MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 473 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 2 iulie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

285. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate

414. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate

286. - Lege privind modificarea si completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

415. - Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

291. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A.

420. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A.

292. - Lege privind organizarea si functionarea asezãmintelor culturale

421. - Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea asezãmintelor culturale

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

728. - Hotãrâre privind înfiintarea Muzeului de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”

729. - Hotãrâre privind autorizarea Ministerului Culturii si Cultelor si a Ministerului Finantelor Publice de a accepta douã donatii cu sarcini în favoarea statului român

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

788. - Ordin al ministrului finantelor publice privind aprobarea Procedurii de restituire proportionalã ataxei de autorizare aferente perioadei de nefunctionare a activitãtilor de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate, adoptatã în temeiul art. 1 pct. IV.1 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 31 august 2002, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2004 se introduce cartea electronicã de identitate.

(2) Cartea electronicã de identitate contine date în format tipãrit si în formã electronicã.”

2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Cartea electronicã de identitate contine, în format tipãrit si în formã electronicã, datele înscrise înprezent pe cartea de identitate, precum si grupa sanguinã.

(2) Cartea electronicã de identitate contine, în formã electronicã, si datele înscrise în prezent în permisul de conducere, cartea de alegãtor si date referitoare la asigurarea medicalã, asigurarea socialã si semnãtura electronicã.

(3) Cartea electronicã de identitate poate contine si alte categorii de date, stabilite prin hotãrâre a Guvernului.”

3. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Cãrtile electronice de identitate se elibereazã de cãtre serviciile publice comunitare de evidentã a persoanelor din cadrul consiliilor locale.

(2) Coordonarea si controlul metodologic al activitãtii de eliberare a cãrtilor electronice de identitate se asigurã în mod unitar de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor.”

4. Dupã articolul 3 se introduce articolul 3¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 3¹. - Cãrtile electronice de identitate se elibereazã începând cu data de 1 ianuarie 2004.”

5. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Autoritãtile publice centrale si locale, precum si serviciile descentralizate judetene au obligatia sã asigure echipamentele si programele informatice necesare în vederea accesului nestingherit al cetãtenilor la serviciile electronice ale administratiei publice.

(2) Asigurarea cu echipamente si programe informatice a autoritãtilor si institutiilor publice se va realiza esalonat astfel:

a) în municipiile resedintã de judet, pânã la data de 31 iulie 2005;

b) în celelalte municipii si orase, pânã la data de 31 decembrie 2006;

c) în comune, pânã la data de 31 decembrie 2007.”

6. Dupã articolul 4 se introduce articolul 4¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 4¹. - (1) Actualele cãrti de identitate si buletine de identitate pot fi folosite în continuare, pânã la înlocuirea lor cu cartea electronicã de identitate, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007.

(2) Pânã la data prevãzutã, dupã caz, la art. 4 alin. (2) serviciile publice comunitare de evidentã a persoanelor vor emite în continuare cãrti de identitate.”

7. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 5. - În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante Guvernul va adopta, prin hotãrâre, normele metodologice privind aplicarea prevederilor prezentei ordonante, precum si forma si continutul cãrtii electronice de identitate.”

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 12 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 26 iunie 2003.

Nr. 285.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cãrtii electronice de identitate si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 414.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind modificarea si completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. I. - Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Titlul capitolului IV va avea urmãtorul cuprins: “Autoritatea Electoralã Permanentã si birourile electorale”

2. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 23. - (1) În scopul asigurãrii conditiilor logistice necesare aplicãrii întocmai a dispozitiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum si a conditiilor corespunzãtoare pentru buna desfãsurare a operatiunilor electorale, se înfiinteazã Autoritatea Electoralã Permanentã.

Pentru organizarea si desfãsurarea fiecãrei campanii electorale si a fiecãrui scrutin se organizeazã Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie electoralã si birouri electorale ale sectiilor de votare.

(2) Organismele electorale prevãzute la alin. (1) sunt alcãtuite numai din cetãteni cu drept de vot. Candidatii nu pot fi presedinte sau vicepresedinti ai Autoritãtii Electorale Permanente si nici membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atributiilor ce revin organismelor electorale, membrii acestora exercitã o functie ce implicã autoritatea de stat. Exercitarea corectã si impartialã a functiei de membru al organismelor electorale este obligatorie.

Nerespectarea obligatiei atrage rãspunderea juridicã.”

3. Dupã articolul 23 se introduc articolele 23¹-23⁴ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 23¹. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã este o institutie administrativã autonomã, cu competentã generalã, care asigurã, la nivel national, aplicarea unitarã, în intervalul dintre douã perioade electorale, a dispozitiilor legale privitoare la organizarea si desfãsurarea alegerilor, urmãreste si sprijinã dotarea cu logistica necesarã acestora, precum si realizarea operatiunilor specifice, în intervalul dintre douã perioade electorale.

(2) În întelesul prezentei legi, perioada electoralã este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostintã publicã a datei alegerilor si se încheie o datã cu comunicarea oficialã a rezultatului scrutinului. Perioada electoralã cuprinde campania electoralã, desfãsurarea efectivã a votãrii, centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electoralã Permanentã este condusã de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin hotãrâre comunã a Senatului si a Camerei Deputatilor dintre personalitãtile cu pregãtire si experientã în domeniul juridic sau administrativ.

(4) Presedintele este ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat, unul numit de Presedintele României, iar celãlalt de primul-ministru.

(5) Presedintele si vicepresedintii nu pot fi membri ai unui partid politic.

(6) Mandatul presedintelui si mandatele vicepresedintilor Autoritãtii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani si pot fi reînnoite.

(7) Presedintele si vicepresedintii pot fi revocati din functie, pentru motive temeinice, de cãtre autoritãtile care i-au numit.

(8) Cheltuielile curente si de capital ale Autoritãtii Electorale Permanente se asigurã de la bugetul de stat.

Art. 23². - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea si functionarea aparatului propriu al Autoritãtii Electorale Permanente, numãrul de posturi, statutul personalului, atributiile acestuia si structura organizatoricã se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin hotãrâre a Guvernului.

(3) Autoritatea Electoralã Permanentã poate avea filiale de lucru în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înfiintarea filialelor de lucru, numãrul de posturi, atributiile si raporturile acestora cu Autoritatea Electoralã Permanentã se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autoritãtii Electorale Permanente se stabileste prin lege.

Art. 23³. - Autoritatea Electoralã Permanentã prezintã Parlamentului, anual, un raport asupra activitãtii sale.

Art. 23⁴. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã exercitã urmãtoarele atributii în intervalul dintre douã perioade electorale:

a) elaboreazã propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfãsurãrii alegerilor si urmãreste modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmãreste modul de identificare a localurilor sectiilor de votare si a sediilor birourilor electorale;

c) urmãreste si asigurã realizarea din timp a dotãrilor specifice sectiilor de votare: urne si cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot si altele asemenea;

d) urmãreste modul de asigurare a fondurilor necesare realizãrii esalonate, din timp, a logisticii necesare;

e) elaboreazã sisteme de protectie a sectiilor de votare, a buletinelor de vot si a celorlalte documente specifice procesului electoral;

f) monitorizeazã si controleazã modul de întocmire, actualizare si pãstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum si modul de efectuare a comunicãrilor prevãzute de lege;

g) urmãreste întocmirea si eliberarea cãrtilor de alegãtor, în concordantã cu listele electorale;

h) urmãreste si controleazã modul de asigurare a concordantei dintre continutul listelor electorale permanente pãstrate la consiliile locale si exemplarul existent la judecãtorii;

i) asigurã, în limita competentelor sale, aplicarea unitarã a dispozitiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaboreazã studii si propuneri vizând îmbunãtãtirea sistemului electoral, pe care le dã publicitãtii si le prezintã autoritãtilor publice, partidelor politice, precum si organizatiilor neguvernamentale interesate;

k) publicã, în maximum 3 luni de la încheierea, dupã caz, a alegerilor parlamentare, prezidentiale sau locale, o Carte Albã care va cuprinde o analizã a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfãsurare a alegerilor, abaterile constatate si rezultatul alegerilor;

l) elaboreazã programe de informare si instruire a alegãtorilor asupra sistemului electoral românesc si asupra respectãrii deontologiei electorale si asigurã popularizarea acestora;

m) elaboreazã programe specifice de instruire pentru secretarii unitãtilor administrativ-teritoriale, urmãreste si organizeazã desfãsurarea acestor programe;

n) elaboreazã programe si stabileste reguli unitare privind exercitarea votului de cãtre persoanele nestiutoare de carte sau cu handicap si asigurã popularizarea acestora;

o) elaboreazã proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului de stat;

p) întocmeste lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul National de Statisticã, care va participa la centralizarea, prelucrarea datelor si constatarea rezultatelor alegerilor;

q) organizeazã si asigurã baza materialã pentru sistemul informational la nivel national, în vederea stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizeazã licitatii în vederea selectionãrii programelor de calculator ce vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votãrii;

s) elaboreazã si supune Guvernului spre aprobare calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

s) elaboreazã si supune Guvernului spre aprobare proiectele de hotãrâri specifice bunei organizãri si desfãsurãri a alegerilor;

t) elaboreazã propuneri de îmbunãtãtire si perfectionare a sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre însusire si exercitare a dreptului de initiativã legislativã;

t) prezintã Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale; bugetul va fi aprobat în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunostintã publicã a zilei alegerilor;

u) certificã spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selectionate în urma licitatiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare si le pune la dispozitie partidelor înscrise în competitia electoralã, la cererea acestora.

(2) Autoritatea Electoralã Permanentã îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.”

4. Alineatul (1) al articolului 24 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 24. - (1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 7 judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie, presedintele Autoritãtii Electorale Permanente si 15 reprezentanti ai partidelor politice si aliantelor acestora, care participã la alegeri.”

5. Dupã alineatul (1) al articolului 24 se introduce alineatul (11) cu urmãtorul cuprins:

“(11) Aparatul de lucru al Autoritãtii Electorale Permanente va sprijini Biroul Electoral Central în realizarea atributiilor ce îi revin si a activitãtilor pe care le desfãsoarã în perioada electoralã.”

6. La articolul 25 alineatul (1), dupã litera f) se introduce litera f1) cu urmãtorul cuprins:

“f1) transmite Autoritãtii Electorale Permanente, dupã publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactãrii Cãrtii Albe a alegerilor;”

7. Dupã alineatul (1) al articolului 39 se introduc alineatele (11) si (12) cu urmãtorul cuprins:

“(11) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie sã se deosebeascã clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisã utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate.

Partidele si aliantele politice pot întrebuinta, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul Bucuresti.

(12) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza semnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specificã.”

8. Dupã alineatul (3) al articolului 39 se introduce alineatul (3¹) cu urmãtorul cuprins:

“(3¹) Contestatiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1) si se solutioneazã de cãtre Tribunalul Bucuresti în cel mult douã zile de la primirea contestatiilor. Hotãrârea nu se comunicã pãrtilor.

Prevederile art. 36 alin. (4)-(6) se aplicã în mod corespunzãtor. Hotãrârea definitivã si irevocabilã se comunicã de îndatã Biroului Electoral Central.”

9. Alineatul (5) al articolului 39 va avea urmãtorul cuprins:

“(5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostintã publicã a semnelor electorale a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1) sau, dupã caz, dupã rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii judecãtoresti.”

10. Dupã articolul 80 se introduce articolul 80¹ cu urmãtorul cuprins:

“Art. 80¹. - (1) Introducerea în uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereazã înregistrarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare, totalizeazã cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsã se sanctioneazã introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national.

(3) Tentativa infractiunilor prevãzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.”

Art. II. - Prevederile prezentei legi se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Art. III. - Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 19 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 286.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 iunie 2003.

Nr. 415.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A.

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 28 din 18 aprilie 2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A., publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 25 aprilie 2003.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 20 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 12 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 291.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A.

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 28/2003 privind vânzarea unor pachete de actiuni ale Bãncii Comerciale Române - S.A. si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 iunie 2003.

Nr. 420.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind organizarea si functionarea asezãmintelor culturale

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã organizarea si functionarea asezãmintelor culturale.

Art. 2. - (1) Asezãmintele culturale, în sensul prezentei legi, sunt institutiile publice de culturã care desfãsoarã activitãti si în domeniul educatiei permanente, organizate în afara sistemului national de învãtãmânt formal, în colaborare cu acesta, având drept scop pãstrarea si promovarea culturii traditionale.

(2) Asezãmintele culturale sunt: cãminul cultural, casa de culturã, universitatea popularã, scoala popularã de arte si meserii, centrul de culturã, formatia si ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale, centrul zonal pentru educatia adultilor, centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.

Art. 3. - Activitatea asezãmintelor culturale se adreseazã tuturor cetãtenilor, indiferent de rasã, nationalitate, vârstã, sex, etnie sau religie, în vederea dezvoltãrii libere si a adaptãrii lor la evolutiile majore din cadrul societãtii si la normele generale de moralitate.

CAPITOLUL II

Organizarea si functionarea asezãmintelor culturale

Art. 4. - Asezãmintele culturale functioneazã în subordinea autoritãtilor administratiei publice locale sau în subordinea autoritãtilor administratiei publice centrale, dupã caz.

Art. 5. - (1) Activitãtile specifice asezãmintelor culturale se desfãsoarã în temeiul prevederilor legale în vigoare, în conformitate cu regulamentul-cadru si normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(2) Acreditarea asezãmintelor culturale pentru a desfãsura activitãti de formare profesionalã continuã se face conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adultilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 375/2002, republicatã.

(3) Activitãtile pentru pãstrarea si promovarea culturii traditionale, precum si cele privind formarea unor deprinderi si abilitãti se finalizeazã cu obtinerea unor certificate de absolvire emise sub girul Ministerului Culturii si Cultelor, cu mentionarea în mod distinct a denumirii programului si a institutiei organizatoare.

(4) Activitatea asezãmintelor culturale este asiguratã de cãtre personalul de specialitate al institutiei organizatoare, cu statut de angajat permanent, de personal asociat sau, dupã caz, de experti din tarã sau din strãinãtate.

(5) Personalul de specialitate care desfãsoarã activitãti de educatie permanentã în asezãmintele culturale este încadrat si salarizat conform legislatiei în vigoare, în functie de pregãtirea profesionalã.

(6) Pentru personalul didactic din învãtãmântul preuniversitar si universitar, care desfãsoarã activitãti de educatie permanentã în asezãmintele culturale, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(7) Principalele activitãti ale asezãmintelor culturale sunt cele din domeniul educatiei permanente, precum si cele care au drept scop conservarea si punerea în valoare a traditiilor populare.

(8) Coordonarea si îndrumarea metodologicã a activitãtilor se fac de cãtre Ministerul Culturii si Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, desemnate de serviciile descentralizate si formate din specialisti ai Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, ai centrelor judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale si ai directiilor judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national.

CAPITOLUL III

Cãminul cultural

Art. 6. - (1) Cãminul cultural este institutie publicã, având personalitate juridicã, fãrã scop lucrativ, care functioneazã în toate centrele de comunã, sub autoritatea consiliului local.

(2) Cãminul cultural poate avea filiale pe raza unitãtii administrativ-teritoriale respective.

(3) Cãminul cultural poate purta numele uneia dintre personalitãtile istoriei si culturii nationale sau locale.

(4) Atribuirea denumirii se face conform legislatiei în vigoare, la propunerea consiliului consultativ, cu avizul directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national.

Art. 7. - Cãminul cultural are, în principal, urmãtoarele obiective:

a) organizarea si desfãsurarea de activitãti cultural-artistice si de educatie permanentã;

b) conservarea si transmiterea valorilor morale, artistice si tehnice ale comunitãtii locale, ale patrimoniului national si universal;

c) organizarea sau sustinerea formatiilor artistice de amatori, de concursuri si festivaluri folclorice, inclusiv a participãrii formatiilor la manifestãri culturale intercomunale si interjudetene;

d) organizarea sau sustinerea activitãtii de documentare, a expozitiilor temporare sau permanente, elaborarea de monografii si lucrãri de prezentare turisticã;

e) difuzarea de filme artistice si documentare;

f) organizarea cercurilor stiintifice si tehnice, de artã popularã si de gospodãrire tãrãneascã;

g) organizarea si desfãsurarea cursurilor de educatie civicã si a celor de formare profesionalã continuã;

h) organizarea si desfãsurarea activitãtilor de interes comunitar.

Art. 8. - (1) Conducerea operativã a cãminului cultural este asiguratã de un director numit prin concurs.

(2) Concursul este organizat de consiliul local împreunã cu directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national; din comisia de concurs face parte câte un reprezentant al consiliului local, al directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national si al centrului judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale.

(3) Pentru participarea la concurs, candidatii vor trebui sã primeascã, în mod obligatoriu, avizul directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national.

Art. 9. - (1) În cadrul cãminului cultural se organizeazã un consiliu consultativ format din 5-11 membri, care îsi desfãsoarã activitatea pe bazã de voluntariat; din acest consiliu fac parte reprezentanti de frunte ai comunei, din partea scolii, cultelor, primãriei, tinerilor, pensionarilor, gospodarilor agricoli sau ai unor asociatii ce îsi desfãsoarã activitatea pe raza comunei, precum si responsabilii filialelor cãminului cultural.

(2) Consiliul consultativ se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronuntã asupra programului anual de activitãti si a prioritãtilor de finantare, analizeazã trimestrial activitatea desfãsuratã si modul de finantare a activitãtilor si, respectiv, face propuneri privind schimbãrile necesare în structura institutiei, care se înainteazã spre aprobare consiliului local.

Art. 10. - (1) Directorul cãminului cultural are urmãtoarele atributii:

a) asigurã conducerea activitãtii curente a institutiei;

b) elaboreazã programele de activitate anuale si pe etape;

c) conduce nemijlocit si concret un domeniu distinct din activitãtile de profil specifice;

d) este ordonator secundar de credite;

e) hotãrãste mãsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în concordantã cu legislatia în vigoare;

f) reprezintã institutia în raporturile cu persoanele juridice si fizice din tarã si din strãinãtate, precum si în fata organelor jurisdictionale;

g) informeazã consiliul consultativ asupra realizãrii obiectivelor stabilite si a prestatiei colectivului pe care îl conduce, stabilind împreunã cu acesta mãsuri corespunzãtoare pentru îmbunãtãtirea activitãtii.

(2) Directorul cãminului cultural este salarizat potrivit legii.

CAPITOLUL IV

Casa de culturã

Art. 11. - (1) Casa de culturã este institutie publicã, având personalitate juridicã, care poate functiona în orase si municipii, precum si în sectoarele municipiului Bucuresti, sub autoritatea consiliului local.

(2) Casa de culturã, ca institutie de interes public, având personalitate juridicã, poate functiona în orase si municipii si în subordinea sindicatelor sau a altor organizatii.

(3) Casa de culturã poate avea filiale în teritoriul unitãtii administrativ-teritoriale respective.

(4) Casa de culturã poate purta numele unei personalitãti culturale sau istorice de importantã localã sau nationalã.

(5) Atribuirea denumirii se face conform legislatiei în vigoare, la propunerea conducerii institutiei, cu avizul directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 12. - (1) Casa de culturã are, în principal, urmãtoarele obiective:

a) organizarea si desfãsurarea de activitãti cultural-artistice si de educatie permanentã;

b) conservarea si transmiterea valorilor morale, artistice si tehnice ale comunitãtii locale, ale patrimoniului national si universal;

c) organizarea sau sustinerea formatiilor artistice de amatori, de concursuri si festivaluri, inclusiv a participãrii formatiilor la manifestãri culturale interjudetene, nationale si internationale;

d) organizarea sau sustinerea activitãtii de documentare, a expozitiilor temporare, elaborarea de monografii si lucrãri de educatie civicã si informare a publicului;

e) difuzarea de filme artistice si documentare;

f) organizarea cercurilor stiintifice si tehnice, de artã popularã si plasticã;

g) organizarea si desfãsurarea cursurilor de formare profesionalã continuã.

(2) Pentru exercitarea acestor atributii, casa de culturã initiazã si organizeazã proiecte sau programe culturale.

(3) Casa de culturã functioneazã în baza unui regulament de organizare si functionare, avizat de directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti, si aprobat de autoritatea tutelarã.

Art. 13. - (1) Conducerea casei de culturã este asiguratã de un director numit prin concurs organizat de consiliul local sau, dupã caz, de autoritatea tutelarã împreunã cu directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti; din comisia de concurs vor face parte reprezentantii consiliului local, ai autoritãtii tutelare si reprezentantul directiei judetene.

(2) Pentru participarea la concurs, candidatii trebuie sã depunã la dosar, în mod obligatoriu, avizul directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 14. - În cadrul casei de culturã se organizeazã un consiliu consultativ format din 7-15 membri, care îsi desfãsoarã activitatea pe bazã de voluntariat, din rândul personalitãtilor culturale si stiintifice reprezentantive, desemnati de directorul institutiei cu avizul autoritãtii tutelare.

Art. 15. - Directorul casei de culturã are urmãtoarele atributii:

a) asigurã conducerea activitãtii curente a institutiei;

b) elaboreazã programele de activitate anuale si pe etape;

c) conduce nemijlocit si concret un domeniu distinct din activitãtile de profil specifice;

d) este ordonator secundar de credite;

e) hotãrãste mãsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în concordantã cu legislatia în vigoare;

f) reprezintã si angajeazã institutia în raporturile cu persoanele juridice si fizice din tarã si din strãinãtate, precum si în fata organelor jurisdictionale;

g) informeazã consiliul consultativ asupra realizãrii obiectivelor stabilite si a prestatiei colectivului pe care îl conduce, stabilind mãsuri corespunzãtoare pentru îmbunãtãtirea activitãtii.

Art. 16. - Consiliul consultativ al casei de culturã se întruneste trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, se pronuntã asupra programului general de activitãti si a prioritãtilor de finantare, precum si asupra modului de realizare a obiectivelor propuse si face propuneri privind schimbãrile necesare în structura institutiei, care vor fi supuse aprobãrii autoritãtii tutelare.

CAPITOLUL V

Universitatea popularã

Art. 17. - Universitatea popularã este institutie publicã având personalitate juridicã, organizatã în municipii, orase si comune, sub autoritatea consiliilor judetene sau locale, dupã caz, sau functioneazã ca un compartiment distinct în cadrul casei de culturã sau al cãminului cultural.

Art. 18. - Universitatea popularã functioneazã în baza unui regulament de organizare si functionare, avizat de directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti, si aprobat de autoritatea tutelarã.

Art. 19. - Universitatea popularã are, în principal, urmãtoarele obiective:

a) dezvoltarea generalã si armonioasã a personalitãtii umane;

b) transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice, cult uralesi artistice, nationale si universale;

c) educarea civicã, moralã si economicã;

d) însusirea de cunostinte, deprinderi si abilitãti pentru formarea, perfectionarea si/sau reconversia profesionalã, în vederea integrãrii active pe piata muncii;

e) însusirea de cunostinte, deprinderi si abilitãti artistico-culturale;

f) îmbogãtirea nivelului de cunostinte în vederea asigurãrii de sanse egale pentru integrarea în societate;

g) asimilarea standardelor sistemului informational în cadrul activitãtilor organizate;

h) dezvoltarea, în cooperare cu autoritãtile publice, cu reprezentanti ai societãtii civile, ai sindicatelor si ai patronatelor, de forme de pregãtire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunitãtii;

i) cultivarea mestesugurilor, obiceiurilor si traditiilor;

j) cooperarea cu institutii cultural-artistice din tarã si din strãinãtate.

Art. 20. - (1) Conducerea universitãtii populare este asiguratã, în baza regulamentului propriu de organizare si functionare, de cãtre un director numit pe bazã de concurs organizat de autoritatea administratiei publice locale împreunã cu directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti; din comisia de concurs fac parte reprezentanti ai autoritãtii administratiei publice locale si ai directiei judetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Pentru participarea la concurs, candidatii trebuie sã depunã la dosar, în mod obligatoriu, avizul directieijudetene pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti.

(3) Universitãtile populare care functioneazã ca departamente în cadrul caselor de culturã sunt conduse de cãtre un referent de specialitate, iar cele care functioneazã în cãminul cultural sunt coordonate de cãtre directorul institutiei.

CAPITOLUL VI

Scoala popularã de arte si meserii

Art. 21. - Scoala popularã de arte si meserii este institutie publicã, având personalitate juridicã, cu profil de învãtãmânt artistic si de însusire a mestesugurilor traditionale, organizatã în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, aflatã sub autoritatea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 22. - Scoala popularã de arte si meserii functioneazã conform normelor didactice elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii*) si de Ministerul Culturii si Cultelor.

---

*) Conform prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 64/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, s-a înfiintat Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului prin reorganizarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii si prin preluarea activitãtii de tineret de la fostul Minister al Tineretului si Sportului.

Art. 23. - Conducerea scolii populare de arte si meserii este asiguratã, în baza regulamentului de organizare si functionare, de cãtre un director numit prin concurs organizat de consiliul judetean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti împreunã cu directia judeteanã pentru culturã, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 24. - Directorul scolii populare de arte si meserii are urmãtoarele atributii:

a) asigurã conducerea curentã a institutiei;

b) elaboreazã programele de activitate;

c) desfãsoarã nemijlocit una dintre activitãtile de profil;

d) este ordonator de credite;

e) stabileste mãsuri disciplinare sau de recompensare, în conformitate cu legislatia în vigoare;

f) reprezintã institutia în raporturile cu persoanele juridice si fizice, precum si în fata organelor jurisdictionale;

g) prezintã anual un raport de activitate în fata consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 25. - Personalul de specialitate al scolii populare de arte si meserii este salarizat conform Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

CAPITOLUL VII

Centrul cultural

Art. 26. - Centrul cultural este institutie publicã de culturã, cu personalitate juridicã, de interes national sau local.

Art. 27. - Centrele culturale de interes national sunt înfiintate prin hotãrâre a Guvernului si sunt finantate din venituri proprii si alocatii de la bugetul de stat.

Art. 28. - (1) Centrele culturale de interes judetean sau local, municipale sau orãsenesti, se constituie si functioneazã sub autoritatea consiliului judetean sau local, dupã caz.

(2) Activitatea centrelor culturale de interes judetean sau local este finantatã din veniturile proprii si alocatiile consiliului judetean sau local, dupã caz.

Art. 29. - Centrele culturale au urmãtoarele atributii:

a) educarea stiintificã si artisticã a publicului, prin programe specifice;

b) sprijinirea tinerilor cercetãtori si artisti valorosi în afirmarea lor;

c) elaborarea si editarea de studii, publicatii si materiale documentare;

d) colaborarea cu Ministerul Educatiei si Cercetãrii, cu fundatii, universitãti române si strãine, în vederea cunoasterii si afirmãrii valorilor culturii si civilizatiei românesti;

e) îmbogãtirea patrimoniului institutiei prin donatii, achizitii, organizarea de tabere si expozitii de artã si alte

forme;

f) acreditarea formatiilor si ansamblurilor artistice profesioniste.

Art. 30. - Centrele culturale îsi desfãsoarã activitatea în baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de autoritatea tutelarã, dupã caz.

CAPITOLUL VIII

Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale

Art. 31. - Centrul National de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare se reorganizeazã în Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si trece de sub autoritatea si din finantarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, ca institutie publicã finantatã din venituri proprii si din alocatii de la bugetul de stat.

Art. 32. - Organizarea si functionarea Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

Art. 33. - Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale are urmãtoarele atributii:

a) propune autorizarea institutiilor publice de culturã prevãzute la art. 2;

b) efectueazã studii si cercetãri privind obiceiurile, traditiile populare si mestesugurile traditionale si initiazã programe pentru conservarea si protejarea acestora;

c) promoveazã obiceiurile si traditiile populare;

d) propune zone de obiceiuri si traditii populare protejate;

e) realizeazã programe de educatie permanentã în parteneriat cu institutii de specialitate din tarã si din strãinãtate;

f) asigurã asistentã stiintificã si de specialitate, în conditiile prezentei legi, institutiilor publice de culturã acreditate din domeniul educatiei permanente;

g) editeazã si difuzeazã materiale de interes din domeniul educatiei permanente pentru institutiile publice de culturã;

h) colaboreazã cu Centrul pentru Formare, Educatie Permanentã si Management în Domeniul Culturii în scopul formãrii formatorilor din sistemul educatiei permanente;

i) elaboreazã regulamentele-cadru de organizare si functionare a asezãmintelor culturale.

CAPITOLUL IX

Centre judetene pentru conservarea si promovarea

culturii traditionale

Art. 34. - Centrele judetene de conservare si valorificare a traditiei si creatiei populare si centrele judetene de culturã se reorganizeazã în centre judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, ca institutii publice de culturã, cu personalitate juridicã, sub autoritatea consiliilor judetene, finantate din venituri proprii si din alocatii de la bugetul local.

Art. 35. - Regulamentele de organizare si functionare a centrelor judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale se elaboreazã în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aprobã prin ordin al ministrului culturii si cultelor în termen de 30 de zile de la data elaborãrii lor.

Art. 36. - Centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale au urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã si îndrumã din punct de vedere metodologic, în plan judetean, activitatea asezãmintelor culturale;

b) sprijinã activitatea asezãmintelor culturale în domeniul formãrii formatorilor si al perfectionãrii personalului de specialitate;

c) editeazã si difuzeazã publicatii în domeniul educatiei permanente pentru reteaua judeteanã a asezãmintelor culturale;

d) realizeazã programe de educatie permanentã în parteneriat cu institutiile de specialitate din tarã si din strãinãtate;

e) initiazã si sprijinã proiecte si programe de promovare a obiceiurilor si traditiilor populare;

f) propune zone de obiceiuri si traditii populare protejate din cadrul judetului;

g) efectueazã studii si cercetãri privind obiceiurile, traditiile populare si mestesugãresti traditionale;

h) initiazã si aplicã programe pentru conservarea si protejarea acestora.

CAPITOLUL X

Alte categorii de asezãminte culturale

Art. 37. - (1) Formatiile si ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii traditionale sunt institutii publice sau private de spectacol, cu personalitate juridicã.

(2) Formatiile si ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii traditionale îsi desfãsoarã activitatea în baza regulamentului de organizare si functionare, pe stagiuni.

(3) În alcãtuirea repertoriilor, formatiile si ansamblurile profesioniste, în scopul promovãrii culturii traditionale, colaboreazã cu Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, respectiv cu centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, dupã caz.

Art. 38. - (1) Centrul pentru Formare, Educatie Permanentã si Management în Domeniul Culturii este

institutie publicã de culturã, cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, finantatã integral din venituri proprii, care functioneazã în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Activitatea Centrului pentru Formare, Educatie Permanentã si Management în Domeniul Culturii se desfãsoarã în conformitate cu prevederile propriului regulament de organizare si functionare.

Art. 39. - Centrele zonale pentru educatia adultilor se pot organiza în cadrul cãminelor culturale, caselor de culturã sau universitãtilor populare, cu urmãtoarele atributii:

a) derularea unei activitãti de cercetare în zonã pentru identificarea cerintelor de educatie si elaborarea unor strategii coerente pe termen scurt, mediu si lung;

b) initierea si sustinerea unor programe de educatie în vederea dezvoltãrii resurselor umane;

c) asistentã în formarea si perfectionarea profesionalã pentru dobândirea de noi calificãri, în conformitate cu legislatia în vigoare.

CAPITOLUL XI

Finantarea asezãmintelor culturale

Art. 40. - Asezãmintele culturale sunt finantate din venituri proprii si din alocatii de la bugetul local sau, dupã

caz, de la bugetul de stat.

Art. 41. - Finantarea activitãtii de formare profesionalã continuã si promovare socialã a persoanei, desfãsuratã de institutiile publice de culturã, se face potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 375/2002, republicatã.

Art. 42. - Pentru finantarea sistemului de educatie permanentã prin institutiile publice de culturã se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finantare din taxele si impozitele locale.

Art. 43. - Sursele suplimentare locale pentru finantarea activitãtilor de educatie permanentã pot fi utilizate pentru:

a) cheltuieli pentru organizarea unor manifestãri cultural-educative de interes local;

b) cheltuieli pentru activitãti organizate în colaborare cu alte institutii din tarã si din strãinãtate.

CAPITOLUL XII

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 44. - Normele metodologice prevãzute la art. 5 se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 45. - Centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale vor fi organizate, în fiecare judet, potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de 90 de zile de la publicarea normelor metodologice prevãzute la art. 5 în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 46. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogã.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 5 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 292.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind organizarea si functionarea asezãmintelor culturale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind organizarea si functionarea asezãmintelor culturale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 26 iunie 2003.

Nr. 421.

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind înfiintarea Muzeului de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”

În temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se înfiinteazã Muzeul de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”, institutie publicã, cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 2. - Muzeul de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar” are sediul în imobilul aflat în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, situat în municipiul Bucuresti, str. Maria Rosetti nr. 29, sectorul 2, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 3. - (1) Muzeul de Artã “Vasile Grigore – pictor si colectionar” este condus de un director general, numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor, potrivit legii.

(2) Numãrul maxim de posturi pentru Muzeul de Artã .Vasile Grigore - pictor si colectionar” este de 10.

(3) Regulamentul de organizare si functionare, precum si organigrama Muzeului de Artã “Vasile Grigore – pictor si colectionar” se aprobã prin ordin al ministrului culturii si cultelor, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 4. - Cheltuielile curente si de capital ale Muzeului de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar” se finanteazã din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

Art. 5. - Cheltuielile privind întretinerea imobilului prevãzut la art. 2 se suportã de cãtre Muzeul de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”, pe bazã de contract de prestãri de servicii încheiat cu Regia Autonomã .Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Art. 6. - Se aprobã suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor cu suma de 1,8 miliarde lei, din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului pe anul 2003, pentru functionarea Muzeului de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”.

Art. 7. - Se autorizeazã Ministerul Finantelor Publice sã introducã în bugetul de stat pe anul 2003 modificãrile ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotãrâri.

Art. 8. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã art. 1 alin. (2), art. 3 si 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 659/2003 privind stabilirea unor mãsuri pentru organizarea, în cadrul Muzeului National de Artã Contemporanã, a Colectiei de artã “Vasile Grigore – pictor si colectionar”, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 13 iunie 2003.

Art. 9. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, la capitolul II din anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 28/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 19 ianuarie 2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dupã nr. crt. 81 se introduce nr. crt. 82 cu urmãtorul cuprins:

“82. Muzeul de Artã Venituri proprii si subventii “Vasile Grigore - acordate de la bugetul pictor si colectionar” de stat”

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului

General al Guvernului,

Petru Serban Mihãilescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 iunie 2003.

Nr. 728.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind autorizarea Ministerului Culturii si Cultelor si a Ministerului Finantelor Publice de a accepta douã donatii cu sarcini în favoarea statului român

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 1 si 2 din Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiile fãcute statului, precum si al art. 813 si urmãtoarele din Codul civil,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Se autorizeazã Ministerul Culturii si Cultelor sã accepte oferta de donatie cu sarcini, formulatã de Vasile Grigore, în favoarea statului român, constând din bunuri culturale mobile, respectiv lucrãri de artã – creatia donatorului - si lucrãri si opere de artã achizitionate de acesta.

(2) Acceptarea ofertei se va face de ministrul culturii si cultelor.

Art. 2. - Ministerul Culturii si Cultelor are calitatea de administrator al bunurilor mobile donate si rãspunde pentru buna lor administrare, cu diligenta unui bun proprietar.

Art. 3. - (1) Bunurile culturale mobile prevãzute la art. 1 alin. (1) vor deveni proprietate publicã si vor fi transmise, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, în folosinta gratuitã a Muzeului de Artã “Vasile Grigore - pictor si colectionar”, institutie publicã cu personalitate juridicã aflatã în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Maria Rosetti nr. 29, sectorul 2, care le va expune, pãstra, conserva si gestiona, potrivit vointei donatorului, într-o colectie unitarã, sub denumirea “Donatia Vasile Grigore - pictor si colectionar”.

(2) Ordinul de transmitere în folosintã gratuitã va dispune inventarierea, preluarea, sarcinile impuse de donator si conditiile de punere în valoare a colectiei “Donatia Vasile Grigore - pictor si colectionar”.

Art. 4. - (1) Evaluarea bunurilor se va face de o comisie de evaluare constituitã, cu acordul donatorului, din specialisti ai Ministerului Culturii si Cultelor.

(2) Valoarea estimativã a donatiei va fi cuprinsã într-un înscris care se va întocmi dupã autentificarea contractului de donatie si va fi semnat de donator si donatar.

Art. 5. - (1) Se autorizeazã Ministerul Finantelor Publice sã accepte oferta de donatie cu sarcini, formulatã de Vasile Grigore, în favoarea statului român, constând din imobilul situat în municipiul Bucuresti, Calea Grivitei nr. 186, bl. N, et. 3, ap. 13, sectorul 1.

(2) Acceptarea donatiei se va face de ministrul finantelor publice.

Art. 6. - (1) Bunul imobil prevãzut la art. 5 alin. (1) va trece în administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

(2) Predarea-preluarea imobilului se va face pe bazã de protocol încheiat între Ministerul Finantelor Publice si Regia Autonomã “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”, în termen de 30 de zile de la autentificarea contractului de donatie, la valoarea de impozitare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului

General al Guvernului,

Petru Serban Mihãilescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 iunie 2003.

Nr. 729.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de restituire proportionalã a taxei de autorizare aferente perioadei de

nefunctionare a activitãtilor de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free

În baza art. 8 alin. (7) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 132/2003,

în temeiul art. 10 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 267/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificãrile ulterioare,

ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Procedura de restituire proportionalã a taxei de autorizare aferente perioadei de nefunctionare a activitãtilor de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free, indiferent de locul de amplasare a magazinelor, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat si organele fiscale teritoriale competente din subordinea Ministerului Finantelor Publice vor lua mãsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 788.

ANEXÃ

PROCEDURA

de restituire proportionalã a taxei de autorizare aferente perioadei de nefunctionare a activitãtilor de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free

1. În cazul autorizatiilor emise înainte de intrarea în vigoare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free, pentru desfãsurarea activitãtilor de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free, indiferent de locul de amplasare a magazinelor, se va proceda la restituirea proportionalã a taxei de autorizare aferente perioadei de nefunctionare a acestora.

2. Perioada de nefunctionare reprezintã pentru magazinele duty-free din aeroporturile internationale perioada de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 104/2002, respectiv 11 septembrie 2002, si pânã la data la care expirã de drept anul de functionare pentru care s-a fãcut plata taxei de autorizare anualã.

Pentru magazinele duty-free situate în punctele de trecere a frontierei de stat terestre si navale, dupã locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal, duty-free diplomatice si de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor, perioada de nefunctionare reprezintã perioada de la data de 10 noiembrie 2002 si pânã la data la care expirã de drept anul de functionare pentru care s-a fãcut plata taxei de autorizare anualã.

3. Suma de restituit la care are dreptul persoana juridicã solicitantã rezultã din urmãtorul calcul: se împarte 10.000 dolari S.U.A. la 365 de zile, iar rezultatul se înmulteste cu numãrul zilelor de nefunctionare. Suma în dolari S.U.A. rezultatã se transformã în lei, potrivit procedurii de la pct. 4.

4. Suma în lei care se solicitã a fi restituitã pentru perioada de nefunctionare a magazinelor în regim duty-free se determinã de cãtre persoana juridicã solicitantã, prin transformarea sumei în dolari S.U.A., la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationalã a României în fiecare zi de joi, si se înscrie în cererea (model prezentat în anexa nr. 1) adresatã Directiei generale de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat din Ministerul Finantelor Publice în vederea stabilirii sumei de restituit.

Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat analizeazã modul de calcul al sumei ce se solicitã a fi restituitã si întocmeste în douã exemplare originale avizul (model prezentat în anexa nr. 2), în care înscrie suma stabilitã pentru a fi restituitã, îsi retine un exemplar al acestui document, iar celãlalt exemplar se elibereazã persoanei juridice solicitante.

5. Persoana juridicã solicitantã depune la organul fiscal teritorial competent o cerere de restituire a sumei cuprinse în avizul eliberat de Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat din Ministerul Finantelor Publice, însotitã de urmãtoarele documente:

- o copie a autorizatiei de functionare emise de Ministerul Finantelor Publice, pentru care s-a efectuat plata taxei;

- o copie a ordinului de platã si a extrasului de cont, care atestã efectuarea plãtii taxei;

- originalul avizului eliberat de Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat din Ministerul Finantelor Publice, prin care s-a stabilit suma de restituit de cãtre aceastã directie.

6. Restituirea diferentelor de taxã de autorizare pentru functionarea în regim duty-free se efectueazã de cãtre organele fiscale competente, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 79/2003, cu modificãrile ulterioare, si cu procedura de restituire prevãzutã în Normele metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.785/2002.

În situatia în care persoana juridicã în cauzã are obligatii restante la bugetul de stat, organele fiscale competente vor proceda la compensarea acestor obligatii, dupã care vor restitui efectiv numai diferenta de sumã rãmasã dupã compensare.

7. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta procedurã.

ANEXA Nr. 1

la procedurã

- Model -

Denumirea persoanei juridice solicitante ............. Codul fiscal .......................................................... Sediul .................................................................... Nr. înregistrare ........../.............

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat Nr. înregistrare ....../..........

CERERE

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4), (5) si (6) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 132/2003, solicitãm avizul pentru restituirea proportionalã a taxei de autorizare, în sumã de …. lei*), calculatã pentru .. zile, la un curs de lei/dolar S.U.A., aferentã perioadei de nefunctionare a magazinului pentru care a fost emisã de cãtre Ministerul Finantelor Publice autorizatia de functionare în regim duty-free nr. ….. din data ……

Semnãtura si stampila ………………………………

Data ………………………………

ANEXA Nr. 2

la procedurã

- Model -

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Directia generalã de politici si legislatie

privind veniturile bugetului general consolidat

AVIZ Nr.

……………./……………

Ca urmare a cererii înregistrate la Ministerul Finantelor Publice - Directia generalã de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat cu nr. ../..., adresatã de cãtre ….. pentru restituirea proportionalã a taxei de autorizare aferente perioadei de nefunctionare a magazinului duty-free ….., avizãm restituirea sumei de ... lei*), care se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 79/2003, cu modificãrile ulterioare, si cu procedura de restituire prevãzutã în Normele metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.785/2002.

Director general,

…………………………

---

*) Suma se trece atât în cifre, cât si în litere.