din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1).

(4) Partidele politice nu pot organiza activităti militare sau paramilitare si nici alte activităti interzise de lege.

Art. 4. - (1) Partidele politice se organizează si functionează după criteriul administrativ-teritorial.

(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum si desfăsurarea de activităti politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice.

(3) Desfăsurarea de activităti politice la nivelul agentilor economici sau al institutiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în campania electorală, în conditiile legii.

(4) În cadrul organizatiilor teritoriale partidele politice îsi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

Art. 5. - (1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată si semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată si semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si aliantelor politice, în mod corespunzător.

(3) Denumirea integrală si denumirea prescurtată, precum si semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza însemnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specifică.

(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel putin 6 luni înainte de data alegerilor, de către organele competente ale partidului, conform statutului si cu respectarea art. 25 si 26.

 

CAPITOLUL II

Membrii partidelor politice

 

Art. 6. - Pot fi membri ai partidelor politice cetătenii care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.

Art. 7. - Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică.

Art. 8. - (1) Un cetătean român nu poate face parte în acelasi timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.

(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.

(4) Membrii organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care înscriu candidati în alegeri pot face parte si dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în conditiile legii.

(5) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

(6) Dobândirea sau pierderea calitătii de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetătenesti.

 

CAPITOLUL III

Organizarea partidelor politice

 

Art. 9. - Fiecare partid politic trebuie să aibă statut si program politic proprii.

Art. 10. - Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală si denumirea prescurtată;

b) descrierea semnului permanent;

c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru si color, în anexă;

d) sediul central;

e) mentiunea expresă că urmăreste numai obiective politice;

f) drepturile si îndatoririle membrilor;

g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;

h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;

i) competenta adunării generale a membrilor sau a delegatilor acestora;

j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;

k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o aliantă politică ori în alte forme de asociere;

l) conditiile în care îsi încetează activitatea;

m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite în conditiile legii;

n) organul care reprezintă partidul în relatiile cu autoritătile publice si terti;

o) alte mentiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Art. 11. - Statutul si programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă si aprobate de organele împuternicite prin statut.

Art. 12. - (1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, potrivit organizării administrative a tării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fată de terti la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă si răspund de gestionarea acestora.

Art. 13. - (1) Adunarea generală a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a organizatiilor sale teritoriale.

Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.

(2) Statutul poate prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit.

Art. 14. - (1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora, la nivel national, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel putin o dată la 4 ani.

(2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabileste în raport cu numărul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a acestora trebuie prevăzute în statut.

Art. 15. - (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale.

(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt alesi pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Comisia de arbitraj este organizată si functionează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părtilor dreptul la opinie si dreptul de a se apăra, precum si proceduri echitabile de decizie.

Art. 16. - (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) Dobândirea sau pierderea calitătii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Art. 17. - (1) Hotărârile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majoritătii prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la initiativă politică si posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

 

CAPITOLUL IV

Înregistrarea partidelor politice

 

Art. 18. - (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti următoarele documente:

a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic si de cel putin 3 membri fondatori, care vor fi citati în instantă;

b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;

c) programul partidului;

d) actul de constituire, împreună cu lista semnăturilor de sustinere a membrilor fondatori;

e) o declaratie privitoare la sediu si la patrimoniul partidului;

f) dovada deschiderii contului bancar.

(2) Cererea de înregistrare se afisează la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.

(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 19. - (1) Lista semnăturilor de sustinere trebuie să mentioneze obiectul sustinerii, data si locul întocmirii, iar pentru sustinători trebuie să contină numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numărul acestuia, codul numeric personal, precum si semnătura. Sustinătorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetăteni cu drept de vot.

(2) Lista va fi însotită de o declaratie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sanctiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal.

(3) Lista trebuie să cuprindă cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati în cel putin 18 din judetele tării si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.

(4) Fiecare listă va cuprinde persoane dintr-o singură localitate. Listele vor fi grupate pe localităti si judete, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).

Art. 20. - (1) Tribunalul Bucuresti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în sedintă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de interventie în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de interventie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

Art. 21. - (1) Tribunalul Bucuresti se pronuntă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucuresti pot face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).

(3) Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia în sedintă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitivă si irevocabilă.

Art. 22. - Partidul politic dobândeste personalitate juridică de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii instantei privind admiterea cererii de înregistrare.

Art. 23. - Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice.

Art. 24. - (1) Partidele politice au obligatia să depună la Tribunalul Bucuresti:

a) documentele atestând desfăsurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la data acestora;

b) documentele provenind de la autoritătile electorale competente privind desemnarea candidatilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor.

(2) Depunerea documentelor prevăzute la alin. (1) la Tribunalul Bucuresti se consemnează în Registrul partidelor politice.

Art. 25. - (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în conditiile prevăzute de statut.

(2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucuresti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 si 21.

Art. 26. - (1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanta a respins cererea de încuviintare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză actionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti încetarea activitătii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucuresti se va pronunta asupra acesteia.

(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucuresti partea interesată poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronuntă în termen de 15 zile de la înregistrarea contestatiei, iar hotărârea sa este definitivă si irevocabilă.

(5) Hotărârea definitivă si irevocabilă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 27. - În fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate să-si actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevăzute la art. 19 alin. (3) si (4).

Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti până la data de 31 decembrie a acelui an.

 

CAPITOLUL V

Asocierea partidelor politice

 

Art. 28. - (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o aliantă politică.

(2) În protocolul de asociere a partidelor politice într-o aliantă politică trebuie să se mentioneze denumirea integrală si denumirea prescurtată ale aliantei politice, precum si ale partidelor politice componente, semnul permanent al aliantei, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie.

(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) Semnul permanent al aliantei politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 29. - (1) Pentru înregistrarea aliantelor politice se depun la Tribunalul Bucuresti următoarele documente:

a) cererea de înregistrare a aliantei politice, semnată de conducerile executive ale partidelor politice componente;

b) protocolul de asociere;

c) denumirea integrală si denumirea prescurtată ale aliantei politice;

d) descrierea semnului permanent;

e) semnul permanent sub formă grafică alb-negru si color, în anexă la protocol.

(2) Procedura prevăzută la art. 18 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 30. - (1) Pentru aliantele politice prevederile art. 20-22 se aplică în mod corespunzător.

(2) Aliantele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul aliantelor politice.

Art. 31. - În cazul în care alianta politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidatii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al aliantei.

Art. 32. - (1) Partidele politice pot realiza si alte forme de asociere cu formatiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.

(2) În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor mentiona denumirea, semnul permanent - dacă este cazul -, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si acesta va fi depus la Tribunalul Bucuresti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 33. - Partidele politice membre ale aliantelor politice sau ale altor forme de asociere îsi păstrează personalitatea juridică si patrimoniul propriu.

Art. 34. - Orice modificare în componenta aliantei politice sau în protocolul de asociere se comunică la Tribunalul Bucuresti pentru înregistrare, potrivit prevederilor art. 28 si 29.

Art. 35. - Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie să se conformeze prevederilor art. 2 si 3, cu exceptia participării cu candidati în alegeri, care este optională.

Art. 36. - Dacă nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absolută în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernării. Coalitiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernării si a sprijinului parlamentar.

 

CAPITOLUL VI

Reorganizarea partidelor politice

 

Art. 37. - (1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare(2) Reorganizarea poate consta în comasare, prin absorbtie sau fuziune, ori în divizare, totală sau partială.

Art. 38. - (1) Comasarea a două sau mai multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului de comasare de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid, prevăzute la art. 14, în cadrul

sedintei comune a acestora.

(2) În protocolul de comasare se vor mentiona în mod expres modalitătile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate, precum si procedura de garantare a continuitătii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează.

(3) În protocolul de comasare se stabileste caracterul acesteia: prin absorbtie sau prin fuziune.

Art. 39. - (1) În situatia comasării prin absorbtie, unul dintre partidele politice îsi păstrează personalitatea juridică, subrogându-se în drepturile si obligatiile partidelor absorbite care îsi încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. În protocolul de comasare se va preciza care partid îsi păstrează personalitatea juridică, având drept consecintă păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic.

(2) Protocolul de comasare si, dacă este cazul, modificările la statutul partidului care îsi păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 si 26.

(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

Art. 40. - (1) În urma comasării prin fuziune a unor partide politice rezultă un partid politic nou, care se subrogă în drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care, în termen de 10 zile, trebuie să se conformeze prevederilor art. 18, cu exceptia depunerii listei semnăturilor de sustinere.

(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participă la fuziune.

(3) Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin fuziune, potrivit prevederilor art. 20-22.

(4) Ca urmare a hotărârii irevocabile a instantei de înregistrare a noului partid rezultat din comasarea prin fuziune, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Art. 41. - (1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotărârea organului său suprem de decizie, prevăzut la art. 14.

(2) Divizarea poate fi totală sau partială.

(3) Înregistrarea partidului sau a partidelor rezultate în urma divizării se face potrivit prevederilor art. 18-21.

(4) Eventualele modificări ale statutului partidului care îsi păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului Bucuresti, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 si 26.

Art. 42. - (1) Divizarea totală constă în împărtirea întregului patrimoniu al unui partid politic care îsi încetează existenta către două sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel.

(2) În cazul divizării totale, prin hotărârea de admitere a cererii de înscriere a ultimului partid care ia astfel fiintă se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

Art. 43. - Divizarea partială constă în desprinderea unei părti din patrimoniul unui partid politic, care îsi păstrează personalitatea juridică, si transmiterea acestei părti către unul sau mai multe partide care există sau care se înfiintează în acest fel.

 

CAPITOLUL VII

Încetarea activitătii partidelor politice

 

Art. 44. - Un partid politic îsi încetează activitatea prin:

a) dizolvare, prin hotărâre pronuntată de Curtea Constitutională, pentru încălcarea art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutia României;

b) dizolvare, prin hotărâre pronuntată de Tribunalul Bucuresti;

c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;

d) reorganizare, în situatiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).

Art. 45. - Curtea Constitutională hotărăste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) si (4) si art. 144 lit. i) din Constitutie, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată.

Art. 46. - (1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele conditii:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) si ale art. 37 alin. (2) si (4) din Constitutie, de către Curtea Constitutională, precum si ale art. 3 alin. (3) si (4) din prezenta lege;

b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;

c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

d) când partidul urmăreste alt scop decât cel care rezultă din statutul si programul politic ale acestuia;

e) ca urmare a inactivitătii constatate de Tribunalul Bucuresti conform art. 47 alin. (1);

f) ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 si 2, constatată de Tribunalul Bucuresti conform art. 48;

g) ca urmare a aplicării art. 26.

(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucuresti de către Ministerul Public si se solutionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 47. - (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situatii:

a) nu a tinut nici o adunare generală timp de 5 ani;

b) nu a desemnat candidati, singur sau în aliantă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel putin 18 circumscriptii electorale.

(2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situatiile prevăzute la alin. (1) Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 48. - (1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 si 2, se poate constata când un partid politic nu obtine la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.

(2) Numărul minim necesar îndeplinirii conditiilor prevăzute la art. 1 si 2 este de cel putin 50.000 de voturi la nivel national, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii judetene, consilii locale, Camera Deputatilor, Senat.

Art. 49. - Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 50. - După primirea documentelor privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare dintre situatiile prevăzute la art. 44, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

 

CAPITOLUL VIII

Evidenta partidelor politice si a aliantelor politice

 

Art. 51. - (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidentă a partidelor politice din România.

(2) Institutia cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.

(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.

(4) Înregistrarea si radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 52. - (1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidentă pentru aliantele politice.

(2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 53. - (1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să functioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiintării.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art. 18-21, sub sanctiunea radierii din Registrul partidelor politice.

(3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere.

Art. 54. - (1) Denumirea integrală si denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum si semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi apartin de drept, dacă le-a folosit primul, si nu pot fi însusite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.

(2) În acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent înlocuieste sintagma însemnul partidului, utilizată în Legea partidelor politice nr. 27/1996.

(3) Dispozitiile alin. (1) se aplică si aliantelor politice.

(4) După expirarea termenului prevăzut la art. 53 alin. (2), partidele si aliantele politice vor utiliza numai denumirea integrală si denumirea prescurtată, precum si semnul permanent înregistrate la Tribunalul Bucuresti, atât în activitatea curentă, cât si cu ocazia alegerilor.

Art. 55. - Organizatiilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu exceptia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) si f), art. 47, 48 si 53.

Art. 56. - Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 29 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, se abrogă, cu exceptia cap. VI - Finantarea partidelor politice.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 9 ianuarie 2003.

Nr. 14.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii partidelor politice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea partidelor politice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 ianuarie 2003.

Nr. 16.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 99 din Constitutia României, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Alexandru Niculescu se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizatia Natiunilor Unite de la New York, si îsi va

încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2003.

Nr. 24.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului de general de brigadă unor colonei din Ministerul Apărării Nationale,

Ministerul de Interne si Serviciul de Informatii Externe si trecerea acestora în rezervă

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 99 din Constitutia României, precum si ale art. 4 lit. f) pct. 28 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării,

având în vedere propunerile ministrului apărării nationale, ministrului de interne si directorului Serviciului de Informatii Externe, precum si Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tării nr. S-155 din 20 decembrie 2002,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnilor colonei din Ministerul Apărării Nationale si din Ministerul de Interne, prevăzuti în anexa nr. 1 la prezentul decret, si domnului colonel din Serviciul de Informatii Externe, prevăzut în anexa nr. 2*) la prezentul decret, li se acordă gradul de general de brigadă si se trec în rezervă cu noul grad.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2003.

Nr. 43.


*) Anexa nr. 2 se comunică institutiilor interesate.

 

ANEXA Nr. 1

 

Ministerul Apărării Nationale

- domnul colonel Grigore Matei Buciu, pe data de 31 ianuarie 2003.

Ministerul de Interne

- domnul colonel Viorel Dimitrie Onica, pe data de 31 decembrie 2002;

- domnul colonel Florea Ion Bârsăsteanu, pe data de 31 decembrie 2002;

- domnul colonel Constantin Ion Galiceanu, pe data de 31 decembrie 2002.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea obiectivelor salariale trimestriale, pe anul 2003, pentru agentii economici monitorizati potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 866/2001

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea părtii române din 17 octombrie 2001 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 31 octombrie 2001, precum si pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice si financiare si a Memorandumului tehnic de întelegere, convenite prin Scrisoarea părtii române din 12 august 2002 si Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar International din 28 august 2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Fondul de salarii si numărul mediul de personal, prevăzute în bugetele de venituri si cheltuieli aprobate pentru anul 2003 potrivit legii, pentru agentii economici monitorizati conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 866/2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând agentii economici prevăzuti la art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, precum si reducerile nete de personal, defalcate pe trimestre la nivelul fiecărui minister si fiecărei autorităti publice centrale, sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Plafoanele trimestriale prevăzute în anexa nr. 1, referitoare la fondul de salarii si la numărul mediu de personal, reprezintă limite maxime, iar valorile referitoare la reducerea netă de personal, prevăzute în anexa nr. 2, reprezintă limite minime.

(2) În limita plafoanelor prevăzute în anexa nr. 1 si tinând seama de valorile prevăzute în anexa nr. 2, fiecare minister, autoritate publică centrală, inclusiv Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, va defalca si va transmite indicatorii respectivi fiecărui agent economic monitorizat, aflat sub autoritatea sa ori în coordonare, după caz.

Art. 3. - Drepturile salariale ocazionale prevăzute în contractele colective de muncă sau, după caz, în contractele individuale de muncă, încheiate la nivelul agentilor economici prevăzuti la art. 1, reprezentând prima de vacantă, prima acordată cu ocazia sărbătorilor de Pasti, prima acordată cu ocazia zilei festive a unitătilor si altele de această natură, denumite bonusuri, se vor plăti astfel încât, cumulat de la începutul anului, să reprezinte pe primele trei trimestre ale anului 2003 cel mult 65% si, respectiv, cel mult 35% în trimestrul IV din suma anuală corespunzătoare bonusurilor cuprinse în fondul de salarii aprobat.

Art. 4. - (1) În trimestrele I, II, III si IV ale anului 2003 agentii economici prevăzuti la art. 1 vor retine din fondul de salarii stabilit potrivit art. 2 alin. (2) o sumă reprezentând 4% din fondul de salarii aferent fiecărui trimestru, care se va utiliza numai cu avizul ministrului sau, după caz, al conducătorului autoritătii publice centrale, respectiv al Autoritătii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului.

(2) Utilizarea sumelor prevăzute la alin. (1) se aprobă astfel încât, cumulat de la începutul anului, fondul de salarii consumat de agentii economici prevăzuti la art. 1 să se încadreze în plafoanele stabilite pe fiecare unitate.

Art. 5. - (1) Lunar fondul de salarii va fi ajustat, în sensul diminuării, cu suma aferentă personalului externalizat, definit ca plecări ale personalului ca urmare a desprinderii unei unităti sau a transferului acestuia la o altă unitate.

(2) În fiecare lună sumele aferente externalizărilor de personal vor fi calculate ca produs între numărul de salariati externalizati până la momentul respectiv si salariul mediu lunar brut realizat la nivelul companiei începând din luna în care a avut loc externalizarea până la sfârsitul anului.

Art. 6. - În cazul nerealizării obiectivelor stabilite agentului economic potrivit prevederilor art. 2 si 3, drepturile bănesti ale conducătorului unitătii si, respectiv, ale personalului de conducere al unitătii se diminuează potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobată si modificată prin Legea nr. 59/2002.

Art. 7. - La începutul fiecărui trimestru ministerele, autoritătile publice centrale, inclusiv Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, vor prezenta Guvernului o informare cu privire la modul de îndeplinire de către agentii economici monitorizati a obiectivelor prevăzute în prezenta hotărâre, pentru trimestrul expirat.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Răzvan Ionut Cirică,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul lucrărilor publice,

transporturilor si locuintei,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

Ministrul Autoritătii pentru Privatizare

si Administrarea Participatiilor Statului,

Ovidiu Tiberiu Musetescu

 

Bucuresti, 18 decembrie 2002.

Nr. 1.552.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

Plafoanele trimestriale privind fondul de salarii si numărul mediu de personal în anul 2003 la unitătile monitorizate conform Hotărârii Guvernului nr. 866/2001

 

 

ANEXA Nr. 2*)

 

Reducerile efective de personal în anul 2003 la unitătile monitorizate conform Hotărârii Guvernului nr. 866/2001

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

DECIZIE

privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie

 

În temeiul prevederilor art. 21, ale art. 38 alin. (1), (3) si (5) si ale art. 46 alin. (1) pct. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002,

 

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. - (1) Prezenta decizie stabileste conditiile în care un furnizor de servicii de comunicatii electronice dobândeste si îsi poate exercita dreptul de a utiliza anumite blocuri de numere din Planul national de numerotatie, denumit în continuare PNN, pentru o perioadă limitată, pe baza licentei de utilizare a resurselor de numerotatie.

(2) Autoritatea Natională de Reglementare în Comunicatii, denumită în continuare ANRC, poate acorda dreptul de a utiliza anumite blocuri de numere din PNN oricărui furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, autorizat în conditiile art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, denumită în continuare Ordonanta-cadru, si conform procedurii prevăzute în Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii nr. 131/2002 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, care depune o cerere în acest sens.

(3) Prezenta decizie nu se aplică în cazul anumitor categorii de numere cu valoare economică deosebită, care vor fi acordate printr-o procedură de selectie competitivă sau comparativă.

Art. 2. - Resursele de numerotatie care pot face obiectul licentei de utilizare a resurselor de numerotatie, denumită în continuare LURN, sunt:

a) blocuri de 100.000 si de 10.000 de numere din numerotatia natională, pentru serviciile de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice fixe de comunicatii electronice, prevăzute în PNN în domeniile 0Z = 02 si 0Z = 03.

În cazuri temeinic justificate se vor putea aloca si blocuri mai mici de 10.000 de numere;

b) blocuri de 1.000.000 si de 100.000 de numere din numerotatia natională închisă, pentru serviciile de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice mobile de comunicatii electronice, prevăzute în PNN în domeniul 0Z = 07;

c) blocuri de 1.000 de numere din numerotatia natională închisă, folosite în vederea furnizării de servicii diverse, prevăzute în PNN în domeniile 0Z = 08 si 0Z = 09;

d) indicative individuale de forma 10xyz pentru transportatori. Transportatorul este furnizorul de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, care efectuează, fără a afecta continutul informatiei, transportul semnalului din reteaua în care este initiat către reteaua de destinatie.

Art. 3. - (1) Pentru acordarea LURN solicitantul va depune o cerere la registratura ANRC sau o va expedia prin serviciul de trimitere recomandată cu confirmare de primire.

(2) Este considerată dată a înregistrării cererii data înscrierii în registrul general de intrare-iesire a corespondentei al ANRC.

(3) Cererea de acordare a LURN va cuprinde în mod obligatoriu informatii cu privire la:

a) numele sau denumirea solicitantului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de telefon si de fax, adresa de e-mail, pagina de Internet, numărul de înregistrare la registrul comertului si codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, precum si, în cazul persoanelor fizice, seria si numărul actului de identitate, codul numeric personal si numărul autorizatiei pentru desfăsurarea unor activităti economice în mod independent;

b) numele reprezentantului legal, numărul de telefon si de fax al acestuia si adresa de e-mail;

c) blocurile de numere sau indicativele individuale solicitate, în conformitate cu destinatia stabilită în PNN;

d) descrierea serviciului, precum si structura si conditiile de implementare a acestuia;

e) modul de utilizare a resurselor de numerotatie atribuite anterior solicitantului;

f) distributia geografică prevăzută pentru numerele solicitate.

(4) În cazul în care ANRC consideră că informatiile prezentate sunt insuficiente, va solicita informatii suplimentare în termen de 10 zile de la data înregistrării cererii.

Art. 4. - (1) Cererile de acordare a LURN se analizează de către o comisie formată dintr-un presedinte si mai multi membri, desemnată prin decizie a presedintelui ANRC, denumită în continuare Comisia.

(2) Comisia se va întruni lunar sau ori de câte ori va fi necesar.

(3) LURN se acordă în termen de cel mult 3 săptămâni de la data înregistrării cererii.

(4) În cazul în care ANRC a solicitat informatii suplimentare, termenul prevăzut la alin. (3) va curge de la data primirii informatiilor solicitate.

Art. 5. - (1) Analiza cererilor de acordare a LURN se face conform principiilor obiectivitătii, transparentei, nediscriminării si proportionalitătii.

(2) Comisia va evalua cererea de acordare a LURN pe baza următoarelor criterii generale:

a) necesitatea obtinerii resurselor de numerotatie respective;

b) natura serviciului furnizat de solicitant;

c) asigurarea unei utilizări eficiente si rationale a resurselor de numerotatie;

d) pozitia pe piată a solicitantului.

Art. 6. - (1) Pe baza informatiilor furnizate în cerere si a eventualelor informatii suplimentare primite Comisia va propune presedintelui ANRC emiterea LURN sau respingerea cererii.

(2) În conformitate cu PNN, Comisia va analiza cererea de acordare a LURN, având în vedere următoarele criterii speciale:

a) în domeniul 0Z = 02 se vor aloca furnizorilor de servicii de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice fixe de comunicatii electronice blocuri de numere care vor păstra structura geografică actuală a numerotatiei deschise, prin utilizarea indicativelor PQ nealocate;

b) în domeniul 0Z = 03 se vor aloca blocuri de numere furnizorilor de servicii de telefonie furnizate prin intermediul retelelor publice fixe de comunicatii electronice, cărora nu li se vor putea aloca integral blocurile de numere solicitate în domeniul 0Z = 02.

(3) Alocările initiale si ulterioare ale resurselor de numerotatie se vor face în blocurile de numere prevăzute la art. 2.

(4) Cererea de acordare a LURN va fi respinsă în cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute în prezenta decizie sau în alte acte normative.

(5) Decizia de respingere a cererii de acordare a LURN va fi motivată si se va comunica solicitantului.

Art. 7. - (1) În situatia în care aceleasi resurse de numerotatie fac obiectul mai multor solicitări, Comisia va examina cererile de acordare a LURN în ordinea în care acestea au fost înregistrate la ANRC.

(2) Dacă toate conditiile prevăzute în prezenta decizie sau în alte acte normative sunt îndeplinite, LURN pentru resursele solicitate va fi acordată primului furnizor care a înregistrat cererea la ANRC.

Art. 8. - LURN va contine:

a) numele sau denumirea titularului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de înregistrare la registrul comertului si codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, precum si, în cazul persoanelor fizice, seria si numărul actului de identitate, codul numeric personal si numărul autorizatiei pentru desfăsurarea unor activităti economice în mod independent;

b) serviciul pentru care a fost acordat dreptul de utilizare a resurselor de numerotatie, inclusiv orice cerinte legate de furnizarea acelui serviciu;

c) resursele de numerotatie ce vor putea fi utilizate de către titular;

d) conditiile în care vor putea fi utilizate resursele de numerotatie;

e) durata pentru care se acordă LURN;

f) conditii privind cedarea LURN;

g) obligatia titularului de a aplica principiul nediscriminării si transparentei fată de alti furnizori de servicii de comunicatii electronice în privinta secventelor de numere utilizate pentru accesul la serviciile lor;

h) obligatia titularului de a transmite ANRC, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, raportul privind utilizarea efectivă a resurselor de numerotatie în cursul anului precedent;

i) obligatiile asumate de titular în cursul unei proceduri de selectie competitive sau comparative, în cazul acordării LURN prin intermediul unei asemenea proceduri;

j) tariful de utilizare a resurselor de numerotatie, stabilit în conformitate cu prevederile art. 19 din Ordonanta-cadru;

k) obligatia inserării în registrele publice de abonati a informatiilor privind resursele de numerotatie alocate;

l) alte obligatii impuse titularului.

Art. 9. - Durata de valabilitate a LURN este de 10 ani de la data acordării acesteia.

Art. 10. - Raportul anual al titularului LURN va cuprinde:

a) blocurile de numere asignate utilizatorilor finali;

b) detalii cu privire la numerele prevăzute în planurile de dezvoltare, rezervările făcute pentru utilizatorii finali;

c) procentul asignat din resursele de numerotatie alocate.

Art. 11. - Personalul ANRC împuternicit în acest scop are dreptul de a verifica:

a) utilizarea efectivă, ratională si eficientă a resurselor de numerotatie alocate anterior, în cazul solicitării unor resurse suplimentare;

b) modul de asignare a resurselor de numerotatie alocate, în cazul constatării neutilizării acestora în conformitate cu prevederile LURN.

Art. 12. - (1) LURN poate fi cedată către un furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, autorizat în conditiile art. 4 din Ordonanta-cadru si conform procedurii prevăzute în Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii nr. 131/2002 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, numai cu acordul prealabil al ANRC. Comisia va analiza dacă prin cedarea LURN se restrânge, se împiedică sau se denaturează concurenta în domeniul comunicatiilor electronice sau sunt afectate interesele utilizatorilor.

(2) Acordul ANRC va fi comunicat titularului LURN în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii privind cedarea LURN.

(3) Cererea privind cedarea LURN va cuprinde:

a) numele sau denumirea titularului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de înregistrare la registrul comertului si codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, precum si, în cazul persoanelor fizice, seria si numărul actului de identitate, codul numeric personal si numărul autorizatiei pentru desfăsurarea unor activităti economice în mod independent;

b) numele sau denumirea cesionarului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de înregistrare la registrul comertului si codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, precum si, în cazul persoanelor fizice, seria si numărul actului de identitate, codul numeric personal si numărul autorizatiei pentru desfăsurarea unor activităti economice în mod independent;

c) informatii privind acordul de cesiune care se va încheia (natura acestuia, data la care ar urma să intre în vigoare, conditii speciale contractuale, precum si modul de implementare a acordului);

d) resursele de numerotatie care vor face obiectul acordului;

e) descrierea serviciului pe care cesionarul intentionează să îl ofere, precum si structura si conditiile de implementare a acestuia.

(4) Acordul de cesiune va respecta conditiile prevăzute în LURN cu privire la cedarea acesteia.

(5) Cesionarul trebuie să îsi asume toate obligatiile care decurg din respectiva LURN.

(6) Orice acord având ca obiect cedarea LURN, încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (1), (4) si (5), este nul de drept.

(7) Cedarea LURN se publică pe pagina de Internet a ANRC.

Art. 13. - (1) ANRC va putea modifica prevederile LURN atunci când:

a) este necesar pentru respectarea obligatiilor României ce decurg din acorduri internationale sau din calitatea de membru într-o organizatie internatională;

b) este necesar pentru asigurarea sigurantei sau apărării nationale;

c) s-au schimbat circumstantele în care LURN a fost emisă;

d) se modifică PNN;

e) titularul solicită alocarea unor blocuri suplimentare de numere;

f) titularul LURN cere modificarea datelor prevăzute la art. 8 lit. a).

(2) În cazul modificării prevederilor LURN, ANRC va elibera o nouă licentă, păstrându-se data expirării din licenta anterioară.

Art. 14. - (1) Dreptul de a utiliza resursele de numerotatie prevăzute în LURN încetează în următoarele cazuri:

a) la cererea titularului;

b) în cazul aplicării sanctiunii retragerii acestui drept, în conditiile prevederilor art. 57 alin. (2) sau ale art. 59 din Ordonanta-cadru;

c) la expirarea duratei de valabilitate a LURN.

(2) Cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea duratei de valabilitate a LURN, titularul poate trimite cerere de reînnoire a valabilitătii LURN, care va cuprinde informatiile prevăzute la art. 3 alin. (3), cu exceptia celor

prevăzute la lit. d), e) si f).

(3) Dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute în prezenta decizie sau în alte acte normative, se va acorda titularului o nouă licentă privind utilizarea acelorasi resurse de numerotatie.

Art. 15. - (1) LURN va putea fi suspendată sau retrasă, în conditiile prevederilor art. 57 alin. (2) sau ale art. 59 din Ordonanta-cadru, în următoarele situatii:

a) titularul nu respectă conditiile de utilizare a resurselor de numerotatie;

b) titularul nu a utilizat efectiv în ultimele 12 luni un număr semnificativ din blocurile de numere alocate;

c) în urma retragerii dreptului titularului de a furniza servicii de comunicatii electronice pe baza autorizatiei generale.

(2) LURN este retrasă sau suspendată prin decizie a presedintelui ANRC.

Art. 16. - În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului cărora le-a fost acordat dreptul de a utiliza anumite resurse de numerotatie în temeiul prevederilor Legii telecomunicatiilor nr. 74/1996, cu modificările ulterioare, vor depune la ANRC o cerere de acordare a LURN pentru aceleasi resurse de numerotatie, care va respecta conditiile prevăzute la art. 14 alin. (2).

Art. 17. - Cererile de acordare a LURN, cu exceptia celor privind alocarea indicativelor individuale de selectare pentru transportatori, în alte conditii decât cele prevăzute la art. 16 se pot depune la ANRC după expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 18. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii,

Ion Smeeianu

 

Bucuresti, 16 decembrie 2002.

Nr. 141/EN.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Nr. 576 din 9 decembrie 2002

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 1.033 din 20 decembrie 2002

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie si a Normelor cu privire la metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului cumpărat de organismul de interventie

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 57/2002,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor nr. 142.244 din 9 decembrie 2002 si al Directiei generale de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei nr. 1.033 din 20 decembrie 2002,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor si ministrul sănătătii si familiei emit următorul ordin:

Art. 1. - Determinarea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie se realizează prin metode de analiză unitare, în laboratoare autorizate.

Art. 2. - Se aprobă Normele cu privire la stabilirea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - Se aprobă Normele cu privire la metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului cumpărat de organismul de interventie, prevăzute în anexa nr. 2, precum si Metodele pentru determinarea calitătii zahărului alb, prevăzute în anexa nr. 2a).

Art. 4. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, prin Directia generală de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice si prin directiile generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si Ministerul Sănătătii si Familiei, prin Directia generală de sănătate publică si directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor urmări aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Anexele nr. 1, 2 si 2a) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 12 luni de la data publicării.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

p. Ministrul sănătătii si familiei,

Radu Deac,

secretar de stat

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME

cu privire la stabilirea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme se referă la stabilirea conditiilor de calitate ale zahărului din sfeclă de zahăr cumpărat de organismul de interventie.

Art. 2. - Zahărul este preluat de organismul de interventie numai dacă corespunde cerintelor calitative stabilite în aceste norme.

 

CAPITOLUL II

Calitatea zahărului, cerinte generale si cerinte specifice

 

Art. 3. - În sensul prezentelor norme, zahărul preluat la interventie trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:

1. cerinte generale:

- să fie produs în cadrul aceleiasi campanii de comercializare;

- să fie zahăr cristal;

- zahărul alb trebuie să fie de calitate comercială si vandabil, cu un continut de umiditate egal sau inferior lui 0,06% si să curgă liber;

2. cerinte specifice.

Art. 4. - Zahărul oferit la interventie se clasifică în 4 categorii:

1. Zahărul alb de categoria 1 este de calitate superioară calitătii-tip, de calitate corespunzătoare, uscat, cristale cu granulatie omogenă, liber-curgătoare si are caracteristicile:

a) umiditate maximum 0,06%;

b) continut de zahăr invertit maximum 0,04%;

c) număr de puncte maximum 8, dar nu mai mult de:

- 6 pentru continutul de cenusă;

- 4 pentru tipul de culoare;

- 3 pentru coloratie în solutie.

Numărul de puncte se determină conform prevederilor din Normele cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria zahărului, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie si al ministrului sănătătii si familiei nr. 180/374/398/2001.

2. Zahărul alb de categoria a 2-a este zahărul de calitatetip ale cărui caracteristici sunt stabilite în normele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie si al ministrului sănătătii si familiei nr. 180/374/398/2001.

3. Zahărul alb de categoria a 3-a este produsul de calitate corespunzătoare, uscat, în cristale de granulatie omogenă, liber-curgătoare, având următoarele caracteristici:

a) polarizatie minimum 99,7%;

b) umiditate maximum 0,06%;

c) continut de zahăr invertit maximum 0,04%;

d) tipul de culoare maximum 6 puncte.

4. Zahărul alb de categoria a 4-a cuprinde zahărul care nu este inclus în categoriile 1, 2 si 3.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 5. - Prezentele norme sunt compatibile cu regulamentele comunitare în domeniu si sunt armonizate cu prevederile Regulamentului CEE nr. 2.103/1977, care stabileste reguli detaliate pentru cumpărarea de către agentiile de interventie a zahărului obtinut din sfeclă de zahăr si trestie de zahăr, recoltate în Comunitatea Europeană.

 

ANEXA Nr. 2

NORME

cu privire la metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului cumpărat de organismul de interventie

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului cumpărat de organismul de interventie sunt în conformitate cu prevederile anexei nr. 2a) care face parte integrantă din prezentele norme.

 

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. - Metodele de analiză pentru determinarea conditiilor de calitate ale zahărului constituie baza de calcul a numărului de puncte si sunt următoarele:

a) continutul de cenusă conductometrică;

b) tipul de culoare;

c) culoare în solutie.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 3. - Prezentele norme sunt compatibile cu regulamentele comunitare în domeniu si sunt armonizate partial cu prevederile Regulamentului CEE nr. 1.265/1969, care stabileste metodele de analiză pentru determinarea calitătii zahărului cumpărat de către agentiile de interventie.

 

ANEXA Nr. 2a)

 

METODE

pentru determinarea calitătii zahărului alb Procedură pentru stabilirea punctelor europene

 

1. Determinarea continutului de cenusă conductometrică ICUMSA: Cenusă conductometrică (Sursa: Lucrările celei de-a 14-a Sesiuni a ICUMSA, 1966, p. 88)

Aparatură si sticlărie de laborator necesare

Conductometru cu scală gradată în procente de cenusă sau conductometru universal, care permite măsurarea conductivitătii până la 0,5 ”S cm-1, cu precizia de ± 2%.

Este de preferat a se utiliza celule de măsurare a căror temperatură poate fi mentinută la 20șC ± 0,2șC cu ajutorul unei băi de apă termoreglabile.

Baloane cotate de 100 ± 0,05 ml, 500 ± 0,25 ml si 1000 ± 0,40 ml; pipete cu capacitate de 10 ± 0,02 ml.

Pentru prepararea tuturor solutiilor (solutii de zahăr si solutii din clorură de potasiu) trebuie utilizată apă bidistilată sau deionizată cu o conductivitate mai mică de 2 ”S cm-1.

În prezentele metode, prin cuvântul apă se întelege apă bidistilată sau deionizată cu o conductivitate specifică mai mică de 2 ”S cm-1.

Toate recipientele si pipetele trebuie clătite foarte atent înainte de a fi utilizate cu acest fel de apă.

Instrumentele pentru măsurarea conductivitătii sunt calibrate cu ajutorul unei solutii de clorură de potasiu de n/5000 sau 0,0002 n. Continutul de cenusă conductometrică al acestei solutii, determinat la 20șC, trebuie să fie de 0,0475% ± 0,005%.

Astfel, 745,5 mg de clorură de potasiu, în prealabil deshidratată prin calcinare în cuptorul electric la aproximativ 500șC, până când este adusă la culoarea rosie, se dizolvă în apă, într-un balon cotat de 1 litru, si apoi se aduce la semn cu apă bidistilată sau deionizată.

Se transferă 10 ml din această solutie (n/100) cu ajutorul unei pipete într-un balon cotat de 500 ml si se aduce la semn cu apă.

La temperatura de 20șC această solutie n/5000 de clorură de potasiu are o conductivitate specifică de 26,6 ± 0,3 ”S cm-1, după scăderea conductivitătii specifice apei utilizate.

Având în vedere metoda de operare a instrumentului utilizat, acesta trebuie să arate valoarea mai sus mentionată plus conductivitatea specifică apei folosite sau valoarea mai sus mentionată plus conductivitatea specifică apei utilizate va fi folosită la calculul constantei celulei.

Înainte de fiecare calibrare trebuie preparate solutii proaspete de clorură de potasiu.

Mod de lucru

Determinarea conductivitătii specifice a apei utilizate se face în felul următor: se omogenizează aceeasi cantitate de apă cu cea folosită pentru solutia de zahăr într-un balon cotat de 100 ml în acelasi mod ca si la dizolvarea zahărului. Se aduce la semn la 100 ml si se măsoară conductivitatea la temperatura de 20șC ± 0,2șC. În momentul măsurării nu este necesară efectuarea unui control termostatic precis de vreme ce orice corectări ale temperaturii se încadrează în limitele de eroare admise.

 

Determinarea conductivitătii solutiei de zahăr analizate

Se pregăteste o solutie de zahăr în apă cu continutul de substantă uscată de 28ș Brix fie prin dizolvarea a 31,3 g ± 0,01 g de zahăr la 20șC ± 0,2șC într-un balon cotat de 100 ml si aducând totul la 100 ml, fie prin dizolvarea a 28 g de zahăr în 100 g solutie.

După omogenizarea si filtrarea solutiei prin hârtie de filtru cu porozitate medie, se măsoară conductivitatea solutiei, după spălarea în prealabil a celulei conductometrice cu solutia de analizat. Se citeste conductivitatea solutiei atunci când temperatura sa este de 20șC ± 0,2șC.

Se scad 50% din valoarea citită pentru apa utilizată.

Calculul si exprimarea rezultatelor

Rezultatul obtinut, respectiv conductivitatea probei analizate, este:

C28 = (Cp - 0,5 Capă) x K (” Scm-1),

în care:

Cp = conductivitatea solutiei de zahăr, în ” Scm-1;

Capă = conductivitatea apei utilizate, în ” Scm-1;

K = constanta celulei conductometrului, care se calculează cu formula:

 

K = 26,6/C2 - C1,

 

unde:

26,6 = conductivitatea specifică a solutiei de clorură de potasiu 0,0002 n, în ” Scm-1;

C2 = conductivitatea solutiei de clorură de potasiu 0,0002 n, citită în aparat, în ” Scm-1;

C1 = conductivitatea apei citită în aparat, în ” Scm-1.

Coeficientul 28 arată că s-a lucrat cu o solutie de zahăr cu substantă uscată de 28ș Brix.

Conductivitatea electrică se transformă în cenusă conductometrică după relatia:

Cenusă conductometrică (c) = 0,320 x 18 x 10-4 x C28 = 5,76 x 10-4 x C28 (%)

Se atribuie un punct european pentru 3,13 ” Scm-1, respectiv pentru 0,0018% cenusă.

Număr de puncte europene = C28/3,13 = c/0,0018

2. Determinarea tipului de culoare

Metoda Institutului Braunschweig

Sursa: Schneider F., A. Emmerich si J. Dubourg, Zucker 18, 571 (1965) si Sucrerie Franaise, 106, 219 (1965).

Aparatura de laborator necesară:

- scara de culoare Braunschweig, numerotată de la 0 la 6. Această scară este stabilă 3 ani. În cazul în care se foloseste frecvent trebuie înlocuită după 3 sau 6 luni;

- cutii de comparare cu capac, cu baza sub formă de pătrat, cu lătimea de 60 mm si înăltimea de 218 mm,

căptusite în interior cu hârtie albă, identice cu cele ale scării de culoare;

- lampa fluorescentă Osram HNT 120 sau Philips TL 25W/55, care asigură repartitia spectrală uniformă a intensitătii luminoase. Lampa este montată în interiorul unei cutii mici, deschisă în fată, cu o adâncime de 200 mm, lătime de 1.200 mm si înăltime de 500 mm, în asa fel încât distanta perpendiculară între lampă si mostrele de zahăr să fie de aproximativ 350 mm. Ochii operatorului trebuie protejati împotriva luminii directe a lămpii cu ajutorul unei benzi protectoare la o înăltime de 150 mm.

Nu se pot folosi alte lămpi fără a fi testate în prealabil, tinându-se seama de importanta distributiei spectrale a luminii emise.

Pentru a scoate în evidentă gama de culori a zahărului analizat peretii cutiei în care se montează lampa sunt vopsiti la interior cu o culoare albă sau gri.

Fundul cutiei este acoperit cu hârtie de filtru fată de care coloratia zahărului contrastează net.

Cutia mică trebuie asezată în asa fel încât lampa să fie la nivelul ochilor. În momentul comparării mostrele nu trebuie să intre în contact direct cu lumina zilei si nici să fie luminate de alte lămpi învecinate, deoarece acest lucru îngreunează testarea.

Mod de lucru

Zahărul alb de analizat se introduce în cutia de comparare care se umple până la marginea superioară, iar continutul se nivelează cu ajutorul capacului.

Cutiile cu scara-etalon se asază una lângă alta, fără nici un spatiu între ele; din acest motiv cutiile rotunde nu sunt utilizabile.

Initial mostra se compară prin plasarea ei în diferite pozitii pe scara de culori. Apoi se compară atent cu culorile cele mai apropiate de ale ei, asezând-o alternativ în stânga si în dreapta.

Se efectuează trei citiri consecutive pe aceeasi probă de analizat si se calculează valoarea medie a celor trei citiri.

Această valoare medie se exprimă în zecimalele unei unităti de culoare.

În cazul zahărului la care mărimea cristalului diferă de cea a mostrelor standard, trebuie observată culoarea si nu reflectia cristalelor.

Calculul si exprimarea rezultatelor

Se atribuie probei de zahăr numărul etalonului de culoare cu care coincide sau un număr intermediar, atunci când culoarea probei de zahăr se situează între două etaloane de culoare.

Rezultatul se exprimă în puncte Braunschweig si se obtine înmultind cu 2 numărul atribuit probei.

Număr de puncte = unitate de culoare x 2, adică 0,5 unităti de culoare = 1 punct.

3. Culoarea în solutie

Metoda 4 ICUMSA - după filtrarea printr-un filtru cu membrană fie de 0,45 ”m (prin metoda excluziunii mercurului), fie de 0,6 ”m (prin metoda Hagen-Poiseuille).

Sursa: De Whalley, metode ICUMSA de analiză a zahărului (1964), pag. 57, Lucrările celei de-a 12-a Sesiuni a ICUMSA (1958), pag. 55.

Aparatură si materiale

Pentru prepararea solutiei sunt necesare următoarele:

- pahar conic de 200 ml;

- dispozitiv de filtrare sub vid pentru membrane filtrante, alcătuit din:

- vase de trompă de 500 ml si 250 ml;

- trompă de vid;

- membrane filtrante cu diametrul mediu al porilor de 0,45 ”m sau 0,60 ”m;

- baghetă din material plastic;

- refractometru cu precizie de ± 0,1ș Brix, prevăzut cu ultratermostat;

- fotometru care poate efectua măsurarea absorbantei la 420 nm ± 10 nm, prevăzut cu cuvă acoperită cu capac.

Concentratia solutiei se determină refractometric.

Pentru măsurarea extinctiei se poate folosi orice fotometru care permite efectuarea cu precizie a unor măsurători la 420 ± 10 nm.

Celulele trebuie selectate astfel ca rezultatul comparării a două celule umplute cu apă distilată să aibă extinctia zero.

Lungimea celulei trebuie să fie de minimum 3 cm.

Mod de lucru

Se cântăresc 50 g ± 0,1 g de zahăr într-un balon Erlenmeyer cu gât larg. Se adaugă 50 g de apă distilată, fie 50 cm3 de apă distilată (se foloseste un cilindru gradat), apoi se agită până la dizolvarea completă a zahărului, folosindu-se un agitator du-te-vino, agitator vibrator sau agitator girator.

Se montează membrana filtrantă în dispozitivul de filtrare, după ce în prealabil a fost mentinută în apă circa 10 minute, si se filtrează solutia de zahăr pentru analiză.

Se măsoară cu refractometrul continutul de substantă uscată al solutiei filtrate si se notează valoarea.

Se umple cuva fotometrului cu solutia filtrată, după ce în prealabil a fost clătită cu putină solutie de analizat. Se închide cuva cu capacul, pentru a se evita formarea striatiilor. Dacă apar striatii, solutia trebuie omogenizată în cuvă, printr-o miscare du-te-vino, cu ajutorul unei baghete de material plastic. Se măsoară imediat absorbanta la 420 nm, fată de o cuvă identică umplută cu apă.

Solutia este aerisită în timp ce se desfăsoară filtrarea.

Apa utilizată pentru comparatie trebuie filtrată prin acelasi tip de membrană filtrantă ca si solutia de zahăr.

Calculul si exprimarea rezultatelor

Coloratia probei, exprimată în unităti ICUMSA, se calculează cu formula:

 

Coloratia = 1000 x 100 x E420 (unităti ICUMSA)/I x șBx x d,

 

în care:

E420 = extinctia probei de analizat, la 420 nm, prin care se exprimă absorbanta;

l = grosimea stratului de lichid din cuvă, în cm;

șBx = continutul de substantă uscată al probei de zahăr, în grade Brix;

d = masa volumetrică aparentă, care se alege din tabele, în functie de concentratia exprimată în grade Brix a solutiei de zahăr analizate (vezi tabelul).

Interpretarea rezultatelor

Se atribuie un punct european pentru 7,5 unităti ICUMSA.

Deci:

Număr de puncte europene = Unităti ICUMSA/7,5= 0,133 unităti ICUMSA

4. Stabilirea numărului de puncte europene

Punctele atribuite pentru tipul de culoare, pentru cenusa conductometrică si pentru coloratia în solutie se adună.

 

Tabel

 

Masa volumetrică aparentă a solutiilor de zahăr

 

 

Masa volumetrică aparentă a solutiilor de zahăr

șBrix

0,0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

45

1,2049

1,2054

1,2060

1,2065

1,2070

1,2076

1,2081

1,2087

1,2092

1,2097

46

1,2102

1,2108

1,2113

1,2118

1,2102

1,2129

1,2135

1,2140

1,2146

1,2151

47

1,2156

1,2162

1,2167

1,2173

1,2173

1,2156

1,2156

1,2156

1,2156

1,2156

48

1,2211

1,2216

1,2222

1,2227

1,2232

1,2211

1,2211

1,2211

1,2211

1,2211

49

1,2265

1,2271

1,2276

1,2282

1,2287

1,2265

1,2265

1,2265

1,2265

1,2265

50

1,2320

1,2326

1,2331

1,2337

1,2342

1,2320

1,2320

1,2320

1,2320

1,2320

51

1,2376

1,2381

1,2387

1,2392

1,2398

1,2376

1,2376

1,2376

1,2376

1,2376

52

1,2431

1,2437

1,2442

1,2449

1,2554

1,2431

1,2431

1,2431

1,2431

1,2431

53

1,2487

1,2493

1,2499

1,2504

1,2510

1,2487

1,2487

1,2487

1,2487

1,2487