MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 58 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 31 ianuarie 2003

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

85. - Hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 117 alin. (2) si al art. 118 alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, prevãzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Anexa la ordonanta de urgentã mentionatã la art. 1 se modificã si se completeazã potrivit anexei nr. 2 la prezenta hotãrâre.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 4. - (1) Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data de 1 februarie 2003.

(2) Pe aceeasi datã Hotãrârea Consiliului de Ministri nr. 772/1966 privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor în acest sector, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se abrogã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministru de interne,

Ioan Rus

p. Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Traian Panait,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul educatiei si cercetãrii,

Ecaterina Andronescu

Ministrul sãnãtãtii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 23 ianuarie 2003.

Nr. 85.

ANEXA Nr. 1

REGULAMENT

de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Participantii la trafic sunt obligati sã respecte regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare, precum si celelalte dispozitii din prezentul regulament.

Acestia trebuie sã se comporte pe drumul public astfel încât sã nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulatia rutierã.

Art. 2. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã asigure viabilitatea acestuia, sã aplice, sã instaleze, sã întretinã si sã tinã evidenta mijloacelor de semnalizare rutierã si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei.

(2) Administratorul drumului public trebuie sã realizeze amenajãri rutiere în scopul determinãrii pietonilor si conducãtorilor de vehicule sã respecte semnificatia semnalizãrii rutiere.

(3) Aplicarea si instalarea mijlocelor de semnalizare rutierã, a echipamentelor si amenajãrilor rutiere destinate sigurantei circulatiei se efectueazã numai cu acordul politiei.

Art. 3. - (1) Se interzice închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lãsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe trotuare, precum si în parcãri amenajate si semnalizate corespunzãtor.

(2) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), închiderea circulatiei, executarea de lucrãri ori instituirea de restrictii pe drumul public se face de cãtre administratorul acestuia numai cu acordul politiei, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne si de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(3) Executantul de lucrãri în zona drumului public este obligat sã realizeze amenajãri rutiere care sã permitã derularea în sigurantã a circulatiei, iar atunci când acestea se efectueazã pe trotuar, sã construiascã pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilã si protejate corespunzãtor.

(4) La terminarea lucrãrilor, executantul este obligat sã aducã drumul la starea initialã, iar administratorul drumului public sã verifice si sã receptioneze lucrãrile numai dacã acestea corespund normelor de calitate prevãzute de lege si avizelor obtinute anterior începerii lucrãrilor.

Art. 4. - (1) Administratorul drumului public trebuie sã ia mãsuri de înlãturare imediatã a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuratiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a acestuia.

(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sã îl degajeze, sã curete si sã readucã drumul la starea initialã.

Art. 5. - (1) La intersectia unui drum public cu o cale feratã, administratorul cãii ferate trebuie sã asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreunã cu administratorul drumului public, sã stabileascã, sã instaleze si sã întretinã mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit competentelor, cu acordul politiei.

(2) La trecerea la nivel cu calea feratã, administratorul cãilor ferate si cel al drumului public, împreunã cu detinãtorii terenurilor învecinate sunt obligati sã înlãture obstacolele si sã interzicã amplasarea de panouri, afise, instalatii, precum si constructii care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducãtorul de vehicul este obligat sã opreascã.

(3) Dacã la trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere nu se pot asigura conditiile prevãzute la alin. (2), administratorul drumului public împreunã cu cel al cãii ferate, cu acordul politiei, iau mãsuri, dupã caz, pentru:

a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste autoritãti;

b) desfiintarea trecerii cu devierea circulatiei rutiere pe altã trecere la nivel cu calea feratã învecinatã, cu vizibilitate asiguratã sau prevãzutã cu barierã manualã;

c) separarea fluxurilor de circulatie rutierã, respectiv feroviarã, prin construirea unor pasaje subterane sau aeriene.

Art. 6. - (1) Traseele si statiile mijloacelor de transport public de persoane se stabilesc conform reglementãrilor în vigoare.

(2) Administratorul drumului public trebuie sã realizeze amenajãri rutiere, în afara pãrtii carosabile, destinate statiilor pentru oprirea autobuzelor si troleibuzelor.

(3) Statiile mijloacelor de transport public de persoane, cu exceptia celor pentru tramvaie, se amenajeazã, în conditiile prevãzute la alin. (2), la cel putin 50 m de coltul intersectiei, dupã traversarea acesteia.

(4) Dacã în localitãti traseele autobuzelor trec peste calea feratã la acelasi nivel, în ambele pãrti înainte de trecere trebuie sã existe statii de oprire la cel putin 50 m de aceasta.

(5) Statiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de cãtre autoritãtile administratiei publice locale si administratorii drumurilor, cu acordul politiei.

Art. 7. - Se interzice organizarea de mitinguri, manifestãri sau de orice alte activitãti culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice fãrã acordul politiei si avizul administratorului drumului public.

Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Politiei Române, consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, prin structurile specializate, organizeazã actiuni permanente de popularizare si cunoastere a regulilor de circulatie.

(2) Politia informeazã si face recomandãri cu privire la circulatia pe drumurile publice, nemijlocit ori prin mass-media.

CAPITOLUL II

Vehiculele

SECTIUNEA 1

Starea tehnicã a vehiculelor si controlul acesteia

Art. 9. - (1) Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie sã fie în bunã stare de functionare si sã îndeplineascã conditiile tehnice stabilite de autoritatea competentã din Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(2) Pentru a fi înregistrate, vehiculele apartinând Ministerului de Interne sau Ministerului Apãrãrii Nationale trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere, cu avizul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 10. - (1) Pentru a putea fi mentinute în circulatie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele se inspecteazã periodic din punct de vedere tehnic, în conditiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(2) Se inspecteazã din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulatie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele cãrora le-au fost efectuate reparatii capitale si cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de directie, instalatia de frânare sau la structura de rezistentã a caroseriei ori a sasiului.

Art. 11. - Inspectia tehnicã se efectueazã în statii autorizate de cãtre autoritatea competentã din Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar termenul pânã la care trebuie efectuatã urmãtoarea inspectie tehnicã se consemneazã în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în functie de categoria vehiculului, potrivit legii.

Art. 12. - (1) Autovehiculele care transportã încãrcãturi periculoase trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice si de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier international al mãrfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.

(2) Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alin. (1) trebuie sã posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectueazã.

¤1. Conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasã si avertizare sonorã pe care trebuie sã le îndeplineascã autovehiculele, tramvaiele si remorcile

Art. 13. - Autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie sã fie dotate, prin constructie, cu instalatii de iluminare, semnalizare si avertizare sonorã, omologate, care sã corespundã conditiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 14. - Se interzic montarea la autovehicul, remorcã sau tramvai a luminilor de altã culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum si circulatia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.

Art. 15. - Semnalele si mijloacele speciale de avertizare luminoasã si sonorã pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care au caracter de urgentã.

Art. 16. - Se interzice detinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar.

¤2. Conditiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasã si avertizare sonorã pe care trebuie sã le îndeplineascã bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tractiune animalã si cele trase sau împinse cu mâna

Art. 17. - În circulatia pe drumurile publice, bicicleta fãrã motor trebuie:

a) sã fie prevãzutã cu dispozitiv de frânare eficace;

b) sã fie dotatã cu mijloc de avertizare sonorã; se interzic echiparea si folosirea unui mijloc de avertizare sonorã specific autovehiculelor;

c) sã fie echipatã în fatã cu luminã de culoare albã sau galbenã, iar în spate cu luminã de culoare rosie si cu cel putin un element reflectorizant, vizibil, de aceeasi culoare.

Art. 18. - În circulatia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie:

a) sã fie prevãzut cu instalatie de frânare eficace;

b) sã fie dotat cu mijloc de avertizare sonorã;

c) sã fie echipat cu instalatie de evacuare a gazelor de ardere care sã respecte normele de poluare fonicã si de protectie a mediului;

d) sã fie prevãzut în fatã cu lumini de culoare albã sau galbenã, iar în spate cu luminã si un dispozitiv reflectorizant de culoare rosie.

Art. 19. - (1) Vehiculul cu tractiune animalã trebuie sã fie dotat în fatã cu doi catadioptri de culoare albã, iar în spate cu doi catadioptri de culoare rosie, omologati, montati cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.

(2) Atunci când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã, ori în alte conditii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum si pe timpul noptii vehiculul cu tractiune animalã trebuie sã fie dotat în plus, în partea lateralã stângã cu o luminã de culoare albã sau galbenã.

(3) Mijloacele de semnalizare prevãzute la alin. (1) si (2) trebuie mentinute curate si intacte, iar vizibilitatea lor sã nu fie obturatã de elementele constructive ale vehiculului sau de încãrcãtura transportatã.

(4) Conducãtorul vehiculului cu tractiune animalã trebuie sã aplice pe harnasamentul animalului trãgãtor materiale reflectorizante pentru ca acesta sã fie observat cu usurintã de cãtre ceilalti participanti la trafic.

Art. 20. - Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie sã fie prevãzut, în fatã si în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare albã, respectiv rosie.

Art. 21. - (1) Controlul stãrii tehnice a vehiculelor se efectueazã de cãtre politie, împreunã cu specialisti din institutiile abilitate de legislatia în vigoare.

(2) Modul de organizare si efectuare a controlului se stabileste prin ordin comun al ministrului de interne si al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

SECTIUNEA a 2-a

Înmatricularea, înregistrarea si radierea din circulatie a vehiculelor

Art. 22. - (1) Detinãtorii de vehicule sunt obligati sã le înmatriculeze sau sã le înregistreze, dupã caz, înainte de a le pune în circulatie si sã solicite radierea lor din evidentã, potrivit prezentului regulament.

(2) Detinãtorii de autovehicule înmatriculate trebuie sã monteze pe acestea plãcutele cu numerele de înmatriculare.

(3) Detinãtorii de vehicule înregistrate trebuie sã monteze pe acestea plãcutele cu numerele de înregistrare sau sã înscrie aceste numere pe vehicule.

¤1. Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor

Art. 23. - (1) Vehiculele fabricate în tarã sau, dupã caz, importate, care, prin constructie, pot circula cu o vitezã mai mare de 6 km/h, trebuie sã fie omologate pentru a circula pe drumurile publice.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competentã.

Art. 24. - Se înmatriculeazã numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de cãtre Regia Autonomã “Registrul Auto Român”.

Art. 25. - Omologarea pentru circulatie atestã cã autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului înconjurãtor, prevãzute de lege, precum si destinatiei acestora.

Art. 26. - (1) În urma omologãrii pentru circulatie a autovehiculului sau remorcii, detinãtorului i se elibereazã cartea de identitate a vehiculului.

(2) Caracteristicile constructive sau de folosintã ale vehiculului omologat pentru circulatie nu pot fi modificate decât în conditiile prevãzute de lege.

Art. 27. - (1) Autovehiculele si remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticitãtii de cãtre Regia Autonomã “Registrul Auto Român”, care elibereazã în acest sens certificate de autenticitate.

(2) Certificarea autenticitãtii unui vehicul atestã cã acesta nu prezintã modificãri ale elementelor de identificare atribuite de constructor si cã documentele vehiculului eliberate de autoritãtile strãine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta si faptul cã vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în tarã sau strãinãtate, la data solicitãrii, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomã “Registrul Auto Român” are acces.

Art. 28. - (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate din cauza lipsei, alterãrii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinãtori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulatia pe drumurile publice. Se excepteazã autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili provenienta legalã a acestuia.

(2) Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreunã cu Ministerul de Interne stabilesc, pe bazã de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticitãtii, înainte de înmatriculare, precum si extinderea sau restrângerea acestor categorii.

(3) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strãinãtate si date în urmãrire de Inspectoratul General al Politiei Române nu se înmatriculeazã.

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmãrire penalã a emis o dispozitie prin care se permite înmatricularea pânã la finalizarea cercetãrilor, caz în care în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mentiunea “Autovehicul declarat furat din (tara) la data de ...”.

(5) Circulatia vehiculelor prevãzute la alin. (4) este permisã doar pe teritoriul României.

Art. 29. - Autoritatea competentã pentru înmatricularea si radierea autovehiculelor si remorcilor este Directia Generalã de Evidentã Informatizatã a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate.

Art. 30. - (1) Autovehiculul si remorca se înmatriculeazã, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competentã în raza cãreia proprietarul îsi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori resedinta sau domiciliul în cazul cetãtenilor strãini.

(2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate înmatricula la autoritatea competentã în raza cãreia persoana juridicã are reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unitãti subordonate.

(3) Autovehiculele apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale sau Ministerului de Interne, înregistrate în system propriu, pot fi înmatriculate si la autoritatea competentã.

Art. 31. - (1) Persoana care detine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state si are sau îsi stabileste domiciliul ori resedinta în România este obligatã sã le înmatriculeze în termen de 90 de zile de la data intrãrii în tarã a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori resedintei proprietarului în România.

(2) Orice vehicul înmatriculat în strãinãtate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, resedinta sau sediul în România, dar se aflã în folosinta cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singurã perioadã de maximum 120 de zile de la intrarea în tarã.

(3) În cazul nerespectãrii dispozitiilor de la alin. (1) si (2), dupã expirarea termenelor, pe lângã sanctiunea contraventionalã, politia va retine certificatul si plãcutele cu numerele de înmatriculare strãine, care vor fi remise autoritãtilor emitente.

Art. 32. - La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plãcute cu un singur numãr de înmatriculare, cu exceptia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.

Art. 33. - (1) Înmatricularea autovehiculului si a remorcii se face pe baza urmãtoarelor documente:

a) cererea solicitantului, care cuprinde si declaratia acestuia, pe proprie rãspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului;

b) fisa de înmatriculare, semnatã, dupã caz, de actualul si de fostul proprietar, cu vizele care atestã plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;

c) cartea de identitate a vehiculului, prevãzutã cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomã “Registrul Auto Român”, în original si în copie;

d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, în original si în copie;

e) actul de identitate al solicitantului, în original si în copie;

f) dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu exceptia autovehiculelor noi, la prima înmatriculare;

g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de rãspundere civilã, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României;

h) dovada de efectuare a formalitãtilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanentã) sau temporar (pentru înmatricularea temporarã), în cazul autovehiculelor si al remorcilor dobândite din strãinãtate;

i) dovada de platã a taxei de înmatriculare;

j) dovada de platã a contravalorii certificatului de înmatriculare;

k) dovada de platã a contravalorii plãcutelor cu numere de înmatriculare;

l) dovada de identificare a vehiculului, eliberatã de Regia Autonomã “Registrul Auto Român”, cu exceptia vehiculelor aflate la prima înmatriculare, sau certificatul de autenticitate al vehiculului, dupã caz.

(2) Documentele originale prevãzute la alin. (1) lit. d) si e) se restituie pe loc, dupã confruntarea cu copiile acestora.

(3) În cazul autovehiculului si remorcii de provenientã strãinã care nu sunt comercializate de agenti economici autorizati si care se înmatriculeazã pentru prima datã în România, se solicitã, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), documentele de înmatriculare eliberate de autoritãtile strãine, în original. În cazul existentei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificãri prin structurile specializate ale politiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizatii provizorii de circulatie.

(4) Persoana juridicã care solicitã înmatricularea trebuie sã depunã, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), si acte care sã ateste dobândirea personalitãtii juridice, denumirea, sediul si reprezentantul legal.

Art. 34. - Autovehiculele si remorcile apartinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane strãine cu statut diplomatic, care îsi desfãsoarã activitatea în România, se înmatriculeazã, la cererea celor interesati, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acelorasi documente prevãzute la art. 33, cu exceptia taxei de înmatriculare si a dovezii de platã a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacã, pe bazã de reciprocitate, se acordã scutiri pentru acestea.

Art. 35. - (1) Se înmatriculeazã temporar autovehiculele si remorcile care:

a) urmeazã sã fie scoase definitiv din România;

b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii;

c) sunt de provenientã strãinã, comercializate în România în sistem leasing.

(2) Pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a), înmatricularea temporarã se efectueazã pentru o perioadã ce nu poate depãsi termenul de valabilitate al asigurãrii internationale (cartea verde), iar pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b), perioada de înmatriculare temporarã nu poate depãsi sfârsitul anului în curs, dacã solicitarea a fost fãcutã în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârsitul anului urmãtor, dacã solicitarea a fost fãcutã în ultimele 3 luni ale anului în curs.

(3) Pentru autovehiculele si remorcile care se introduc în România printr-o operatiune de leasing extern sau pentru cele prevãzute la alin. (1) lit. c), durata de înmatriculare temporarã se atribuie pânã la expirarea contractului de leasing, fãrã a se depãsi termenul limitã stabilit pentru importul temporar.

Art. 36. - Pentru fiecare autovehicul sau remorcã înmatriculatã se elibereazã un certificat de înmatriculare.

Forma si continutul acestuia se stabilesc de cãtre autoritatea competentã.

Art. 37. - În cazul schimbãrii oricãror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat sã solicite autoritãtii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceastã modificare.

Art. 38. - (1) Autoritatea competentã autorizeazã provizoriu circulatia autovehiculelor si a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadã de cel mult 30 de zile, în vederea efectuãrii formalitãtilor premergãtoare înmatriculãrii. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizatii pentru acelasi vehicul.

(2) Autorizatia provizorie de circulatie dã dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.

Art. 39. - (1) Autoritatea competentã înmatriculeazã pentru probe autovehicule si remorci:

a) care efectueazã probe în vederea omologãrii, precum si a autosasiurilor care efectueazã deplasãri de la unitãtile constructoare la cele care le caroseazã, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;

b) care se comercializeazã, în vederea probelor solicitate de clienti, la cererea persoanelor juridice care detin spatiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor si au un volum mediu de vânzãri de cel putin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o lunã.

(2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberãrii.

(3) Autovehiculele care participã la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulatie, pe o perioadã de cel mult 30 de zile si numai pe traseele mentionate în autorizatie.

(4) Se interzic transportul comercial de bunuri si persoane cu autovehicule si remorci care circulã în baza înmatriculãrii pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule si remorci de provenientã strãinã pentru care nu au fost efectuate formalitãtile vamale în România, precum si circulatia vehiculelor prevãzute la alin. 1 lit. b), în afara judetului sau a municipiului Bucuresti, în raza cãruia îsi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe.

Art. 40. - Se interzice circulatia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacã:

a) termenul prevãzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporarã a expirat;

b) dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare retinut potrivit legii este fãrã drept de circulatie sau cu durata dreptului de circulatie expiratã.

¤2. Înregistrarea vehiculelor

Art. 41. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, masinile autopropulsate pentru lucrãri, masinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tractiune animalã, precum si cele pentru care nu existã obligatia înmatriculãrii se înregistreazã la consiliile locale, potrivit reglementãrilor emise de acestea.

(2) O datã cu înregistrarea vehiculelor prevãzute la alin. (1), se emite certificatul si se atribuie un numãr de înregistrare compus din denumirea localitãtii sau abrevierea denumirii localitãtii si un numãr de ordine.

(3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulatie ale vehiculelor prevãzute la alin. (1).

Art. 42. - Se interzic circulatia pe drumul public a vehiculelor neînregistrate ori care nu poartã numãrul de înregistrare, precum si circulatia acestora pe alte trasee decât cele stabilite.

¤3. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii si de probe

Art. 43. - (1) La înmatriculare, fiecãrui autovehicul sau fiecãrei remorci i se atribuie un numãr de înmatriculare compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numãrul de ordine si o combinatie de trei litere.

(2) Numãrul de înmatriculare al autovehiculelor si remorcilor prevãzute la art. 34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, dupã caz, si numãrul de ordine.

(3) În cazul numãrului de înmatriculare temporarã, la indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numãrul de ordine se adaugã luna si anul în care expirã valabilitatea înmatriculãrii.

(4) La autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numãrul de ordine.

(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numãr compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numãrul de ordine si înscrisul “PROBE”.

(6) La data înmatriculãrii, înregistrãrii sau autorizãrii pentru circulatie se elibereazã si plãcutele cu numãrul atribuit.

Art. 44. - (1) Numãrul de înmatriculare, cel provizoriu si de probe se aplicã pe plãcute metalice, având fondul alb reflectorizant si înscrisul cu litere majuscule si cifre arabe, în relief.

(2) Plãcutele se fixeazã la partea din fatã si din spate a autovehiculului, iar la motocicletã, motoretã si remorcã, numai la partea din spate, în locurile special destinate.

(3) Pe plãcuta din spate se aplicã ecusonul care atestã efectuarea inspectiei tehnice periodice.

Art. 45. - Indicativele judetelor si al municipiului Bucuresti, alcãtuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plãcilor si ale înscrisurilor aplicate, precum si conditiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.

Art. 46. - Numerele de înregistrare, forma si dimensiunile plãcutelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale sau Ministerului de Interne se stabilesc si se atribuie de aceste institutii.

¤4. Radierea din circulatie a vehiculelor

Art. 47. - (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligati sã solicite radierea din evidentã a acestora, în termen de 30 de zile, în urmãtoarele cazuri:

a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane;

b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competentã a altei unitãti administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat;

c) la scoaterea definitivã din România a autovehiculului sau remorcii;

d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public si dacã fac dovada cã acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii.

(2) În cazul furtului, radierea din circulatie se efectueazã dupã 90 de zile de la data înregistrãrii plângerii, la solicitarea proprietarului.

(3) Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurãtor se radiazã în baza ordonantei motivate a procurorului sau a încheierii instantei de judecatã.

(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia dacã nu mai doreste sã-l pãstreze în circulatie, cu conditia depozitãrii lui în alte spatii decât cele apartinând domeniului public.

(5) Se radiazã din oficiu vehiculul abandonat ori fãrã stãpân, în conditiile prevãzute de lege, precum si vehiculul care a apartinut unei persoane juridice desfiintate si pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadã mai mare de 3 ani.

(6) Radierea se comunicã în termen de 30 de zile, de cãtre autoritatea care a efectuat-o, administratiei financiare competente, potrivit legii.

Art. 48. - Radierea se face pe baza depunerii certificatului si plãcutelor cu numere de înmatriculare, a cãrtii de identitate a autovehiculului, a fisei de înmatriculare cu viza administratiei financiare competente, precum si a documentelor care atestã faptul cã a intervenit una dintre situatiile prevãzute la art. 47 alin. (1)-(5).

SECTIUNEA a 3-a

Obligatiile detinãtorilor de vehicule

Art. 49. - Detinãtorii de vehicule sunt obligati sã comunice, la cererea politiei, identitatea persoanelor cãrora le-au încredintat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au sãvârsit infractiuni sau au comis contraventii.

Art. 50. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcã, cu domiciliul, sediul sau resedinta în România, este obligat:

a) sã declare autoritãtii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare;

b) sã solicite Regiei Autonome “Monitorul Oficial” publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de înmatriculare;

c) sã solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus;

d) sã depunã imediat, la autoritatea emitentã, originalul certificatului de înmatriculare, dacã, dupã obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia;

e) sã prezinte vehiculul pentru a fi supus inspectiei tehnice la termenul si în conditiile prevãzute de lege.

(2) Persoanele juridice detinãtoare de vehicule au, pe lângã cele prevãzute la alin. (1), si urmãtoarele obligatii:

a) sã verifice starea tehnicã a vehiculelor, sã facã mentiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu si sã nu permitã iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;

b) sã elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacã în cursã;

c) sã nu permitã conducerea vehiculului de cãtre persoane care nu posedã permis de conducere corespunzãtor sau atestat profesional;

d) sã nu permitã conducãtorilor de vehicule sã plece în cursã sub influenta bãuturilor alcoolice, a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuatã de obosealã;

e) sã tinã seama de observatiile fãcute de politisti sau de conducãtorii de vehicule în foaia de parcurs;

f) sã anunte imediat politia despre orice accident sãvârsit de conducãtorii de vehicule proprii;

g) sã instaleze la intrãrile si iesirile din garaje si depouri indicatoare de prevenire;

h) sã verifice respectarea timpilor de repaus si de odihnã, precum si a regimului legal de vitezã, prin citirea înregistrãrilor aparatelor prevãzute la art. 259;

i) sã asigure prin mijloace proprii testarea anualã a calificãrii conducãtorilor de autovehicule în scopul însusirii corecte si al respectãrii de cãtre acestia a dispozitiilor legale ce reglementeazã circulatia pe drumurile publice.

Art. 51. - (1) Detinãtorii de autovehicule pot monta pe acestea sisteme antifurt.

(2) Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor antifurt sonore care se declanseazã la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sã fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie sã depãseascã pragul fonic prevãzut în reglementãrile legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Conducãtorii de vehicule

SECTIUNEA 1

Permisul de conducere

Art. 52. - Conducãtorii de autovehicule si tramvaie trebuie sã posede permis de conducere corespunzãtor categoriei din care face parte vehiculul condus.

Art. 53. - Permisul de conducere se elibereazã pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii si subcategorii de vehicule:

a) CATEGORIA A: motocicletã cu sau fãrã atas;

b) CATEGORIA B:

1. autovehiculul a cãrui masã totalã maximã autorizatãnu depãseste 3.500 kg si al cãrui numãr de locuri pe scaune, în afara conducãtorului, nu este mai mare de 8;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;

3. ansamblul format dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 3.500 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a remorcii nu depãseste masa proprie a autovehiculului trãgãtor;

c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã depãseste 750 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a întregului ansamblu depãseste 3.500 kg;

d) CATEGORIA C:

1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 3.500 kg;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;

e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria C si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg;

f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducãtorului. Autovehiculului din aceastã categorie i se poate atasa o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;

g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria D si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sã fie destinatã transportului de persoane;

h) CATEGORIA Tr: tractor si masinã autopropulsatã pentru lucrãri;

i) CATEGORIA Tb: troleibuz;

j) CATEGORIA Tv: tramvai;

k) SUBCATEGORIA A1: motocicletã usoarã cu o capacitate care nu depãseste 125 cm3 si o putere care nu depãseste 11 kW;

l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masã proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, si echipat cu un motor cu ardere internã cu capacitate cilindricã mai mare de 45 cm3 sau cu orice alt motor cu o putere echivalentã ori cu vitezã prin constructie mai mare de 50 km/h;

m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masã totalã maximã autorizatã este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg.

Autovehiculului din aceastã categorie i se poate atasa o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;

n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din subcategoria C1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a remorcii sã nu depãseascã masa proprie a autovehiculului trãgãtor;

o) SUBCATEGORIA D1:

1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducãtorului;

2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trãgãtor din subcategoria D1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;

p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din subcategoria D1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a remorcii sã nu depãseascã masa proprie a autovehiculului trãgãtor.

Remorca nu trebuie sã fie destinatã transportului de persoane.

Art. 54. - (1) Permisul de conducere se obtine pe bazã de examen.

(2) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere se sustine la politia specializatã din Inspectoratul General al Politiei Române si structurile sale teritoriale.

Art. 55. - (1) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

a) sã aibã vârsta de cel putin 16 ani împliniti, pentru subcategoriile A1 si B1;

b) sã aibã vârsta de cel putin 18 ani împliniti, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C si CE, precum si pentru subcategoriile C1 si C1E;

c) sã aibã vârsta de cel putin 21 de ani împliniti, pentru categoriile D, DE, Tb si Tv, precum si subcategoriile D1 si D1E;

d) sã fie aptã din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicitã examinarea;

e) sã facã dovada absolvirii, cel putin, a cursurilor primare;

f) sã facã dovada cã îndeplineste conditiile prevãzute de art. 24 alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumitã în continuare ordonantã de urgentã.

(2) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sã conducã o motocicletã cu o putere care depãseste 25 kW sau un raport putere/greutate care depãseste 0,16 kW/kg ori o motocicletã cu atas cu un raport putere/greutate care depãseste 0,16 kW/kg, numai dacã are o experientã de minimum 2 ani pe o motocicletã cu specificatii tehnice inferioare sau dacã persoana are 21 de ani si promoveazã un test specific de cunostinte si comportament.

(3) Membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obtinerii permisului de conducere în conditiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 56. - (1) Persoana care solicitã prezentarea la examen în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sã facã dovada cã a absolvit cursurile unei scoli de pregãtire a conducãtorilor de autovehicule, organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicitã examinarea.

(2) Pregãtirea candidatilor care solicitã obtinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 si BE poate fi efectuatã si de cãtre instructori auto independenti.

Art. 57. - Pentru admiterea prezentãrii la examen persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sã depunã urmãtoarele documente:

a) cererea-tip;

b) fisa de scolarizare;

c) fisa medicalã si avizul psihologic;

d) certificatul de cazier judiciar;

e) copia actului de identitate;

f) copia actului de studii care sã ateste îndeplinirea conditiei prevãzute la art. 55 alin. (1) lit. e);

g) chitanta de platã a taxei de examinare.

Art. 58. - (1) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere constã în:

a) proba teoreticã, de cunoastere a legislatiei rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor medical si a notiunilor elementare de mecanicã auto;

b) proba de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzãtoare categoriei de permis solicitat, cu exceptia categoriei A si subcategoriei A1 pentru care se verificã numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate.

(2) Persoana cu handicap fizic poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile A si/sau B dacã autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitãtii acesteia.

Art. 59. - (1) Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul “admis” sau “respins”. Persoana care nupromoveazã oricare dintre probe este declaratã “respins”.

(2) În cazul în care se constatã cã o persoanã a fost declaratã “admis” prin încãlcarea dispozitiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anuleazã de sefii structurilor prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentã.

(3) Persoana care, desi admisã la proba teoreticã, nu se prezintã în termen de 90 de zile pentru sustinerea probei practice este declaratã “respins”.

(4) Persoana declaratã “respins” poate sustine un nou examen numai dupã o perioadã de cel putin 15 zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea scolii, în caz contrar urmând sã efectueze un nou curs de pregãtire.

Art. 60. - (1) Permisul de conducere se elibereazã de cãtre Directia Generalã de Evidentã Informatizatã a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centralã si cele teritoriale de specialitate.

(2) Forma si continutul permisului de conducere se stabilesc de cãtre autoritatea prevãzutã la alin. (1).

(3) Permisul de conducere este valabil pe o perioadã de 10 ani de la data eliberãrii, inclusiv cel cu valabilitate de 5 ani, emis anterior anului 1998.

(4) La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fãrã sustinerea unui nou examen.

Art. 61. - (1) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr - tractor - are dreptul sã conducã si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau douã remorci.

(2) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sã conducã si vehicule din categoria Tr - tractor.

(3) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sã conducã si vehicule din categoria Tb - troleibuz.

(4) Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb pot conduce vehicule din aceste categorii doar pe teritoriul României.

Art. 62. - (1) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C si D trebuie sã facã dovada cã posedã permis de conducere valabil pentru categoria B.

(2) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE si DE trebuie sã fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C si, respectiv, D.

Art. 63. - (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dã dreptul de a conduce si autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.

(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacã titularul acestuia posedã categoria B.

(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE, dacã titularul acestuia posedã categoria D.

(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil si pentru subcategoria D1E, dacã titularul acestuia posedã subcategoria D1.

Art. 64. - (1) Organizarea si defãsurarea cursurilor de pregãtire a persoanelor în vederea obtinerii permisului de conducere se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreunã cu Ministerul Educatiei si Cercetãrii si Ministerul de Interne, în baza programei de învãtãmânt a unitãtilor care le organizeazã, elaboratã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si avizatã de Ministerul de Interne.

(2) Organizarea si desfãsurarea, în cadrul institutiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã si sigurantã nationalã, a cursurilor de pregãtire a personalului propriu pentru obtinerea permisului de conducere se autorizeazã de cãtre aceste institutii.

(3) Autorizarea ca profesor de legislatie si/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul institutiilor prevãzute la alin. (2) se face de cãtre acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei împreunã cu Ministerul Educatiei si Cercetãrii si Ministerul de Interne.

Art. 65. - (1) Autovehiculele destinate învãtãrii conducerii, cu exceptia motocicletelor, vor fi dotate cu dublã comandã pentru frânã si ambreiaj.

(2) Autovehiculele prevãzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetã având inscriptia “Scoalã”, cu dimensiunile si caracteristicile prevãzute în actele normative în vigoare.

Fac exceptie autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, care vor avea inscriptia “Scoalã” aplicat pe pãrtile laterale, în fatã si în spate.

Art. 66. - (1) Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute la art. 65 de cãtre persoanele care urmeazã un curs de pregãtire practicã pentru obtinerea permisului de conducere este permisã numai sub supravegherea instructorilor auto autorizati, care rãspund pentru încãlcarea regulilor de circulatie de cãtre acestea.

(2) Pregãtirea practicã a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de politie.

Art. 67. - (1) În termen de 30 zile de la schimbarea oricãror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat sã solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

(2) Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îsi stabilesc domiciliul sau resedinta în România, sunt obligati sã solicite autoritãtii competente preschimbarea acestora, în termen de 90 de zile, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(3) Posesorii permiselor de conducere obtinute în alte state, care nu pot fi preschimbate în conditiile prevãzute la alin. (2), pot sustine examen pentru obtinerea permisului de conducere, fãrã efectuarea cursurilor de pregãtire teoreticã si practicã.

Art. 68. - Titularul permisului de conducere trebuie sã declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document autoritãtii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, si sã solicite publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si eliberarea unui nou permis de conducere.

Art. 69. - Permisul de conducere al conducãtorului auto decedat se predã de cãtre persoana care îl detine, în termen de 30 de zile, autoritãtii emitente.

Art. 70. - Evidenta conducãtorilor de autovehicule si tramvaie se tine la Directia Generalã de Evidentã Informatizatã a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centralã si cele teritoriale de specialitate.

SECTIUNEA a II-a

Atestatul profesional

Art. 71. - (1) Atestatul profesional este documentul care dã dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe bazã de contract, sã conducã autovehicule destinate transportului public de mãrfuri sau persoane.

(2) Atestatul profesional se elibereazã de cãtre Autoritatea Rutierã Românã în conditiile stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 72. - Atestatul profesional se elibereazã conducãtorului de autovehicul care efectueazã:

a) transport de mãrfuri cu vehicule cu masã maximã autorizatã mai mare de 7,5 tone, în trafic intern si/sau international;

b) transport public de persoane în trafic intern si/sau international;

c) transport de produse sau substante periculoase;

d) transport cu autovehicule cu mase si/sau gabarite depãsite.

Art. 73. - Atestatul profesional se suspendã sau se anuleazã de cãtre autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a sãvârsit abateri grave sau repetate de la reglementãrile specifice privind transportul rutier si protectia mediului.

Art. 74. - Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule nu poate efectua transport public de mãrfuri sau persoane fãrã a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o executã.

CAPITOLUL IV

Semnalizarea rutierã

Art. 75. - Semnalizarea rutierã se realizeazã prin semnale luminoase, indicatoare si marcaje, precum si prin alte mijloace prevãzute în prezentul regulament.

Art. 76. - (1) Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie sã se conformeze semnificatiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum si semnalelor agentilor care dirijeazã circulatia si ale conducãtorilor de vehicule.

(2) Ordinea de prioritate între regulile de circulatie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutierã si semnalele agentului care dirijeazã circulatia este urmãtoarea:

a) semnalele speciale de avertizare luminoasã si/sau sonorã;

b) semnalele politistului;

c) semnalizarea temporarã care modificã regimul normal de desfãsurare a circulatiei;

d) semnalele luminoase;

e) indicatoarele;

f) marcajele;

g) regulile de circulatie.

Art. 77. - (1) Mijloacele de semnalizare rutierã si echipamentele destinate sigurantei circulatiei se instaleazã si/sau se aplicã de administratorul drumului public, cu acordul politiei.

(2) Semnificatia, precum si dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutierã, forma, simbolul, culoarea si conditiile de executie, amplasarea, instalarea si aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat.

SECTIUNEA 1

Semnalele luminoase

¤1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor

Art. 78. - (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.

(2) Dupã numãrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:

a) cu un corp de iluminat, cu luminã intermitentã de avertizare;

b) cu douã corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti;

c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;

d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.

(3) Semafoarele se monteazã în axul vertical al stâlpului sau pe consolã, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind urmãtoarea:

a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rosu, galben, verde;

b) la semaforul cu douã culori ordinea semnalelor este: rosu, verde;

c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontalã la partea superioarã si unul la partea inferioarã, toate cu luminã albã.

Art. 79. - (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii se instaleazã obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât sã fie vizibile de la o distantã de cel putin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei.

(2) Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor este valabilã pe întreaga lãtime a pãrtii carosabile deschise circulatiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Pe drumurile cu douã sau mai multe benzi pe sens, pentru directii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se limiteazã la banda sau benzile astfel semnalizate.

Art. 80. - Semnalele rosu, galben si verde pot fi în formã de sãgeti de aceeasi culoare, pe fond negru. În acest caz interdictia sau permisiunea de trecere impusã de semnalul luminos este limitatã la directia sau directiile indicate prin aceste sãgeti. Aceeasi semnificatie o au si sãgetile aplicate pe panourile aditionale ce însotesc, la partea inferioarã, semafoarele. Sãgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.

Art. 81. - (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetã cu patru corpuri de iluminat de culoare albã si trebuie însotite de panouri cu semne aditionale.

(2) Semnalul de liberã trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasã a lãmpii inferioare cu una dintre cele trei lãmpi situate la partea superioarã pentru indicarea directiei.

(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentã a celor trei lumini din partea superioarã a casetei.

Art. 82. - (1) Semnalul verde permite trecerea.

(2) Se interzice intrarea într-o intersectie chiar dacã semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacã din cauza aglomerãrii circulatiei conducãtorul de vehicul riscã sã rãmânã imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfãsurarea traficului.

(3) Când semaforul este însotit de una sau mai multe lãmpi care emit luminã intermitentã de culoare verde sub forma uneia sau unor sãgeti pe fond negru cãtre dreapta, acestea permit trecerea numai în directia indicatã, oricare ar fi în acel moment semnalul în functiune al semaforului.

(4) În cazurile prevãzute la alin. (3), conducãtorii vehiculelor sunt obligati sã acorde prioritate de trecere participantilor la trafic cu care se intersecteazã si circulã conform semnificatiei culorii semaforului care li se adreseazã.

Art. 83. - (1) Semnalul rosu interzice trecerea.

(2) La semnalul rosu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, dupã caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semaforul este instalat deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea pãrtii carosabile a drumului ce urmeazã a fi intersectat.

(3) Atunci când semnalul rosu functioneazã concomitent cu cel galben, acesta anuntã aparitia semnalului verde.

Art. 84. - (1) Când semnalul galben apare dupã semnalul verde, conducãtorul vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie sã treacã de locurile prevãzute la art. 83 alin. (2), cu exceptia situatiei în care, la aparitia semnalului, se aflã atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în conditii de sigurantã.

(2) Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizãrii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile în acel loc.

(3) Aceeasi semnificatie o are si semnalul galben intermitent al unei lãmpi instalate într-un loc periculos.

Art. 85. - În intersectii dirijarea circulatiei tramvaielor se poate realiza si prin semafoare având semnale luminoase de culoare albã, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei celorlalte vehicule.

Art. 86. - Semnalul luminos destinat numai dirijãrii circulatiei bicicletelor are în câmpul sãu imaginea unei biciclete de culoare rosie, respectiv verde pe fond negru.

Aceeasi destinatie o are si semnalul luminos al unui semafor însotit de un panou aditional pe care figureazã o bicicletã.

Art. 87. - (1) Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii si verzi, acestea sunt destinate semnalizãrii benzilor cu circulatie reversibilã. Semnalul rosu, având forma a douã bare înclinate si încrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra cãreia se gãseste, iar semnalul verde, de forma unei sãgeti cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea bandã.

(2) Semnalul luminos intermediar care anuntã schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulatie reversibilã are forma unei sau unor sãgeti de culoare galbenã ori albã cu vârful orientat în diagonalã cãtre în jos, spre dreapta. Acest semnal anuntã cã banda deasupra cãreia se aflã este pe punctul de a fi închisã circulatiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã si cã acestia sunt obligati sã se deplaseze pe banda sau benzile indicate de sãgeti.

Art. 88. - Conducãtorul vehiculului care intrã într-o intersectie la culoarea verde a semaforului este obligat sã respecte si semnificatia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.

Art. 89. - (1) Autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã, când se deplaseazã în actiuni de interventie sau în misiuni care impun urgentã, pot circula prin intersectii, chiar dacã semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacã indicatoarele existente obligã la acordarea prioritãtii ori interzic accesul.

(2) Conducãtorii autovehiculelor prevãzute la alin. (1) sunt obligati sã foloseascã din timp mijloacele de avertizare sonorã si luminoasã.

¤ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni

Art. 90. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde si rosie. Acestea functioneazã corelat cu semnalele pentru dirijarea circulatiei vehiculelor.

(2) Semnalul verde poate avea în câmpul sãu imaginea unui pieton în mers, iar cel rosu, imaginea unui pieton oprit.

(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însotite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de cãtre nevãzãtori.

(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul politiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandã manualã a cererii de verde, care se poate face direct de cãtre pietoni.

Art. 91. - (1) Semnalul verde permite trecerea.

(2) Când semnalul verde începe sã functioneze intermitent înseamã cã timpul afectat traversãrii drumului este în curs de epuizare si urmeazã semnalul rosu.

Art. 92. - (1) Semnalul rosu interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã.

(2) Pietonul surprins în timpul traversãrii de semnalul rosu trebuie sã grãbeascã trecerea, iar dacã drumul este prevãzut cu un refugiu sau spatiu interzis circulatiei vehiculelor, sã astepte pe acesta aparitia semnalului verde.

¤ 3. Alte semnale luminoase

Art. 93. - În cazul semaforizãrii corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum si dispozitive luminoase care sã arate participantilor la trafic timpii stabiliti prin programul de semaforizare, iar pentru conducãtorii de autovehicule si viteza de deplasare.

Art. 94. - Semaforul de avertizare se instaleazã la iesirea din intersectie si este constituit dintr-un corp de iluminat cu luminã galbenã intermitentã. Acesta poate avea în câmpul sãu imaginea unui pieton în miscare, de culoare galbenã pe fond negru.

Art. 95. - Pentru semnalizarea si dirijarea circulatiei pe sectoarele de drumuri, cu exceptia autostrãzilor, unde se executã lucrãri pe partea carosabilã, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligatia presemnalizãrii vizibile a acestora de la o distantã de cel putin 150 m.

SECTIUNEA a 2-a

Indicatoarele

Art. 96. - (1) Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:

a) de avertizare;

b) de reglementare, care pot fi:

1. de prioritate;

2. de interzicere sau restrictie;

3. de obligare;

c) de orientare si informare.

(2) Indicatoarele pot fi însotite de panouri cu semne aditionale.

Art. 97. - (1) Indicatoarele se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. În cazul în care conditiile locale împiedicã observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra pãrtii carosabile sau de cealaltã parte a intersectiei, în loc vizibil pentru toti participantii la trafic.

(2) Indicatoarele pot fi însotite de panouri cu semne aditionale continând inscriptii sau simboluri care le precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificatia.

(3) Semnele aditionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã întelegerea semnificatiei acestora nu este afectatã.

(4) Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie sã fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.

Art. 98. - (1) Semnificatia unui indicator este valabilã pe întreaga lãtime a pãrtii carosabile deschise circulatiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã.

(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lor este valabilã numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

(3) Semnificatia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizeazã si înceteazã imediat dupã acesta.

(4) Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restrictie începe sau este aplicabilã din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizãri care sã precizeze lungimea sectorului pe care se aplicã reglementarea ori a unor indicatoare care sã anunte sfârsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare înceteazã în intersectia cea mai apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreunã cu indicatorul ce anuntã intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabilã pe drumul respectiv, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Art. 99. - Pentru informatii, avertizãri sau reguli de circulatie aplicabile temporar, se folosesc aceleasi indicatoare ca în semnalizarea permanentã, însã simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

SECTIUNEA a 3-a

Marcajele

Art. 100. - (1) Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau îndrumarea participantilor la trafic.

Acestea pot fi folosite singure sau împreunã cu alte mijloace de semnalizare rutierã pe care le completeazã, le întãresc sau le precizeazã semnificatia.

(2) Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sã fie reflectorizante sau însotite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adreseazã conducãtorilor vehiculelor aflate în miscare.

Art. 101. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:

a) longitudinale, care pot fi:

1. de separare a sensurilor de circulatie;

2. de delimitare a benzilor de circulatie;

3. de delimitare a pãrtii carosabile;

b) transversale, care pot fi:

1. de oprire;

2. de cedare a trecerii;

3. de traversare pentru pietoni;

4. de traversare pentru biciclisti;

c) alte marcaje, care pot fi:

1. diverse:

1.1. de ghidare;

1.2. pentru spatii înguste;

1.3. pentru spatii interzise;

1.4. pentru interzicerea stationãrii;

1.5. pentru statii de autobuze, troleibuze, taximetre;

1.6. pentru locurile de parcare;

2. laterale:

2.1. pe lucrãri de artã (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);

2.2. pe parapete;

2.3. pe stâlpi si copaci aflati pe platforma drumului;

2.4. pe borduri.

Art. 102. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, dupã caz, atât pentru separarea sensurilor si benzilor de circulatie, cât si pentru delimitarea pãrtii carosabile.

(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simplã sau dublã interzice trecerea cu vehiculul peste el.

Dacã o asemenea linie separã sensurile de circulatie, se interzice trecerea pe partea opusã sensului de mers.

(3) Marcajul format dintr-o linie continuã aplicatã pe bordura trotuarului sau la marginea pãrtii carosabile interzice stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoteste un indicator de interzicere a stationãrii, aceasta precizeazã lungimea sectorului de drum pe care este valabilã interzicerea.

(4) Banda delimitatã printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat si un marcaj simbolizând o anumitã categorie sau anumite categorii de vehicule, delimiteazã banda rezervatã circulatiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Art. 103. - Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuã simplã sau dublã permite trecerea peste acesta, dacã manevra impune acest lucru.

Art. 104. - (1) Linia discontinuã simplã este destinatã:

a) delimitãrii benzilor în vederea ordonãrii circulatiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora;

b) anuntãrii apropierii de o linie continuã si a interdictiei impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintã un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor.

(2) Linia discontinuã dublã este destinatã delimitãrii uneia sau mai multor benzi cu circulatie reversibilã. Pe asemenea benzi marcajul este însotit de dispozitivele luminoase speciale prevãzute la art. 87 alin. (1) si (2).

(3) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuã si una discontinuã alãturate are pentru conducãtorul de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Aceastã dispozitie nu-l împiedicã pe cel care a efectuat o depãsire sã-si reia locul pe sensul de mers.

(4) Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimiteazã marginile pãrtii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimiteazã locurile de stationare.

Art. 105. - (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuã, aplicatã pe lãtimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia înaintea cãreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului “Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusã printr-un semnal luminos, printr-o comandã a agentului care dirijeazã circulatia, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale feratã, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni.

Înaintea marcajului ce însoteste indicatorul “Oprire” se poate aplica pe partea carosabilã inscriptia “STOP”.

(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuã, aplicatã pe lãtimea uneia sau mai multor benzi, indicã linia care nu trebuie depãsitã atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilã un marcaj sub formã de triunghi având o laturã paralelã cu linia discontinuã, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indicã locul pe unde pietonii trebuie sã traverseze drumul. Aceste linii au lãtimea mai mare decât a oricãror alte marcaje.

(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fatã de axul drumului, indicã locul destinat traversãrii pãrtii carosabile de cãtre biciclisti.

Art. 106. - (1) Marcajele, cum sunt: sãgetile, inscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participantilor la trafic indicatii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.

(2) Marcajul sub forma unei sau unor sãgeti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligã la urmarea directiei sau directiilor astfel indicate. Sãgeata de repliere care este oblicã fatã de axul drumului, aplicatã pe o bandã sau intercalatã într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeazã obligatia ca vehiculul care nu se aflã pe banda indicatã de sãgeatã sã fie condus pe acea bandã.

(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnificã interzicerea stationãrii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completatã cu înscrisul “BUS” sau “TAXI” poate fi folositã pentru semnalizarea statiilor de autobuze si troleibuze, respectiv de taximetre.

(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteazã spatiul interzis circulatiei.

(5) Marcajele se pot aplica si pe ziduri de sprijin, parapete de protectie sau alte amenajãri rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducãtorilor de vehicule.

(6) Marcajele sunt de regulã de culoare albã, cu exceptia celor ce se aplicã pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albã, neagrã sau galbenã si neagrã, precum si a celor provizorii, folosite la organizarea circulatiei în zona lucrãrilor, care sunt de culoare galbenã. În zonele unde stationarea vehiculelor este limitatã în timp, marcajele pot fi si de alte culori.

SECTIUNEA a 4-a

Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea feratã

Art. 107. - (1) La trecerea la nivel cu calea feratã semnalul luminos pentru anuntarea apropierii trenurilor este compus din douã lumini rosii care functioneazã intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevãzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anuntã coborârea acestora.

(2) Semnalul luminos pentru anuntarea apropierii trenurilor trebuie sã fie însotit de un semnal sonor de avertizare.

Pe drumurile de pãmânt, cu circulatie de vehicule redusã, si pe cãrãrile pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.

(3) În timpul cât semnalul cu lumini rosii prevãzut la alin. (1) este stins, trebuie sã functioneze permanent un semnal cu luminã intermitentã de culoare albã, având cadenta lentã, care semnificã permisiunea de a trece.

(4) Lãmpile cu lumini rosii si albe sunt montate pe acelasi suport si îndreptate în aceeasi directie. Acestea se amplaseazã de fiecare parte a cãii ferate, pe partea dreaptã în sensul de mers, iar când conditiile de vizibilitate impun, si pe partea stângã, pe un refugiu în mijlocul pãrtii carosabile ori deasupra acesteia.

Art. 108. - La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini rosii si cel sonor trebuie sã intre în functiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albã si sã rãmânã în functiune pânã la trecerea acestora.

Art. 109. - Apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã se semnalizeazã cu indicatoare cu aceastã semnificatie instalate succesiv la 150, 100 si 50 m de calea feratã.

Art. 110. - (1) Apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã curentã fãrã bariere se semnalizeazã, dupã caz, cu indicatoarele “Trecere la nivel cu calea feratã simplã, fãrã bariere” sau “Trecere la nivel cu calea feratã dublã, fãrã bariere”, însotite de indicatorul “Oprire”.

Semnalizarea luminoasã la trecerea la nivel cu calea feratã este însotitã, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele “Trecere la nivel cu calea feratã simplã, fãrã bariere” sau “Trecere la nivel cu calea feratã dublã, fãrã bariere”.

(2) La trecerea la nivel cu o cale feratã industrialã se instaleazã indicatorul “Alte pericole”, însotit de un panou aditional ce contine imaginea unei locomotive, iar circulatia se dirijeazã de un agent de cale feratã.

(3) Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare rosie si albã si pot fi prevãzute, la mijloc, cu un disc rosu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie sã fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele si semibarierele trebuie sã fie iluminate ori prevãzute cu dispozitive cu luminã rosie.

(4) Portile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale feratã electrificatã, destinate sã interzicã accesul vehiculelor a cãror încãrcãturã depãseste în înãltime limita de sigurantã admisã, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenã si neagrã. Pe stâlpii de sustinere ai portilor de gabarit se instaleazã indicatoare rutiere prin care se precizeazã înãltimea maximã de trecere admisã.

(5) Indicatoarele, barierele si semibarierele trebuie sã fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate.

SECTIUNEA a 5-a

Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrãrilor

Art. 111. - (1) Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeazã prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare rosie si albã ori galbenã, omologate. Dispozitivele rosii trebuie sã fie vizibile numai pe partea dreaptã a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confectionate nu trebuie sã fie dure.

(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protectie, peretii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajãri rutiere ori instalatii laterale drumului.

Art. 112. - (1) Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se executã lucrãri este obligatorie, are semnificatia interzicerii circulatiei în zona afectatã de lucrãri si scopul de a asigura desfãsurarea în conditii corespunzãtoare a circulatiei pe sectorul de drum rãmas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, dupã caz.

(2) Limitele sectoarelor afectate de lucrãri trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacã aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însotite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenã, iar când lucrarea afecteazã axul drumului, luminile pot fi de culoare albã sau galbenã.

(3) Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleazã indicatoare si balize reflectorizante sau, dupã caz, amenajãri rutiere tip “limitatoare de vitezã” si se aplicã marcaje, corespunzãtor situatiei create. Dacã este cazul, dirijarea circulatiei se realizeazã prin semnale luminoase ori semnale ale lucrãtorului de drumuri desemnat si special instruit.

Art. 113. - (1) Semnalizarea instituitã pe sectoarele de drum pe care se executã lucrãri trebuie întretinutã si modificatã corespunzãtor evolutiei acestora. La terminarea lucrãrilor executantul trebuie sã asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, si refacerea semnalizãrii initiale sau modificarea ei, potrivit noilor conditii de circulatie.

(2) Persoanele care executã lucrãri de orice naturã pe partea carosabilã a drumului public sunt obligate sã poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent si reflectorizant, de culoare galbenã sau portocalie, pentru a fi observate cu usurintã de participantii la trafic.

Art. 114. - Conditiile privind închiderea circulatiei ori instituirea de restrictii ca urmare a lucrãrilor ce afecteazã drumul public, precum si modul de semnalizare corespunzãtor pozitiei si suprafetei de drum afectate se stabilesc prin norme de aplicare si standarde, dupã caz, potrivit reglementãrilor specifice sectorului de drum.

Art. 115. - Nici o lucrare care afecteazã drumul public nu poate fi începutã sau, dupã caz, continuatã dacã executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului si acordul politiei, nu a realizat semnalizarea corespunzãtoare, termenul aprobat a fost depãsit ori lucrarea se executã în alte conditii decât cele stabilite în autorizatie.

SECTIUNEA a 6-a

Semnalele politistilor si ale altor persoane care dirijeazã circulatia

Art. 116. - (1) Semnalele politistului care dirijeazã circulatia au urmãtoarele semnificatii:

a) bratul ridicat vertical semnificã “atentie, oprire” pentru toti participantii la trafic care se apropie, cu exceptia conducãtorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în conditii de sigurantã. Dacã semnalul este dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducãtorilor de vehicule care se aflã deja angajati în traversare;

b) bratul sau bratele întinse orizontal semnificã “oprire” pentru toti participantii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulã din directia sau directiile intersectate de bratul sau bratele întinse. Dupã ce a dat acest semnal, politistul poate coborî bratul sau bratele, pozitia sa însemnând, de asemenea, “oprire” pentru participantii la trafic care vin din fatã ori din spate;

c) balansarea cu bratul, pe verticalã, a unui dispozitiv cu luminã rosie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnificã “oprire” pentru participantii la trafic, spre care este îndreptat;

d) balansarea pe verticalã a bratului semnificã reducerea vitezei;

e) rotirea vioaie a bratului semnificã mãrirea vitezei si grãbirea traversãrii drumului de cãtre pietoni.

(2) Politistul care dirijeazã circulatia poate face semn cu bratul ca vehiculul sã avanseze, sã depãseascã, sã treacã prin fata ori prin spatele sãu, sã îl ocoleascã prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã traverseze drumul ori sã se opreascã.

(3) La efectuarea comenzilor prevãzute la alin. (1) si (2), politistul poate folosi si fluierul.

Art. 117. - (1) Oprirea conducãtorilor de vehicule si a pietonilor este obligatorie si la semnalele date de:

a) agentii de cale feratã, la trecerile la nivel;

b) lucrãtorii de drumuri, în zona lucrãrilor pe partea carosabilã;

c) conducãtorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;

d) membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea scolilor.

(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã opreascã si la semnalul nevãzãtorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseazã strada.

Art. 118. - (1) Persoanele prevãzute la art. 116 alin. (1) si art. 117 alin. (1), care dirijeazã circulatia ori care adreseazã semnale de oprire participantilor la trafic, trebuie sã fie echipate si plasate astfel încât sã poatã fi observate si recunoscute cu usurintã de cãtre participantii la trafic.

(2) Semnalele persoanelor prevãzute la alin (1) primeazã atât fatã de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cât si fatã de regulile de circulatie. Aceste semnale se executã pe timpul zilei cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul noptii numai cu un dispozitiv cu luminã rosie sau cu bastonul reflectorizant.

SECTIUNEA a 7-a

Semnalele autovehiculelor cu regim de circulatie prioritarã si obligatiile celorlalti participanti la trafic

Art. 119. - (1) Autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã au regim de circulatie prioritarã atunci când conducãtorii acestora se deplaseazã în actiuni de interventie sau misiuni care au caracter de urgentã si pun în functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasã si sonorã. Mijloacele de avertizare luminoasã si sonorã pot fi folosite si separat, în functie de natura misiunii.

(2) Autovehiculele care formeazã o coloanã, însotite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie sã aibã în functiune luminile de întâlnire.

(3) Se interzice folosirea de cãtre conducãtorul unuia dintre autovehiculele prevãzute la alin. (1) a semnalelor luminoase si sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenta interventiei sau misiunii lor.

(4) Autovehiculele cu regim de circulatie prioritarã ce se deplaseazã în conditiile prevãzute la alin. (1) nu se supun restrictiilor de vitezã. La intrarea în intersectii conducãtorii acestora sunt obligati sã circule cu atentie si sã ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.

Art. 120. - (1) La apropierea autovehiculelor cu însemnele politiei si ale pompierilor, aflate în misiune, care au în functiune semnalele luminoase de culoare rosie si albastrã si, respectiv, rosie, concomitent cu cele sonore, conducãtorii celorlalte vehicule sunt obligati sã opreascã de îndatã în afara pãrtii carosabile sau, când nu este posibil, cât mai aproape de partea din dreapta a pãrtii carosabile si sã permitã trecerea acestora.

(2) La apropierea de autovehicule cu regim de circulatie prioritarã, care au în functiune semnalele luminoase de culoare albastrã, concomitent cu cele sonore, conducãtorii celorlalte vehicule sunt obligati sã reducã viteza, sã elibereze banda pe care se deplaseazã autovehiculul prioritar ori sã circule cât mai aproape de bordurã sau acostament, iar la intersectii, sã le acorde prioritate de trecere.

(3) Conducãtorii de autovehicule care se apropie de o coloanã cu regim de circulatie prioritarã pot depãsi coloana dacã li se semnalizeazã aceastã manevrã de cãtre conducãtorul coloanei. Se interzice altor conducãtori de autovehicule sã se intercaleze sau sã se ataseze unei coloane cu regim de circulatie prioritarã.

Art. 121. - Oprirea unui autovehicul de cãtre un politist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face si prin punerea în functiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu bratul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducãtorul de autovehicul cãruia i s-a adresat semnalul este obligat sã punã în functiune de îndatã luminile de directie din dreapta si sã opreascã în afara pãrtii carosabile sau, dacã aceasta nu este posibil, cât mai aproape de bordurã sau acostament.

Art. 122. - (1) Coloanele oficiale se însotesc de echipaje ale politiei, în conditiile stabilite prin instructiuni emise de ministrul de interne.

(2) Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apãrãrii Nationale se însotesc de echipaje de control al circulatiei care apartin acestui minister.

Art. 123. - Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însotite de echipaje ale politiei numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române.

CAPITOLUL V

Reguli de circulatie

SECTIUNEA 1

Reguli generale

Art. 124. - Vehiculele se conduc pe partea dreaptã a drumului public, în directia de mers, cu exceptia celor trase sau împinse cu mâna, care circulã pe partea stângã.

Art. 125. - (1) Se interzic participantilor la trafic aruncarea, lãsarea si abandonarea de obiecte, materiale sau substante, precum si crearea de obstacole pe drumul public.

(2) Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligatã sã îl înlãture si, dacã nu este posibil, sã îi semnalizeze prezenta si sã anunte imediat administratorul drumului public si cea mai apropiatã unitate de politie ori primul politist întâlnit.

(3) Obligatia de anuntare a politiei revine si participantilor la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricãrei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.

Art. 126. - (1) Conducãtorii si pasagerii autovehiculelor, care ocupã locuri prevãzute prin constructie cu centuri de sigurantã, sunt obligati sã le poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice, atât în localitãti, cât si în afara acestora.

(2) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înãltimea sub 150 cm trebuie sã poarte centuri de sigurantã adaptate greutãtii si dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transportã numai în dispozitive de retinere omologate.

(3) Se excepteazã de la obligatia de a purta centura de sigurantã, în interiorul localitãtilor:

a) conducãtorii autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã;

b) conducãtorii de autoturisme pe timpul executãrii manevrei de mers înapoi;

c) femeile în stare vizibilã de graviditate;

d) conducãtorii de autoturisme care executã servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;

e) instructorii auto în timpul orelor de pregãtire a cursantilor.

(4) În cazul în care în autovehicul existã atât locuri dotate cu centuri de sigurantã, cât si locuri fãrã astfel de dispozitive, se ocupã de preferintã locurile dotate cu centurii de sigurantã.

Art. 127. - (1) Conducãtorii si pasagerii motocicletelor si ciclomotoarelor sunt obligati sã poarte în timpul circulatiei pe drumurile publice cãsti de protectie omologate.

(2) Se interzice transportul pe autovehiculele prevãzute la alin. (1) a mai multe persoane decât locurile stabilite prin constructie si al obiectelor voluminoase.

(3) Copiii în vârstã de pânã la 7 ani, dacã sunt tinuti în brate, precum si cei de pânã la 14 ani se transportã numai în atasul motocicletelor.

Art. 128. - Conducãtorilor de autovehicule, ciclomotoare si tramvaie le este interzisã folosirea telefoanelor mobile atunci când acestia se aflã în timpul mersului, cu exceptia celor prevãzute cu dispozitive de tip “mâini libere”.

SECTIUNEA a 2-a

Utilizarea pãrtii carosabile

Art. 129. - Conducãtorii sunt obligati sã conducã vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta pãrtii carosabile.

Art. 130. - Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, pãrtile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete si celelalte vehicule fãrã motor, acestea pot fi conduse si pe acostament în sensul de mers, dacã circulatia se poate face fãrã pericol.

Art. 131. - (1) În cazul în care drumul are douã sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situatã lângã acostament sau bordurã.

Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacã banda de circulatie utilizatã este ocupatã, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.

(2) Pe pãrtile carosabile cu circulatie în ambele sensuri si care au cel putin trei benzi, vehiculele nu trebuie sã fie conduse pe banda situatã la marginea din stânga pãrtii carosabile în sensul de mers, dacã printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.

Art. 132. - Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseazã cu vitezã redusã trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordurã, dacã în sensul de mers nu este amenajatã o bandã destinatã acestora.

Art. 133. - Pe drumul public cu cel mult douã benzi pe sens si cu o a treia bandã pe care este amplasatã linia tramvaiului lângã axul drumului, conducãtorii de vehicule pot folosi aceastã bandã, cu obligatia sã lase liberã calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Art. 134. - Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervatã acestora, dacã o astfel de bandã existã si este semnalizatã ca atare. Pe aceeasi bandã pot circula si autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã.

SECTIUNEA a 3-a

Reguli pentru circulatia vehiculelor

¤ 1. Pozitii în timpul mersului

Art. 135. - (1) Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducãtorilor de vehicule le este interzisã trecerea peste linia continuã, simplã sau dublã, si peste marcajul pentru spatii interzise.

(2) Marcajul discontinuu delimiteazã benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducãtorii de vehicule schimbã banda de circulatie, directia de deplasare ori când s-au angajat în depãsire. Aceste manevre se vor executa numai dupã ce acestia au semnalizat si s-au asigurat cã nu pericliteazã siguranta celorlalti participanti la trafic care îi urmeazã sau îi precedã sau circulã din sens opus.

(3) Obligatiile prevãzute la alin. (2) revin conducãtorilor de vehicule si atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.

(4) În cazul în care sensul de circulatie este separat de o linie continuã si una discontinuã, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în directia de deplasare.

Art. 136. - (1) Pe un drum public prevãzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducãtorii a douã autovehicule circulã în aceeasi directie, dar pe banzi diferite si intentioneazã sã se înscrie pe banda liberã dintre ei, cel care circulã pe banda din dreapta este obligat sã permitã celui care vine din stânga sã ocupe acea bandã.

(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducãtorii de autovehicule care circulã pe o bandã care se sfârseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sã permitã trecerea vehiculelor care circulã pe acea bandã.

Art. 137. - (1) La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule trebuie sã se încadreze pe benzile corespunzãtoare directiei de mers voite, cu cel putin 50 m înainte de intersectie si sunt obligati sã respecte semnificatia indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers.

(2) La intersectiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupã în mers, cu cel putin 50 m înainte de intersectie, urmãtoarele pozitii:

a) rândul din dreapta, cei care vor sã schimbe directia de mers spre dreapta;

b) rândul din stânga, cei care vor sã schimbe directia de mers spre stânga;

c) oricare dintre rânduri, cei care vor sã meargã înainte.

(3) Dacã în intersectie circulã si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe douã rânduri, toti conducãtorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lãsând liber traseul tramvaiului.

(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fãrã refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sã opreascã în ordinea sosirii, în spatele acestuia, si sã-si reia deplasarea numai dupã ce usile tramvaiului au fost închise.

Art. 138. - Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisã în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceastã semnificatie.

Art. 139. - Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligã sã se circule într-o anumitã directie, vehiculele trebuie sã fie conduse numai în directia sau directiile indicate.

Art. 140. - Se interzice circulatia participantilor la traffic pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sunt instalate indicatoare cu aceastã semnificatie.

¤ 2. Semnalele conducãtorilor de vehicule

Art. 141. - Conducãtorii de vehicule semnalizeazã cu mijloacele de avertizare sonorã, luminoasã sau cu bratul, ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.

Art. 142. - (1) Mijloacele de avertizare sonorã trebuie folosite de la o distantã de cel putin 25 m fatã de cei cãrora li se adreseazã, pe o duratã de timp care sã asigure perceperea semnalului si fãrã sã-i determine pe acestia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.

(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonorã nu poate fi folositã în zonele de actiune a indicatorului “Claxonarea interzisã”, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 141.

(3) Se excepteazã de la alin. (2) autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã.

Art. 143. - (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligati ca de la lãsarea serii si pânã în zorii zilei, ziua când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã, ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum si în tuneluri, sã foloseascã instalatia de iluminare a vehiculului astfel:

a) luminile de pozitie sau de stationare, în timpul opririi pe partea carosabilã în afara localitãtilor;

b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localitãti, cât si în afara acestora, dupã gradul de iluminare a drumului public, iar când plouã torential, ninge abundant sau este ceatã densã, ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum, si luminile de ceatã.

(2) La apropierea a douã vehicule care circulã din sensuri opuse, conducãtorii acestora sunt obligati ca de la o distantã de cel putin 200 m sã foloseascã luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei.

(3) Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum se foloseste pe timp de noapte la intersectiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de cãtre politisti, precum si în conditii de vizibilitate redusã.

Art. 144. - Sunt obligati sã foloseascã ziua, permanent, luminile de întâlnire:

a) conducãtorii motocicletelor si ciclomotoarelor;

b) conducãtorii autovehiculelor care însotesc coloane militare sau cortegii, transportã grupuri organizate de persoane si cele care tracteazã alte vehicule sau care transportã mãrfuri si produse periculoase.

Art. 145. - (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depãsirea, oprirea si punerea în miscare.

(2) Intentia conducãtorilor de autovehicule de a schimba directia de mers, depãsirea si oprirea se semnalizeazã prin punerea în functiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel putin 50 m în localitãti si 100 m în afara localitãtilor, înainte de efectuarea manevrelor.

(3) Oprirea autovehiculelor pe partea carosabilã se semnalizeazã cu lumina rosie din spate.

Art. 146. - Conducãtorii vehiculelor cu douã roti, precum si ai celor cu tractiune animalã ori ai celor trase sau împinse cu mâna semnalizeazã intentia lor de a schimba directia de deplasare sau de a depãsi, cu bratul întins orizontal, cu cel putin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizeazã prin balansarea bratului drept în plan vertical.

Art. 147. - (1) Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rãmas în panã ori a fost avariat si nu poate fi deplasat imediat în afara pãrtii carosabile.

(2) Luminile de avarie se utilizeazã si în orice alte împrejurãri în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplaseazã foarte lent constituie el însusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic.

(3) Conducãtorii de autovehicule trebuie sã punã în functiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi si în cazul în care aceastã manevrã este impusã de blocarea circulatiei pe sensul de mers.

Art. 148. - Se interzice detinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasã si sonorã, cu exceptia autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã.

¤ 3. Depãsirea

Art. 149. - (1) Depãsirea vehiculelor se face numai pe partea stângã, în sensul de mers, cu exceptia celor ai cãror conducãtori au semnalizat si s-au încadrat corespunzãtor schimbãrii directiei de deplasare spre stânga si a tramvaielor, care se depãsesc pe partea dreaptã.

(2) Tramvaiele aflate în mers pot fi depãsite si pe partea stângã atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta si marginea drumului nu existã spatiu suficient pentru depãsire.

Art. 150. - Conducãtorul de vehicul care efectueazã depãsirea este obligat:

a) sã se asigure cã cel care îl urmeazã sau îl precedã nu a semnalizat intentia începerii unei manevre similare si cã poate depãsi fãrã a pune în pericol sau stânjeni circulatia din sens opus;

b) sã semnalizeze intentia de efectuare a depãsirii;

c) sã pãstreze în timpul depãsirii o distantã lateralã suficientã fatã de vehiculul depãsit;

d) sã reintre pe banda de circulatie initialã dupã ce s-a asigurat cã poate efectua aceastã manevrã în conditii de sigurantã pentru vehiculul depãsit si pentru ceilalti participanti la trafic.

Art. 151. - Conducãtorul de vehicul care urmeazã sã fie depãsit este obligat:

a) sã nu mãreascã viteza de deplasare;

b) sã circule cât mai aproape de marginea din dreapta a pãrtii carosabile.

Art. 152. - (1) Se interzice depãsirea vehiculelor:

a) în intersectii cu circulatia nedirijatã prin mijloace de semnalizare rutierã ori de cãtre politisti;

b) în apropierea vârfurilor de rampã, când vizibilitatea este redusã sub 50 m;

c) în curbe si în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;

d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si în tuneluri. Prin exceptie, pot fi depãsite în aceste locuri vehiculele cu tractiune animalã, motocicletele, ciclomotoarele si bicicletele, dacã lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lãtimea drumului, de cel putin 7 m;

e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;

f) pe treceri la nivel cu calea feratã curentã si la mai putin de 50 m de acestea;

g) în statii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevãzutã cu refugiu pentru pietoni;

h) în zona de actiune a indicatorului “Depãsirea interzisã”;

i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circulã pe contrasens;

j) în situatia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cãrui conducãtor este obligat sã efectueze manevre de evitare pentru a nu intra în coliziune;

k) în locul unde s-a format o coloanã de vehicule în asteptare, dacã prin aceasta se intrã pe sensul opus de circulatie.

(2) Se interzice depãsirea coloanei oficiale asigurate, înainte si în urmã, cu echipaje ale politiei.

¤ 4. Trecerea pe lângã vehiculele care circulã din sens opus

Art. 153. - (1) La întâlnirea a douã vehicule care circulã din sensuri opuse, conducãtorii acestora sunt obligati sã circule cât mai aproape de marginea din dreapta a pãrtii carosabile, în sensul lor de mers.

(2) Dacã mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducãtorul vehiculului este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã opreascã pentru a permite trecerea vehiculelor care circulã din sens opus.

(3) Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulã din sensuri opuse, unele pe lângã altele, este imposibilã sau periculoasã, conducãtorii acestora se vor conforma semnalizãrii existente.

(4) Pe drumurile publice cu declivitãti pronuntate, unde trecerea vehiculelor care circulã din sensuri opuse, unele pe lângã altele, este imposibilã sau periculoasã, cele care coboarã sunt obligate sã opreascã pentru a permite trecerea vehiculelor care urcã.

(5) În cazurile prevãzute la alin. (3) si (4), dacã unul dintre vehicule trebuie sã execute o manevrã de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricãrui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui usor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mãrfuri.

(6) La vehiculele de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevrã de mers înapoi revine conducãtorului care coboarã, cu exceptia cazului când este mai usor si existã conditii pentru conducãtorul care urcã sã execute aceastã manevrã, mai ales atunci când se aflã aproape de un refugiu.

¤ 5. Viteza si distanta între vehicule

Art. 154. - (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul de drum pe care circulã si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusã prin mijloacele de semnalizare.

(2) Nerespectarea regimului de vitezã stabilit potrivit prezentului regulament se constatã de cãtre politisti, cu mijloace tehnice certificate, în conditiile legii.

Art. 155. - (1) Limita maximã de vitezã în localitãti este de 50 km/h.

(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitãtilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme si limite de vitezã superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de vitezã mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul politiei.

(3) Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor si oraselor, tinând seama de împrejurãri si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili si limite de vitezã inferioare, dar nu mai putin de 30 km/h.

(4) Limitele maxime de vitezã, în afara localitãtilor, sunt:

a) pe autostrãzi, 130 km/h;

b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;

c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Art. 156. - Vitezele maxime admise în afara localitãtilor pentru categoriile de autovehicule prevãzute la art. 53 sunt:

a) 130 km/h pe autostrãzi, 100 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A si B;

b) 110 km/h pe autostrãzi, 90 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si D1;

c) 90 km/h pe autostrãzi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 si C1;

d) 50 km/h, pentru tractoare si ciclomotoare.

Art. 157. - (1) Se interzice conducãtorilor de vehicule sã circule cu vitezã sub limita minimã admisã, sã reducã brusc viteza ori sã efectueze o oprire neasteptatã, fãrã motiv întemeiat.

(2) Conducãtorul de vehicul este obligat, în functie de viteza cu care circulã, sã pãstreze o distantã de sigurantã fatã de vehiculul ce-l precedã, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducãtorul acestuia reduce brusc viteza sau opreste în mod neasteptat.

Art. 158. - Conducãtorul de vehicul este obligat sã reducã viteza, dacã prevede un pericol, în urmãtoarele situatii:

a) la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijatã;

b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;

c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;

d) la trecerile la nivel cu calea feratã;

e) la trecerea pe lângã grupuri si coloane, indiferent dacã acestea se aflã în mers sau stationeazã;

f) la trecerea pe lângã animale;

g) în perimetrul pietelor aglomerate;

h) atunci când circulã din directie opusã tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în statii, pe drumurile cu o singurã bandã pe sens;

i) la depãsirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în statii, precum si a tramvaielor aflate în statii prevãzute cu refugiu;

j) pe timp de ceatã, ploaie torentialã sau ninsoare abundentã;

k) pe drumuri cu denivelãri, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu polei, zãpadã, mâzgã sau piatrã cubicã umedã;

l) în zona de actiune a indicatoarelor de avertizare “Copii” sau “Animale”;

m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje;

n) la schimbarea directiei de mers prin viraje;

o) atunci când autovehiculul care circulã înaintea sa semnalizeazã intentia de a schimba banda de circulatie sau directia de deplasare.

Art. 159. - Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca în locurile prevãzute la art. 158 sã instaleze indicatoare de avertizare si sã ia mãsuri pentru realizarea de amenajãri rutiere care sã determine conducãtorii de vehicule sã reducã viteza de deplasare.

¤ 6. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

Art. 160. - (1) Conducãtorul de vehicul care intentioneazã sã porneascã de pe loc sau sã opreascã, sã întoarcã, sã iasã dintr-un rând de vehicule stationate sau sã intre într-un asemenea rând, sã vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea benzii ori directiei de deplasare sau sã meargã înapoi este obligat sã efectueze aceste manevre numai dupã ce a semnalizat si s-a asigurat cã o poate face fãrã a pune în pericol participantii la trafic care îl urmeazã, îl precedã ori cu care urmeazã sã se întâlneascã, tinând seama de pozitia, directia si viteza acestora.

(2) Semnalul dat trebuie mentinut pe întreaga duratã a manevrei si oprit de îndatã ce aceasta a fost efectuatã.

(3) În situatiile în care existã benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea directiei de deplasare se face prin stânga, iar dacã existã un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.

(4) Schimbarea directiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intrã într-o intersectie circulând pe acelasi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin stânga centrului intersectiei, fãrã intersectarea traiectoriei acestora.

(5) Amenajãrile rutiere sau obstacolele din zona medianã a pãrtii carosabile se ocolesc prin partea dreaptã.

Art. 161. - Conducãtorul de vehicul care constatã cã vehiculele care circulã înaintea lui semnalizeazã intentia de a schimba banda de circulatie sau directia de deplasare este obligat sã asigure conditiile pentru realizarea acestor manevre în deplinã sigurantã.

Art. 162. - La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevãzutã cu alveolã, din care conducãtorul unui astfel de vehicul semnalizeazã intentia de a iesi, conducãtorul de autovehicul care circulã pe banda de lângã acostament sau bordurã este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã opreascã pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Art. 163. - Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celãlalt prin manevra înainte si înapoi sau prin viraj, conducãtorul acestuia este obligat sã semnalizeze si sã se asigure cã din fatã, din spate sau din lateral nu circulã în acel moment nici un vehicul.

Art. 164. - Se interzice întoarcerea vehiculului:

a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Întoarcerea interzisã”;

b) pe trecerile pentru pietoni;

c) în curbe si alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;

d) în apropierea vârfurilor de rampã sau la mai putin de 50 m de o parte si de alta a acesteia;

e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;

f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte si pasaje denivelate;

g) pe trecerile la nivel cu calea feratã sau la mai putin de 50 m de acestea;

h) pe drumurile cu sens unic;

i) în locurile unde oprirea este interzisã, cu exceptia intersectiilor.

Art. 165. - (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:

a) în cazurile prevãzute la art. 164, cu exceptia lit. h);

b) pe o distantã mai mare de 50 m;

c) la iesirea din garaje si curti ori alte spatii laterale drumului.

(2) În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducãtorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului.

(3) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandã dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

¤ 7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea

Art. 166. - (1) Când douã vehicule se apropie simultan de o intersectie, venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere.

(2) Are prioritate si vehiculul care circulã pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia “Drum cu prioritate” ori “Prioritate fatã de circulatia din sens invers” sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Intersectie cu un drum fãrã prioritate”.

(3) Au prioritate de trecere autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã, precum si tramvaiele în miscare, cu respectarea celorlalte dispozitii din prezentul regulament.

(4) Când douã vehicule urmeazã sã se întâlneascã într-o intersectie dirijatã prin indicatoare, venind de pe douã drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Art. 167. - Nu are prioritate de trecere:

a) vehiculul care intrã pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioarã;

b) vehiculul care intrã într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, fatã de vehiculele care circulã dinspre dreapta;

c) vehiculul care circulã pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia “Cedeazã trecerea” sau “Oprire”;

d) vehiculul care întâlneste indicatorul “Prioritate pentru circulatia din sens invers”;

e) vehiculul care intrã într-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fatã de cel care circulã în interiorul acesteia;

f) vehiculul care coboarã o pantã fatã de vehiculul care urcã;

g) vehiculul care se pune în miscare sau care iese din garaj, curte, gang fatã de vehiculul care circulã pe drumul public, indiferent de directia de deplasare. Se excepteazã autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în miscare din statiile prevãzute cu alveole;

h) vehiculul care executã virajul spre stânga fatã de cel care circulã din sens opus, inclusiv atunci când circulatia în intersectie este dirijatã prin semnale luminoase;

i) tramvaiul care efectueazã virajul spre stânga fatã de vehiculele care circulã din sens opus, dacã semnalizarea rutierã din acea zonã nu stabileste o altã regulã;

j) vehiculul care efectueazã un viraj spre stânga sau spre dreapta si se intersecteazã cu un biciclist care circulã pe o pistã pentru biciclete, semnalizatã ca atare.

¤ 8. Trecerea la nivel cu calea feratã

Art. 168. - (1) La trecerea la nivel cu calea feratã curentã, conducãtorul de vehicul este obligat sã circule cu vitezã redusã si sã se asigure cã din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

(2) La traversarea cãii ferate, pietonii sunt obligati sã se asigure cã din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.

Art. 169. - (1) Conducãtorul de vehicul poate traversa calea feratã curentã prevãzutã cu bariere sau semibariere, dacã acestea sunt ridicate si semnalele luminoase si sonore nu functioneazã, iar semnalul cu luminã albã intermitentã cu cadentã lentã este în functiune.

(2) Când circulatia la trecerea la nivel cu calea feratã curentã este dirijatã de agenti de cale feratã, conducãtorul de vehicul trebuie sã respecte semnalele acestora.

Art. 170. - (1) Conducãtorul de vehicul este obligat sã opreascã atunci când:

a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;

b) semnalul cu lumini rosii si/sau semnalul sonor sunt în functiune;

c) întâlneste indicatorul “Trecerea la nivel cu calea feratã simplã, fãrã bariere”, “Trecerea la nivel cu calea feratã dublã, fãrã bariere” sau “Oprire”.

(2) Vehiculele trebuie sã opreascã, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevãzute la alin. (1) lit. c) sau, dupã caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care existã vizibilitate maximã asupra cãii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau ridicare.

Art. 171. - (1) În cazul imobilizãrii unui vehicul pe calea feratã, conducãtorul acestuia este obligat sã scoatã imediat pasagerii din vehicul si sã elibereze platforma cãii ferate, iar când nu este posibil, sã semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.

(2) Participantii la trafic, care se gãsesc în apropierea locului unde un vehicul a rãmas imobilizat pe calea feratã, sunt obligati sã acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezentei lui.

(3) Conducãtorului de vehicul îi este interzis sã treacã sau sã ocoleascã portile de gabarit instalate înaintea cãilor ferate electrificate, dacã înãltimea sau încãrcãtura vehiculului atinge ori depãseste partea superioarã a portii.

Art. 172. - (1) La intersectarea unui drum public cu o cale feratã industrialã, accesul vehiculelor feroviare se face numai dupã semnalizarea corespunzãtoare si din timp de cãtre cel putin un agent de cale feratã.

(2) În cazul prevãzut la alin. (1), conducãtorii de vehicule sunt obligati sã se conformeze numai semnificatiei semnalelor agentilor de cale feratã.

¤ 9. Oprirea, stationarea si parcarea

Art. 173. - (1) În localitãti vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabilã trebuie asezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacã printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fãrã atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult douã, una lângã alta.

(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntarã a vehiculelor este permisã si pe partea stângã, dacã rãmâne liberã cel putin o bandã de circulatie.

(3) În afara localitãtilor oprirea sau stationarea voluntarã a vehiculelor se face în afara pãrtii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.

Art. 174. - Se interzice oprirea voluntarã a vehiculelor:

a) în zona de actiune a indicatorului “Oprirea interzisã” si a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;

b) la o distantã mai micã de 50 m de o trecere la nivel cu calea feratã;

c) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, pe viaducte si în tuneluri;

d) în curbe si în alte locuri cu vizibilitate redusã sub 50 m;

e) în locul unde este instalat indicatorul “Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai putin de 25 m înainte si dupã acestea;

f) în intersectii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum si în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distantã mai micã de 5 m de coltul intersectiei;

g) la mai putin de 25 m de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public de persoane;

h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã, dacã prin aceasta se stânjeneste circulatia a douã vehicule venind din sensuri opuse, precum si în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducãtorii celorlalte vehicule care circulã în acelasi sens ar fi obligati, din aceastã cauzã, sã treacã peste acest marcaj;

i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Depãsirea interzisã”;

j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacã prin aceasta se împiedicã observarea lor;

k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia “Drum îngustat”, “Prioritate pentru circulatia din sens invers” sau “Prioritate fatã de circulatia din sens invers”;

l) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;

m) pe platforma cãii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacã circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stânjenitã sau împiedicatã;

n) pe autostrãzi, pe drumurile expres si pe cele nationale europene (E).

Art. 175. - Se interzice stationarea voluntarã a vehiculelor:

a) în toate cazurile în care este interzisã oprirea voluntarã;

b) în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia “Stationarea interzisã” si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationãrii;

c) pe drumurile publice cu o lãtime mai micã de 6 m;

d) în dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãtile alãturate drumurilor publice;

e) pe partea carosabilã a drumurilor nationale. În cazul în care nu este posibilã scoaterea vehiculelor în afara pãrtii carosabile, acestea vor stationa cât mai aproape de marginea drumului;

f) în pante si în rampe;

g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Stationare alternantã”, în altã zi sau perioadã decât cea permisã, sau indicatorul cu semnificatia “Zonã de stationare cu duratã limitatã” peste durata stabilitã.

Art. 176. - (1) Orice vehicul care stationeazã pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sã fie semnalizat cu anterne de pozitie, dacã locul de stationare nu este iluminat.

(2) Se interzice stationarea pe drumurile publice în timpul noptii a tractoarelor, masinilor si utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tractiune animalã ori a celor trase sau împinse cu mâna.

Art. 177. - (1) Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competentã poate permite oprirea sau stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacã rãmâne liber cel putin un culoar de minimum 1,5 m lãtime înspre marginea opusã pãrtii carosabile, pentru circulatia pietonilor.

(2) Sunt exceptate de la prevederile art. 174 si 175 autovehiculele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã.

Art. 178. - (1) Se interzice conducãtorului de autovehicul si pasagerilor ca în timpul opririi sau stationãrii sã deschidã sau sã lase deschise usile acestuia ori sã coboare fãrã sã se asigure cã nu creeazã un pericol pentru circulatie.

(2) Conducãtorul care stationeazã cu autovehiculul trebuie sã opreascã motorul, sã introducã maneta într-o treaptã de vitezã ori în treapta de parcare, sã punã în functiune dispozitivele de frânare, de stationare si antifurt si sã încuie usile.

(3) Conducãtorul care stationeazã cu autovehiculul în pantã sau în rampã, în afara obligatiilor prevãzute la alin. (1), trebuie sã bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.

Art. 179. - Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui asezate unul lângã altul, conducãtorii lor având obligatia sã respecte si celelalte reguli stabilite pentru stationare.

¤ 10. Alte obligatii si interdictii pentru conducãtorii de autovehicule si tramvaie

Art. 180. - Conducãtorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

1. Sã aibã asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupã caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevãzute de legislatia în vigoare.

2. Sã circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul si sã respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentã pentru autovehiculele conduse.

3. Sã verifice functionarea sistemului de lumini si semnalizare, a instalatiei de climatizare, sã mentinã permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii.

4. Sã aibã în autovehicul trusa medicalã de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingãtor de incendiu omologate.

5. Sã transporte politistii, la cererea acestora, pentru luarea de mãsuri legale ce nu suferã amânare si nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.

6. Sã opreascã imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale politistilor de frontierã, aflati în zona de competentã.

7. Sã acorde prioritate pietonilor angajati în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevãzut cu cel putin douã benzi de circulatie pe sens, conducãtorul de autovehicul sau tramvaie trebuie sã acorde prioritate de trecere pietonilor angajati în traversare pe sensul lui de mers.

8. Sã sesizeze cea mai apropiatã unitate de politie imediat ce ia cunostintã despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surpãrilor de naturã a pune în pericol siguranta circulatiei.

9. Sã înmâneze, la cerere, politistului documentele prevãzute la pct. 1, precum si cele referitoare la bunurile transportate.

Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale si documentele referitoare la natura si greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul politistilor.

10. Sã se prezinte în termen la unitatea de politie care l-a invitat, pentru solutionarea oricãrei probleme legate de calitatea de conducãtor de autovehicul sau de detinãtor de vehicul înmatriculat sau înregistrat.

11. Sã permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în conditiile legii.

12. Sã conducã în asa fel încât sã nu stropeascã pe ceilalti participanti la trafic.

13. Sã opreascã motorul si sã semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri.

14. Sã ia toate mãsurile pentru înlãturarea defectiunilor survenite pe parcursul deplasãrii, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineste conditiile tehnice, iar dacã nu le poate remedia pe loc, sã se deplaseze la cea mai apropiatã unitate de depanare, cu o vitezã care sã îi asigure evitarea oricãrui accident.

15. Sã ajute la scoaterea de pe partea carosabilã sau la deplasarea lângã bordurã sau acostament a autovehiculului rãmas în panã sau avariat într-un accident.

16. Sã dea întâietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã.

17. Sã se prezinte la verificarea medicalã sau psihologicã la solicitarea politiei ori periodic, potrivit legii.

18. Sã aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducãtorii de autovehicule începãtori, dacã are o vechime în conducere sub 1 an.

Art. 181. - Se interzice conducãtorului de autovehicul sau tramvai:

1. Sã conducã autovehiculul sau tramvaiul dupã ce a consumat bãuturi alcoolice, produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum si în cazul în care este bolnav, rãnit sau într-o stare avansatã de obosealã, de naturã a pune în pericol siguranta circulatiei.

2. Sã transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numãrul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare.

3. Sã transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletã sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mãrfuri.

4. Sã transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternã, pe platformã, deasupra încãrcãturii, pe pãrtile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scãri si în remorcã, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor.

5. Sã transporte copii în vârstã de pânã la 12 ani pe scaunul din fatã al autovehiculului, chiar dacã sunt tinuti în brate de persoane majore.

6. Sã transporte în si pe autoturism obiecte a cãror lungime sau lãtime depãseste, împreunã cu încãrcãtura, dimensiunile acestuia.

7. Sã deschidã usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sã porneascã de pe loc cu usile deschise.

8. Sã aibã în timpul mersului preocupãri de naturã a-I distrage în mod periculos atentia ori sã foloseascã instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în sigurantã, a lui si a celorlalti participanti la trafic.

9. Sã intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilã ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.

10. Sã aplice pe parbriz, lunetã sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare sau înscrisuri de naturã a conferi liberã trecere, acces sau prioritate în circulatia pe drumurile publice, cu exceptia autovehiculelor apartinând medicilor avizati de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei si a celor destinate transportului copiilor si persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în coltul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister.

11. Sã aibã aplicate folii sau accesorii pe parbrize, lunetã ori pe geamurile laterale ce restrâng sau estompeazã vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât si din exterior, ori sã împiedice sau sã diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasã ori citirea numãrului de înmatriculare.

12. Sã lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandã.

13. Sã foloseascã în mod abuziv mijloacele de avertizare sonorã.

14. Sã circule cu autovehiculul cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zãpadã, gheatã sau polei, fãrã a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei.

15. Sã circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisã.

16. Sã foloseascã un autovehicul care emanã noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în mers sau stationare depãseste pragul fonic prevãzut de lege.

17. Sã circule cu autovehiculul având plãcutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul.

18. Sã sãvârseascã acte sau gesturi obscene, sã profereze injurii, sã adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sã ameninte cu acte de violentã pe ceilalti participanti la trafic, de naturã sã provoace indignarea ori sã lezeze demnitatea si onoarea acestora.

19. Sã circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

¤ 11. Transportul de mãrfuri si persoane

Art. 182. - (1) Vârsta minimã a conducãtorului de vehicule angajat în transportul de mãrfuri este dupã cum urmeazã:

a) 18 ani, pentru vehicule sau ansambluri de vehicule, având masa maximã totalã autorizatã de pânã la 7,5 tone;

b) 21 de ani pentru alte vehicule sau 18 ani dacã persoana în cauzã detine un atestat profesional care sã confirme cã a absolvit un curs de calificare pentru conducãtorii de vehicule destinate transportului rutier de mãrfuri.

(2) Conducãtorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie sã aibã cel putin 21 de ani împliniti.

În cazul în care conducãtorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circulã pe rute care depãsesc 50 de km trebuie sã îndeplineascã în plus si una din urmãtoarele conditii:

a) sã fi condus cel putin un an vehicule cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de mãrfuri;

b) sã fi condus cel putin un an vehicule destinate transportului public de persoane pe rute ce nu depãsesc 50 de km, dacã autoritatea competentã considerã experienta astfel dobânditã ca fiind suficientã;

c) sã detinã un atestat profesional care sã confirme cã a absolvit un curs de calificare pentru conducãtorii de vehicule utilizate în transportul public de persoane.

(3) Conducãtorul vehiculului care efectueazã transport de mãrfuri sau public de persoane trebuie sã respecte, pe lângã conditiile prevãzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus si de odihnã stabiliti prin reglementãrile interne si internationale în vigoare.

Art. 183. - (1) Încãrcãtura unui autovehicul trebuie sã fie asezatã si, la nevoie, astfel fixatã încât:

a) sã nu punã în pericol persoane ori sã nu cauzeze daune proprietãtii publice sau private;

b) sã nu stânjeneascã vizibilitatea conducãtorului sau sã pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;

c) sã nu fie târâtã, sã nu se scurgã ori sã nu cadã pe drum;

d) sã nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii si plãcutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fãrã motor, semnalele fãcute cu bratele de conducãtorul acestora;

e) sã nu provoace zgomot care sã jeneze conducãtorul, participantii la trafic ori sã sperie animalele si sã nu producã praf sau mirosuri pestilentiale.

(2) Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia încãrcãturii trebuie sã o fixeze cât mai bine de vehicul si sã nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranta circulatiei.

(3) Încãrcãtura care constã în materiale sau produse ce se pot împrãstia în timpul mersului trebuie acoperitã cu o prelatã. Când încãrcãtura constã în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixatã pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului si a nu depãsi gabaritul vehiculului.

Art. 184. - Conducãtorul autovehiculului si tramvaiului care efectueazã transport public de persoane este obligat:

a) sã opreascã pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în statiile semnalizate ca atare, cu exceptia transportului public de persoane în regim de taxi;

b) sã deschidã usile numai dupã ce autovehiculul a fost oprit în statie;

c) sã închidã usile numai dupã ce pasagerii au coborât ori au urcat;

d) sã repunã în miscare autovehiculul sau tramvaiul din statie dupã ce a semnalizat intentia si s-a asigurat cã poate efectua, în sigurantã, aceastã manevrã.

Art. 185. - Se interzice cãlãtorilor:

a) sã urce, sã coboare, sã tinã deschise ori sã forteze deschiderea usilor în timpul mersului autovehiculului;

b) sã cãlãtoreascã pe scãri sau pe pãrtile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;

c) sã arunce din autovehicul orice fel de obiecte sau substante.

¤ 12. Remorcarea

Art. 186. - (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singurã remorcã. Se excepteazã autotractorul care poate tracta douã remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localitãtile turistice, cu conditia ca acesta sã nu fie mai lung de 25 m si sã nu circule cu vitezã mai mare de 25 km/h.

(2) Autobuzul poate tracta numai o remorcã pentru bagaje.

(3) Motocicleta fãrã atas, precum si bicicleta pot tracta o remorcã usoarã având o singurã axã.

Art. 187. - Cuplarea unui vehicul cu una sau douã remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacã:

a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;

b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimã de virare a autovehiculului trãgãtor;

c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depãsesc limitele prevãzute de lege;

d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare si de iluminare si semnalizare luminoasã sunt compatibile;

e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelãri, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.

Art. 188. - (1) În cazul rãmânerii în panã a autovehiculelor ori remorcilor, conducãtorii acestora sunt obligati sã le scoatã imediat în afara pãrtii carosabile sau, dacã nu este posibil, sã le deplaseze lângã bordurã ori acostament, asezându-le paralel cu axul drumului si luând mãsuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupã caz, de remorcare.

(2) Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasã nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusã, fãrã sã aibã în functiune, obligatoriu pe partea stângã, în fatã, o luminã de întâlnire si, în spate, una de pozitie.

Art. 189. - (1) Dacã autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilã a drumului nu pot fi deplasate, conducãtorii acestora sunt obligati sã punã în functiune luminile de avarie si sã instaleze triunghiul de presemnalizare.

(2) Triunghiul de presemnalizare se instaleazã în spatele vehiculului si pe aceeasi bandã, la o distantã de cel putin 30 m de acesta, astfel încât sã poatã fi vãzut de conducãtorii care se apropie. În localitãti, atunci când circulatia este intensã, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la o distantã mai micã sau chiar pe vehicul, astfel încât, si în aceastã situatie, sã poatã fi observat din spate.

(3) Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducãtorul poate folosi, pe timpul noptii ori în conditii de vizibilitate redusã, o lampã portativã cu luminã galbenã intermitentã, care se instaleazã la partea din spate a vehiculului.

(4) Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rãmânere în panã în locurile unde oprirea ori stationarea sunt interzise.

(5) În cazul cãderii din vehicule, pe partea carosabilã, a unei pãrti din încãrcãtura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlãturat imediat, conducãtorul este obligat sã-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevãzute la alin. (1)-(3).

Art. 190. - (1) Remorcarea unui autovehicul sse face cu respectarea urmãtoarelor reguli:

a) conducãtorii autovehiculelor trãgãtor si, respectiv, remorcat, trebuie sã posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b) autovehiculul trãgãtor sã nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu exceptia cazului când remorcarea se efectueazã de cãtre un autovehicul destinat special depanãrii;

c) remorcarea trebuie sã se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m.

Autoturismul al cãrui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legãturã flexibilã omologatã, în lungime de 3-5 m. Bara sau legãtura flexibilã trebuie fixatã la elementul de remorcare cu care este prevãzut autovehiculul trãgãtor;

d) conducãtorul autovehiculului remorcat este obligat sã semnalizeze corespunzãtor semnalelor efectuate de conducãtorul autovehiculului trãgãtor. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneazã, este interzisã remorcarea acestuia pe timpul noptii si în conditii de vizibilitate redusã, iar ziua poate fi remorcat dacã pe partea din spate are aplicatã inscriptia “Fãrã semnalizare”, precum si indicatorul “Alte pericole”.

(2) Dacã remorcarea se realizeazã prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformã de remorcare a pãrtii din fatã a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie sã se afle nici o persoanã.

(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu douã roti cu sau fãrã atas, a autovehiculului al cãrui sistem de directie nu functioneazã sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheatã sau zãpadã. Se interzice si remorcarea a douã sau mai multe autovehicule, a cãrutelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.

(4) Conducãtorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fãrã a pune în pericol siguranta deplasãrii celorlalti participanti la trafic.

¤ 13. Zona rezidentialã si pietonalã

Art. 191. - (1) În zona rezidentialã, semnalizatã ca atare, pietonii pot folosi toatã lãtimea pãrtii carosabile, iar jocul copiilor este permis.

(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã circule cu o vitezã maximã de 20 km/h, sã nu stationeze sau sã parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sã nu stânjeneascã sau sã împiedice circulatia pietonilor chiar dacã, în acest scop, trebuie sã opreascã.

Art. 192. - În zona pietonalã, semnalizatã ca atare, conducãtorul poate intra numai dacã locuieste în zonã sau presteazã servicii publice “din poartã în poartã” si nu are altã posibilitate de acces. Acesta este obligat sã circule cu viteza maximã de 5 km/h, sã nu stânjeneascã sau sã împiedice circulatia pietonilor si, dacã este necesar, sã opreascã.

Art. 193. - La iesirea din zonele prevãzute la art. 191si 192, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteazã.

SECTIUNEA a 4-a

Reguli pentru alti participanti la trafic

¤ 1. Circulatia bicicletelor

Art. 194. - (1) Bicicletele si, respectiv, ciclomotoarele trebuie sã fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând.

(2) Dacã pe directia de deplasare existã o pistã pentru biciclete, semnalizatã ca atare, conducãtorii vehiculelor prevãzute la alin. (1) sunt obligati sã circule numai pe aceastã pistã.

(3) Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulatie redusã.

(4) Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice trebuie sã aibã vârsta de cel putin 16 ani împliniti.

(5) Se recomandã ca, în circulatia pe drumurile publice, biciclistul sã poarte casca de protectie omologatã.

Art. 195. - Se interzice conducãtorilor vehiculelor prevãzute la art. 194:

a) sã circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificatia “Accesul interzis bicicletelor”;

b) sã învete sã conducã biciclete sau ciclomotoare pe drumurile intens circulate;

c) sã circule fãrã a tine cel putin o mânã pe ghidon si ambele picioare pe pedale;

d) sã circule în paralel, în afara competitiilor sportive organizate;

e) sã circule în timp ce se aflã sub influenta bãuturilor alcoolice;

f) sã se tinã de un vehicul aflat în mers ori sã fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoanã aflatã într-un vehicul;

g) sã transporte o altã persoanã, cu exceptia copilului pânã la 7 ani si numai dacã vehiculul are montat în fatã un suport special;

h) sã circule pe partea carosabilã în aceeasi directie de mers, când existã o cale lateralã, o potecã sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite;

i) sã transporte sau sã tragã orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau pericliteazã conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti participanti la trafic;

j) sã circule pe trotuare ori pe aleile din parcuri sau grãdini publice, cu exceptia cazurilor când nu stânjenesc circulatia pietonilor;

k) sã circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusã, fãrã sã îndeplineascã conditiile prevãzute la art. 17 si 18;

l) sã circule atunci când partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheatã sau zãpadã.

¤ 2. Însotirea animalelor

Art. 196. - Animalele de povarã, de tractiune ori de cãlãrie, precum si alte animale izolate sau în turmã trebuie sã aibã un însotitor în vârstã de cel putin 14 ani împliniti, care sã nu aibã afectiuni de naturã sã îi diminueze capacitãtile psihomotorii.

Art. 197. - (1) Animalele de povarã, de tractiune ori de cãlãrie, precum si animalele în turmã nu pot fi conduse pe autostrãzi, pe drumurile nationale, în municipii si orase, precum si pe drumurile la începutul cãrora existã indicatoare care le interzic accesul, cu exceptia animalelor de cãlãrie apartinând politiei si jandarmeriei.

(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sã amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege.

(3) Dacã turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ si drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate.

(4) Animalele pot fi conduse si pe drumurile publice, altele decât cele prevãzute la alin. (1) si (3), dacã în sensul de mers nu existã o altã cale care poate fi folositã.

(5) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele si însotitorii acestora trebuie sã circule pe acostamentul din partea stângã a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu existã, cât mai aproape de marginea din stânga a pãrtii carosabile.

Art. 198. - Persoana prevãzutã la art. 196 este obligatã:

a) sã ia mãsurile necesare ca, pe timpul deplasãrii pe drum, animalele sã nu împiedice circulatia celorlalti participanti la trafic;

b) sã fractioneze turma în grupuri compacte si de dimensiuni reduse, lãsând între ele intervale suficient de mari pentru a permite depãsirea lor de cãtre ceilalti participanti la trafic;

c) sã nu lase nesupravegheate animalele;

d) sã asigure traversarea drumurilor nationale numai prin locurile special amenajate;

e) sã poarte, pe timpul noptii sau în orice alte situatii când vizibilitatea este redusã, un dispozitiv cu luminã vizibilã din ambele directii;

f) sã nu organizeze si sã nu participe la întreceri cu animale, pe drumurile publice.

¤ 3. Circulatia vehiculelor cu tractiune animalã si a celor trase sau împinse cu mâna

Art. 199. - Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tractiune animalã trebuie sã îndeplineascã conditiile prevãzute la art. 19, sã fie înregistrat si sã aibã un conducãtor în vârstã de cel putin 16 ani împliniti, care sã nu aibã afectiuni de naturã sã îi diminueze capacitãtile psihomotorii.

Art. 200. - (1) Vehiculul cu tractiune animalã nu poate fi condus pe autostrãzi, drumuri nationale, în municipii, precum si pe drumurile la începutul cãrora existã indicatoare care îi interzic accesul.

(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), administratorul drumului public este obligat sã amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei vehiculelor cu tractiune animalã, potrivit competentelor stabilite prin lege.

Art. 201. - Conducãtorul vehiculului cu tractiune animalã este obligat:

a) sã cunoascã si sã respecte semnificatia semnalelor, indicatoarelor si marcajelor rutiere;

b) sã conducã animalele astfel încât acestea sã nu constituie un pericol pentru el si ceilalti participanti la trafic;

c) sã opreascã sau sã stationeze numai pe acostament, iar în lipsa acestuia, în afara pãrtii carosabile. Pe timpul opririi sau stationãrii, animalele trebuie sã fie legate astfel încât acestea sã nu poatã intra pe partea carosabilã.

Art. 202. - (1) Se interzice conducãtorului vehiculului cu tractiune animalã:

a) sã circule fãrã sã aibã asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul aplicatã plãcuta cu numãrul de înregistrare;

b) sã conducã în timp ce se gãseste sub influenta bãuturilor alcoolice;

c) sã schimbe directia de mers fãrã a semnaliza cu bratul si a se asigura cã din fatã sau din spate nu circulã vehicule cãrora le poate pune în pericol siguranta deplasãrii;

d) sã circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusã, fãrã ca vehiculul sã aibã în fatã un dispozitiv cu luminã albã sau galbenã si în spate un dispozitiv cu luminã rosie, amplasate pe partea lateralã stângã, ori un dispozitiv cu luminã vizibilã din ambele directii;

e) sã pãrãseascã vehiculul sau animalele ori sã doarmã în timpul mersului;

f) sã transporte obiecte care depãsesc în lungime, lãtime sau înãltime vehiculul, dacã încãrcãtura nu este semnalizatã ziua cu un stegulet de culoare rosie, iar noaptea sau în conditii de vizibilitate redusã cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încãrcãturii;

g) sã circule cu animale ce însotesc vehiculul, dacã acestea nu sunt legate la partea din spate a vehiculului sau cât mai aproape de partea dreaptã a acestuia;

h) sã intre cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;

i) sã transporte în vehicule persoane aflate în picioare;

j) sã abandoneze vehiculul pe drumurile publice.

(2) Conducãtorul de trãsurã care efectueazã transport public de persoane este obligat sã circule în conditiile stabilite în licentã de autoritatea competentã.

Art. 203. - Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau împinse cu mâna se face, de regulã, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stângã a drumului si nu poate fi încredintatã minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani si nici celor care au afectiuni de naturã sã le diminueze capacitãtile psihomotorii.

Art. 204. - Se interzice conducãtorului vehiculului tras sau împins cu mâna:

a) sã circule pe autostrãzi;

b) sã circule pe drumurile nationale, atunci când în afara pãrtii carosabile existã spatiu pentru circulatia acestora sau drumuri laterale;

c) sã circule, pe timp de noapte ori ziua când vizibilitatea este redusã, pe partea stângã a drumului fãrã sã aibã asupra sa o sursã de luminã vizibilã din ambele directii;

d) sã traverseze drumurile publice prin alte locuri decât cele prevãzute pentru pietoni.

¤ 4. Circulatia pietonilor

Art. 205. - (1) Pietonii trebuie sã circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.

(2) În afara localitãtilor, pietonul trebuie sã circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cât mai aproape de marginea din stânga pãrtii carosabile, în sensul lui de mers.

(3) Traversarea drumului public de cãtre pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/si semnalizate cu indicatoare, iar în localitãti, în lipsa acestora, pe la coltul strãzii, dupã ce s-a asigurat cã o poate face în sigurantã pentru el si ceilalti participanti la trafic.

(4) Dispozitiile referitoare la pietoni se aplicã si persoanelor care împing sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplaseazã pe lângã o bicicletã sau ciclomotor si persoanelor cu handicap locomotor care se deplaseazã într-un scaun rulant actionat de ei însisi ori care circulã cu vitezã redusã, precum si celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile.

Art. 206. - Se recomandã ca, pe timp de noapte, pietonul care circulã pe partea carosabilã a drumului sã poarte, aplicate pe îmbrãcãminte, accesorii reflectorizante sau sã poarte o sursã de luminã vizibilã din ambele sensuri.

Art. 207. - Se interzice pietonilor:

a) sã circule pe autostrãzi;

b) sã circule pe partea carosabilã a drumului public dacã existã amenajãri rutiere destinate circulatiei acestora;

c) sã traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în fugã si/sau fãrã sã se asigure;

d) sã prelungeascã timpul de traversare a drumului public, sã întârzie ori sã se opreascã fãrã motiv;

e) sã ocupe partea carosabilã în scopul împiedicãrii circulatiei;

f) sã se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul dintre cele prevãzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgentã.

Art. 208. - (1) Persoanele care se deplaseazã pe drumul public în grupuri organizate si coloanele militare trebuie sã circule grupate câte douã sau, dupã caz, câte trei, pe partea stângã a pãrtii carosabile, în sensul lor de mers.

(2) Persoanele care formeazã un cortegiu sunt obligate sã circule pe partea dreaptã a drumului, ocupând cel mult o bandã de circulatie, în sensul lor de mers.

Art. 209. - Conducãtorii grupurilor organizate care se deplaseazã pe partea carosabilã a drumului sunt obligati:

a) sã formeze coloana din cel mult douã persoane în rând, cu exceptia manifestatiilor sau a defilãrilor;

b) sã asigure semnalizarea prezentei pe drum a grupului, ziua, în rândurile din fatã si din spate cu stegulete rosii, iar noaptea sau ziua când vizibilitatea este redusã, cu o sursã de luminã albã sau galbenã, purtatã de o persoanã aflatã în partea din dreapta fatã a grupului, si o sursã de luminã rosie, purtatã de o persoanã aflatã în partea din dreapta spate, vizibilã din spatele grupului, sau o sursã de luminã galbenã vizibilã din ambele directii, purtatã de o persoanã aflatã în flancul din dreapta grupului;

c) sã fractioneze grupul, dacã mãrimea acestuia împiedicã depãsirea lui de cãtre vehiculele care circulã din fatã ori traversarea în sigurantã a unei cãi ferate;

d) sã supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stânjeni circulatia vehiculelor;

e) sã nu admitã mersul în cadentã la trecerea peste poduri.

SECTIUNEA a 5-a

Circulatia pe autostrãzi

Art. 210. - (1) Se interzice pe autostrãzi circulatia autovehiculelor cu gabarite sau mase depãsite, cu exceptia celor autorizate, tractoarelor si masinilor autopropulsate, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depãsi viteza de 50 km/h.

(2) De asemenea, pe autostrãzi sunt interzise învãtarea conducerii unui vehicul, încercãrile prototipurilor de autovehicule, manifestatiile, defilãrile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile.

Art. 211. - (1) Conducãtorii de autovehicule care intrã pe autostrãzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sã cedeze trecerea autovehiculelor care circulã pe prima bandã a autostrãzilor si sã nu stânjeneascã în nici un fel circulatia acestora.

(2) Conducãtorii care urmeazã sã pãrãseascã autostrada sunt obligati sã semnalizeze din timp si sã se angaeze pe banda de iesire (de decelerare).

Art. 212. - Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mãrfuri se desfãsoarã umai pe banda din partea dreaptã a autostrãzii.

Art. 213. - (1) Pe autostrãzi se interzice:

a) circulatia pe banda de urgentã;

b) abandonarea autovehiculelor;

c) remorcarea autovehiculelor rãmase în panã dincolo e cea mai apropiatã iesire de pe autostradã ori intrarea pe autostradã cu un autovehicul remorcat;

d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona medianã, inclusiv pe racordurile dintre cele douã pãrti carosabile;

e) stationarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate si semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizãrii fortuite, conducãtorii sunt obligati sã scoatã autovehiculele pe banda de urgentã, iar dacã nu o pot face, sã le semnalizeze imediat prezenta.

(2) Deplasarea si imobilizarea voluntarã pe banda de urgentã sunt permise autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) din ordonanta de urgentã numai în cazurile când circulatia pe celelalte benzi este blocatã.

CAPITOLUL VI

Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depãsite ori care transportã mãrfuri sau produse

Periculoase

¤ 1. Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depãsite

Art. 214. - Autovehiculul care, prin constructie sau datoritã încãrcãturii transportate, depãseste masa si/sau gabaritul prevãzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia.

Art. 215. - (1) Autovehiculul care depãseste masa si/sau gabaritul trebuie echipat cu urmãtoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:

a) o plãcutã de identificare reflectorizantã, având fondul alb si chenarul rosu, montatã la partea din stânga fatã;

b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încãrcãturii, cât mai aproape de marginile laterale, format din benzi alternante albe si rosii, descendente cãtre exterior, dacã lãtimea autovehiculului depãseste 2,5 m;

c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasã de culoare galbenã, montate astfel încât lumina emisã de acestea sã fie vizibilã din fatã, din spate si din ambele pãrti laterale, precum si catadioptri de culoare galbenã montati pe pãrtile laterale la distantã de 1,5 m între ei;

d) lumini montate pe pãrtile laterale extreme ale încãrcãturii ori vehiculului care depãseste lãtimea de 2,5 m, care trebuie sã functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si un catadioptru.

(2) Pe autostrãzi autovehiculul care, cu sau fãrã încãrcãturã, depãseste lãtimea de 3,5 m trebuie urmat de un autovehicul de însotire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lãtimea între 3,5 m si 5 m trebuie însotit în fatã de un autovehicul, iar cel cu lãtimea mai mare de 5 m, de douã autovehicule care sã circule unul în fatã si celãlalt în spate. Autovehiculul de însotire trebuie sã fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare si sã aibã montatã, în functie de locul ocupat la însotire, la partea din fatã sau din spate, plãcuta de identificare prevãzutã la alin. (1) lit. a).

(3) Conducãtorul autovehiculului cu masa si/sau gabaritul depãsite, precum si conducãtorii autovehiculelor de însotire sunt obligati sã punã si sã mentinã în functiune semnalele speciale de avertizare cu luminã galbenã prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din ordonanta de urgentã, pe toatã perioada deplasãrii pe drumul public.

Art. 216. - Este interzisã circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depãsite:

a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, dacã vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depãseste lãtimea, înãltimea, lungimea sau masa în sarcinã admise;

b) când vizibilitatea este redusã sau partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheatã sau zãpadã.

¤ 2. Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase

Art. 217. - Autovehiculul care transportã mãrfuri sau produse periculoase trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice si de agreare stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier international al mãrfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.

Art. 218. - Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase se efectueazã numai pe traseele stabilite de autoritatea competentã si se comunicã politiei din localitãtile pe raza cãrora se deruleazã transportul.

Art. 219. - (1) Mãrfurile si produsele periculoase se transportã numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de identificare si în conditiile stabilite prin normele legale în vigoare.

(2) Mãrfurile si produsele prevãzute la alin. (1) pot fi însotite pe tot parcursul de persoane care sã cunoascã bine caracteristicile acestora, iar conducãtorul trebuie sã aibã asupra sa documentele de transport prevãzute de lege si sã cunoascã normele referitoare la transportul si la manipularea încãrcãturii.

(3) În cabina autovehiculului care transportã mãrfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate.

(4) Dacã din cauza deteriorãrii ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se împrãstie pe drum, conducãtorul este obligat sã opreascã imediat, sã ia mãsuri de avertizare a celorlalti conducãtori care circulã pe drumul public si a persoanelor din jur, sã semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la îndemânã si sã anunte administratorul drumului sau cea mai apropiatã unitate de politie.

Art. 220. - Se interzice conducãtorului de autovehicul care transportã mãrfuri sau produse periculoase:

a) sã provoace socuri autovehiculului în mers;

b) sã fumeze în timpul mersului ori sã aprindã foc la oprire sau stationare, la o distantã mai micã de 50 m de autovehicul;

c) sã lase autovehiculul si încãrcãtura fãrã supravegherea sa, a însotitorului ori a unei alte persoane calificate;

d) sã remorcheze un vehicul rãmas în panã;

e) sã urmeze alte trasee sau sã stationeze în alte locuri decât cele stabilite, precum si pe partea carosabilã a drumului pe timp de noapte;

f) sã transporte alte încãrcãturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;

g) sã permitã prezenta în autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducãtor, a însotitorilor sau a celor care încarcã ori descarcã mãrfurile sau produsele transportate;

h) sã intre pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;

i) sã pãstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop.

CAPITOLUL VII

Obligatii în caz de accident

Art. 221. - Accidentul de circulatie este evenimentul care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:

a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea într-un asemenea loc;

b) a avut ca urmare decesul, rãnirea uneia sau a mai multor persoane ori cel putin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale;

c) în eveniment a fost implicat cel putin un vehicul în miscare.

Art. 222. - (1) Conducãtorul vehiculului implicat într-un accident de circulatie de pe urma cãruia a rezultat moartea sau vãtãmarea integritãtii corporale ori a sãnãtãtii unei persoane sau în orice alt accident de circulatie care, prin urmãri, constituie o faptã prevãzutã de legea penalã este obligat:

a) sã opreascã, sã anunte imediat politia, sã nu modifice sau sã steargã urmele accidentului si sã nu pãrãseascã locul faptei;

b) sã nu schimbe pozitia vehiculelor ori a obiectelor rãmase la locul faptei si care provin din accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravãrii consecintelor accidentului;

c) sã transporte rãnitii la cea mai apropiatã unitate sanitarã, în lipsa altor mijloace de transport, dupã care sã revinã imediat la locul accidentului. Conducãtorul care a transportat rãnitii trebuie sã se legitimeze si sã comunice numãrul de înmatriculare al vehiculului unitãtii sanitare;

d) sã nu consume bãuturi alcoolice, substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupã producerea evenimentului, pânã la testarea concentratiei alcoolului în aerul expirat si/sau recoltarea probelor biologice.

(2) Unitatea sanitarã la care a fost transportatã persoana rãnitã într-un accident de circulatie este obligatã sã anunte de îndatã politia despre accident.

(3) Conducãtorilor de vehicule implicati în accidente de circulatie li se recolteazã în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare si acestia se trimit pentru examinare medicalã la o unitate sanitarã autorizatã.

(4) Victimelor accidentelor de circulatie li se recolteazã în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(5) Dacã în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevãzute la art. 81 alin. (2) lit. a) din ordonanta de urgentã, conducãtorul acestuia este obligat sã anunte de îndatã unitatea de politie pe raza cãreia s-a produs accidentul, urmând ca dupã terminarea misiunii sã se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare.

(6) Orice persoanã care este implicatã sau are cunostintã despre producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vãtãmarea integritãtii corporale ori a sãnãtãtii uneia sau mai multor persoane, precum si atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transportã mãrfuri sau produse periculoase, este obligatã sã anunte de îndatã politia apelând numãrul unic pentru urgente 112 si sã transporte persoanele accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã, numai dacã prin aceasta nu se agraveazã starea de sãnãtate a victimelor.

Art. 223. - (1) Conducãtorii implicati în accidente în urma cãrora au rezultat numai pagube materiale si care nu constituie fapte prevãzute de legea penalã sunt obligati:

a) sã scoatã imediat vehiculele în afara pãrtii carosabile ori, dacã nu este posibil si nici nu pot sã îsi continue circulatia, sã le deplaseze cât mai aproape de bordurã sau acostament, semnalizându-le prezenta;

b) sã anunte imediat unitatea de politie competentã pe raza cãreia s-a produs evenimentul;

c) sã se prezinte la unitatea de politie competentã pe raza cãreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depãsi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se elibereazã numai în baza declaratiilor scrise ale celor implicati;

d) sã solicite unitãtii de politie competente eliberarea autorizatiei de reparatie.

(2) Obligatia prevãzutã la alin. (1) lit. d) revine si detinãtorilor de vehicule avariate în alte împrejurãri decât în circulatia pe drumurile publice.

CAPITOLUL VIII

Circulatia în trafic international

Art. 224. - (1) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în România care circulã în trafic international trebuie sã aibã la partea din spate simbolul “RO” de formã ovalã, cu dimensiunile de 175/115 mm, si scrisul de culoare neagrã pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval.

(2) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în strãinãtate care circulã în România trebuie sã poarte în partea din spate simbolul statului în care sunt înmatriculate.

(3) Autovehiculele si remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacã îndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise în circulatia internationalã numai pentru perioada de valabilitate a asigurãrii de rãspundere civilã (carte verde).

Art. 225. - (1) Permisul de conducere eliberat de autoritãtile române este valabil în circulatia internationalã pe teritoriul statelor care au aderat la Conventia asupra circulatiei rutiere, încheiatã la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificatã de România.

(2) Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la conventia prevãzutã la alin. (1), posesorii permiselor de conducere eliberate de autoritãtile române trebuie sã aibã si un permis de conducere international, eliberat de Automobil Clubul Român.

(3) Persoanele care domiciliazã în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacã posedã permis valabil, eliberat de autoritatea competentã din statul respectiv, dupã modelul stabilit în conventia prevãzutã la alin. (1), sau a cãrui valabilitate este recunoscutã pe bazã de reciprocitate.

(4) Persoanele care domiciliazã în alte state, venite temporar în România, care posedã permise de conducere eliberate de autoritãtile statelor care nu sunt semnatare ale conventiei prevãzute la alin. (1), pot conduce autovehicule numai dacã permisele nationale valabile sunt însotite de permise de conducere internationale valabile, eliberate de asociatii afiliate la Federatia Internationalã a Automobilului ori la Alianta Internationalã de Turism.

CAPITOLUL IX

Sanctiuni contraventionale.

Amenzi contraventionale si puncte de penalizare

Art. 226. - Constituie contraventie si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) nerespectarea prevederilor art. 20, art. 22 alin. (2) si (3), art. 44 alin. (1) si (2), art. 50 alin. (1) si alin. (2) lit. b) si g), art. 68, art. 92, art. 102 alin. (3), art. 113 alin. (2), art. 126 alin. (1) si (2), art. 127 alin. (3), art. 133, art. 142 alin. (1) si (2), art. 144, art. 146, art. 147, art. 153 alin. (1), (2) si (4)-(6), art. 160, art. 161, art. 171 alin. (1) si (2), art. 178, art. 180 pct. 1-5, 12, 15, 16 si 18, art. 181 pct. 5, 12 si 14, art. 184, art. 185, art. 197 alin. (3) si (4), art. 198, art. 204, art. 205, art. 207-209 si art. 212, cu avertisment sau cu amendã de la 500.000 lei la 700.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 17-19, art. 42, art. 50 alin. (2) lit. e), art. 51 alin. (2), art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (2), art. 82 alin. (2), art. 84 alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 106 alin. (2)-(4), art. 117 alin. (1) lit. c) si d), art. 125, art. 127 alin. (2), art. 130-132, art. 134, art 135 alin. (2) teza a 2-a si alin. (3), art. 136, art. 137 alin. (1)-(3), art. 138-140, art. 143 alin. (1) si (3), art. 145, art. 154 alin. (1), art. 157, art. 158, art. 163, art. 164, art. 165, art. 173, art. 176 alin. (1), art. 179, art. 180 pct. 8, 10, 11 si 14, art. 181 pct. 2, 3, 7, 8, 9, 13, 17 si 19, art. 188, art. 189, art. 190 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2)-(4), art. 191 alin. (2), art. 192, art. 194 alin. (1), (2) si (4), art. 195, art. 197 alin. (5), art. 200-202, art. 211 si art. 215, cu avertisment sau cu amendã de la 600.000 lei la 800.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (1), art. 67 alin. (2), art. 82 alin. (3), art. 87 alin. (1), art. 88, art. 117 alin. (2), art. 127 alin. (1), art. 128, art. 135 alin. (4), art. 137 alin. (4), art. 162, art. 174, art. 177 alin. (1), art. 180 pct. 6, 9, 13 si 17, art. 181 pct. 4, 6, 10, 11, 15, 16 si 18, art. 183, art. 187, art. 197 alin. (1), art. 210, art. 213, art. 214 si art. 216, cu amendã de la 700.000 lei la 1.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 14, art. 40 lit. b), art. 49, art. 50 alin. (2) lit. h), art. 74, art. 83 alin. (2), art. 119 alin. (3), art. 120 alin. (2), art. 143 alin. (2), art. 175, art. 180 pct. 7 si art. 222 alin. (1), (2), (5) si (6), cu amendã de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), art. 31 alin. (1) si (2), art. 37, art. 39 alin. (4), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2) lit. a), c), f) si i), art. 67 alin. (1), art. 117 alin. (1) lit. a) si b), art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1), art. 167, art. 170 alin. (2), art. 171 alin. (3), art. 176 alin. (2), art. 193 si art. 223, cu amendã de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor art. 7, art. 50 alin. (2) lit. d), art. 55 alin. (2), art. 120 alin. (3), art. 121, art. 149-152, art. 170 alin. (1) si art. 172 alin. (2), cu amendã de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei.

Art. 227. - (1) Sãvârsirea de cãtre conducãtorii de autovehicule si tramvaie a contraventiilor prevãzute în prezentul regulament sau în ordonanta de urgentã atrage, pe lângã sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numãr de puncte de penalizare, dupã cum urmeazã:

a) pentru fiecare dintre contraventiile prevãzute la art. 226 lit. c), 2 puncte de penalizare;

b) pentru fiecare dintre contraventiile prevãzute la art. 226 lit. d) din prezentul regulament si pentru cea de la art. 91 lit. c) din ordonanta de urgentã, 3 puncte de penalizare;

c) pentru fiecare dintre contraventiile prevãzute la art. 226 lit. e) din prezentul regulament si cea de la art. 90 lit. c) din ordonanta de urgentã, 4 puncte de penalizare;

d) pentru fiecare dintre contraventiile prevãzute la art. 226 lit. f), 6 puncte de penalizare, cu exceptia contraventiei sãvârsite prin încãlcarea prevederilor art. 7.

(2) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate pânã la data sãvârsirii faptei pentru care s-a dispus sanctiunea contraventionalã complementarã.

Art. 228. - (1) Neîndeplinirea de cãtre administratorii drumurilor publice ori de cãtre executantii de lucrãri pe acestea si, dupã caz, de cãtre administratorii cãilor ferate a obligatiilor ce le revin potrivit dispozitiilor art. 5, art. 30 alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (1) si (2), art. 48 alin. (2), art. 51 si art. 65 alin. (2) din ordonanta de urgentã si ale art. 2, art. 3 alin. (2), (3) si (4), art. 4, art. 5, art. 6, art. 41 alin. (3), art. 97 alin. (1) si (4), art. 100 alin. (2), art. 108-110, art. 111 alin. (1), art. 113 alin. (1), art. 115, art. 155 alin. (2), art. 159, art. 172 alin. (1) si art. 197 alin. (2) din prezentul regulament constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei.

(2) Cu amenda prevãzutã la alin. (1) se sanctioneazã si detinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasã sau sonorã, cu exceptia autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (1) din ordonanta de urgentã, precum si a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau a dispozitivelor antiradar.

Art. 229. - (1) Contraventiilor prevãzute la art. 226 si 228 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de contraventie ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 226 si 228, agentul constatator fãcând mentiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.

CAPITOLUL X

Sanctiuni contraventionale complementare

SECTIUNEA 1

Retinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plãcutelor cu numerele de înmatriculare

¤ 1. Retinerea permisului de conducere

Art. 230. - Permisul de conducere se retine în urmãtoarele situatii:

a) când titularul a cumulat cel putin 15 puncte de penalizare într-un an;

b) când titularul a cumulat cel putin 10 puncte de penalizare în decurs de 6 luni de la data expirãrii duratei de suspendare;

c) când titularul se aflã în una dintre situatiile prevãzute la art. 77, art. 78 alin. (2), art. 79 alin. (1), (3) si (4) si la art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgentã;

d) când titularul acestuia a sãvârsit una dintre infractiunile prevãzute la art. 178 sau 184 din Codul penal, dacã acestea au fost comise ca urmare a nerespectãrii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice;

e) când prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã împotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevãzute de art. 64 lit. c) ori art. 112 lit. c) din Codul penal;

f) când fapta conducãtorului de autovehicul sau tramvai a fost urmãritã ca infractiune prevãzutã de ordonanta de urgentã, iar procurorul sau instanta de judecatã a dispus înlocuirea rãspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevãzute la art. 91 din Codul penal;

g) detinãtorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat în uz;

h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului;

i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de cãtre o institutie medicalã autorizatã;

j) când prezintã modificãri, stersãturi, adãugãri ori se aflã, în mod nejustificat, asupra altei persoane;

k) când este deteriorat;

l) când titularul a sãvârsit una dintre contraventiile prevãzute la art. 231.

Art. 231. - (1) Permisul de conducere se retine de cãtre politie o datã cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanta de urgentã, în urmãtoarele cazuri:

a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta bãuturilor alcoolice sau a substantelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, dacã este constatatã, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;

b) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie, dacã sunt constatate de politie împreunã cu specialistii institutiilor abilitate;

c) depãsirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatatã, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;

d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea feratã prevãzute la art. 170 alin. (1) lit. a) si b) din prezentul regulament;

e) nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori atasarea la o astfel de coloanã;

f) neoprirea la semnalul regulamentar al politistului, în scopul sustragerii de la control, dacã a fost necesarã urmãrirea pentru oprire;

g) nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depãsire, dacã prin aceasta s-a produs un accident.

h) neanuntarea si/sau neprezentarea la unitatea de politie competentã, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, dacã acesta a avut ca urmare pagube materiale.

(2) O datã cu retinerea permisului de conducere, titularului i se elibereazã o dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie pentru o perioadã de 15 zile, cu exceptia cazurilor prevãzute la alin. (1) lit. a), b), e), f) si h), când aceasta e elibereazã fãrã drept de circulatie.

Art. 232. - (1) În cazul producerii unui accident de circulatie în urma cãruia a rezultat uciderea sau vãtãmarea gravã a integritãtii corporale ori sãnãtãtii uneia sau mai multor persoane sau distrugerea unuia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se retine o datã cu constatarea faptei, titularului acestuia eliberându-i-se o dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie, dacã din primele cercetãri rezultã cã evenimentul s-a produs din cauza nerespectãrii de cãtre acesta a unei reguli de circulatie.

(2) Permisul de conducere nu se retine în cazurile prevãzute la alin. (1), dacã din primele cercetãri rezultã cã titularul acestuia nu a încãlcat nici o regulã de circulatie.

(3) În cazurile prevãzute de art. 81 alin. (1) din ordonanta de urgentã permisul de conducere se retine de cãtre politie o datã cu identificarea autorului, iar în situatia în care împotriva titularului s-a luat mãsura de sigurantã prevãzutã la art. 112 lit. c) din Codul penal ori pedeapsa complementarã prevãzutã la art. 64 lit. c) din Codul penal, pe data luãrii la cunostintã despre hotãrâre de cãtre politie conducãtorului de autovehicule i se elibereazã dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie.

Art. 233. - (1) În situatia sãvârsirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni la regimul circulatiei care atrag sanctiunea contraventionalã complementarã de anulare a permisului de conducere, cu exceptia celor prevãzute la art. 77 alin. (2) si (3), art. 78 alin. (3), art. 79 alin. (1) si (4), art. 81 alin. (1), art. 82 alin. (1) si la art. 84 alin. (3) din ordonanta de urgentã, politistul retine permisul de conducere, eliberând titularului o dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.

(2) Prelungirea dreptului de circulatie se face de cãtre seful politiei specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliberat de procurorul care efectueazã urmãrirea penalã sau de cel care exercitã supravegherea cercetãrii penale, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti, iar în cursul judecãtii, de cãtre instanta sesizatã cu judecarea cauzei.

Art. 234. - Dovada înlocuitoare a permisului de conducere se elibereazã cu drept de circulatie pentru o perioadã de 15 zile si în situatiile prevãzute la art. 230 lit. g), h) si k).

Art. 235. - Conducãtorului de autovehicul sau tramvai care a încãlcat o regulã de circulatie pentru care se dispune sanctiunea contraventionalã complementarã de retinere a permisului de conducere în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce si care prezintã la control dovada înlocuitoare a acestuia pentru o faptã sãvârsitã anterior, aflatã în termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentatã si i se elibereazã o nouã dovadã, cu valabilitate pânã la 15 zile, fãrã a se depãsi însã termenul de valabilitate al primei dovezi.

¤ 2. Retinerea atestatului profesional

Art. 236. - (1) Atestatul profesional se retine atunci când se constatã faptul cã valabilitatea acestuia a expirat.

(2) Retinerea atestatului profesional se dispune de cãtre agentul constatator si se trimite autoritãtii care l-a eliberat.

(3) Retinerea atestatului se consemneazã în procesul-verbal de constatare a contraventiei.

¤ 3. Retinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare

Art. 237. - (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor si tramvaielor se retine în urmãtoarele situatii:

a) inspectia tehnicã periodicã a expirat;

b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar;

c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasã si sonorã, cu încãlcarea prevederilor legale;

d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase;

e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul prevãzut la art. 181 pct. 19;

f) dispozitivele de iluminare si semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevãzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsã, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate;

g) sistemele de frânare sunt defecte;

h) mecanismul de directie prezintã uzuri peste limitele admise;

i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevãzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisã;

j) zgomotul în mers sau stationare depãseste limita legal admisã pentru tipul respectiv de vehicul;

k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;

l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintã uzuri pronuntate ori nu sunt compatibile, fiind de naturã sã provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;

m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentã;

n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetã sau geamurile laterale afise, reclame publicitare sau înscrisuri de naturã a conferi liberã trecere, acces sau prioritate în circulatia pe drumurile publice;

o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, lunetã ori geamurile laterale, care restrâng sau estompeazã vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât si din exterior, sau care împiedicã ori diminueazã eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasã ori citirea numãrului de înmatriculare;

p) autovehiculul prezintã scurgeri de carburant sau lubrifiant;

r) plãcutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate;

s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concordã cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;

t) vehiculul nu a fost radiat din circulatie în conditiile prezentului regulament, caz în care se retin si plãcutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare;

u) detinãtorul nu face dovada încheierii asigurãrii auto de rãspundere civilã;

v) în cazul nerespectãrii prevederilor art. 39 alin. (4);

w) detinãtorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz.

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1) certificatul de înmatriculare nu se retine dacã conducãtorul autovehiculului sau tramvaiului remediazã pe loc deficientele constatate, caz în care se aplicã numai sanctiunea contraventionalã.

(3) În situatiile prevãzute la alin. (1) lit. b)-e), g), h), p), r), t) si u), în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se elibereazã dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie.

Art. 238. - Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie detinãtorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost retinut.

Art. 239. - Când conducãtorul este depistat în traffic conducând un vehicul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare fãrã valabilitate sau cu valabilitatea expiratã, politistul aplicã si mãsura retinerii plãcutelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, pânã la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras.

Art. 240. - (1) Pentru cazurile prevãzute la art. 237 lit. d) politistul ia mãsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spatiu amenajat, retinând certificatul de înmatriculare si plãcile cu numãrul de înmatriculare sau înregistrare.

(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) politistul este obligat sã anunte de îndatã unitatea de politie din care face parte pentru a se stabili, împreunã cu unitãtile de pompieri si de apãrare civilã, destinatia finalã pentru parcarea autovehiculului.

SECTIUNEA a 2-a

Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie

Art. 241. - (1) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aprobã, în cazurile prevãzute de art. 230 lit. a) si b), de cãtre autoritãtile prevãzute la art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgentã, în raza cãrora domiciliazã titularul permisului, iar în cele prevãzute la art. 230 lit. f) si art. 231 alin. (1), de cãtre aceleasi autoritãti pe raza cãrora contravenientul a sãvârsit fapta, la propunerea politistului care a constatat contraventia.

(2) În cazul concursului de contraventii care atrag si puncte de penalizare, suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabileste dupã cum urmeazã:

a) pe o perioadã de 30 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contraventie, însumate cu punctele din evidentã, totalizeazã 15 puncte;

b) pe o perioadã de 60 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contraventie, însumate cu punctele din evidentã, totalizeazã între 16 si 20 de puncte;

c) pe o perioadã de 90 de zile, dacã punctele prevãzute pentru fiecare contraventie, însumate cu punctele din evidentã, totalizeazã peste 20 de puncte.

(3) În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a hotãrât suspendarea dreptului de a conduce, de cãtre o autoritate strãinã competentã, pentru o faptã sãvârsitã pe teritoriul altui stat, în conditiile stabilite prin Conventia europeanã cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitãrii dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptatã la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificatã de România prin Legea nr. 126/1997, seful directiei de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române aprobã suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce.

(4) Perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce, prevãzutã la alin. (3), nu poate depãsi 90 de zile.

Art. 242. - Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai putin de 30 de zile, dacã titularul permisului absolvã un curs de sigurantã rutierã organizat de o scoalã de conducãtori de autovehicule autorizatã, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 94 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din ordonanta de urgentã, precum si în situatia când fapta a fost urmãritã ca infractiune, iar procurorul sau instanta de judecatã a dispus înlocuirea rãspunderii penale cu una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevãzute la art. 91 din Codul penal, cu conditia sã nu mai fi beneficiat de o astfel de mãsurã în ultimii 3 ani.

SECTIUNEA a 3-a

Restituirea permisului de conducere

Art. 243. - Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situatiile prevãzute de art. 100 din ordonanta de urgentã.

Art. 244. - Permisul de conducere se restituie titularului de cãtre autoritatea competentã pe raza cãreia îsi are domiciliul sau resedinta, în cazul strãinilor, când perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce a expirat. În aceastã situatie titularul permisului de conducere intrã în posesia documentului prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, în original, precum si actul de identitate.

Art. 245. - (1) Permisul de conducere se restituie titularului de cãtre autoritatea competentã care a retinut documentul:

a) când, în conditiile art. 88 alin. (4) din ordonanta de urgentã, s-a hotãrât cã exercitarea dreptului de a conduce nu se suspendã;

b) la încetarea mãsurii de sigurantã prevãzute la art. 112 lit. c) din Codul penal;

c) în baza ordonantei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrirea penalã sau încetarea urmãririi penale;

d) la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoresti prin care s-a dispus achitarea;

e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului.

(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) cererea de restituire a permisului de conducere trebuie sã fie însotitã de documente care sã ateste una dintre situatiile pentru care se restituie documentul, de dovada înlocuitoare a acestuia si de actul de identitate al solicitantului.

(3) Permisul de conducere se restituie si în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei în conditiile prevãzute de lege, iar instanta de judecatã nu a solutionat cauza ori hotãrârea judecãtoreascã a rãmas definitivã dupã 1 an de zile de la introducerea plângerii, situatii în care intervine termenul de prescriptie a executãrii sanctiunii.

SECTIUNEA a 4-a

Anularea permisului de conducere

Art. 246. - (1) Anularea permisului de conducere se dispune de cãtre autoritãtile prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentã, pe raza cãrora s-a petrecut fapta sau de cãtre aceleasi autoritãti, pentru faptele constatate de politistii din subordine, în baza hotãrârii judecãtoresti rãmase definitivã pentru sãvârsirea infractiunilor prevãzute la art. 101 alin. (1) din ordonanta de urgentã, precum si în cazul prevãzut în alin. (2) din acelasi act normativ.

(2) Anularea permisului de conducere se dispune de cãtre directia politiei specializate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotãrât o astfel de mãsurã de cãtre o autoritate strãinã competentã, pentru o faptã sãvârsitã pe teritoriul altui stat, în conditiile stabilite prin conventia prevãzutã la art. 241 alin. (3).

Art. 247. - (1) Persoana al cãrei permis de conducere a fost anulat va fi încunostintatã în scris despre mãsura luatã, în termen de cel mult 5 zile de la luarea hotãrârii.

(2) Împotriva hotãrârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce actiune în justitie, în contenciosul administrativ, potrivit legii.

Art. 248. - Hotãrârea asupra anulãrii se înscrie în evidentele Directiei Generale de Evidentã Informatizatã a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorialã de specialitate care a eliberat permisul de conducere.

SECTIUNEA a 5-a

Obtinerea unui nou permis de conducere

Art. 249. - Persoana al cãrei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacã îndeplineste conditiile prevãzute la art. 103 din ordonanta de urgentã.

Art. 250. - Dosarul de examinare trebuie sã cuprindã, pe lângã documentele prevãzute la art. 57:

a) cererea de prezentare la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere în locul celui anulat;

b) copia hotãrârii judecãtoresti rãmase definitivã;

c) dovada cã a absolvit un curs de legislatie rutierã si conduitã preventivã organizat de o scoalã de conducãtori de autovehicule autorizatã.

SECTIUNEA a 6-a

Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la sãvârsirea contraventiilor

Art. 251. - (1) Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la sãvârsirea contraventiilor se dispune de cãtre politisti, prin acelasi proces-verbal de constatare a contraventiei, o datã cu aplicarea sanctiunii amenzii.

(2) Sunt supuse confiscãrii:

a) mijloacele speciale de avertizare luminoasã si sonorã detinute, montate si folosite pe alte autovehicule decât cele prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (2)-(4) din ordonanta de urgentã;

b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar.

SECTIUNEA a 7-a

Imobilizarea vehiculului

Art. 252. - Imobilizarea unui vehicul constã în scoaterea acestuia în afara pãrtii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, ca urmare a sãvârsirii de cãtre conducãtorul acestuia a unei fapte prevãzute la art. 104 alin. (1) din ordonanta de urgentã si punerea acestuia în imposibilitate de miscare de cãtre persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de retinere.

Art. 253. - (1) Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de cãtre politist.

(2) Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulatie de cãtre un alt conducãtor calificat indicat de persoana vinovatã sau de cãtre proprietar, precum si atunci când cauzele care impuneau luarea acestei mãsuri au fost înlãturate pe loc.

(3) Efectele imobilizãrii înceteazã în momentul în care au fost înlãturate motivele care au dus la luarea acestei mãsuri si se dispune de cãtre agentul constatator sau seful acestuia.

Art. 254. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre politisti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de cãtre politistii de frontierã.

(2) Constatarea contraventiilor se poate face si fãrã oprirea contravenientului, precum si în lipsa acestuia, dacã sãvârsirea contraventiilor este probatã cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea politiei.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 226 si 228, la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.-S.A. sau la Trezoreria Ministerului Finantelor Publice, agentul constatator fãcând mentiune despre aceasta în procesul-verbal.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 255. - Sistemul cu puncte penalizatoare se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.

Art. 256. - În desfãsurarea activitãtilor de prevenire a accidentelor, politia poate solicita sprijinul unor conducãtori de autovehicule care consimt sã participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 257. - Cu ocazia preschimbãrii permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile si noile categorii se face dupã cum urmeazã:

a) categoria G cu categoria A;

b) categoria A cu categoria A;

c) categoria B cu categoria B;

d) categoria C cu categoria C;

e) categoria D cu categoria D;

f) categoriile C, E si/sau C + E cu categoria CE;

g) categoriile B, C, E si/sau B + E si C + E cu categoriile BE si CE;

h) categoriile C, D, E si/sau C + E si D + E cu categoriile CE si DE;

i) categoriile B, C, D, E si/sau B + E, C + E si D + E cu categoriile BE, CE si DE;

j) categoria F cu categoria Tr;

k) categoria H cu categoria Tb;

l) categoria I cu categoria Tv.

Art. 258. - (1) Politia asigurã însotirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competentei.

(2) Se însotesc cu echipaje ale politiei demnitari români sau oficialitãti strãine cu functii similare acestora, dupã cum urmeazã:

a) presedintele României;

b) presedintele Senatului;

c) presedintele Camerei Deputatilor;

d) primul-ministru al Guvernului.

(3) În situatii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgentã, pot beneficia de însotirea cu echipaje de politie si ministrii din Guvernul României sau omologi din strãinãtate aflati în vizitã oficialã în România, precum si sefii misiunilor diplomatice, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare.

(4) Beneficiazã de însotire si candidatii la functia de Presedinte al României, pe timpul campaniei electorale, dupã validarea candidaturii, numai pe raza localitãtilor unde au loc activitãtile electorale.

(5) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restrictionarea circulatiei pe anumite sectoare, precum si transporturile agabaritice sau speciale vor fi însotite numai cu aprobarea

Inspectoratului General al Politiei Române, în functie de disponibilitãti, contra cost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale.

(6) Beneficiazã de însotire cu echipaje de politie fostii presedinti ai României, în conditiile legii.

Art. 259. - Societãtile detinãtoare de autovehicule care efectueazã transport public de persoane sau de mãrfuri sunt obligate sã le doteze cu aparate de control al timpilor de odihnã si al vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 260. - (1) În toate unitãtile de învãtãmânt, curs primar si gimnazial, se vor preda elevilor sãptãmânal si respectiv lunar, pe parcursul anului scolar, lectii de circulatie rutierã.

(2) Politistii din structura abilitatã a Ministerului de Interne vor sprijini si îndruma cadrele didactice din unitãtile de învãtãmânt în desfãsurarea acestei activitãti.

Art. 261. - La data organizãrii, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidentã a persoanelor, atributiile prevãzute de prezentul regulament pentru Directia Generalã de Evidentã Informatizatã a Persoanei din Ministerul de Interne se exercitã, dupã caz, de cãtre acestea.

Art. 262. - În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au urmãtorul înteles:

1. viabilitatea drumului - starea tehnicã corespunzãtoare a pãrtii carosabile, constând în practicabilitatea permanentã a acesteia potrivit reglementãrilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor si existenta amenajãrilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare, care sã asigure fluenta si siguranta circulatiei;

2. amenajare rutierã - orice constructie amplasatã pe partea carosabilã sau în zona acesteia, destinatã reglementãrii circulatiei rutiere;

3. declivitate - înclinarea unui drum pe o portiune uniformã fatã de axa orizontalã;

4. urgentã - situatia de crizã sau de pericol potential major care necesitã deplasarea imediatã pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinte negative, pentru salvarea de vieti omenesti sau a integritãtii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurãtor;

5. coloanã cu regim prioritar - o grupare de douã sau mai multe autovehicule, însotite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulatie prioritar.

Anexa

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a

Pagina a 28-a

Pagina a 29-a

Pagina a 30-a

Pagina a 31-a

Pagina a 32-a

Pagina a 33-a

Pagina a 34-a

Pagina a 35-a

Pagina a 36-a

Pagina a 37-a

Pagina a 38-a

Pagina a 39-a

Pagina a 40-a

Pagina a 41-a

Pagina a 42-a

Pagina a 43-a

Pagina a 44-a

Pagina a 45-a

Pagina a 46-a