MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 474         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 3 iulie 2003

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

244. - Decizie pentru aprobarea Normelor metodologice privind colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si a formularisticii necesare realizării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

CASA NATIONALĂ A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

 

DECIZIE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si a formularisticii necesare realizării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate

 

Având în vedere:

- prevederile art. 160 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare;

- prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si formularistica necesară realizării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Directia control si urmărirea creantelor din cadrul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, precum si serviciile de specialitate din cadrul caselor de asigurări sociale de sănătate judetene si a municipiului Bucuresti, Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

prof. univ. dr. Eugeniu Turlea

 

 

Bucuresti, 30 mai 2003.

Nr. 244.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si formularistica necesară realizării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate

 

 Ordonanta:

Art. 5. - Sunt competente să gestioneze colectarea creantelor bugetare autoritătile administratiei publice centrale sau unitătile teritoriale ale acestora, după caz, autoritătile administratiei publice locale ori alte institutii publice abilitate să administreze veniturile bugetare.

1. Norme metodologice:

1.1. Organul competent să gestioneze colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv stingerea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si a creantelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, este Casa Natională de Asigurări de Sănătate, prin unitătile sale teritoriale la care contribuabilii sunt luati în evidentă ca plătitori de contributii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 6. - (1) Plătitor al obligatiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plăti sau de a retine si de a plăti, după caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare.

(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale si/sau puncte de lucru, plătitor de obligatii bugetare este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cât si în numele sucursalelor si/sau punctelor de lucru, după caz.

(3) Pentru sucursale si/sau puncte de lucru cu activitate în România, care apartin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesorii ale acestora este sucursala si/sau punctul de lucru, după caz.

2. Norme metodologice:

2.1. Plătitor al obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este debitorul, personal, pentru obligatiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligatii de plată, ori persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonantă.

2.2.1. Plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate de către o altă persoană poate fi efectuată în numele debitorului de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o altă persoană în mod voluntar.

2.2.2. De asemenea, plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează de către o persoană obligată potrivit legii, respectiv cea care exercită ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului.

2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale si/sau puncte de lucru, plătitor de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cât si pentru cea a sucursalelor si/sau a punctelor de lucru, după caz.

2.3.2. În cazul în care agentul economic are înregistrate sucursale, filiale sau agentii, plata obligatiilor si depunerea declaratiilor se vor efectua la casa de asigurări din raza de competentă. Documentele de plată cuprind obligatoriu si următoarele informatii:

a) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, si denumirea persoanei juridice care face plata;

b) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, al sucursalei sau al punctului de lucru pentru care se face plata.

Ordonantă:

Art. 7. - (1) În cazul în care obligatia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligati la plata sumei datorate, după caz, în conditiile legii, următorii:

a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

d) persoana care îsi asumă obligatia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plată*);

f) alte persoane, în conditiile legii.

 


*) Lit. e) a alin. (1) al art. 7 a fost abrogată prin Legea nr. 79/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare.

 

(2) Pentru obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil în conditiile prezentei ordonante răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilitătii, cu rea-credintă, cumpără sau dobândesc în alt mod active de la debitorii care îsi provoacă astfel insolvabilitatea;

b) administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credintă, sub orice formă, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.

(3) Pentru obligatiile bugetare restante ale societătii comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii si persoanele care exercită sau au exercitat administrarea si conducerea societătii si care:

a) au determinat, cu rea-credintă, acumularea de obligatii bugetare restante pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi;

b) au sustras bunurile debitorului de la executarea silită.

(4) Răspunderea asociatilor si actionarilor la societătile comerciale debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

3. Norme metodologice:

3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, sunt obligati la plata acestora:

a) mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu exceptia mostenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plată decât în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune, iar în cazul în care predă toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat si de această obligatie.

 Mostenitorul care nu a acceptat mostenirea sau a renuntat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;

b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile si obligatiile debitorului persoană juridică, supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare.

 În cazul în care debitorul persoană juridică este supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, la plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sunt obligate, conform răspunderii proportionale: persoana juridică care îsi sporeste patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înfiintează ca urmare a fuziunii debitorului cu altă persoană juridică; persoanele juridice care se înfiintează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care îsi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiintate ori care îsi sporesc patrimoniul ca urmare a divizării partiale a debitorului;

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile referitoare la faliment, conform prevederilor legale în materie.

 În cazul în care judecătorul-sindic a dispus angajarea răspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate, în temeiul sentintei definitive si executorii, vor începe procedura de executare silită împotriva acestora;

d) persoana care îsi asumă obligatia de plată a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plată.

Garantiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipotecă pentru bunuri imobile - teren si/sau constructii - ori contractul de gaj pentru bunuri mobile.

Contractele de ipotecă si/sau gaj vor fi încheiate în conditiile prevăzute de Codul civil.

Persoana care si-a asumat angajamentul de plată trebuie să depună toate diligentele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipotecă si gaj la Cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare;

e) asociatii în societătile în nume colectiv, precum si asociatii comanditati în societătile în comandită simplă sau în comandită pe actiuni răspund nelimitat si solidar cu patrimoniul propriu, iar actionarii în societătile pe actiuni si asociatii în societătile cu răspundere limitată, precum si asociatii comanditari răspund numai în limita aportului lor la capitalul social subscris;

f) reprezentantii fiscali, în conditiile legii, precum si alte persoane prevăzute de lege.

Ordonantă:

Art. 9. - (1) Obligatiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează.

(2) Pentru obligatiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finantelor Publice este abilitat să stabilească aceste termene.

4. Norme metodologice:

4.1. Prin termene de plată a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se întelege termenele de plată scadente stabilite prin decizii ale presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, pentru cele care nu au termene de plată prevăzute de lege, precum si cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a contributiilor ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plată, întocmite sau aprobate, conform legii, după caz, de organele competente ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

Ordonantă:

Art. 10. - (1) Pentru diferentele de obligatii bugetare stabilite prin actele de control sau obligatiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor si penalitătilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabileste în functie de data comunicării acestora, astfel:

a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;

b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferente de obligatii bugetare conform alin. (1) constituie si înstiintare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii.

(3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspendă obligatia acestora de plată. La cererea debitorului si tinând seama de motivele invocate de acesta, autoritătile administratiei publice, prin organul competent în solutionarea contestatiilor, vor dispune suspendarea obligatiei de plată a creantelor bugetare, până la solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate.

(4) Garantia prevăzută la alin. (3) poate fi sub formă de scrisoare de garantie bancară, gaj ori ipotecă, precum si orice altă formă de garantie prevăzută de lege. Garantia se restituie sau se ridică, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestatia a fost admisă.

(5) Pentru obligatiile bugetare restante esalonate sau amânate la plată, conform legii, precum si pentru dobânzile datorate pe perioada esalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plată.

5. Norme metodologice:

5.1.1. Plata diferentelor de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contributii, precum si accesoriile aferente acestor diferente stabilite prin acte de control fată de obligatiile declarate, precum si a obligatiilor fată de Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor si penalitătilor de întârziere calculate pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în functie de data comunicării acestora, astfel:

a) până la data de 5 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 1-15 din lună;

b) până la data de 20 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 16-31 din lună.

5.1.2. La aceleasi termene si în aceleasi conditii se plătesc si alte penalităti stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, după caz, pentru nevirarea sumelor calculate si retinute la sursă, precum si a penalitătilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaratiilor de contributii datorate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

5.2. În documentul de plată plătitorul mentionează obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligatia de plată, numărul si data acestuia, cuantumul obligatiei de plată, precum si organul care l-a întocmit.

5.3. Exercitarea la organele competente a căilor de atac cu privire la stabilirea obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate nu suspendă obligatia de plată. La cererea debitorului si tinând seama de motivele invocate, organele competente în solutionarea contestatiilor dispun suspendarea obligatiei de plată până la solutionare, cu obligativitatea ca debitorul să constituie o garantie la nivelul sumei contestate.

Ordonantă:

Art. 13. - (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare si până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

(2) Pentru diferentele de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, până la data stingerii acesteia inclusiv.

(3) În cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrării acestei operatiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetelor respective de către unitătile de trezorerie si contabilitate publică.

(4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează si pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau esalonări la plata obligatiilor bugetare restante.

(5) Pentru obligatiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plătii pretului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător.

(6) Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în declaratia privind impozitul pe profit, întocmită în baza situatiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaratiile de impozite si taxe depuse pentru trimestrul IV, luna decembrie, si, după caz, pentru întregul an de impunere, dobânzile se recalculează, începând cu data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat la această dată din impozitul pe profit declarat, diminuat cu diferenta dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie pentru anul de impunere si cel declarat pe baza datelor din situatia financiară anuală.

(7) Pentru obligatiile bugetare neplătite la scadentă de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plătile anticipate neefectuate în termen se calculează până la data plătii debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, si până la data de 31 decembrie, pentru plătile anticipate neachitate până la finele anului de impunere;

b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plăti anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;

c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei datorate cu titlu de plăti anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plătile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut" rezultat din decizia de impunere anuală.

(8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităti de întârziere, penalităti de orice fel, stabilite potrivit legii.

6. Norme metodologice:

6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si până la data stingerii acesteia inclusiv.

6.1.2. Pentru diferentele de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, stabilite de organele de control, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei la care s-a stabilit diferenta si până la data stingerii acestei diferente.

6.2.1. Pe perioada amânării si/sau esalonării la plata obligatiilor restante la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se datorează dobânzi calculate începând cu data semnării conventiei de înlesnire la plată si până la achitarea ultimei rate esalonate.

6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată, cu exceptia dobânzilor si penalitătilor de orice fel, se calculează de către organele competente care aprobă înlesnirea la plată, urmând ca acestea să fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plată anexă la conventie. Până la termenul primei rate de plată din esalonare, respectiv prima rată de debit, sau până la termenul de plată în cazul amânărilor, debitorul va face dovada că nu mai are obligatii neachitate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzi si penalităti de întârziere, altele decât cele care fac obiectul înlesnirilor la plată. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnării conventiei, iar cuantumul acestora se achită lunar, împreună cu rata esalonării, precum si pe perioada de gratie acordată la esalonare si pe perioada amânării la plată.

6.2.1.2. Până la data semnării conventiei debitorul datorează dobânzi si penalităti de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonantă.

6.2.2. În situatia în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plată achită debitul integral într-o perioadă mai mică decât cea acordată prin înlesnire, casa de asigurări de sănătate, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în functie de perioada reală în care a fost făcută plata.

6.2.3. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânării sau esalonării la plată se face pentru fiecare termen de plată prin înmultirea soldului rămas de plată anterior ratei curente cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp si cu nivelul cotei dobânzii.

6.3. În situatia în care termenul de plată a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se prelungeste până în prima zi lucrătoare, conform art. 11 din ordonantă, dobânda pentru neplata la termen a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se calculează începând cu ziua următoare termenului de plată prelungit.

6.4. Dobânda datorată pentru neplata la termen a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, precum si cea datorată pe perioada înlesnirilor la plată se achită prin document de plată distinct în acelasi cont bugetar în care se achită contributiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii bugetare, cu exceptia dobânzilor, penalitătilor de orice fel si a amenzilor, se sanctionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună si/sau pentru fiecare fractiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de plată a dobânzilor si/sau a penalitătilor.

(2) Pentru situatiile prevăzute la art. 13 alin. (6) si (7) penalitătilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi.

(3) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.

(4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligatiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plată, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitătilor de întârziere de la data încetării valabilitătii acestora, conform legii.

7. Norme metodologice:

7.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contributii neplătite la termenul legal de plată, cu exceptia dobânzilor, penalitătilor de orice fel si a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare lună sau fractiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plată. De exemplu, în cazul unei obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cu termenul de plată scadent la data de 20 martie, dacă suma a fost achitată între 1 aprilie si 30 aprilie, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare unei luni, iar dacă se achită în perioada 1 mai - 31 mai, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare pentru două luni.

7.2. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datorează până la data comunicării către plătitor a unei somatii de plată prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonantă, începe executarea silită.

7.3. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligatiilor fată de Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care nu s-a început executarea silită, penalitatea de întârziere se datorează inclusiv pentru luna în care a fost încheiată conventia. În conditiile pierderii înlesnirilor la plată, debitorii datorează penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plată n-a fost respectată si până în luna începerii executării silite inclusiv.

7.4. Penalitatea de întârziere datorată pentru neplata la termen a obligatiilor fată de Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se achită prin document de plată distinct în acelasi cont în care se achită contributiile.

Ordonantă:

Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligatii bugetare calculate si retinute la sursă atrage sanctionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, retinerea si virarea sumelor.

(2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică si plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice si juridice, în cazul în care nu au retinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.

8. Norme metodologice:

8.1. Pentru obligatiile fată de Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, calculate si retinute la sursă, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadentei, plătitorii datorează o penalitate de 10% din aceste sume.

8.2. Penalitătile pentru nevirarea la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor calculate si retinute la sursă se stabilesc de către compartimentele de specialitate din cadrul caselor de asigurări de sănătate pe baza evidentelor proprii sau de către organele de verificare si control ale caselor de asigurări de sănătate prin proces-verbal de stabilire a penalitătilor.

8.3. Dobânzile datorate pentru neplata în termen a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, penalitătile de orice fel, amenzile contraventionale si dobânzile datorate pe perioada înlesnirilor la plată constituie venituri la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si se achită în contul 30.15 "Disponibil al Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate".

Ordonantă:

Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau compensare, după caz. Această prevedere este aplicabilă si în cazul impozitului pe venit.

(11) În cazul în care cererea de compensare sau restituire, după caz, precum si documentatia anexată care stă la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentatiei complete.

(2) Pentru sumele de rambursat aferente operatiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobândă după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire.

(3) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează si se plăteste numai în lei si se suportă din acelasi buget si acelasi venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori.

(4) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.

9. Norme metodologice:

9.1. Dobânda la care au dreptul plătitorii persoane fizice si persoane juridice pentru sumele certe, lichide si exigibile de compensat sau de restituit de la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se calculează după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la casa de asigurări de sănătate a cererii de compensare sau restituire, după caz.

9.2. Dobânda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile până la data înregistrării de către unitătile de trezorerie si contabilitate publică a operatiunii de compensare sau restituire în conturile corespunzătoare ale caselor de asigurări de sănătate, inclusiv.

9.3. Pentru obligatiile stabilite prin hotărâri si decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative ca necuvenite Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si care urmează a fi restituite, dobânzile se datorează după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de către plătitori, întocmită în baza sentintei judecătoresti definitive si irevocabile, sau după decizia administrativă, după caz, a cărei copie legalizată se anexează cererii de restituire.

9.4. Plătitorii au dreptul la dobândă numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, după caz, s-a născut după data de 1 ianuarie 2003.

Ordonantă:

Art. 22. - (1) Plata obligatiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxă, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi si penalităti de orice fel, în următoarea ordine:

a) obligatii bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) obligatii bugetare reprezentând impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) dobânzi, penalităti de întârziere si alte penalităti aferente obligatiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligatii bugetare cu termene de plată viitoare.

(2) În situatia în care debitorul nu efectuează plata obligatiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligatiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonantă, si va înstiinta despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

10. Norme metodologice:

10.1.1. În categoria obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cu termene de plată în anul curent se cuprind:

a) sumele datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru care s-au aprobat esalonări si/sau amânări la plată, precum si dobânzile datorate pe perioada esalonării si calculate conform legii;

b) penalitătile datorate si calculate conform legii, precum si amenzile stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare si/sau procese-verbale de constatare a contraventiei, întocmite conform legii;

c) contributii, cu termene scadente în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului curent, atât cele declarate de debitori, cât si cele stabilite de organele de specialitate prin documente de impunere, potrivit legii;

d) dobânzile si penalitătile de întârziere pentru care se stabilesc termene de plată în anul curent de organele competente, aferente obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate neachitate, prevăzute la lit. c);

e) diferente de contributii, precum si dobânzile si penalitătile de întârziere aferente acestora, calculate si stabilite de organele competente prin acte de verificare si control, conform legii, indiferent de perioada la care se referă.

10.1.2. În categoria obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate datorate si neachitate la scadentă ori la termenele de plată stabilite conform legii, reprezentând obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate din anii precedenti, inclusiv penalităti si amenzi neachitate în termen si pentru care nu s-au acordat înlesniri la plată, conform legii.

10.1.3. În categoria dobânzilor si a penalitătilor de întârziere aferente obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind dobânzile si penalitătile de întârziere aferente acestor obligatii, calculate până la data de 31 decembrie a anului precedent, precum si dobânzile si penalitătile de întârziere calculate până la data stingerii acestor obligatii.

10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligati să întocmească documentul de plată pentru fiecare contributie, specificând termenul de plată si categoria obligatiei definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz.

10.2.2. În situatia în care debitorul nu efectuează plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz, organul de control competent va proceda la stingerea obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, înstiintând debitorul despre operatiunea efectuată, în termen de 10 zile de la data efectuării operatiunilor de stingere.

Ordonantă:

Art. 30. - (1) Dacă debitorul nu si-a plătit obligatiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozitiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înstiintare de plată, prin care i se notifică acestuia suma datorată.

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării înstiintării de plată debitorul urmează să îsi plătească obligatiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.

(3) Înstiintarea de plată este act premergător executării silite.

11. Norme metodologice:

11.1. Dacă debitorul nu si-a plătit obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plată acordate, organul competent transmite pentru notificarea sumelor datorate o înstiintare de plată.

11.2. Constituie înstiintare de plată si următoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferentelor de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalitătilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalitătilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, calculate si retinute la sursă, procesul-verbal de constatare a contraventiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declaratiei, precum si alte documente prevăzute de lege.

11.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicării înstiintării de plată debitorul trebuie să achite obligatiile restante si accesoriile aferente sau să facă dovada stingerii acestora prin modalitătile prevăzute în titlul II din ordonantă.

11.3.2. Comunicarea înstiintării de plată se face potrivit normelor metodologice prevăzute la pct. 25.

Ordonantă:

Art. 31. - Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul titlu se dispun si se aduc la îndeplinire prin procedură administrativă de către creditorii bugetari.

12. Norme metodologice:

12.1. Prin măsuri asigurătorii se pot indisponibiliza bunuri si/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

12.2. Dispunerea si aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii se efectuează prin procedură administrativă de către organele de specialitate ale caselor de asigurări de sănătate pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 32. - Se vor dispune măsuri asigurătorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îsi ascundă ori să îsi risipească averea/patrimoniul.

13. Norme metodologice:

13.1. Măsurile asigurătorii se pot dispune si aduce la îndeplinire înaintea individualizării obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în titluri de creantă ori, după caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silită.

13.2. În cazul în care, cu ocazia exercitării controlului, se constată că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îsi ascundă ori să îsi risipească averea/patrimoniul, organele de control ale caselor de asigurări de sănătate vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, după caz, până la data stabilită pentru plată prin procesul-verbal de control, în conditiile legii.

Ordonantă:

Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedură administrativă, prin decizie motivată, poprirea asigurătorie asupra veniturilor si/sau sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.

14. Norme metodologice:

14.1. Dacă organele de control sesizează existenta unor situatii de felul celor prevăzute la pct. 13.2, vor dispune luarea măsurilor asigurătorii, printr-o decizie motivată aprobată de conducătorul acestora, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodată veniturile si bunurile cunoscute asupra cărora se vor putea aplica măsurile asigurătorii, precum si datele de identificare a acestora.

14.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel putin următoarele elemente:

a) temeiul legal;

b) organul de control emitent;

c) numele sau denumirea debitorului, precum si domiciliul sau sediul acestuia, codul numeric personal, codul de înregistrare fiscală si alte date de identificare;

d) volumul estimat sau stabilit al obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, printr-o notă de constatare ori procesul-verbal de control, după caz;

e) motivatia dispunerii măsurilor asigurătorii;

f) dispunerea măsurilor asigurătorii;

g) informatiile necesare pentru înfiintarea măsurilor asigurătorii: conturile de disponibilităti si conturile de depozite, precum si băncile la care sunt deschise aceste conturi, sumele datorate debitorului de către terte persoane si datele de identificare a acestora; bunurile aflate în proprietatea debitorului ori detinute de acesta în proprietate comună cu terte persoane, aflate la debitor sau la terte persoane, si locul unde se găsesc bunurile respective, precum si orice alte informatii utile;

h) recomandări privind măsurile asigurătorii - poprire asigurătorie sau sechestru asigurător asupra bunurilor - ce urmează a fi aduse la îndeplinire de organul de executare;

i) calea de atac, termenul în care decizia poate fi contestată si organul competent să solutioneze contestatia;

j) data emiterii deciziei;

k) semnătura celui care a întocmit decizia, a sefului ierarhic al acestuia si a conducătorului care a aprobat-o, precum si stampila organului de control.

14.2.2. Decizia va fi însotită de copii ale documentelor justificative.

14.3. Numărul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care măsurile asigurătorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesului-verbal, se va face mentiune despre acestea.

14.4. În cazul în care organul de executare detine, la momentul primirii deciziei, informatii cu privire la venituri si bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de către organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înfiintarea măsurilor asigurătorii.

14.5. Decizia va fi întocmită în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, dintre care două exemplare se vor comunica organului de executare în raza căruia debitorul este luat în evidentă ca plătitor de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul de control.

14.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, iar tertilor popriti sau băncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.

14.7. Măsurile asigurătorii se aduc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii.

14.8. O dată cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii organul de executare comunică debitorului decizia emisă de organul de control, în original, ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanta judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asigurătorii.

14.9. Măsurile asigurătorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asigurătorie si sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile si/sau bunurilor imobile, după caz.

14.10. Prevederile art. 69-85 din ordonantă se aplică în mod corespunzător în cazul aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii asupra fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, precum si asupra unui ansamblu de bunuri.

Ordonantă:

Art. 34. - Măsurile asigurătorii dispuse potrivit art. 33, precum si cele dispuse de instantele judecătoresti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

15. Norme metodologice:

15.1. La primirea deciziei prin care se dispun măsurile asigurătorii organele de executare sunt obligate să procedeze de îndată la indisponibilizarea bunurilor mobile si/sau imobile, precum si a oricăror venituri ale debitorului.

15.2. Poprirea asigurătorie si sechestrul asigurător asupra bunurilor se vor aplica numai în măsura necesară realizării creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

15.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o tertă persoană sunt indisponibilizate în mâinile tertului poprit, de la data primirii adresei de înfiintare a popririi asigurătorii de către acesta.

15.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, sumele în lei si/sau în valută existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării si până la data ridicării măsurilor asigurătorii sau, după caz, a începerii procedurii de executare silită, banca nu va face nici o plată care ar diminua suma supusă indisponibilizării, cu exceptia sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.

15.5. Sumele în lei si/sau în valută ridicate de către organele de executare ca efect al măsurilor asigurătorii se consemnează la unitătile abilitate, pe numele debitorului, la dispozitia organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asigurătorii, cu înstiintarea în termen de 3 zile de la data consemnării a celui care a dispus măsurile.

15.6. Despre aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii se va înstiinta instanta judecătorească sau alte organe competente care au dispus aceste măsuri.

15.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, se constată că bunurile si/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, înstiintându-se totodată organul care le-a dispus.

Ordonantă:

Art. 35. - Măsurile asigurătorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.

16. Norme metodologice:

16.1. Măsurile asigurătorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dispus, dacă:

a) creanta estimată prin nota de constatare la încheierea procesului-verbal de control nu mai există sau are o valoare mai mică;

b) actul de control care a generat luarea măsurilor asigurătorii a fost desfiintat în tot sau în parte de organul competent;

c) s-a efectuat plata voluntară sau stingerea prin alte modalităti si la termenele prevăzute de lege a sumelor stabilite prin actul de control;

d) prin hotărârea instantei competente dată ca urmare a solutionării unei contestatii a măsurilor asigurătorii s-a decis ridicarea acestora în tot sau în parte;

e) în alte conditii prevăzute de lege.

16.2. Ridicarea măsurilor asigurătorii va fi adusă la cunostintă, în scris, de către organul de executare competent si tertului poprit, băncii ori Biroului de carte funciară, după caz.

Ordonantă:

Art. 36. - Măsurile asigurătorii dispuse atât de creditorii bugetari, cât si de instantele judecătoresti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiintate în conditiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităti.

17. Norme metodologice:

17.1. Măsurile asigurătorii rămân valabile si după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită.

17.2. După emiterea titlului executoriu pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se aplică procedura de executare silită, urmând ca sumele indisponibilizate să se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate să fie valorificate.

Ordonantă:

Art. 37. - (1) În cazul înfiintării sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.

(2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

18. Norme metodologice:

18.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurător va comunica de îndată un exemplar Biroului de carte funciară din cadrul judecătoriei în a cărei rază se află bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciară.

Ordonantă:

Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asigurătorii pot fi înfiintate si asupra bunurilor detinute de către debitor în proprietate comună cu terte persoane, pentru cota-parte detinută de acesta.

19. Norme metodologice:

19.1. În cazul în care măsurile asigurătorii au fost dispuse de organele de control ale caselor de asigurări de sănătate, dacă bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, măsurile asigurătorii pot fi înfiintate, în măsura necesară acoperirii creantei, si asupra bunurilor mobile comune ale sotilor ori, după caz, bunurilor detinute de debitor în coproprietate cu terte persoane, pentru cota-parte detinută de acesta.

19.2. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate comune ale sotilor pot fi înfiintate măsuri asigurătorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperă integral creanta, pot fi indisponibilizate si bunurile si veniturile proprii ale sotilor.

Ordonantă:

Art. 39. - Împotriva actelor prin care se dispun si se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestatie în conformitate cu prevederile art. 124.

20. Norme metodologice:

20.1. Cei interesati pot face contestatie împotriva măsurilor asigurătorii în întregime, împotriva oricărui act prin care se dispun măsurile asigurătorii si/sau împotriva oricărui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum si împotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii în conditiile legii.

20.2. Contestatia împotriva măsurilor asigurătorii se poate introduce, sub sanctiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunostintă de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii sau din altă înstiintare ori, în lipsa acestora, în alt mod.

20.3. Contestatia se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asigurătorii contestate.

Ordonantă:

Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu îsi plăteste de bunăvoie obligatiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonante.

(2) Executarea silită a creantelor bugetare nu se perimează.

(3) Executarea silită se desfăsoară până la stingerea creantelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitătilor de întârziere si altor penalităti ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

(4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităti de întârziere, penalităti sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare si consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

21. Norme metodologice:

21.1. În cazul în care debitorul nu plăteste de bunăvoie sumele datorate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea tertilor, sechestrarea bunurilor mobile si imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.

21.2. Actiunile de executare silită, întreprinse de organele de executare, se desfăsoară până la recuperarea integrală a obligatiilor înscrise în titlul executoriu, precum si a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea actiunilor de executare.

21.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de către alte institutii publice si au fost acordate dobânzi, penalităti de întârziere si alte penalităti ori alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare si consemnate într-un proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducătorul organului de executare constituie titlu executoriu.

Ordonantă:

Art. 41. - (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somatii în care i se notifică debitorului că are obligatia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligatiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalitătile de executare silită prevăzute de prezenta ordonantă. Somatia este însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

(2) Somatia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească obligatia prevăzută în titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectării acesteia; semnătura si stampila organului de executare.

(3) Somatia este obligatorie si se comunică debitorului după cum urmează:

a) prin postă, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

b) prin executorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedură, care se aplică în mod corespunzător;

c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de către acesta sub semnătură, ca urmare a înstiintării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.

(4) În cazul în care debitorii refuză primirea somatiei sau se constată lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somatiei se face prin publicarea unui anunt în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se mentionează că a fost emisă somatia pe numele debitorului si că acesta este invitat să plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anuntului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.

(5) Dovada comunicării somatiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare si va fi păstrată la dosarul de executare.

22. Norme metodologice:

22.1. Somatia este primul act de executare silită si este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată.

22.2.1. Comunicarea somatiei se face prin postă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, mentionându-se data si ora primirii, sau se poate face prin personalul caselor de asigurări de sănătate, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afisare, potrivit legii.

22.2.2. În cazul comunicării somatiei prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociatiile si societătile fără personalitate juridică înmânarea somatiei se face la sediul acestora persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori resedinta acestora sau oriunde debitorul primeste somatia.

22.2.2.1. Comunicarea somatiei nu poate fi făcută în zilele nelucrătoare si de sărbătoare legală, cu exceptia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.

 În cazul debitorilor persoane juridice, asociatii si societăti fără personalitate juridică, înmânarea somatiei se face persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicând numele, prenumele si calitatea si aplicând stampila.

22.2.2.2. Comunicarea somatiei se face personal debitorului persoană fizică, care va semna adeverinta de primire, persoana împuternicită certificând identitatea, semnătura acestuia, data si ora primirii.

22.2.2.3. Dacă debitorul se află la domiciliu si refuză să primească somatia sau o primeste si refuză ori nu poate să semneze adeverinta de primire, persoana împuternicită va înmâna somatia debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, consemnând acestea într-un proces-verbal.

22.2.2.4. Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, persoana împuternicită va înmâna somatia unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuieste cu debitorul ori persoanei care primeste în mod obisnuit corespondenta.

22.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusă din mai multe apartamente sau într-un hotel si nu există indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuieste sau îsi are sediul, somatia se va înmâna administratorului sau persoanei cu atributii similare ori celui care în mod obisnuit îl înlocuieste.

22.2.2.6. Persoanele prevăzute la pct. 22.2.2.4 si 22.2.2.5 vor semna adeverinta de primire, iar persoana împuternicită va certifica identitatea acestora. Dacă aceste persoane nu vor sau nu pot să semneze adeverinta de primire, somatia va fi predată acestora. Dacă nu vor să primească somatia sau sunt lipsă, persoana împuternicită va afisa somatia, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.4, pe usa locuintei debitorului sau, în cazul prevăzut la pct. 22.2.2.5, pe usa principală a clădirii. În toate cazurile mentionate mai sus persoana împuternicită va încheia un proces-verbal.

22.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana împuternicită în îndeplinirea obligatiei de comunicare a somatiei va cuprinde:

a) anul, luna si ziua când a fost încheiat;

b) numele, prenumele si functia celui care l-a încheiat;

c) organul de executare emitent al somatiei;

d) numele si prenumele sau denumirea debitorului;

e) domiciliul sau sediul debitorului, cu indicarea numărului etajului, apartamentului ori camerei, dacă debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire cu mai multe etaje ori apartamente sau într-un hotel;

f) numele, prenumele si calitatea persoanei căreia i-a fost înmânată somatia sau locul unde s-a făcut afisarea;

g) semnătura celui care a încheiat procesul-verbal;

h) mentionarea cazurilor când cei care trebuie să semneze adeverinta de primire a somatiei nu vor sau nu o pot semna.

 Înmânarea somatiei nu poate fi făcută unui minor sub 14 ani împliniti sau unei persoane lipsite de discernământ.

22.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienatii si debilii mintal, pusi sub interdictie judecătorească, precum si alte persoane prevăzute de lege vor fi somati prin reprezentantii lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urmă.

22.2.4. Când se constată că debitorul nu este găsit la domiciliul sau la resedinta sa si se află în una dintre situatiile următoare, se va proceda conform dispozitiilor Codului de procedură civilă, astfel:

a) personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale României, cetătenii români trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati în străinătate, vor fi somati prin Ministerul Afacerilor Externe;

b) cetătenii români, altii decât cei mentionati anterior, aflati în străinătate în interes de serviciu, vor fi somati prin persoanele juridice care i-au trimis;

c) pentru debitorii care îsi satisfac stagiul militar, care sunt concentrati ori aflati în misiune, somatia se transmite la comandamentul militar din raza teritorială a organului de executare;

d) pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comert, comunicarea somatiei se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la căpitănia portului unde este înregistrat vasul;

e) pentru debitorii care execută o pedeapsă privativă de libertate, comunicarea somatiei se face la sediul penitenciarului;

f) pentru bolnavii aflati în spitale, sanatorii sau alte asezăminte similare, comunicarea somatiei se face la sediul acestora.

22.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicării somatiei prin postă, adeverinta de primire sau, după caz, procesul-verbal de comunicare a somatiei se conexează la dosarul de executare.

Ordonantă:

Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeste un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeste un drept de ipotecă.

(2) Dreptul de ipotecă conferă creditorului bugetar în raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun.

(3) Din momentul în care se îndeplineste conditia de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar are prioritate fată de garantia reală a celorlalti creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauză.

23. Norme metodologice:

23.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naste un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintă înscrisul constatator al dreptului de gaj.

23.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie către organele de executare, fie către tertul însărcinat cu păstrarea bunului, caz în care bunul este tinut la dispozitia organelor de executare până la stingerea în întregime a debitului, prin modalitătile prevăzute de ordonantă.

23.1.2. În cazul gajului fără deposedare bunul mobil gajat rămâne în păstrare la debitor, pe cheltuiala si răspunderea acestuia, si este tinut la dispozitia organelor de executare până la data stingerii obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, prin modalitătile prevăzute de ordonantă.

23.1.3. Dacă debitorul plăteste obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în întregime, înainte ca bunul să fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.

23.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naste un drept de ipotecă în favoarea organelor de executare.

23.2.2. Bunul imobil ipotecat rămâne în posesia debitorului care are dreptul să-i culeagă fructele ca orice proprietar.

23.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul să urmărească bunul imobil.

23.2.4. Dreptul de ipotecă al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat încetează numai dacă debitul în legătură cu care s-a născut dreptul de ipotecă se stinge în întregime.

Ordonantă:

Art. 44. - (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu si, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate înceta numai în cazurile si sub forma prevăzute de prezenta ordonantă.

(2) Executarea silită se suspendă:

a) când suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditorul bugetar;

b) de la data comunicării aprobării înlesnirii la plată;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) Executarea silită se întrerupe:

a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;

b) în alte cazuri prevăzute de lege.

(4) Executarea silită încetează dacă:

a) s-au stins integral creantele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitătile de orice fel, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii;

b) a fost desfiintat titlul executoriu;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

24. Norme metodologice:

24.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate datorate si neplătite de debitor în termenul comunicat prin înstiintarea de plată, organele de executare declansează, din oficiu, procedura executării silite.

24.2. Executarea silită se suspendă după cum urmează:

a) dacă instanta de judecată, până la solutionarea contestatiei, a suspendat întreaga procedură de executare silită, la cerere, prin încheiere motivată;

b) dacă organele de executare, la cererea debitorului, au dispus suspendarea temporară, totală sau partială, numai a popririi conturilor bancare ale acestuia;

c) dacă s-a aprobat înlesnirea la plată a obligatiilor debitorului de către casele de asigurări de sănătate, de la data semnării conventiei;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

24.3. Executarea silită încetează în următoarele cazuri:

a) când debitorul, în cursul executării silite, achită contributia la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, precum si accesoriile acesteia, respectiv dobânzi, penalităti de orice fel, inclusiv cheltuieli de executare si orice alte sume stabilite, potrivit legii, în sarcina sa;

b) când titlul executoriu a fost desfiintat;

c) în alte cazuri prevăzute de lege.

Ordonantă:

Art. 47. - (1) Executarea silită a creantelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonante de organul de executare competent în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul debitorul, persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidentă fiscală.

(2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va contine: antetul organului emitent; numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare si/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte date de identificare; cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, stampila si semnătura organului de executare.

(3) Pentru debitorii obligati în mod solidar la plata creantelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.

25. Norme metodologice:

25.1. Organul de executare al casei de asigurări de sănătate va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită numai pentru obligatiile prevăzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.

25.1.1. Pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate declarate de către plătitor, precum si pentru cele stabilite de organele competente ale caselor de asigurări de sănătate din oficiu sau ca urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plată, titlul executoriu este actul emis de organul de executare.

25.1.2. Pentru obligatiile provenind din sanctiuni contraventionale, titlul executoriu este procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a amenzii, rămas definitiv prin neexercitarea căii de atac, ori hotărârea judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă prin care se respinge plângerea.

25.1.3. Pentru obligatiile asupra cărora s-a pronuntat o instantă judecătorească, titlul executoriu este hotărârea judecătorească definitivă si irevocabilă, învestită cu formulă executorie.

25.1.4. Pentru obligatiile transmise spre executare de alte institutii publice, titlul executoriu este actul căruia legea îi conferă acest caracter.

25.2. Titlul executoriu se întocmeste de organul de executare pentru contributiile restante la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, precum si pentru accesoriile acestora.

25.3. În cazul în care există mai multi debitori care răspund solidar si nelimitat pentru aceeasi creantă la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând mentiune despre numele si prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.

Ordonantă:

Art. 48. - (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.

(2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis si dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente.

(3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.

26. Norme metodologice:

26.1. Titlurile executorii care privesc creante la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, emise de alte organe competente, se transmit organelor de executare în a căror rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidentă fiscală, în termen de 30 de zile de la data emiterii lor.

26.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresă care trebuie să cuprindă:

a) denumirea completă a emitentului;

b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare;

c) numele si prenumele sau denumirea debitorului;

d) domiciliul sau sediul debitorului;

e) alte elemente de identificare a acestuia: seria si numărul actului de identitate sau, după caz, codul de înregistrare fiscală etc.;

f) natura debitului si suma de plată;

g) alte informatii necesare încasării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate prin executare silită: bunuri urmăribile, surse de venituri, depozite bancare etc.

26.2.2. Atunci când este cazul, împreună cu titlurile executorii se vor transmite si copii certificate de pe procesele-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

26.3. Organele de executare ale caselor de asigurări de sănătate vor confirma primirea titlului executoriu pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, transmis de către alte organe competente, în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

Ordonantă:

Art. 49. - (1) Creditorii bugetari care administrează creantele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, după caz, ori cele ale administratiei publice locale, sunt abilitati să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonantă.

(2) Creantele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează si se utilizează de institutiile publice, provenite din venituri proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să aducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) si (2) sunt denumite în continuare organe de executare.

(4) În cazul în care institutiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor Ministerului Finantelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

27. Norme metodologice:

27.1. Pentru creantele la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sunt abilitate să efectueze procedura de executare silită organele proprii teritoriale ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

Ordonantă:

Art. 51. - (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidentă fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde îsi are sediul sau domiciliul.

(2) Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor si veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea si executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situatia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmăribile.

(4) Pentru creantele bugetare administrate de autoritătile administratiei publice locale este competent să efectueze procedura de executare silită organul de executare în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul ori este luat în evidentă fiscală debitorul, după caz.

28. Norme metodologice:

28.1.1. În cazul în care debitorul nu are bunuri urmăribile în raza teritorială a organului de executare unde acesta îsi are domiciliul, sediul sau este luat în evidentă, sunt competente să aplice măsurile de executare silită mobiliară si/sau imobiliară organele de executare în raza cărora se află aceste bunuri.

28.1.2. În această situatie organul de executare coordonator va comunica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire o copie certificată de pe titlul executoriu, indicând totodată:

a) elementele de identificare a debitorului;

b) elementele de identificare a bunurilor sau veniturilor debitorului, după caz;

c) contul în care se vor vira sumele încasate.

28.2. Organul de executare va comunica, în termen de 30 de zile, organului de executare coordonator aplicarea măsurilor de executare silită sau, după caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.

Ordonantă:

Art. 52. - Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înstiintându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.

29. Norme metodologice:

29.1. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării se vor transmite acestui organ, care are obligatia să confirme debitul în termen de 29 de zile. Despre această măsură va fi înstiintat si organul de la care a fost primit titlul executoriu.

Ordonantă:

Art. 54. - (1) Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor urmăribile ale acestuia.

(2) Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de politie să facă cercetări, precum si să ceară relatii de la oficiul registrului comertului sau de la oricare altă persoană fizică sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se află debitorul si al obtinerii oricăror date detinute în legătură cu acesta.

30. Norme metodologice:

30.1. În cazul în care debitorul nu este identificat la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare va solicita relatiile necesare identificării debitorului, în cazul persoanelor fizice, compartimentelor de evidentă a populatiei ale organelor de politie, iar pentru persoanele juridice, oficiilor registrului comertului sau instantelor judecătoresti unde sunt înregistrate ori altor registre publice, după caz. Aceste organe sunt obligate să furnizeze relatiile solicitate, fără perceperea unei taxe sau a unui tarif.

30.2. În scopul stabilirii locului unde se află debitorul si bunurile ori veniturile acestuia si pentru obtinerea oricăror alte date în legătură cu acestea, organele de executare vor solicita informatii si de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, după caz.

30.3. În scopul identificării tuturor bunurilor si veniturilor urmăribile apartinând persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor în a căror evidentă se află sau se înscriu, după caz, asemenea bunuri date privind existenta si individualizarea acestora.

Ordonantă:

Art. 55. - (1) La cererea organului de executare băncile, organele de politie, institutiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfăsurate în mod independent în conditiile legii, sunt obligate să furnizeze de îndată în scris datele si informatiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum si pentru luarea altor măsuri privind stingerea creantelor bugetare, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

(2) Organele de executare sunt obligate să asigure confidentialitatea informatiilor primite.

31. Norme metodologice:

31.1. La cererea organelor de executare ale caselor de asigurări de sănătate, băncile sunt obligate să furnizeze, în scris, informatiile necesare executării silite a debitorilor prin poprire, privind: existenta conturilor deschise de către debitori; data ultimei operatiuni, în situatia în care debitorul are cont deschis si nu mai efectuează operatiuni; data închiderii contului; dacă detin informatii privind bunurile sau veniturile debitorului, precum si alte informatii utile aplicării măsurilor de executare silită, după caz.

Ordonantă:

Art. 56. - Organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au obligatia să dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activitătii de executare silită.

32. Norme metodologice:

32.1. La cererea organelor de executare, organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au obligatia de a da concursul acestora la îndeplinirea măsurilor de executare silită a bunurilor mobile si/sau a bunurilor imobile, potrivit dispozitiilor legale.

Ordonantă:

Art. 58. - (1) În exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari pot:

a) să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta îsi păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si să analizeze evidenta contabilă a debitorului în scopul identificării tertilor care datorează sau detin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;

b) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum si să cerceteze toate locurile în care acesta îsi păstrează bunurile;

c) să solicite si să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

(2) Executorul poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecătoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă.

(3) Accesul executorului bugetar în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-22,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeasi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc si la alte ore decât cele mentionate, precum si în zilele nelucrătoare, în baza autorizatiei prevăzute la alin. (2).

33. Norme metodologice:

33.1. Accesul executorului bugetar în încăperile reprezentând domiciliul sau resedinta debitorului ori a proprietarului imobilului unde se află bunurile debitorului se realizează în prezenta acestuia. În cazul în care acestia nu sunt prezenti si accesul îi este permis de alti membri majori ai familiilor acestora, organul de executare va fi însotit de un reprezentant al politiei si de doi martori majori.

33.2. Atunci când debitorul sau o altă persoană asupra căreia se află bunuri sau valori ale acestuia refuză accesul în încăperile ce reprezintă domiciliul sau resedinta sa, executorul va cere instantei judecătoresti autorizarea pentru intrarea în încăperile mai sus mentionate.

Ordonantă:

Art. 61. - (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabileste de organul de executare prin proces-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).

(2) Cheltuielile de executare silită a creantelor bugetare se avansează de creditorii care au început procedura de executare silită, din bugetul acestora.

(3) Cheltuielile de executare care nu au la bază documente care să ateste că au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

34. Norme metodologice:

34.1. Cheltuielile de executare silită a creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalitatea cheltuielilor de orice fel necesare efectuării procedurii de executare silită, după emiterea somatiei, potrivit legii.

34.2. Cheltuielile de executare silită cuprind:

a) sumele reprezentând cheltuieli pentru publicarea somatiei debitorului, atunci când aceasta este necesară;

b) sumele cuvenite persoanelor specializate pentru evaluarea bunurilor supuse executării silite;

c) sumele reprezentând cheltuieli efectuate, pentru bunurile mobile sechestrate, cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum si culegerea fructelor etc., după caz, dacă acestea sunt efectuate prin intermediul unor terti;

d) sumele reprezentând cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;

e) indemnizatia custodelui;

f) indemnizatia administratorului-sechestru;

g) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia publicării anuntului privind vânzarea, în ziare sau prin alte tipuri de mass-media;

h) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea licitatiei;

i) sumele reprezentând cheltuieli privind transmiterea actelor de procedură prin postă;

j) alte cheltuieli ocazionate de desfăsurarea procedurii de executare silită a obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

34.3. Cheltuielile de executare silită efectuate de organul de executare pentru încasarea obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sunt în sarcina debitorului si în toate cazurile sunt dovedite cu documente.

34.4. În cazul cheltuielilor privind transmiterile prin postă, cuantumul acestora este tariful practicat de postă pentru astfel de transmiteri.

34.5.1. Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silită, pe baza actelor privind cheltuielile efectuate până la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, se încheie un proces-verbal. Procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.

34.5.2. În cazul în care, prin aplicarea tuturor modalitătilor posibile de executare silită, nu s-a realizat nici o sumă, se încheie, de asemenea, procesul-verbal prevăzut la pct. 34.5.1.

34.6. Când debitorul achită sumele pentru care s-a început executarea silită, înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat să achite si cheltuielile ce s-au făcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces-verbal ce constituie titlu executoriu.

Ordonantă:

Art. 63. - (1) Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti bănesti în lei si în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terte persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(2) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimtământul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectivă.

35. Norme metodologice:

35.1. Executarea silită prin poprire, potrivit legii, se poate întinde asupra oricăror sume urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti bănesti în lei si în valută, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terte persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora debitorului si/sau pe care le vor detine în viitor pentru debitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

35.2. Atunci când debitorii detin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmăribile, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz tertul poprit este societatea comercială si/sau autoritatea publică emitentă a titlurilor de valoare respective.

35.3.1. În raport de cuantumul creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, de natura si vechimea acesteia, de gradul de solvabilitate si de rata lichiditătii debitorului, organul de executare poate porni executarea silită prin decontare bancară si/sau prin poprire a veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale pentru întreaga sumă datorată sau partial, în functie de vechimea debitelor.

35.3.2. Dacă debitorul are conturi deschise la mai multe bănci sau urmează să încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terte persoane juridice pentru realizarea creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, în măsura în care este necesar, executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terti popriti.

35.4. După îndestularea creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în conditiile prevăzute la pct. 35.3.2., organul de executare va înstiinta de îndată băncile si/sau tertii popriti pentru sistarea indisponibilizării conturilor sau a veniturilor, după caz.

Ordonantă:

Art. 64. - Sumele ce reprezintă venituri bănesti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie specială sunt supuse urmăririi numai în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

36. Norme metodologice:

36.1. Salariile si alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si alte sume ce se plătesc periodic debitorului si sunt destinate asigurării mijloacelor de existentă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net.

36.2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiasi sume, urmărirea nu poate depăsi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

36.3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului si sunt destinate asigurării mijloacelor de existentă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părtii ce depăseste jumătate din acest cuantum.

36.4. Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

36.5. Poprirea rămâne valabil înfiintată si în cazul în care debitorul îsi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat. În acest caz unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiintat poprirea unitătii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent din cadrul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit. Despre această situatie va fi înstiintat si organul de executare.

Ordonantă:

Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiintează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, tertului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înstiintat si debitorul despre înfiintarea popririi.

(2) Poprirea nu este supusă validării.

(3) Poprirea înfiintată anterior, ca măsură asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută tertului poprit, si înstiintarea despre aceasta a debitorului.

(4) Tertul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) si (3), să înstiinteze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani cu orice titlu debitorului.

(5) Poprirea se consideră înfiintată la data la care tertul poprit, prin înstiintarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (4).

(6) După înfiintarea popririi tertul poprit este obligat să facă de îndată retinerile prevăzute de lege si să vireze sumele retinute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodată în scris despre existenta altor creditori.

(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit îi va anunta în scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferintă prevăzute la art. 118.

37. Norme metodologice:

37.1. Pentru executarea silită a creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, organele de executare în evidentele cărora se află înscris debitul respectiv vor înfiinta popriri asupra tertilor care, potrivit legii, detin si/sau datorează, cu orice titlu, debitorilor sume urmăribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

37.2.1. Poprirea se înfiintează de către organul de executare printr-o adresă de înfiintare a popririi, însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu, care se transmit tertului poprit. Comunicarea se face prin postă, cu confirmare de primire, sau prin persoane împuternicite ale organului de executare.

37.2.2. Adresa de înfiintare a popririi va cuprinde:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numărul si data emiterii;

c) denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul tertului poprit;

d) temeiul legal al executării silite prin poprire;

e) datele de identificare a debitorului;

f) numărul si data titlului executoriu, precum si organul emitent;

g) natura creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate;

h) cuantumul creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru care s-a înfiintat poprirea, atunci când acesta este mai mic decât cel evidentiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii partiale a debitului;

i) contul în care urmează a se vira suma retinută;

j) semnătura si stampila organului de executare.

37.3.1. Tertul poprit, de îndată ce a primit adresa de înfiintare a popririi, va lua măsura de indisponibilizare a acestor venituri în cuantumul necesar achitării sumelor datorate pentru care s-a înfiintat poprirea.

37.3.2. În functie de cuantumul creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, de mărimea veniturilor debitorului si de data plătii acestora, tertul poprit va efectua una sau mai multe retineri si plăti până la recuperarea integrală a creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

37.3.3. În cazul în care sunt înfiintate popriri si de alti creditori, tertul poprit va comunica organului de executare numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare.

37.4. În situatia în care a fost pornită executarea silită prin poprire din lipsa altor bunuri urmăribile si se constată că debitorul a dobândit bunuri mobile si imobile urmăribile, organul de executare, în functie de cuantumul creantei nerecuperate, va aplica si celelalte modalităti de executare silită.

37.5. Atunci când, prin poprire, creanta bugetară este realizabilă pe o perioadă mai mare de un an, după înfiintarea popririi, organul de executare va verifica, cel putin o dată pe an, dacă debitorul a dobândit si alte bunuri sau realizează si alte venituri decât cele asupra cărora s-a început executarea silită.

Ordonantă:

Art. 66. - (1) Pentru stingerea creantelor bugetare debitorii detinători de conturi bancare pot fi urmăriti prin decontare bancară, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, o dată cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, făcută debitorului potrivit art. 41, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă la banca unde se află deschis contul debitorului.

(2) Despre această măsură va fi înstiintat si debitorul.

(3) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei si în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data si ora primirii adresei de înfiintare a popririi asupra disponibilitătilor bănesti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plăti din conturile acestora până la achitarea integrală a obligatiilor bugetare, cu exceptia sumelor necesare plătii drepturilor salariale.

(4) Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somatie, organul de executare va înstiinta de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau partială a indisponibilizării conturilor si retinerilor. În caz contrar banca este obligată să procedeze conform dispozitiilor alin. (3).

(5) În situatia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeasi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

(6) Dispozitiile art. 65 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.

38. Norme metodologice:

38.1. Atunci când debitorii detin conturi bancare, în lei si în valută, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin decontare bancară. În acest caz, tertul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise, în lei sau în valută.

38.2. Nu pot fi supuse executării silite prin decontare bancară sumele aflate în conturile deschise la trezoreria statului de către institutiile publice.

38.3. La începerea executării silite, o dată cu transmiterea adresei de înfiintare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somatia si titlul executoriu, înstiintându-l în scris despre măsura luată.

38.4.1. Banca, de îndată ce a fost sesizată, prin comunicarea adresei de înfiintare a popririi, însotită de copia certificată de pe titlul executoriu, va lua măsura de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a înfiintat poprirea.

38.4.2. În cazul în care sumele aflate în contul debitorului nu asigură realizarea integrală a sumelor datorate, banca va indisponibiliza încasările zilnice realizate în contul debitorului, până la concurenta cu acestea.

Ordonantă:

Art. 67. - Băncile supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială si care efectuează plătile dispuse în limita încasărilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligatiile bugetare cuprinse în ordinele de plată emise de debitori si/sau creante bugetare cuprinse în dispozitiile de încasare emise de organele de executare.

39. Norme metodologice:

39.1. În cazul în care băncile la care debitorul are conturi deschise si poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere specială sau de administrare specială si efectuează plăti dispuse în limita încasărilor, acestea au obligatia de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în ordinele de plată emise de debitori si/sau creantele la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cuprinse în dispozitiile de încasare emise de organele de executare.

Ordonantă:

Art. 68. - (1) Dacă tertul poprit înstiintează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu respectă dispozitiile art. 65 alin. (6) si (7) si ale art. 66, precum si în cazul în care invocă alte neregularităti în legătură cu drepturile si obligatiile părtilor privind înfiintarea popririi, instanta judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi.

(2) Judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere.

(3) Pe baza hotărârii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a tertului poprit în conditiile prezentei ordonante.

40. Norme metodologice:

40.1. În temeiul hotărârii de mentinere a popririi, pronuntată de instanta judecătorească, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe, pentru stingerea obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate în sarcina debitorului, procedura de executare silită asupra bunurilor si veniturilor proprii ale tertelor persoane poprite care detin si/sau datorează, cu orice titlu, debitorului sume urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti bănesti în lei si în valută, precum si venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.

Ordonantă:

Art. 69. - (1) În cazul în care popririle înfiintate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economică, cu consecinte sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului si tinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau partială a executării silite prin decontare bancară.

(2) O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării sau alte garantii legale.

41. Norme metodologice:

41.1. În cazul în care popririle înfiintate de organul de executare pentru colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate generează imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate economică ori încetarea sau diminuarea activitătii sale, acesta poate solicita suspendarea temporară a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresată organului de executare în a cărui rază teritorială îsi are sediul ori unde este luat în evidentă ca plătitor de contributie la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

41.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt casele de asigurări de sănătate, cu aprobarea presedintelui/directorului general.

41.3.1. Pe baza cererii, a datelor si documentelor prezentate, precum si a garantiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o singură dată în cadrul anului calendaristic:

a) suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, pentru o perioadă de maximum două luni, asupra tuturor conturilor bancare deschise de debitor, dacă debitorul este în imposibilitatea de a rambursa ratele scadente si dobânzile aferente pentru credite obtinute cu garantie guvernamentală;

b) suspendarea temporară partială a executării silite prin decontare bancară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, pe toate conturile sau pe o parte din conturile bancare deschise de debitor, în proportie de până la 50% din suma indisponibilizată prin această suspendare sau care urmează a fi indisponibilizată din încasările zilnice, după caz.

41.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, după caz, prevăzute la pct. 41.3.1, încep să curgă în 3 zile de la data aprobării suspendării.

41.4.1. Cererea debitorului trebuie să cuprindă:

a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscală, precum si alte date necesare;

b) solicitarea expresă a suspendării temporare a popririi conturilor bancare;

c) precizarea băncilor si a tuturor conturilor bancare deschise la acestea;

d) indicarea expresă a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini, aflate în proprietatea debitorului, în vederea sechestrării acestora, precum si orice alte garantii constituite, potrivit legii, de debitor sau de terte persoane în favoarea debitorului, după caz;

e) motivele invocate în sustinerea cererii.

41.4.2. În cazul în care debitorul solicită suspendarea temporară totală a executării silite prin decontare bancară, cererea trebuie să cuprindă motivele temeinice care generează imposibilitatea de plată a ratelor scadente si a dobânzilor la creditele cu garantie guvernamentală si va fi însotită de următoarele documente:

a) copie certificată de pe contractul de împrumut, cu scadenta ratelor si a dobânzilor si volumul acestora;

b) situatia privind soldurile conturilor de disponibil si/sau depozit în lei si în valută la data depunerii cererii;

c) copie certificată de pe ultima balantă de verificare lunară;

d) situatia creantelor debitorului;

e) copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile oferite de debitor drept garantie în vederea sechestrării;

f) dovada în original că bunurile oferite drept garantie nu sunt grevate de sarcini sau de garantii reale legale, emisă în conditiile legii;

g) alte documente care să ateste constituirea altor garantii legale de către debitor sau terte persoane.

 În cazul în care garantiile sunt constituite, potrivit legii, de terte persoane, acestea trebuie să facă dovada că nu au obligatii restante la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate;

h) orice alte documente si date considerate utile pentru solutionarea cererii.

41.4.3. În cazul în care debitorul solicită suspendarea temporară partială a executării silite prin decontare bancară, la cerere se vor anexa:

a) documentele mentionate la pct. 41.4.2. lit. a)-h);

b) situatia obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate restante, precum si cauzele care au condus la neachitarea debitelor;

c) situatia privind creditele curente si cele nerambursate la scadentă;

d) situatia privind debitorii, conform evidentelor contabile, vechimea acestora, cauzele neîncasării sumelor datorate de acestia si, după caz, măsurile de urmărire întreprinse, numărul de cazuri aflate la instantele de judecată si sumele datorate, stadiul acestor cazuri;

e) declaratie pe propria răspundere privind cota de participare a debitorului la capitalul social al altor societăti comerciale, capitalul social subscris si cel vărsat.

41.5.1. Cererea debitorului si documentele anexate se vor transmite de către organele de executare competente să aplice procedura de executare silită, însotite si de următoarele documente:

a) copii certificate de pe actele de executare silită ale debitorului;

b) referatul motivat, întocmit de organul de executare competent să aplice procedura de executare silită prin poprire, împreună cu propunerile acestuia.

41.5.2. În baza cererii si a documentelor prezentate în sustinerea acesteia, organele competente a dispune suspendarea executării silite prin decontare bancară din cadrul caselor de asigurări de sănătate pot dispune această măsură cu aprobarea presedintelui/directorului general, comunicând în scris atât debitorului, organului de executare competent, cât si băncilor la care debitorul îsi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendării popririi proportia în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi si termenul de valabilitate a măsurii aprobate.

41.6. De la data primirii comunicării băncile vor aduce la îndeplinire măsura de suspendare a popririi, reluând procedura de executare silită prin poprire după expirarea perioadei de suspendare.

41.7. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendării, organul de executare competent va comunica băncii reluarea procedurii de executare silită prin poprire în situatia în care creantele la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate nu au fost stinse în întregime prin modalitătile prevăzute de lege.

Ordonantă:

Art. 70. - (1) Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se află la un tert.

(2) Tertul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocând un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

(3) Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului cu exceptiile prevăzute de lege.

(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asiguratorie nu este necesară o nouă sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

(5) Executorul bugetar, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului si dacă nu au fost substituite sau degradate, precum si să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei.

42. Norme metodologice:

42.1. Bunurile mobile urmăribile, proprietate a debitorului, supuse executării silite, se sechestrează în cazul în care acestea nu au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurător.

42.2. Bunurile mobile urmăribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la resedinta sau la sediul acestuia ori în alt loc, vor fi identificate si sechestrate de îndată, pentru a se evita înstrăinarea acestora până la momentul valorificării.

42.3. În scopul sechestrării, debitorul este obligat să prezinte executorului toate bunurile mobile pe care le are în proprietate exclusivă, în proprietate comună sau indiviză, să-i dea informatii complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se află fiecare, asupra bunurilor mobile pe care le detine, dar sunt proprietatea altor persoane, precum si să prezinte orice documente si evidente referitoare la bunurile mentionate.

42.4.1. În cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile mobile proprii ale acestora.

42.4.2. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanta la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, vor fi sechestrate si bunurile mobile comune ale sotilor.

42.5. Tertul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocând un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunului.

42.6. În cazul în care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurător, iar la verificarea acestora se constată că cele găsite nu sunt suficiente pentru stingerea creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, executorul este obligat să sechestreze si alte bunuri ale debitorului.

Ordonantă:

Art. 71. - (1) În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesională, precum si cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăsurării activitătii agricole, cum sunt uneltele, semintele, îngrăsămintele, furajele si animalele de productie si de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru încălzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispozitii legale.

(2) Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăsurării activitătii de comert nu sunt exceptate de la executare silită.

43. Norme metodologice:

43.1. Sunt exceptate de la executarea silită următoarele categorii de bunuri mobile, proprietate a debitorului persoană fizică:

a) bunurile mobile care servesc la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent a debitorului. Bunurile afectate acestei exceptii vor fi stabilite de executorul bugetar în functie de profesia sau de ocupatia autorizată a debitorului.

 În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executării silite inventarul agricol, semintele si furajele necesare hrănirii animalelor de muncă până la noua recoltă. Inventarul agricol cuprinde animalele de muncă si uneltele pentru cultivarea pământului. Tractoarele, remorcile si alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare.

 Bunurile mobile necesare continuării studiilor si formării profesionale a debitorului nu sunt supuse executării silite. Bunurile afectate acestei exceptii vor fi stabilite de executor, în functie de profesia sau de ocupatia autorizată a debitorului;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si al membrilor familiei sale, care locuiesc împreună cu acesta: bunurile si lucrurile strict necesare odihnei, servirii mesei, precum si cele strict necesare pregătirii si conservării alimentelor; îmbrăcămintea pe care o poartă si cea necesară activitătii zilnice; portretele de familie, precum si obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pentru un trai decent timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă. Cantitatea si felul alimentelor exceptate de la executare vor fi stabilite de executorul bugetar, de la caz la caz, tinând seama de numărul membrilor de familie care gospodăresc împreună si de felul alimentelor găsite;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru încălzit si pentru prepararea hranei, pe timp de trei luni de iarnă;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave, în cazul în care în această situatie se află debitorul sau membrii familiei care locuiesc cu acesta.

43.2. Bunurile detinute cu încălcarea dispozitiilor legale, cum sunt: armamentul, munitiile, substantele toxice si stupefiantele, precum si altele asemenea, nu sunt supuse executării silite. Organele de executare vor sesiza de îndată despre existenta unor asemenea bunuri organele de politie sau alte organe competente, care vor proceda conform dispozitiilor specifice.

Ordonantă:

Art. 72. - (1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru.

(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei si a orei când s-a făcut sechestrul;

b) numele si prenumele executorului bugetar care aplică sechestrul, numărul legitimatiei si al delegatiei;

c) numărul dosarului de executare, data si numărul de înregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită;

d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;

e) sumele datorate pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi, penalităti si penalităti de întârziere, mentionându-se si cota acestora, precum si actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligatia de plată;

f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste împreună cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fată la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionându-se starea de uzură ei eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum si dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz;

h) mentiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunostinte de specialitate;

i) mentiunea făcută de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele si adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, după caz;

k) eventualele obiectii făcute de persoanele de fată la aplicarea sechestrului;

l) mentiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteste obligatiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semnătura executorului bugetar care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fată la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul bugetar va mentiona această împrejurare.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urmă semnând cu mentiunea de primire a bunurilor în păstrare.

44. Norme metodologice:

44.1.1. Executorul va întocmi un proces-verbal de sechestru în două sau trei exemplare, după caz.

44.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru rămâne la dosarul de executare, al doilea se va înmâna debitorului si celălalt, dacă este cazul, se va înmâna custodelui.

44.2. Dacă debitorul nu este de fată, refuză sau nu poate să semneze procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face mentiune despre aceste împrejurări.

44.3. Când debitorul nu este de fată sau refuză primirea procesului-verbal de sechestru, acesta se va afisa la domiciliul sau la sediul său, despre aceasta încheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar si de persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreună cu procesul-verbal de sechestru, se va păstra la dosarul de executare.

Ordonantă:

Art. 74. - (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, după caz, ori vor fi ridicate si depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si când se constată că există pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de artă, colectii de valoare, acestea se ridică si se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitătile specializate.

(3) Cel care primeste bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

(4) În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remuneratie tinând seama de activitatea depusă.

45. Norme metodologice:

45.1. Pentru păstrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare poate lua una dintre următoarele măsuri:

a) să aplice sigiliu asupra bunurilor mobile sechestrate, lăsându-le pe loc;

b) să numească un custode pentru paza lor;

c) să le ridice si să le depoziteze.

45.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lăsa în custodia debitorului; în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuintare.

45.2.2. Dacă debitorul refuză să primească în custodie bunurile mobile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau dacă există pericolul ca debitorul să înstrăineze, să substituie ori să deterioreze bunurile sechestrate sau atunci când consideră necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea si depozitarea lor.

45.3.1. În cazul ridicării bunurilor mobile, custode poate fi organul de executare sau o altă persoană.

45.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestrează obiecte din metale rare ori pietre pretioase, mijloace de plată străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de artă, colectii de valoare sau obiecte de muzeu.

45.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre pretioase, mijloacele de plată străine sau titlurile de valoare se predau, spre păstrare, de către organul de executare unitătilor bancare competente sau altor unităti abilitate, de la caz la caz.

45.3.4. Obiectele de artă, colectiile de valoare, precum si obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unităti abilitate.

45.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispozitia organului de executare, la unitătile abilitate în acest sens.

45.3.6. În toate cazurile, bunurile mentionate mai sus vor fi predate, în termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unitătilor abilitate de către organul de executare, care va păstra dovada predării sau consemnării acestora, după caz, la dosarul de executare.

45.4.1. Custodele, altul decât organul de executare, este persoana care consimte la primirea bunurilor mobile în custodie. Custodele va semna procesul-verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este de fată. Dacă predarea bunurilor mobile în custodie se face ulterior sechestrării, precum si în toate cazurile în care organul de executare procedează la schimbări în ceea ce priveste bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheia proces-verbal distinct, semnat de organul de executare, precum si de cel care primeste bunurile în custodie.

45.4.2. Custodele, altul decât debitorul sau organul de executare, va primi pentru activitatea depusă o indemnizatie lunară stabilită de organul de executare.

45.4.3. Custodele trebuie să fie o persoană majoră si solvabilă. Când organul de executare apreciază că este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrător al acestuia, o rudă sau un afin. Dacă este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cautiuni.

45.4.4. Custodele răspunde de orice pagubă cauzată prin neglijenta sa.

45.4.5. În îndeplinirea obligatiilor ce îi revin custodele este obligat:

a) să asigure păstrarea bunurilor mobile sechestrate;

b) să asigure întretinerea bunurilor mobile primite în custodie, precum si să mentină calitatea lor;

c) să permită controlul organului de executare asupra conditiilor de păstrare si întretinere a bunurilor mobile, precum si asupra stadiului acestora, dacă custode este o altă persoană decât organul de executare;

d) să nu folosească sau să nu dispună de bunurile mobile aflate în custodie decât cu acordul organului de executare;

e) să restituie bunurile mobile aflate în custodie la solicitarea scrisă a organului de executare, după caz.

45.4.6. Nerespectarea de către custode a obligatiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, după caz, răspunderea sa civilă ori penală.

Ordonantă:

Art. 75. - În cazurile în care nu au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a creantei bugetare si la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o dată cu comunicarea somatiei.

46. Norme metodologice:

46.1. Când debitorul nu are altă avere decât mărfuri destinate vânzării ori dacă există pericolul evident de înstrăinare, de substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, sechestrul va putea fi aplicat o dată cu comunicarea somatiei de plată.

Ordonantă:

Art. 76. - (1) În vederea valorificării organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul mentionat în procesul-verbal de sechestru, precum si dacă nu au fost substituite sau degradate.

(2) Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creantei bugetare, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmărirea altor bunuri ale debitorului.

(3) Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul mentionat în procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

(4) Dacă se sechestrează si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

47. Norme metodologice:

47.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificând dacă acestea sunt în totalitate si în starea în care s-au predat, dând în acest sens custodelui un document de eliberare.

47.2. Această operatiune va fi consemnată în procesul-verbal încheiat cu ocazia vânzării.

Ordonantă:

Art. 79. - (1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

(2) Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.

48. Norme metodologice:

48.1. Debitorul persoană fizică sau juridică este obligat să prezinte executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusivă sau în proprietate comună pe cote-părti ori în devălmăsie, după caz, să-i dea informatii complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le detine, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se află fiecare, precum si să prezinte orice documente si evidente referitoare la bunurile mentionate.

48.2.1. Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi apartin în proprietate exclusivă sau în proprietate comună, cum ar fi: case de locuit, clădiri cu destinatie de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu altă destinatie, terenuri situate în mediul rural si urban, precum si celelalte bunuri care prin natura sau prin destinatia lor sunt bunuri imobile potrivit dispozitiilor art. 462 si următoarele din Codul civil, cu exceptiile prevăzute de lege.

48.2.2. Executarea silită a bunurilor imobile proprietate a debitorului se face pe corpuri de proprietate, în întregimea lor.

48.2.3. Constructiile ce formează o proprietate distinctă de sol, pe etaje sau pe apartamente, se pot executa silit în mod separat.

48.3.1. Bunul imobil proprietate a unui minor sau a unei persoane puse sub interdictie nu poate fi executat silit înaintea executării silite a bunurilor sale mobile.

48.3.2. Dispozitiile pct. 48.3.1 nu împiedică executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comună a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplină de exercitiu, dacă obligatia prevăzută în titlul executoriu este comună.

48.4.1. Când debitorul detine în proprietate comună bunuri imobile, organul de executare poate proceda la executarea silită numai dacă este cunoscută cota-parte ce revine debitorului.

48.4.2. Atunci când nu se cunoaste cota-parte ce revine debitorului din bunurile aflate în proprietate comună, în vederea executării silite, organul de executare poate cere instantei competente împărtirea acestor bunuri.

Ordonantă:

Art. 81. - Executorul bugetar care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozitiile art. 72 si 73 fiind aplicabile.

49. Norme metodologice:

49.1. Executorul bugetar se va deplasa la locul unde se află imobilul, în scopul identificării si obtinerii tuturor datelor privind dreptul de proprietate si limitele acestuia, sarcinile care îl grevează, suprafata, vecinătătile, calitatea si felul constructiilor, numărul încăperilor, starea în care se află, precum si orice alte date necesare.

49.2. Procesul-verbal de sechestru al bunului imobil supus executării silite se va întocmi de către executorul bugetar în trei exemplare cu valoare de original, dintre care unul va fi înmânat debitorului, al doilea exemplar va fi transmis Biroului de carte funciară pentru efectuarea inscriptiei ipotecare, potrivit legii, iar al treilea exemplar se va păstra în dosarul de executare.

Ordonantă:

Art. 83. - Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată Biroului de carte funciară efectuarea inscriptiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

50. Norme metodologice:

50.1. Din momentul înscrierii procesului-verbal de sechestru în Cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la bunul imobil sechestrat este inopozabil, cu exceptia cazului în care organul de executare sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitul a fost stins în conditiile legii.

Ordonantă:

Art. 84. - Biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care grevează imobilul urmărit, precum si titularii acestora, care vor fi înstiintati de către organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil si distribuirea pretului.

51. Norme metodologice:

51.1. În cererea privind efectuarea inscriptiei ipotecare asupra bunului imobil sechestrat, organul de executare va solicita Biroului de carte funciară si comunicarea celorlalte drepturi reale si sarcini înscrise în Cartea funciară până la acea dată, precum si titularii acestora.

51.2. Pe baza comunicării Biroului de carte funciară organul de executare înstiintează creditorii debitorului asupra sechestrului, iar la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil si distribuirea pretului acestia vor fi chemati pentru a se prezenta la distribuirea pretului.

Ordonantă:

Art. 86. - (1) La întocmirea procesului-verbal de sechestru si în tot cursul executării silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.

(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau juridică.

(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unitătile abilitate si va depune recipisa la organul de executare.

(4) Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneratie tinând seama de activitatea depusă.

52. Norme metodologice:

52.1. În cazul executării silite a bunurilor imobile, ori de câte ori este necesar pentru paza, îngrijirea sau pentru administrarea bunurilor ori pentru exploatarea terenurilor, închirierea clădirilor, precum si realizarea altor venituri generate de aceste bunuri, organul de executare poate numi un administrator-sechestru.

52.2.1. Pe măsura încasării veniturilor generate de aceste bunuri, administratorul-sechestru va fi obligat să le consemneze la o unitate specializată, abilitată să facă astfel de operatiuni, după deducerea cheltuielilor făcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silită, la dispozitia organului de executare căruia i se predă recipisa de consemnare în ziua lucrătoare imediat următoare.

52.2.2. Veniturile consemnate vor fi considerate încasări în contul debitului pentru realizarea căruia s-a pornit executarea silită.

52.3. Indemnizatia administratorului-sechestru, altul decât debitorul sau creditorul, este lunară si va fi fixată de către organul de executare. Indemnizatia acordată administratorului-sechestru este considerată cheltuială de executare.

52.4.1. Ori de câte ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat să prezinte organului de executare situatia veniturilor si a cheltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat.

52.4.2. Administrarea necorespunzătoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silită atrage răspunderea civilă sau penală, după caz, a administratorului-sechestru.

52.5. Încasarea veniturilor generate din administrarea unui bun imobil pentru care s-a început executarea silită încetează când acesta este transmis, prin cumpărare, unui alt proprietar.

Ordonantă:

Art. 87. - (1) După primirea procesului-verbal de sechestru prevăzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a obligatiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

(2) De la data aprobării cererii debitorului executarea silită începută asupra bunului imobil se suspendă.

(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni.

(4) Dacă debitorul persoană juridică căruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silită sau îsi provoacă insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).

53. Norme metodologice:

53.1. Dacă veniturile viitoare, pe timp de cel mult 6 luni, ale bunurilor imobile supuse executării silite asigură acoperirea integrală a creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzile, penalitătile de întârziere, penalitătile si cheltuielile de executare aferente, debitorul poate solicita organului de executare din raza teritorială în care se află bunul imobil, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sechestru, efectuarea plătii integrale a creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate prin această modalitate.

53.2. Când organul de executare întâmpină dificultăti în încasarea veniturilor sau dacă ulterior se constată că veniturile bunurilor imobile apartinând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzile, penalitătile de întârziere, penalitătile si cheltuielile de executare aferente, acesta va putea relua procedura de executare silită imobiliară înainte de expirarea perioadei pentru care s-a aprobat cererea debitorului.

Ordonantă:

Art. 88. - (1) Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei ordonante privind bunurile imobile.

(2) Pentru executarea silită a recoltelor si fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonante privind bunurile mobile.

54. Norme metodologice:

54.1.1. Executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, proprietate a debitorului, se face, în temeiul unui titlu executoriu, prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un tert.

54.1.2. Sechestrarea acestor fructe nu se va putea face decât cu maximum 15 zile înaintea coacerii lor.

54.1.3. În cazul în care există situatii de felul celor prevăzute la art. 32 din ordonantă, indisponibilizarea fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini se va putea face înaintea termenului prevăzut la pct. 54.1.2 prin dispunerea sechestrului asigurător asupra acestora.

54.2. Prevederile pct. 12-20 referitoare la măsuri asigurătorii, executarea si valorificarea bunurilor mobile si imobile, cele privind eliberarea si distribuirea sumelor realizate din executare silită, precum si contestatia la executarea silită se aplică în mod corespunzător.

Ordonantă:

Art. 89. - Organul de executare va hotărî, după caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.

55. Norme metodologice:

55.1. Valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini ori după ce vor fi culese va fi hotărâtă de organul de executare, având în vedere un rezultat cât mai avantajos si tinând seama atât de interesul legitim si imediat al creditorului, cât si de drepturile si obligatiile debitorului.

Ordonantă:

Art. 93. - (1) Dacă obligatia bugetară nu este plătită în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor în care, potrivit legii, instanta judecătorească a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

(2) Înaintea valorificării bunurilor acestea vor fi evaluate. În acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizitiile publice si care sunt obligate să îsi îndeplinească atributiile ce le revin în acest sens.

(21) Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinând cont de rata inflatiei.

(3) Atunci când se consideră necesar, organul de executare va proceda la o nouă evaluare.

56. Norme metodologice:

56.1.1. În cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul la momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, deoarece aceasta necesită cunostinte de specialitate, evaluarea bunurilor sechestrate se face înaintea valorificării acestora.

56.1.2. În acest scop organul de executare va utiliza servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achizitiile publice, cum ar fi: Corpul expertilor de pe lângă Ministerul Justitiei, persoane specializate din cadrul societătilor de asigurare-reasigurare sau al băncilor, precum si alte persoane juridice care au mentionat în actul de înfiintare desfăsurarea unei astfel de activităti.

56.2. Documentul prin care se efectuează evaluarea se anexează la procesul-verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie de pe acest document debitorului.

56.3. Atunci când se constată modificări ale preturilor de circulatie pe piata liberă a bunurilor, când valoarea bunului s-a modificat prin deteriorări sau prin amenajări, organul de executare va proceda la o nouă evaluare. În cazul în care evaluarea necesită cunostinte de specialitate, prevederile art. 93 alin. (2) din ordonantă se aplică în mod corespunzător.

Ordonantă:

Art. 99. - (1) Licitatia se tine la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.

(2) Debitorul este obligat să permită tinerea licitatiei în spatiile pe care le detine, dacă sunt adecvate acestui scop.

57. Norme metodologice:

57.1.1. În ziua tinerii licitatiei pentru vânzarea bunurilor, executorul bugetar va merge la locul unde se află bunurile, va ridica, dacă este cazul, sigiliul si va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, după caz, bunurile, verificând starea si numărul acestora după procesul-verbal de sechestru.

57.1.2. În cazul în care bunurile, starea si numărul lor corespund, executorul bugetar va întocmi un document în acest sens, pe care îl va înmâna custodelui ori administratorului-sechestru, după caz.

57.2. Dacă vânzarea se face în alt loc decât acela unde se găsesc bunurile mobile sechestrate, ele se transportă în acel loc, după caz.

57.3. O dată cu plata pretului, potrivit legii, la care bunul/bunurile sechestrate au fost adjudecate, executorul bugetar va comunica custodelui ori administratorului-sechestru, după caz, un document de eliberare.

57.4.1. Vânzarea la licitatie se face la locul unde se află bunurile sechestrate, la domiciliul sau sediul debitorului sau în alt loc stabilit de organul de executare, în orice zi lucrătoare, între orele 8,00-20,00.

57.4.2. Licitatia începută va putea continua în zilele următoare.

57.4.3. În cazuri urgente licitatia poate avea loc si la alte ore decât cele mentionate, precum si în zilele nelucrătoare, în baza autorizatiei solicitate de organul de executare instantei judecătoresti competente, potrivit Codului de procedură civilă.

57.5. Vânzarea prin licitatie se face de către executorul bugetar asistat, atunci când se consideră necesar, de un reprezentant al organului de politie.

Ordonantă:

Art. 100. - (1) Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi înainte de data licitatiei, următoarele documente:

a) oferta de cumpărare;

b) dovada depunerii taxei de participare;

c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de nationalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română;

f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe pasaport.

(2) Participantii la licitatie pot formula oferte de cumpărare superioare pretului de pornire al licitatiei.

58. Norme metodologice:

58.1. Ofertele de cumpărare se primesc de către organul de executare până cel târziu în ziua anterioară datei anuntate pentru tinerea licitatiei.

58.2. Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau transmise prin postă. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.

58.3. Persoanele care iau parte la licitatie se pot prezenta si prin mandatari care trebuie să îsi justifice calitatea prin procură specială legalizată. Debitorul nu va putea licita nici personal si nici prin persoană interpusă.

58.4. Licitatiile se vor tine în ziua si la ora indicate în anuntul de vânzare.

Ordonantă:

Art. 102. - (1) Taxa de participare se plăteste în lei la unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică si reprezintă 10% din pretul de pornire al licitatiei.

(2) În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumpărare si nu au fost declarati adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se retine în contul pretului.

(3) Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a plătit pretul, retinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.

59. Norme metodologice:

59.1. Taxa de participare se plăteste în lei de către fiecare ofertant la unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică si se consemnează la dispozitia organului de executare, în contul indicat de acesta.

59.2. În cazul plătii taxei de participare prin decontare bancară sau prin mandat postal, executorul bugetar va verifica, la data tinerii licitatiei, creditarea contului curent al casei de asigurări de sănătate indicat de organul de executare pentru virarea acesteia.

59.3. În situatia în care plata taxei de participare la licitatie se efectuează în numerar, dovada plătii acesteia o constituie documentul eliberat de unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică.

Ordonantă:

Art. 108. - Pentru fiecare termen de licitatie se va face o nouă publicitate a vânzării, conform prevederilor art. 97 si 98.

60. Norme metodologice:

60.1. La fiecare termen de licitatie, organul de executare afisează, cu cel putin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăsurarea acesteia, anuntul privind vânzarea prin licitatie.

60.2. Pentru participarea la licitatie cei interesati trebuie să plătească, anticipat fiecărui termen de licitatie, inclusiv pentru licitatiile tinute în conditiile prevederilor art. 110 alin. (2) din ordonantă, taxa de participare.

Ordonantă:

Art. 110. - (1) După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancară în cel mult 5 zile de la data adjudecării.

(2) Dacă adjudecatarul nu plăteste pretul în termenul prevăzut la alin. (1), procedura vânzării la licitatie se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, în cazul în care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.

(3) Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitatie pretul oferit initial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

(4) Dacă la următoarea licitatie bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia.

61. Norme metodologice:

61.1. Suma în lei reprezentând pretul la care s-a/s-au adjudecat bunul/bunurile vândut/vândute la licitatie, diminuată cu taxa de participare, va fi plătită de adjudecatar imediat, dacă plata se face în numerar, ori în cel mult 5 zile de la data adjudecării, în cazul în care plata se face prin decontare bancară, în contul indicat de organul de executare, la unitătile teritoriale de trezorerie si contabilitate publică.

61.2. Plata se consideră a fi efectuată dacă la împlinirea termenului prevăzut la pct. 61.1 a fost creditat contul general al trezoreriei statului.

61.3. În caz contrar, procedura vânzării la licitatie se va relua de la momentul întreruperii ei, adjudecatarul fiind obligat la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.

61.4. În cheltuielile cauzate de noua licitatie se includ si cheltuielile generate de paza, conservarea ori administrarea bunului/bunurilor pentru care se organizează vânzarea la licitatie.

Ordonantă:

Art. 111. - (1) În cazul vânzării la licitatie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata pretului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil si cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonante. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plată a pretului în rate.

(2) Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata pretului în întregime si a dobânzii stabilite.

(3) În cazul neplătii avansului prevăzut la alin. (1), dispozitiile art. 110 se aplică în mod corespunzător.

(4) Suma reprezentând dobânda nu stinge creantele bugetare pentru care s-a început executarea silită.

62. Norme metodologice:

62.1.1. Organul de executare poate accepta, la cererea adjudecatarului, ca pretul de adjudecare al bunurilor imobile să se plătească în maximum 12 rate lunare.

62.1.2. În acest caz, în termenul prevăzut la art. 110 din ordonantă, adjudecatarul va plăti un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare al bunului imobil.

62.1.3. Restul de pret, precum si dobânda se plătesc conform graficului stabilit de organul de executare, în rate lunare egale.

62.1.4. În graficul privind plata diferentei de pret în rate, organul de executare va indica si conturile în care se vor plăti sumele reprezentând diferenta de pret, respectiv dobânda aferentă.

62.2. Dobânda se face venit integral la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 112. - (1) În cazul vânzării bunurilor imobile, după plata în întregime a pretului sau a avansului prevăzut la art. 111 alin. (1), dacă bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în Cartea funciară.

(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde următoarele mentiuni:

a) denumirea si sediul organului de executare;

b) numărul dosarului de executare;

c) numărul si data procesului-verbal de desfăsurare a licitatiei;

d) numele si domiciliul sau, după caz, denumirea si sediul debitorului si cumpărătorului;

e) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare al debitorului si cumpărătorului;

f) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;

g) modalitatea de plată a diferentei de pret în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;

h) datele de identificare a bunului;

i) mentiunea că acest document constituie titlu de proprietate si că poate fi înscris în Cartea funciară;

j) mentiunea că pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteste diferenta de pret, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata pretului în rate;

k) semnătura executorului bugetar si stampila organului de executare;

l) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz.

(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator si cumpărătorului.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdictia de înstrăinare si grevare a bunului până la plata integrală a pretului si a dobânzii stabilite.

(5) În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviintat plata pretului în rate nu plăteste restul de pret în conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în conditiile prezentei ordonante.

63. Norme metodologice:

63.1. Pe baza procesului-verbal de adjudecare, cumpărătorul poate proceda la înscrierea în Cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra bunului imobil.

63.2. Când plata pretului bunului imobil se face în rate, organul de executare va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil Biroului de carte funciară pentru a înscrie interdictia de înstrăinare si grevare a bunului până la plata integrală a pretului si a dobânzii stabilite.

63.3. Pe baza dovezii plătii în întregime a pretului bunului imobil si a dobânzii aferente, cumpărătorul se poate adresa Biroului de carte funciară pentru radierea interdictiei de înstrăinare si grevare.

63.4. În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviintat plata pretului în rate nu plăteste restul de pret în conditiile si la termenele stabilite de organul de executare, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia organul de executare emite titlul executoriu în temeiul căruia se începe împotriva bunurilor si veniturilor cumpărătorului procedura de executare silită pentru plata sumei datorate.

Ordonantă:

Art. 117. - (1) Suma realizată după începerea executării silite reprezintă totalitatea sumelor încasate după emiterea somatiei prin orice modalitate prevăzută de prezenta ordonantă.

(2) Creantele bugetare înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanta principală si apoi accesoriile acesteia.

(3) Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cât si cheltuielile de executare este mai mică decât suma realizată prin executare silită, cu diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.

64. Norme metodologice:

64.1.1. Cu sumele realizate din executarea silită se sting obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate înscrise în titlul executoriu.

64.1.2. În cazul în care în titlul executoriu este înscrisă o singură creantă principală la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cu accesoriile acesteia, se stinge mai întâi creanta principală si apoi accesoriile acesteia.

64.1.3. În cazul în care în titlul executoriu sunt înscrise mai multe obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, acestea se sting în ordinea înscrierii în titlul executoriu, mai întâi creanta principală si apoi accesoriile acesteia.

64.2. Prevederile cuprinse la pct. 64.1.2 si 64.1.3 se aplică titlurilor executorii emise până la data de 31 decembrie 2002.

64.3. În cazul în care executarea silită a fost începută pentru mai multe titluri executorii, stingerea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se va face tinându-se seama de dispozitiile prevăzute mai sus, în ordinea emiterii titlurilor.

64.4. În cazul valorificării bunurilor supuse executării silite, suma care va fi distribuită de către organul de executare este suma obtinută din valorificare, mai putin taxa pe valoarea adăugată.

Ordonantă:

Art. 120. - (1) În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipotecă sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostintă în conditiile art. 76 alin. (4) si ale art. 84, organul de executare este obligat să îi înstiinteze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

(2) Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

65. Norme metodologice:

65.1.1. Organul de executare este obligat să îi înstiinteze din oficiu pe creditorii care au drepturi de preferintă conservate asupra bunurilor care se valorifică ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri, de îndată ce aceste bunuri au fost valorificate.

65.1.2. În înstiintare se va mentiona data la care se va proceda la distribuirea sumelor obtinute prin vânzarea bunurilor sechestrate.

65.2. În situatia în care executarea silită a fost începută de alti creditori si este continuată de organele de executare prevăzute de ordonantă, când creditorii participă la executare, precum si în cazul în care creditorii si-au depus titlurile de creantă până la data întocmirii procesului-verbal privind eliberarea si distribuirea sumelor rezultate din executare silită, organele de executare au obligatia de a distribui aceste sume potrivit ordinii de preferintă prevăzute la art. 118 din ordonantă.

Ordonantă:

Art. 121. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înstiintarea părtilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.

66. Norme metodologice:

66.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din valorificarea bunurilor sechestrate numai după un termen de 15 zile de la data la care cumpărătorul a depus pretul bunurilor mobile sau imobile cumpărate.

66.2. Când s-a aprobat plata în rate a pretului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare plată efectuată.

66.3. Suma reprezentând dobânda stabilită în cazul vânzării în rate a bunurilor imobile nu se distribuie.

Ordonantă:

Art. 122. - (1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită executorul bugetar va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de toti cei prezenti la aceasta.

(2) Cel nemultumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere executorului bugetar să consemneze în procesul-verbal obiectiile sale.

67. Norme metodologice:

67.1. La data la care organul de executare procedează, după caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate, acesta va întocmi un proces-verbal privind eliberarea ori distribuirea sumelor rezultate din executarea silită.

67.2. Despre eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate organul de executare va înstiinta debitorul, creditorii care au participat la executarea silită, precum si creditorii care si-au depus titlurile executorii.

67.3. Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită se semnează de către persoanele prezente, organul de executare consemnând, după caz, refuzul de a semna ori obiectiile formulate de acestea.

Ordonantă:

Art. 124. - (1) Cei interesati pot face contestatie împotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonante de către organele de executare, precum si în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în conditiile legii.

(2) Contestatia poate fi făcută si împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instantă judecătorească sau de alt organ jurisdictional si dacă pentru contestarea lui nu există o procedură care să prevadă posibilitatea ca instanta competentă să se pronunte asupra acestuia.

68. Norme metodologice:

68.1. Debitorul, creditorii care participă la executare ori care si-au depus titlurile executorii în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită, tertul poprit, procurorul, persoanele care detin în proprietate comună pe cote-părti sau în devălmăsie cu debitorul bunurile supuse executării silite ori care pretind că au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra acestor bunuri, precum si orice altă persoană interesată pot face contestatie la executarea silită.

68.2.1. Contestatia la executare poate fi făcută:

a) împotriva executării silite însesi;

b) împotriva oricărui act de executare;

c) împotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare silită.

68.2.2. Contestatia la executare poate fi făcută împotriva oricărei modalităti de executare silită: poprire, executare silită prin decontare bancară, executare silită asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile, executarea silită a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rădăcini, precum si asupra unui ansamblu de bunuri.

68.3. Împotriva titlului de creantă prin care s-a stabilit obligatia la plată a creantei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate a unei persoane responsabile în conditiile art. 7 din ordonantă, aceasta poate formula contestatie în aceleasi conditii si urmează aceeasi procedură ca si la contestatia la executare.

68.4. Împotriva actelor de înfiintare si de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii cel interesat poate face contestatie în aceleasi conditii si după aceeasi procedură ca si la contestatia la executare.

68.5. În cazul în care titlul executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea silită nu este o hotărâre a instantei ori a colegiilor sau sectiei jurisdictionale a Curtii de Conturi si nu există o procedură legală pentru contestarea sumei si a naturii obligatiei de plată înscrise în acesta, se poate face contestatie la executare la instanta judecătorească competentă potrivit art. 126 din ordonantă.

68.6. Contestatia la executarea silită poate fi făcută, de asemenea, si cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare, respectiv:

a) procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare;

b) procesul-verbal de stabilire a cuantumului dobânzilor, penalitătilor de orice fel sau a altor sume acordate prin titlul executoriu;

c) titlul executoriu întocmit de organele de executare, pe baza evidentei pe plătitori, pentru obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate neachitate la scadentă;

d) procesul-verbal, aprobat de conducătorul organului de executare, privind sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat pretul bunului mobil sau imobil, după caz, valorificat;

e) titlul executoriu emis de organul de executare în cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviintat plata pretului bunului imobil în rate nu plăteste restul de pret în conditiile si la termenele stabilite.

Ordonantă:

Art. 127. - (1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevăzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.

69. Norme metodologice:

69.1. În cazul în care contestatarul persoană juridică formulează cerere de contestare a executării silite, acesta este obligat să depună o cautiune egală cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială de trezorerie si contabilitate publică aflată în aceeasi rază teritorială în care îsi are sediul organul de executare.

69.2.1. Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă.

69.2.2. Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

69.2.3. Asupra cererii de suspendare formulate instanta, în toate cazurile, se pronuntă prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat.

69.3. În cazuri urgente presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonantă presedintială, până la solutionarea de către instantă a cererii de suspendare prevăzute la pct. 69.2.1.

Ordonantă:

Art. 130. - (1) Dacă admite contestatia la executare, instanta, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării însesi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

(2) În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării însesi si anulării titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotărâre să i se restituie celui îndreptătit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

(3) În cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestatia a fost exercitată cu rea-credintă, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

70. Norme metodologice:

70.1. În cursul judecării contestatiei la executare reprezentantul casei de asigurări de sănătate, după caz, va solicita în scris instantei de judecată ca în cazul respingerii contestatiei, pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, contestatorul să fie obligat la plata unor despăgubiri, iar când contestatia a fost exercitată cu rea-credintă, contestatorul să fie obligat la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

70.2.1. În toate cazurile în care se desfiintează titlul executoriu sau însăsi executarea silită, instanta poate dispune prin aceeasi hotărâre să i se restituie celui îndreptătit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

70.2.2. Dacă bunurile asupra cărora s-a făcut executarea nu au fost valorificate, acestea se vor restitui celui îndreptătit.

70.3. Dacă nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executării, cel îndreptătit o va putea cere instantei judecătoresti competente potrivit legii.

Ordonantă:

Art. 131. - (1) Obligatiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se găseste în stare de insolvabilitate.

(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situatii:

a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile;

b) când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate;

c) debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere;

d) debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea ori în alte locuri unde există indicii că a avut avere nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile;

e) când, potrivit legii, debitorul persoană juridică îsi încetează existenta si au rămas neachitate obligatii bugetare.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu există persoane responsabile potrivit art. 7.

(4) Pentru obligatiile bugetare ale debitorilor declarati în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curentă si trecerea ei într-o evidentă separată.

71. Norme metodologice:

71.1. Procedura de declarare a debitorilor în stare de insolvabilitate începe după ce organele de executare au aplicat reglementările legale privind angajarea răspunderii altor persoane decât debitorul, încheind în acest sens un proces-verbal.

71.2. În scopul declarării debitorilor în stare de insolvabilitate, organele de executare au următoarele obligatii:

a) să verifice la domiciliul sau la sediul debitorilor, precum si în alte locuri despre care au informatii situatia materială a acestora, precum si situatia bunurilor de orice fel, proprietate a debitorului, si a drepturilor reale, după caz, iar în cazul în care domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, să încheie despre acestea un proces-verbal;

b) să solicite informatii de la organele abilitate, în vederea identificării domiciliului sau a sediului debitorului, după caz. Dacă din informatiile obtinute se constată că debitorul are un alt domiciliu sau sediu decât cel înscris în titlul executoriu, în limita competentelor, organele de executare, prin executorii bugetari, se vor deplasa în acel loc si vor consemna rezultatele verificării într-un proces-verbal;

c) să solicite relatii cu privire la situatia materială a debitorului persoană fizică de la unitătile sau de la persoanele fizice la care acesta si-a desfăsurat activitatea profesională sau lucrativă în ultimii 3 ani, în măsura în care acestea pot fi cunoscute;

d) să solicite relatii de la organele de executare la care sunt luate în evidentă ca plătitori de obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate sucursalele sau punctele de lucru ale debitorului persoană juridică, precum si de la organele de executare în a căror rază teritorială s-a născut debitorul si de la cele în a căror rază teritorială acesta a avut ultimul domiciliu, cu exceptia cazurilor în care locul nasterii si cel al ultimului domiciliu nu pot fi cunoscute;

e) să solicite de la organele si persoanele abilitate informatii cu privire la mostenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;

f) să verifice documentele de constituire a persoanei juridice si de evidentă, respectiv contract de societate, act constitutiv sau statut, după caz, acte aditionale de modificare a acestora, bilant contabil, balantă lunară si altele asemenea, consemnând rezultatele verificării într-un proces-verbal;

g) să solicite informatii societătilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise;

h) să solicite informatii privind bunurile sau veniturile debitorului de la institutii care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate.

71.3.1. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitătii, însusit de seful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, se supune spre aprobare conducătorului organului de executare. În cazul în care acesta consideră că investigatiile sunt incomplete, dispune măsurile care se impun pentru continuarea cercetărilor. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitătii se aprobă de conducătorul organului de executare. După aprobarea procesului-verbal de constatare a insolvabilitătii, creanta se scoate din evidenta curentă si se trece în evidenta separată.

71.3.2. În procesul-verbal se va mentiona dacă sunt persoane responsabile conform art. 7 din ordonantă, care să fie obligate la plată pentru debitele constituite după 1 ianuarie 2003, suma pentru care trebuie să răspundă, temeiul legal al stabilirii răspunderii si stadiul procedurii.

71.4. Organul de executare va înstiinta de îndată registrul comertului sau instantele judecătoresti, după caz, despre declararea stării de insolvabilitate a debitorului.

71.5.1. În cazul în care moartea debitorului persoană fizică, constatată fizic sau declarată prin hotărâre judecătorească potrivit legii, survine înaintea începerii executării silite ori după încetarea ei si se constată că nu au mai rămas bunuri, cu exceptia celor care nu pot fi urmărite, se procedează la scăderea definitivă a creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate din evidenta organului de executare, fără a mai fi trecute în evidenta separată.

71.5.2. Dacă debitorul decedat are bunuri si se constată că nu are mostenitori, se va proceda la stingerea obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate prin executare silită. În cazul în care mai rămân creante nestinse, acestea vor fi scăzute definitiv din evidentă conform pct. 71.5.1.

Ordonantă:

Art. 132. - În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silită.

72. Norme metodologice:

72.1. Pentru obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare sunt obligate să urmărească situatia debitorilor pe toată perioada, până la împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt. Verificarea situatiei debitorului se va face cel putin o dată pe an, repetându-se, când este necesar, investigatiile prevăzute de lege.

72.2. În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate si de începere a procedurii de executare silită.

72.3. După împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită, obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate rămase nerealizate vor fi scăzute din evidentele organului de executare.

72.4. Organul de executare va întocmi un dosar care trebuie să cuprindă toate documentele si informatiile solicitate, precum si procesul-verbal de constatare a insolvabilitătii, aprobat de conducătorul organului de executare.

Ordonantă:

Art. 133. - (1) Organul de executare este obligat ca pentru creantele bugetare datorate de comercianti societăti comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugăresti sau persoane fizice să ceară instantelor judecătoresti competente începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, în conditiile legii.

(2) Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului se vor înainta instantelor judecătoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

73. Norme metodologice:

73.1. Organele de executare vor solicita începerea procedurii reorganizării judiciare si/sau a falimentului, prevăzută de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, numai după ce au parcurs modalitătile de executare silită prevăzute de ordonantă, au angajat răspunderea altor persoane decât debitorul conform art. 7, 147 si următoarele din ordonantă, după caz, si numai dacă au mai rămas obligatii restante la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

73.2. În cazul în care procedura a fost declansată de alti creditori, organele competente ale casei de asigurări de sănătate se vor înscrie la masa credală în termenele stabilite de lege si vor urmări modul de derulare a procedurii în vederea recuperării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 134. - (1) Măsurile întreprinse de organele de executare în conditiile prezentei ordonante nu se suspendă ca urmare a declansării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.

(2) În vederea executării silite a bunurilor urmărite, creditorul bugetar poate solicita judecătorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul să predea creditorului bugetar bunul în vederea valorificării.

74. Norme metodologice:

74.1. În cazul în care s-a început procedura de executare silită asupra bunurilor debitorului si, ulterior, asupra aceluiasi debitor s-a declansat procedura de reorganizare judiciară sau falimentului conform legii, măsurile întreprinse de organele de executare nu se suspendă.

74.2. Organele de executare, pe baza încuviintării judecătorului-sindic, vor putea lua în posesie bunurile pentru care s-a început executarea silită.

74.3. În cazul în care judecătorul-sindic a dispus administratorului sau lichidatorului, după caz, predarea bunurilor către organele de executare, acestea vor fi valorificate potrivit ordonantei. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silită se vor face de organele de executare conform prevederilor ordonantei.

Ordonantă:

Art. 136. - În situatiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin postă, sunt mai mari decât obligatiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.

(2) Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin postă sunt suportate de fiecare creditor bugetar.

75. Norme metodologice:

75.1. În vederea anulării obligatiilor datorate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, organul de executare întocmeste un referat prin care se estimează cheltuielile de executare care ar trebui să fie efectuate pentru recuperarea debitelor si se propune aprobarea anulării debitelor respective.

75.2. Conducătorul organului de executare aprobă anularea debitelor si dispune scoaterea din evidentă a sumelor anulate.

Ordonantă:

Art. 137. - Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită privind o creantă bugetară încep la data când, potrivit legii, se naste acest drept.

76. Norme metodologice:

76.1.1. Dreptul material de a cere executarea silită se stinge prin prescriptie, dacă nu a fost exercitat în intervalul de timp stabilit de lege sub forma termenului de prescriptie, al cărui început este data la care se naste acest drept.

76.1.2. Dreptul de a cere executarea silită se naste în ziua imediat următoare termenului legal de plată a obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

76.2. Pentru obligatiile care provin din sanctiuni contraventionale termenul de prescriptie curge de la data aplicării sanctiunii.

76.3. În cazul în care debitorul este obligat la plăti succesive, dreptul de a cere executarea silită se stinge pentru fiecare dintre aceste plăti.

Ordonantă:

Art. 139. - Termenul de prescriptie prevăzut la art. 138 se suspendă:

a) în cazurile si în conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) în cazurile si în conditiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de alt organ competent;

c) pe perioada respectării amânării sau esalonării plătii obligatiei bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plată dispuse prin lege, hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent;

d) cât timp debitorul, cu rea-credintă, îsi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silită;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

77. Norme metodologice:

77.1. Curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este oprită de drept pe timpul cât durează situatiile, limitativ prevăzute de lege, care împiedică organul de executare să aplice măsurile de executare silită ori când, potrivit legii, termenul de prescriptie este suspendat.

77.2. Cursul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se suspendă:

a) cât timp organul de executare este împiedicat de un caz de fortă majoră să îndeplinească măsuri de executare silită. Forta majoră este un eveniment imprevizibil si insurmontabil;

b) cât timp debitorul face parte din fortele armate ale României, iar acestea se află pe picior de război;

c) când suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanta judecătorească sau de un alt organ competent;

d) pe perioada amânărilor si esalonărilor la plata obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, în conditiile legii. Suspendarea operează, după caz, pe perioada de valabilitate a înlesnirii acordate sau până la data anulării înlesnirii pentru nerespectarea termenelor de plată si a conditiilor în care aceasta s-a acordat;

e) cât timp debitorul, cu rea-credintă, îsi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silită prin acte si fapte cum sunt inducerea în eroare a organului de executare, ascunderea bunurilor si a veniturilor sau altele asemenea. Constatările privind actele si faptele prin care debitorul îsi sustrage cu rea-credintă veniturile si bunurile de la executarea silită vor fi făcute prin proces-verbal în care vor fi consemnate aceste situatii. Procesul-verbal va fi semnat de executor, de debitor si de persoanele prezente la constatare. În cazul în care debitorul prezent la efectuarea constatării refuză să semneze procesul-verbal, executorul va face mentiune despre aceasta.

77.3. După încetarea suspendării prescriptia îsi reia cursul, la determinarea împlinirii termenului de prescriptie calculându-se si termenul scurs înainte de suspendare.

Ordonantă:

Art. 140. - Termenul de prescriptie prevăzut la art. 138 se întrerupe:

a) în cazurile si în conditiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligatiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoasterii în orice alt mod a datoriei;

c) pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;

d) pe data întocmirii, în conditiile prezentei ordonante, a actului de constatare a insolvabilitătii debitorului;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

78. Norme metodologice:

78.1. Cursul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se întrerupe:

a) în cazurile si în conditiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înaintea începerii sau în cursul executării silite, a unui act voluntar de plată a obligatiei prevăzute în titlul executoriu, constând în plata obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate; c) pe data recunoasterii de către debitor, în orice mod, a obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate. Recunoasterea obligatiei trebuie să fie neîndoielnică, putând fi confirmată expres sau tacit. Sunt acte de recunoastere a obligatiei la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate cererea de compensare, cererea pentru acordarea unor înlesniri la plată, precum si orice alte acte prin care debitorul recunoaste obligatia la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate;

d) pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare silită;

e) pe data întocmirii procesului-verbal de constatare a insolvabilitătii, cu conditia ca acesta să fie aprobat;

f) în alte cazuri prevăzute de lege.

 Sunt acte de executare silită în sensul lit. d) de mai sus:

a) somatia comunicată debitorului potrivit art. 41 din ordonantă;

b) adresa de înfiintare a popririi, transmisă tertului poprit sau băncii la care debitorul are deschis cont, despre transmiterea căreia a fost înstiintat debitorul, prevăzute la art. 65 si 66 din ordonantă;

c) cererea organului de executare, adresată instantei competente, de mentinere a popririi, potrivit art. 68 din ordonantă;

d) procesul-verbal de sechestru al bunurilor debitorului, prevăzut la art. 72 din ordonantă;

e) documentul prin care se face evaluarea bunurilor după încheierea procesului-verbal de sechestru, comunicat debitorului, potrivit art. 93 din ordonantă;

f) procesele-verbale de predare-primire a bunurilor care se valorifică prin vânzare în regim de consignatie, în conditiile art. 94 din ordonantă, anuntul privind vânzarea prevăzut la art. 97 alin. (2) din ordonantă, procesul-verbal de vânzare directă, procesul-verbal privind desfăsurarea si rezultatul licitatiei si procesul-verbal de adjudecare, prevăzute la art. 96, 109 si 112 din ordonantă;

g) procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor realizate prin executare silită, prevăzut la art. 122 din ordonantă.

78.2. Întreruperea termenului de prescriptie sterge prescriptia începută înainte de aparitia împrejurării care a întrerupt-o. După întrerupere va curge un nou termen de prescriptie.

78.3. Termenul de prescriptie nu este întrerupt dacă executarea a fost anulată.

Ordonantă:

Art. 143. - Dacă organul de executare constată împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită a creantelor bugetare, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare si la scăderea acestora din evidenta analitică pe plătitori.

79. Norme metodologice:

79.1. Scăderea din evidenta analitică pe plătitori a creantelor pentru care s-a împlinit termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită se va face pe baza unui proces-verbal de constatare a împlinirii prescriptiei, însusit de seful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, după caz, si care va fi supus spre aprobare conducătorului organului de executare, împreună cu dosarul.

79.2. Dosarul trebuie să cuprindă toate documentele si informatiile necesare pentru constatarea împlinirii termenului de prescriptie, precum si procesul-verbal de constatare a prescriptiei.

79.3. Conducătorul organului de executare, pe baza dosarului, va aproba procesul-verbal de constatare a împlinirii prescriptiei, iar în cazul în care constată că dosarul este incomplet, va dispune măsurile care se impun.

79.4. După împlinirea termenului de prescriptie organul de executare poate cere repunerea în termen la instanta judecătorească competentă, numai dacă a fost împiedicat să efectueze executarea din motive temeinice, în 15 zile de la încetarea împiedicării.

Ordonantă:

Art. 144. - (1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:

a) cele plătite fără existenta unui titlu de creantă;

b) cele plătite în plus fată de obligatia bugetară;

c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative;

g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 118;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusă în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), după caz, în temeiul hotărârii judecătoresti prin care se dispune desfiintarea executării silite.

(2) În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referintă al pietei valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătoresti prin care se dispune restituirea.

80. Norme metodologice:

80.1. Restituirea sumelor plătite în plus la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează la cererea debitorului, persoană juridică sau persoană fizică, după caz, în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia la organele teritoriale competente ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

80.2. Restituirea sumelor de la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate se face numai în cazul în care:

a) debitorul nu are obligatii neachitate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, la termenele legale de plată;

b) după efectuarea procedurii de compensare mai rămân sume achitate în plus si debitorul nu solicită compensarea acestora cu obligatii la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate care au termene de plată viitoare;

c) plata s-a făcut eronat de către debitor la altă casă de asigurări de sănătate.

80.3. În derularea procedurii de restituire normele metodologice prevăzute la pct. 12 se aplică în mod corespunzător.

Ordonantă:

Art. 154. - În cazul în care asupra acelorasi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare, cât si pentru titluri ce se execută în conditiile prevăzute de alte dispozitii legale, executarea silită se va face, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante, de către organele de executare prevăzute de aceasta.

81. Norme metodologice:

81.1. În cazul în care executarea silită a fost începută asupra acelorasi venituri sau bunuri urmăribile ale debitorului fie de către organele de executare prevăzute de ordonantă, fie de către executorii judecătoresti potrivit dreptului comun, precum si de către ceilalti executori, potrivit legii, executarea silită se va continua de către organele de executare competente pentru colectarea creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Ordonantă:

Art. 156. - (1) Organul de executare poate corecta oricând erorile materiale din titlul executoriu si actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, având în vedere atât interesul legitim al creditorului bugetar, cât si drepturile si obligatiile debitorului.

(2) Actul rezultat ca urmare a îndreptării erorilor materiale se comunică celor interesati.

82. Norme metodologice:

82.1. Organul competent să corecteze oricând erorile materiale din titlul executoriu emis de organul de executare si din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită este organul de executare în a cărui rază teritorială îsi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidentă debitorul.

82.2. Organul de executare competent poate corecta erorile materiale din titlul executoriu si actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, din oficiu sau la sesizarea debitorului.

82.3. În sensul prezentelor norme metodologice:

a) prin a corecta se întelege a rectifica, a modifica, a completa;

b) prin eroare materială se întelege erorile sau omisiunile cu privire la numele/denumirea, adresa/sediul, calitatea, sustinerile debitorilor, obiectiile martorilor, ale expertilor etc. sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din titlul executoriu si din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, erori apărute din culpa executorului bugetar;

c) prin oricând se întelege momentul la care are loc corectarea actului în cauză, înlăuntrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită.

82.4. Corectarea erorilor se poate face înainte de începerea executării si în tot timpul ei, până la efectuarea ultimului act de executare.

82.5. În cazul în care pentru corectarea erorilor sunt necesare explicatii cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea celor cuprinse în titlul executoriu si în actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, organul de executare poate cere debitorului si/sau altor persoane să lămurească aceste aspecte, în scris.

82.6. Cel interesat poate solicita corectarea unor erori materiale din titlul executoriu sau/si din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, printr-o cerere care va cuprinde: obiectul si valoarea solicitării, calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se întemeiază solicitarea, semnătura si datele de identificare a solicitantului.

82.7. Erorile, o dată constatate, se corectează cu celeritate.

82.8.1. În vederea efectuării corectării erorilor materiale, după verificarea celor sustinute în cerere ori a celor constatate din oficiu, după caz, executorul bugetar va întocmi un referat care va cuprinde: obiectul si valoarea solicitării ori a constatării din oficiu, calculul prin care s-a ajuns la determinarea altei sume, motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se întemeiază solicitarea ori constatarea din oficiu, propunerea de modificare a erorii materiale, semnătura executorului bugetar.

82.8.2. Referatul se înaintează sefului ierarhic, care va verifica dacă motivele invocate justifică corectarea erorilor materiale din titlul executoriu sau/si din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită si, în acest caz, va aviza propunerea de corectare si efectuarea acestei operatiuni.

82.8.3. Referatul astfel avizat va fi prezentat conducătorului organului de executare spre aprobare, urmând ca pe baza referatului aprobat să se efectueze corectarea direct pe titlul executoriu sau/si pe actul întocmit în cadrul procedurii de executare silită sau, dacă aceasta nu este posibilă, să se întocmească un alt act rezultat ca urmare a corectării erorii.

82.8.4. Referatul aprobat se va arhiva la dosarul de executare.

82.9. Adăugările, stersăturile sau modificările operate în cuprinsul titlului executoriu si/sau al actelor întocmite în cadrul procedurii de executare silită vor fi semnate si stampilate de executorul bugetar, în caz contrar acestea nefiind luate în considerare.

82.10. După efectuarea corectării erorilor materiale organul de executare are obligatia de a comunica debitorului sau oricărei alte persoane interesate, de îndată, operatiunea efectuată.

82.11. În cazul în care corectarea nu se poate efectua direct pe titlul executoriu sau/si pe actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită, se va încheia un nou act rezultat ca urmare a corectării erorilor.

Ordonantă:

Art. 157. - Creantele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anulează. Anual, prin hotărâre a Guvernului se stabileste plafonul creantelor bugetare care pot fi anulate.

83. Norme metodologice:

83.1. Obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate restante la data de 31 decembrie 2002, constând în contributii datorate la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv dobânzi, după caz, precum si penalităti de orice fel, fiecare dintre ele mai mici de 100.000 lei inclusiv, se anulează.

83.2. Obligatiile la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate restante care se anulează reprezintă soldurile înregistrate la data de 31 decembrie 2002 ale obligatiilor datorate si evidentiate până la această dată în evidenta pe plătitori.

83.3. Soldurile obligatiilor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate înregistrate la data de 31 decembrie a fiecărui an, la nivelul plafonului stabilit pentru anul respectiv prin hotărâre a Guvernului, se anulează.

Ordonantă:

Art. 161. - Formularele necesare si instructiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetare, se aprobă prin ordin al ministrului de resort sau al conducătorului institutiei publice, după caz.

84. Norme metodologice:

 Formularistica necesară realizării creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate este cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

Ordonantă:

Art. 166. - (1) Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se vor continua potrivit dispozitiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.

(2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonante se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început să curgă.

85. Norme metodologice:

85.1. Procedurile de executare silită a creantelor la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, pornite, prin comunicarea somatiei, anterior datei intrării în vigoare a ordonantei, care se aflau în curs de desfăsurare la acea dată, vor fi continuate în conformitate cu dispozitiile acestui act normativ.

85.2. Actele îndeplinite până la data de 1 ianuarie 2003 în cadrul procedurii de executare silită, în conformitate cu prevederile legale anterioare ordonantei, rămân valabile.