MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 477 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 4 iulie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

283. - Lege pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999

Protocol optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei

412. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratifica rea Protocolului optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 181 din 8 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrãsãrii si exploatãrii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 387/2002

Decizia nr. 193 din 13 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã

Decizia nr. 202 din 13 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni

Decizia nr. 223 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare a agentilor economici

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

721. - Hotãrâre pentru completarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autoritãtilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele care urmeazã sã fie achizitionate prin procedura de licitatie electronicã

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

85. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Lebes-Bucovina Nord, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Domarom Star” - S.R.L. Fundu Moldovei

86. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Stejarul, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Fornetti România” - S.R.L. Timisoara

87. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Valea Bârza, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã pentru Promovare Internationalã - S.R.L. Bucuresti

Lista agentilor economici comercianti angro de uleiuri minerale

Lista depozitelor speciale (completare)

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se ratificã Protocolul optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 2 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 26 iunie 2003.

Nr. 283.

PROTOCOL OPTIONAL

la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei*)

---

*) Traducere.

Statele pãrti la prezentul protocol,

luând notã de prevederile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, document care reafirmã încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si valoarea fiintei umane si în drepturile egale ale bãrbatilor si femeilor,

luând notã, de asemenea, de Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, care proclamã cã toti oamenii se nasc liberi si egali în demnitate si drepturi si cã fiecare are acces la toate drepturile si libertãtile proclamate în continuare, fãrã nici o deosebire, inclusiv deosebiri pe criterii de sex,

reamintind cã acordurile internationale privind drepturile omului si alte instrumente internationale privind drepturile omului interzic discriminarea pe criterii de sex,

reamintind, de asemenea, Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei (Conventia), în care statele pãrti condamnã discriminarea împotriva femeilor sub toate formele sale si hotãrãsc sã continue prin toate mijloacele necesare si fãrã întârziere o politicã de eliminare a discriminãrii împotriva femeilor,

reafirmând hotãrârea lor de a asigura obtinerea deplinã si egalã de cãtre femei a tuturor drepturilor omului si libertãtilor fundamentale si de a actiona eficient pentru prevenirea violãrii acestor drepturi si libertãti,

au hotãrât dupã cum urmeazã:

ARTICOLUL 1

Un stat parte la prezentul protocol (stat parte) recunoaste competenta Comitetului privind eliminarea discriminãrii fatã de femei (Comitetul) de a primi si de a analiza comunicãrile transmise în conformitate cu art. 2.

ARTICOLUL 2

Comunicãrile pot fi transmise de cãtre sau în numele indivizilor ori grupurilor de indivizi sub jurisdictia unui stat parte, reclamând faptul cã sunt victime ale violãrii oricãruia dintre drepturile stabilite în Conventie de cãtre acel stat parte. Dacã o comunicare este transmisã în numele indivizilor sau grupurilor de indivizi, autorul trebuie sã aibã consimtãmântul acestora, în afarã de cazul în care autorul poate justifica actiunea în numele lor fãrã acest consimtãmânt.

ARTICOLUL 3

Comunicãrile se vor face în scris si nu vor fi anonime.

Nici o comunicare nu va fi primitã de cãtre Comitet dacã priveste un stat parte la Conventie, care nu este parte la prezentul protocol.

ARTICOLUL 4

1. Comitetul nu va lua în considerare o comunicare decât dacã s-a convins cã toate mijloacele interne disponibile au fost epuizate, decât dacã aplicarea acestor mijloace este prelungitã nerezonabil sau nu pare sã aibã un rezultat concret.

2. Comitetul va declara o comunicare inadmisibilã în cazul în care:

a) aceeasi problemã a fost deja examinatã de cãtre Comitet sau a fost ori este în curs de examinare sub o

altã procedurã internationalã de investigare sau de solutionare;

b) este incompatibilã cu prevederile Conventiei;

c) este evident gresit motivatã sau nu este suficient fundamentatã;

d) este un abuz asupra dreptului de a transmite comunicãri;

e) faptele care sunt subiect al comunicãrii au apãrut înainte de intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru

statul parte vizat, în afarã de cazul în care acele fapte continuã dupã respectiva datã.

ARTICOLUL 5

1. În orice moment dupã primirea unei comunicãri si înainte de a se fi ajuns la o hotãrâre privind valoarea

intrinsecã a acesteia, Comitetul poate transmite statului parte vizat, în vederea unei analize urgente, o solicitare de

a lua astfel de mãsuri interimare necesare pentru a se evita posibilele daune ireparabile pentru victima sau victimele pretinsei violãri.

2. Când Comitetul îsi exercitã vointa conform paragrafului 1 al prezentului articol, aceasta nu implicã o decizie asupra admisibilitãtii comunicãrii sau asupra valorii intrinseci a acesteia.

ARTICOLUL 6

1. În afarã de cazul în care Comitetul considerã o comunicare inadmisibilã fãrã referire la statul parte vizat si

dacã individul sau indivizii consimt sã-si dezvãluie identitatea acelui stat parte, Comitetul va aduce în atentia statului parte vizat, în mod confidential, orice comunicare care i s-a transmis conform prezentului protocol.

2. În termen de 6 luni statul parte vizat transmite Comitetului explicatii în scris sau declaratii care sã clarifice

problema si rezolvarea, dacã existã, care se poate sã fi fost gãsitã de statul parte.

ARTICOLUL 7

1. Comitetul va analiza comunicãrile primite conform prezentului protocol pe baza tuturor informatiilor puse la dispozitia sa de cãtre sau în numele indivizilor ori grupurilor de indivizi si de cãtre statul parte vizat, cu conditia ca

informatiile acestea sã fie transmise pãrtilor vizate.

2. Comitetul va tine sedinte închise când examineazã comunicãrile în conformitate cu prezentul protocol.

3. Dupã examinarea unei comunicãri, Comitetul va transmite punctele sale de vedere privind comunicarea,

împreunã cu recomandãrile sale, dacã existã, pãrtilor vizate.

4. Statul parte va acorda atentia cuvenitã punctelor de vedere ale Comitetului, precum si recomandãrilor sale,

dacã existã, si va transmite Comitetului, în termen de 6 luni, un rãspuns în scris, incluzând informatii cu privire la orice mãsurã luatã din perspectiva opiniilor si recomandãrilor Comitetului.

5. Comitetul poate invita statul parte sã transmitã informatii suplimentare privind orice mãsuri pe care statul

parte le-a luat ca rãspuns la punctele de vedere sau recomandãrile sale, dacã existã, incluzându-le, dupã cum se considerã potrivit de cãtre Comitet, în rapoartele subsecvente ale statului parte, conform art. 18 din Conventie.

ARTICOLUL 8

1. În cazul în care Comitetul primeste informatii corelative indicând violãri grave sau sistematice de cãtre un stat parte ale drepturilor stabilite în Conventie, Comitetul va invita acel stat parte sã coopereze la examinarea

informatiilor si, în acest sens, sã transmitã observatii referitoare la informatiile vizate.

2. Luând în considerare orice observatii care se poate sã fi fost transmise de cãtre statul parte vizat, precum si

orice alte informatii corelative pe care le are la dispozitie, Comitetul poate desemna unul sau mai multi membri ai sãi

sã conducã o anchetã si sã raporteze imediat Comitetului.

În cazul în care existã un mandat si consimtãmântul statului parte, ancheta poate include o vizitã pe teritoriul acestuia.

3. Dupã examinarea rezultatelor unei astfel de anchete, Comitetul va transmite aceste rezultate statului parte vizat, împreunã cu orice alte comentarii sau recomandãri.

4. În termen de 6 luni de la primirea rezultatelor, comentariilor si recomandãrilor transmise de Comitet, statul

parte vizat va transmite observatiile sale Comitetului.

5. O astfel de anchetã va fi realizatã confidential si cooperarea statului parte va fi solicitatã în toate etapele

procedurii.

ARTICOLUL 9

1. Comitetul poate invita statul parte vizat sã includã în raportul sãu, conform art. 18 din Conventie, detalii referitoare la orice mãsuri luate ca rãspuns la o anchetã realizatã conform art. 8 din prezentul protocol.

2. Dacã este necesar, la sfârsitul perioadei de 6 luni stabilite în art. 8 paragraful 4, Comitetul poate sã invite

statul parte vizat sã îl informeze cu privire la mãsurile luate ca rãspuns la o astfel de anchetã.

ARTICOLUL 10

1. Fiecare stat parte poate, la momentul semnãrii sau ratificãrii prezentului protocol ori al aderãrii la acesta, sã

declare cã nu recunoaste competenta Comitetului stabilitã în art. 8 si 9.

2. Fiecare stat parte care a fãcut o declaratie în conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol poate, în

orice moment, sã îsi retragã declaratia prin notificare cãtre secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 11

Un stat parte va trebui sã ia toate mãsurile necesare pentru a se asigura cã persoanele aflate sub jurisdictia sa

nu sunt supuse unui tratament necorespunzãtor sau intimidãrii, ca o consecintã a informãrii Comitetului pe baza prezentului protocol.

ARTICOLUL 12

Comitetul va include în raportul sãu anual, conform art. 21 din Conventie, un rezumat al activitãtilor sale, în

baza prezentului protocol.

ARTICOLUL 13

Fiecare stat parte se angajeazã sã facã cunoscut si sã dea publicitãtii Conventia si prezentul protocol si sã faciliteze accesul la informatii privind punctele de vedere si recomandãrile Comitetului, în special privind problemele

care implicã acel stat parte.

ARTICOLUL 14

Comitetul va elabora propriile reguli de procedurã care vor trebui urmate când îsi exercitã functiile conferite prin prezentul protocol.

ARTICOLUL 15

1. Prezentul protocol va fi deschis semnãrii de cãtre orice stat care a semnat, a ratificat sau a aderat la Conventie.

2. Prezentul protocol va fi supus ratificãrii de cãtre orice stat care a ratificat sau a aderat la Conventie.

Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

3. Prezentul protocol va fi deschis aderãrii oricãrui stat care a ratificat sau a aderat la Conventie.

4. Aderarea va avea loc prin depunerea instrumentului de aderare la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 16

1. Prezentul protocol va intra în vigoare dupã 3 luni de la data depunerii la secretarul general al Organizatiei

Natiunilor Unite a celui de-al zecelea instrument de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare stat care ratificã prezentul protocol sau aderã la acesta dupã intrarea sa în vigoare, prezentul protocol intrã în vigoare dupã 3 luni de la data depunerii propriului instrument de ratificare sau de aderare.

ARTICOLUL 17

Nu sunt admise rezerve la prezentul protocol.

ARTICOLUL 18

1. Orice stat parte poate propune un amendament la prezentul protocol si sã îl înregistreze la secretarul general

al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul general va comunica apoi orice amendamente propuse statelor pãrti, cu solicitarea ca acestea sã îi notifice dacã sunt în favoarea unei conferinte a statelor pãrti în scopul analizãrii si votãrii propunerii. În eventualitatea cã cel putin o treime dintre statele pãrti se exprimã în favoarea unei astfel de conferinte, secretarul general va organiza conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat prin majoritatea voturilor statelor pãrti prezente la conferintã va fi transmis Adunãrii Generale a Organizatiei

Natiunilor Unite spre aprobare.

2. Amendamentele intrã în vigoare dupã ce au fost aprobate de Adunarea Generalã a Organizatiei Natiunilor

Unite si acceptate cu o majoritate de douã treimi din statele pãrti la prezentul protocol, în conformitate cu procedurile lor constitutionale.

3. Dupã intrarea în vigoare a amendamentelor, acestea devin obligatorii pentru statele pãrti care le-au acceptat,

celelalte state pãrti fiind în continuare legate prin prevederile prezentului protocol si orice amendamente anterioare pe care le-au acceptat.

ARTICOLUL 19

1. Orice stat parte poate denunta prezentul protocol, în orice moment, printr-o notificare scrisã adresatã secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea va produce efecte dupã 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general.

2. Denuntarea nu va prejudicia aplicarea în continuare a prevederilor prezentului protocol în raport cu orice comunicare transmisã conform art. 2 sau cu orice anchetã initiatã conform art. 8, înainte de data efectivã a denuntãrii.

ARTICOLUL 20

Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va informa toate statele despre:

a) semnãri, ratificãri si aderãri la prezentul protocol;

b) data intrãrii în vigoare a prezentului protocol si a oricãrui amendament conform art. 18;

c) orice denuntare în conformitate cu art. 19.

ARTICOLUL 21

1. Prezentul protocol, ale cãrui versiuni în limbile arabã, chinezã, englezã, francezã, rusã si spaniolã sunt egal

autentice, va fi depus în arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.

2. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite copii autentificate ale prezentului protocol tuturor statelor la care s-a fãcut referire în art. 25 din Conventie.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare fatã de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 412.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 181

din 8 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrãsãrii si exploatãrii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 387/2002

Costicã Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 387/2002, exceptie ridicatã de Stefãnel Abdula, primarul comunei Gãiceanca, judetul Bacãu, în Dosarul nr. 9.487/2002 al Tribunalului Bacãu - Sectia comercialã si contencios administrativ.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ridicate, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 119 si 120 din Constitutie. Se aratã cã în acest sens Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 136/2001.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 9.487/2002, Tribunalul Bacãu - Sectia comercialã si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001, exceptie ridicatã de Stefãnel Abdula, primarul comunei Gãiceanca, judetul Bacãu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia considerã cã dispozitiile ordonantei de urgentã criticate, care prevãd atribuirea în folosintã gratuitã a constructiilor zootehnice si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate asociatiilor crescãtorilor de animale si unor persoane fizice sau persoane juridice, precum si dispozitiile care obligã autoritãtile administratiei publice locale sã concesioneze prin atribuire directã, pentru o perioadã de 5 ani, terenuri cu destinatie agricolã crescãtorilor de animale sunt neconstitutionale. Autorul exceptiei invocã încãlcarea dispozitiilor art. 120 alin. (1) din Constitutie care consacrã principiul autonomiei locale, precum si încãlcarea unor dispozitii ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.

Tribunalul Bacãu - Sectia comercialã si contencios administrativ apreciazã cã “art. 1 si art. 3 alin. (6) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 încalcã principiul autonomiei locale pe care se întemeiazã administratia publicã din unitãtile administrativ-teritoriale statuat de art. 119 din Constitutie”. În opinia instantei, “autonomia localã conferã autoritãtilor administratiei publice locale dreptul ca în limitele legii sã aibã initiativã si sã hotãrascã în ceea ce priveste administrarea domeniului public si privat al unitãtii administrativ-teritoriale, concesionarea, închirierea si vânzarea bunurilor proprietate publicã sau privatã ale unitãtii administrativ-teritoriale, precum si a serviciilor publice de interes local”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã, în esentã, cã dispozitiile criticate prevãd “atribuirea în folosintã gratuitã a constructiilor zootehnice si fabricilor de nutreturi dezafectate asociatiilor crescãtorilor de animale, persoanelor fizice în vârstã de pânã la 40 de ani sau persoanelor juridice care formuleazã cerere scrisã si dovedesc capacitate tehnicã si financiarã de a desfãsura activitãti de crestere a animalelor”. Aceastã mãsurã, sustine Guvernul, este menitã sã asigure “crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie” (în spetã fiind vorba de punerea în valoare a unor spatii dezafectate, destinate cresterii, îngrãsãrii si exploatãrii animalelor, precum si a unor fabrici de nutreturi combinate dezafectate), obligatie a statului prevãzutã la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. De asemenea, Guvernul apreciazã cã mãsura luatã se încadreazã si în prerogativa statului privind “crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitãtii vietii”, prevãzutã la art. 134 alin. (2) lit. f) din Constitutie, si se concretizeazã în dispozitii legale cu caracter general, cu aplicabilitate pe întreg teritoriul tãrii.

Pe de altã parte, se considerã cã prevederile constitutionale ale art. 120 alin. (2) “se referã la principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administratiei publice din unitãtile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu”. În punctul sãu de vedere, Guvernul invocã si Decizia Curtii Constitutionale nr. 123/2001, în considerentele cãreia s-a retinut cã principiul autonomiei locale “nu include si absolvirea autoritãtilor administratiei publice locale de la obligatia respectãrii legilor cu caracter general valabil pe întreg teritoriul tãrii”.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168 din 13 decembrie 2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrãsãrii si exploatãrii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 387 din 13 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002.

Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 a fost modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102 din 29 august 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 78 din 12 martie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003.

Examinând textul de lege supus controlului de constitutionalitate, Curtea retine cã dispozitiile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 stabilesc mãsuri pentru atribuirea constructiilor zootehnice si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate în folosinta gratuitã a asociatiilor crescãtorilor de animale, cu sau fãrã personalitate juridicã, precum si a persoanelor fizice în vârstã de pânã la 40 de ani sau persoanelor juridice care formuleazã cerere scrisã si dovedesc capacitatea tehnicã si financiarã de a desfãsura activitãti de crestere a animalelor (art. 1).

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. a) din ordonanta de urgentã, între constructiile zootehnice dezafectate supuse acestor mãsuri sunt si “bunuri imobile aflate în proprietatea privatã a [...] unitãtilor administrativ-teritoriale”.

Conform art. 3 alin. (1) din ordonanta de urgentã, constructiile zootehnice dezafectate, aflate în proprietatea privatã a unitãtilor administrativ-teritoriale, “vor fi atribuite în folosintã gratuitã persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c) de cãtre consiliile locale”.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 3 alin. (6) din ordonanta de urgentã, textul initial, criticat de autorul exceptiei, prin care se prevedea obligatia consiliilor locale de a “concesiona, prin atribuire directã, pentru o perioadã de 5 ani, terenuri cu destinatie agricolã, aflate în proprietatea unitãtilor administrativ-teritoriale, crescãtorilor de animale prevãzuti la art. 2 lit. c) cãrora le-au fost atribuite constructii zootehnice dezafectate”, a fost modificat prin dispozitiile articolului unic pct. 3 din Legea nr. 387/2002, textul având în prezent urmãtorul cuprins: “(6) În vederea asigurãrii necesarului de furaje crescãtorii de animale prevãzuti la art. 2 lit. c), cãrora le-au fost atribuite constructii zootehnice dezafectate, vor beneficia de drepturile si obligatiile prevãzute în Legea zootehniei nr. 72/2002.”

Conform art. 4 alin. (1) din ordonanta de urgentã criticatã, “atribuirea în folosintã gratuitã a constructiilor zootehnice dezafectate, a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, a terenurilor de sub constructii si a celor din incintã persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c) se face în baza unui contract pe care acestea îl încheie cu consiliile locale [...]”.

Totodatã, art. 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102/2002 abrogã alin. (5) al art. 3 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 168/2001, potrivit cãruia “Atribuirea imobilelor prevãzute la alin. (1), (2) si (3), care au fost ipotecate la obtinerea unor împrumuturi de la bãncile comerciale, se face la cererea persoanelor prevãzute la art. 2 lit. c), cu acordul prealabil al bãncilor finantatoare respective”.

Celelalte dispozitii ale ordonantei de urgentã se referã la obligatii ce revin societãtilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat din agriculturã, Agentiei Domeniilor Statului, Autoritãtii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului.

Critica de neconstitutionalitate se bazeazã pe invocarea încãlcãrii principiului autonomiei locale, prevãzut de art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie, texte care au urmãtorul cuprins:

- Art. 119: “Administratia publicã din unitãtile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizãrii serviciilor publice.”;

- Art. 120 alin. (1) si (2): “(1) Autoritãtile administratiei publice, prin care se realizeazã autonomia localã în comune si orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, în conditiile legii.

(2) Consiliile locale si primarii functioneazã, în conditiile legii, ca autoritãti administrative autonome si rezolvã treburile publice din comune si din orase.”

Examinând sustinerile autorului exceptiei privind încãlcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 119 si art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate, întrucât esential în acest sens este cã mãsura a fost instituitã prin ordonantã de urgentã, act de nivelul legii. În legãturã cu acest aspect, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã a mai examinat, în legãturã cu alte acte normative (legi si ordonante), critici care vizau încãlcãri ale principiului autonomiei locale prin instituirea unor obligatii pentru consiliile locale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea a retinut în considerentele sale cã “principiul autonomiei locale nu include si absolvirea autoritãtilor administratiei publice locale de la obligatia respectãrii legilor cu caracter general si valabilitate pe întreg teritoriul tãrii”.

De asemenea, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea a retinut cã “dispozitiile constitutionale ale art. 119 si art. 120 alin. (2) se referã la principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administratiei publice din unitãtile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afara cadrului legal”.

Aceste considerente îsi mentin valabilitatea si în cauza de fatã.

Pe de altã parte, mãsurile instituite prin ordonanta de urgentã vizeazã repunerea în circuitul economic agricol a unor constructii dezafectate, deci deturnate de la destinatia lor fireascã, în scopul încurajãrii dezvoltãrii cresterii animalelor, cu consecinte evident pozitive asupra dezvoltãrii economice a unitãtilor administrativ-teritoriale. Or, actionând astfel, statul se situeazã în planul exercitãrii concrete, prin activitatea normativã, a atributiilor sale privind “protejarea intereselor nationale în activitatea economicã” si “crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitãtii vietii”, în conformitate cu dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. b) si f) din Constitutie.

De altfel, însãsi Carta europeanã a autonomiei locale, adoptatã la Strasbourg la 15 octombrie 1985, intratã în vigoare la 1 septembrie 1988, ratificatã de România prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, face referire, potrivit art. 3 pct. 1, la cadrul legal intern, prin reglementarea conceptului de autonomie localã ca “dreptul si capacitatea efectivã ale autoritãtilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu si în interesul populatiei locale, o parte importantã a treburilor publice”.

În ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 3 alin. (5) si (6) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 168/2001, Curtea constatã cã aceasta a rãmas fãrã obiect, întrucât alin. (5) a fost abrogat prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102/2002, iar textul initial al alin. (6), avut în vedere de autorul exceptiei, a cãpãtat un alt continut ca urmare a modificãrii sale prin adoptarea Legii nr. 387/2002.

Curtea nu poate retine nici invocarea de cãtre autorul exceptiei a unor neconcordante între dispozitiile ordonantei de urgentã criticate si cele ale Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, întrucât, chiar dacã ele ar fi reale, solutionarea acestora nu este de competenta instantei de contencios constitutional, ci a autoritãtii legiuitoare.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrãsãrii si exploatãrii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 387/2002, exceptie ridicatã de Stefãnel Abdula, primarul comunei Gãiceanca, judetul Bacãu, în Dosarul nr. 9.487/2002 al Tribunalului Bacãu - Sectia comercialã si contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 8 mai 2003.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 193

din 13 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã

Costicã Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Diamant” - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.821/2002 al Tribunalului Satu Mare.

La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin avocat, lipsind cealaltã parte, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul pãrtii prezente solicitã admiterea exceptiei, arãtând cã textul de lege trebuie considerat abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã admiterea exceptiei si constatarea cã textul legal criticat este abrogat potrivit dispozitiilor art. 150 alin. (1), întrucât dispozitiile privind prescriptia extinctivã privesc exclusiv raporturile dintre fostele organizatii socialiste.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 4.821/2002, Tribunalul Satu Mare a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Diamant” - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.821/2002 al Tribunalului Satu Mare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã textul de lege criticat nu-si gãseste aplicabilitatea în raporturile dintre societãtile comerciale, întrucât Constitutia României, prin art. 134 alin. (1), statorniceste cã economia României este o economie de piatã. Ca atare, societãtile comerciale sunt subiectii acestei economii de piatã, ale cãrei trãsãturi esentiale fiind concurenta, descentralizarea si caracterul privat al capitalului, nu se poate pune semnul egalitãtii între acestea si fostele organizatii socialiste care activau si erau subiectii unei economii centralizate, planificate, lipsite de concurentã si, mai ales, cu un capital integral de stat”.

Instanta de judecatã considerã exceptia ca fiind întemeiatã, în sensul cã dispozitiile art. 16 lit. a) alin. 2 din

Decretul nr. 167/1958 contravin textelor constitutionale invocate de autorul exceptiei, iar pe de altã parte, textul criticat nu-si mai gãseste aplicare în prezent, organizatiile socialiste fiind dispãrute din economie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considerã cã exceptia este întemeiatã, urmând a se constata cã dispozitiile criticate sunt abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. Este evocatã Decizia Curtii Constitutionale nr. 72/1994, prin care se constatã cã unele dispozitii ale Decretului nr. 167/1958, care fãceau, tot asemenea, referire la raporturile dintre organizatiile socialiste, au fost abrogate în temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie.

Avocatul Poporului observã cã dispozitiile art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã sunt neconstitutionale.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Critica de neconstitutionalitate are ca obiect prevederile art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã, al cãror continut este urmãtorul: “Prescriptia se întrerupe:

a) [...]

În raporturile dintre organizatiile socialiste, recunoasterea nu întrerupe curgerea prescriptiei;”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã prin Legea nr. 15/1990 unitãtile economice de stat au fost reorganizate sub formã de regii autonome si societãti comerciale, astfel încât dispozitiile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la raporturile dintre organizatiile socialiste nu-si mai pot gãsi aplicarea din moment ce acestea din urmã au dispãrut, ca subiecte ale raporturilor juridice.

De altfel, în acest sens s-a pronuntat Curtea prin Decizia nr. 72 din 5 iulie 1994, definitivã prin nerecurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 6 octombrie 1994, prin care, solutionând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, a admis exceptia, constatând cã aceste dispozitii sunt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie.

În temeiul acestor considerente, exceptia de neconstitutionalitate urmeazã sã fie admisã, urmând ca în domeniul prescriptiei sã se aplice normele privitoare la prescriptia extinctivã care decurg din natura raportului juridic, în legãturã cu care s-a nãscut litigiul.

Fatã de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 150 alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicatã de Societatea Comercialã “Diamant” - S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.821/2002 al Tribunalului Satu Mare si constatã cã dispozitiile art. 16 lit. a) alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã nu mai sunt în vigoare, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie.

Definitivã si obligatorie.

Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 13 mai 2003.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 202

din 13 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni

Costicã Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Iuliana Nedelcu - procuror

Mãdãlina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni, exceptie ridicatã, prin avocat, de Alis Pop în Dosarul nr. 385/2003 al Curtii de Apel Oradea – Sectia penalã.

La apelul nominal se constatã lipsa autorului exceptiei si a pãrtii Inspectoratul Scolar al Judetului Bihor, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenitã inadmisibilã. Aratã cã textul criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, iar prin deciziile nr. 86 si nr. 89 din 27 februarie 2003, Curtea Constitutionalã a constatat cã art. 8 din Legea nr. 543/2002 contravine prevederilor Legii fundamentale. Astfel, în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, critica de neconstitutionalitate din cauza de fatã a rãmas fãrã obiect si a devenit inadmisibilã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 18 martie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 385/2003, Curtea de Apel Oradea – Sectia penalã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni, exceptie ridicatã, prin avocat, de Alis Pop într-o cauzã penalã aflatã în faza judecãrii recursului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile art. 8 din Legea nr. 543/2002 contravin prevederilor art. 15 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie. Tratamentul instituit de acest text pentru persoane care se aflã în situatii identice este considerat a fi discriminatoriu, deoarece prin aplicarea actului de clementã numai asupra pedepselor stabilite prin hotãrâri judecãtoresti definitive, pronuntate pânã la data publicãrii legii, se ignorã criteriul obiectiv reprezentat de data sãvârsirii faptei. Astfel, sunt dezavantajate în mod nejustificat persoanele care, pânã la data publicãrii legii, nu au fost încã definitiv condamnate, chiar independent de vointa sau conduita acestora. Considerã, de asemenea, cã sunt încãlcate dispozitiile art. 15 alin. (1) din Constitutie, întrucât “se încalcã dreptul unor persoane de a nu executa o pedeapsã, avându-se în vedere anumite criterii de discriminare arbitrale”.

Curtea de Apel Oradea - Sectia penalã apreciazã cã exceptia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât art. 8 din Legea nr. 543/2002 “nu încalcã dispozitiile art. 15 si art. 16 din Constitutia României, deoarece nu contine privilegii sau discriminãri de natura celor prevãzute de art. 4 din Constitutie”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciazã cã exceptia ridicatã a devenit inadmisibilã, în urma constatãrii, de cãtre Curtea Constitutionalã, a neconstitutionalitãtii textului de lege criticat, prin deciziile nr. 86 si nr. 89 din 27 februarie 2003. De asemenea, modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 18/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003, face ca exceptia ridicatã în cauza de fatã sã rãmânã fãrã obiect.

Guvernul considerã, de asemenea, cã exceptia ridicatã a devenit inadmisibilã, deoarece Curtea Constitutionalã s-a pronuntat asupra unei exceptii anterioare având acelasi obiect, constatând cã art. 8 din Legea nr. 543/2002 este neconstitutional, întrucât “limiteazã aplicarea legii la pedepse, mãsuri si sanctiuni aplicate prin hotãrâri judecãtoresti rãmase definitive pânã la data intrãrii în vigoare a legii, excluzând pedepsele, mãsurile si sanctiunile aplicate ulterior, pentru fapte sãvârsite pânã la aceastã datã”. Ca urmare a acestui fapt si a modificãrii textului criticat, ulterior sesizãrii Curtii Constitutionale, exceptia de fatã nu poate fi primitã.

Avocatul Poporului considerã cã prevederea criticatã de autorul exceptiei este neconstitutionalã, deoarece

încalcã atât principiul egalitãtii în drepturi a cetãtenilor, prevãzut în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, cât mai ales art. 15 alin. (2), potrivit cãruia legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”.

Legea mai favorabilã se exprimã printr-un tratament mai blând, inclusiv prin acte de clementã ale statului. Aplicarea dispozitiilor criticate depinde atât de momentul publicãrii legii în Monitorul Oficial al României, cât si de caracterul definitiv al hotãrârilor judecãtoresti pronuntate, ceea ce contravine principiilor enuntate în Constitutie. Având în vedere faptul cã aceastã motivare a fost, de altfel, retinutã în deciziile Curtii Constitutionale nr. 86 si nr. 89 din 27 februarie 2003 si cã textul criticat a fost modificat în acelasi sens, exceptia de fatã a devenit inadmisibilã.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, dispozitii care au urmãtoarea redactare: “Dispozitiile prezentei legi privesc pedepsele, mãsurile si sanctiunile aplicate prin hotãrâri judecãtoresti definitive pronuntate pânã la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Autorul exceptiei sustine cã dispozitiile legale criticate încalcã prevederile constitutionale ale art. 15 si ale art. 16 alin. (1), care au urmãtorul continut:

- Art. 15: “(1) Cetãtenii beneficiazã de drepturile si de libertãtile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevãzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”;

- Art. 16. alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.”

Curtea constatã cã, în legãturã cu acest text de lege, ulterior sesizãrii cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate, s-a pronuntat în alte cauze prin deciziile nr. 86 si nr. 89 din 27 februarie 2003, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, respectiv nr. 200 din 27 martie 2003.

Prin aceste decizii Curtea a statuat cã prevederile art. 8 din Legea nr. 543/2002 sunt neconstitutionale, întrucât “limiteazã aplicarea legii la pedepse, mãsuri si sanctiuni stabilite prin hotãrâri judecãtoresti rãmase definitive pânã la data intrãrii în vigoare a legii, excluzând pedepsele, mãsurile si sanctiunile aplicate ulterior pentru fapte sãvârsite pânã la aceastã datã”.

În consecintã, având în vedere prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, potrivit cãrora “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a cãror constitutionalitate a fost stabilitã potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioarã a Curtii Constitutionale”, rezultã cã, în temeiul alin. (6) din acelasi articol, în speta ce face obiectul prezentei decizii exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 a devenit inadmisibilã.

De altfel, ulterior publicãrii deciziilor mentionate în Monitorul Oficial al României, Partea I, art. 8 din Legea nr. 543/2002 a fost modificat, în sensul deciziilor Curtii Constitutionale, prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 18/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003. Noul text al art. 8 din Legea nr. 543/2002 are urmãtorul continut:

- Art. 8: “Dispozitiile prezentei legi privesc pedepsele, mãsurile si sanctiunile aplicate pentru fapte sãvârsite pânã la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Curtea constatã cã, în urma acestei modificãri a textului, critica de neconstitutionalitate formulatã a rãmas fãrã obiect.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenitã inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlãturarea unor mãsuri si sanctiuni, exceptie ridicatã de Alis Pop în Dosarul nr. 385/2003 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penalã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 13 mai 2003.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent,

Mãdãlina Stefania Diaconu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 223

din 3 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare a agentilor economici

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Sititech” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 13.723/2002 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

La dosarul cauzei a fost depusã o cerere prin care autoarea exceptiei solicitã acordarea unui termen în vederea pregãtirii apãrãrii.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere prevederile art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, nu se opune acordãrii unui nou termen de judecatã.

Tinând seama de prevederile art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicatã, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, Curtea apreciazã cererea de amânare ca fiind neîntemeiatã si, prin urmare, dispune respingerea ei.

Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenitã inadmisibilã, arãtând cã textul de lege criticat a fost abrogat ulterior sesizãrii Curtii Constitutionale, prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 1 februarie 2003.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 16 decembrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 13.723/2002, Judecãtoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Sititech” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã prin instituirea unei amenzi contraventionale pentru nerespectarea termenelor reglementate prin textul de lege criticat, statul intervine în relatiile de afaceri dintre partenerii privati, îngrãdind dinamismul, libera initiativã si chiar asumarea riscului, elemente definitorii pentru activitatea de comert, în cadrul unei economii de piatã moderne. Se aratã cã este dificil de realizat o selectie a partenerilor de afaceri în ceea ce priveste solvabilitatea lor sau buna-credintã, existând numerosi factori ce concurã la crearea unor situatii nefavorabile, sanctionate în mod incorect de lege.

Judecãtoria Sectorului 2 Bucuresti apreciazã cã exceptia este neîntemeiatã, întrucât dispozitiile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu intrã în contradictie cu prevederile constitutionale cuprinse în art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie. Se mentioneazã cã ratiunea dispozitiilor criticate rezidã în faptul cã ele sunt stabilite în vederea consolidãrii regimului valutar si întãririi disciplinei financiare privind disponibilitãtile în conturile valutare, ceea ce este în deplinã concordantã cu obligatia statului de a proteja interesele nationale în activitatea economicã, financiarã si valutarã.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Guvernul aratã cã prevederile legale criticate nu contravin principiului constitutional potrivit cãruia, în cadrul economiei de piatã, statul trebuie sã asigure libertatea comertului si protejarea intereselor nationale în activitatea economicã, financiarã si valutarã. Astfel, sustinerile autoarei exceptiei sunt considerate ca fiind nefondate, întrucât, pe de o parte, activitatea de comert international a agentilor economici se desfãsoarã pe baza autonomiei lor juridice, iar pe de altã parte, este necesar ca aceastã activitate sã respecte interesul public în cadrul economiei nationale.

Prin urmare, unele restrângeri, conditionãri sau mãsuri protectioniste, pe care statul le impune prin lege, nu reprezintã de fapt atingeri aduse existentei dreptului sau libertãtii si nici intereselor private, care se integreazã într-un cadru general, cel al interesului public.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare a agentilor economici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 12/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 7 februarie 1995. Textul legal criticat are urmãtorul continut:

- Art. IV pct. 7: “În vederea consolidãrii regimului valutar în vigoare si întãririi disciplinei financiare privind disponibilitãtile în conturile valutare, se stabilesc urmãtoarele: [...]

7. În cazul constatãrii nerespectãrii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate în autorizatia Bãncii Nationale a României eliberatã conform pct. 4, privind repatrierea încasãrilor în valutã, se vor aplica urmãtoarele amenzi contraventionale reprezentând:

- 10%, în lei, asupra sumelor în valutã nerepatriate, pentru întârzieri de pânã la 30 de zile calendaristice;

- 15%, în lei, asupra sumelor în valutã nerepatriate, pentru întârzieri între 30 si 60 de zile calendaristice;

- 20%, în lei, asupra sumelor în valutã nerepatriate, pentru fiecare lunã calendaristicã care depãseste primele 60 de zile de întârziere.

În toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor în valutã în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatãrii contraventiei.

În cazul depãsirii termenului de la alineatul precedent, penalitãtile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonantã, se majoreazã cu 50%.”

Autoarea exceptiei sustine cã dispozitiile legale criticate încalcã urmãtoarele prevederi constitutionale:

- Art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a): “(1) Economia României este economie de piatã.

(2) Statul trebuie sã asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 a fost abrogatã prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2003 privind mãsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agentilor economici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 1 februarie 2003, prevederile textului de lege criticat încetându-si aplicarea de la data de 1 februarie 2003.

Fatã de aceastã situatie, devin aplicabile dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã, conform cãrora Curtea Constitutionalã poate decide numai asupra actelor normative în vigoare. Constatând însã cã, la data sesizãrii sale, Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 era în vigoare, Curtea urmeazã sã respingã exceptia de neconstitutionalitate ca devenitã inadmisibilã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca devenitã inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Sititech” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 13.723/2002 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucuresti.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 3 iunie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru completarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autoritãtilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele care urmeazã sã fie achizitionate prin procedura de licitatie electronicã

În temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Anexele nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autoritãtilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele care urmeazã sã fie achizitionate prin procedura de licitatie electronicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 5 martie 2002, cu completãrile ulterioare, se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Punctul 7 din anexa nr. 1 se completeazã cu subpunctul 7, având urmãtorul cuprins:

“7. Oficiul National al Registrului Comertului”

2. Punctul 12 din anexa nr. 1 se completeazã cu subpunctele 2-6, având urmãtorul cuprins:

“2. Compania Nationalã a Cuprului, Aurului si Fierului (CNCAF) “Minvest” - S.A. Deva

3. Compania Nationalã a Metalelor Pretioase si Neferoase (CNMPN) “Remin” - S.A. Baia Mare

4. Compania Nationalã a Lignitului “Oltenia” - S.A. (CNLO)

5. Societatea Nationalã a Cãrbunelui (SNC) - S.A. Ploiesti

6. Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice si Termice (SCPEET) “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti - cu toate sucursalele si filialele”

3. La anexa nr. 1, dupã punctul 27 se introduce un nou punct, punctul 28, cu urmãtorul cuprins:

“28. Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare”

4. Anexa nr. 2 se completeazã dupã cum urmeazã:

Codul CPSA în care este inclus produsul	Denumirea produsului	Nota
“2513.60	Mãnusi din cauciuc vulcanizat, neîntãrit, pentru chirurgie	1 si 2”

Art. II. - Hotãrârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autoritãtilor contractante care au obligatia de a aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice si produsele care urmeazã sã fie achizitionate prin procedura de licitatie electronicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 5 martie 2002, cu completãrile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotãrâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 721.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN

privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Lebes - Bucovina Nord, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Domarom Star” - S.R.L. Fundu Moldovei

Având în vedere art. 15 si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Licenta de concesiune nr. 4.338/2003 privind explorarea apei minerale din perimetrul Lebes - Bucovina Nord, situat în judetul Suceava, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Domarom Star” - S.R.L. Fundu Moldovei, prevãzutã în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Începerea activitãtii miniere prevãzute în licenta mentionatã la art. 1 se autorizeazã de cãtre Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, cu respectarea conditiilor prevãzute la art. 22 din Legea minelor nr. 85/2003.

Art. 3. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 85.

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN

privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Stejarul, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Fornetti România” - S.R.L. Timisoara

Având în vedere art. 15 si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Licenta de concesiune nr. 4.339/2003 privind explorarea apei minerale din perimetrul Stejarul, situat în judetul Covasna, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã “Fornetti România” - S.R.L. Timisoara, prevãzutã în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Începerea activitãtii miniere prevãzute în licenta mentionatã la art. 1 se autorizeazã de cãtre Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, cu respectarea conditiilor prevãzute la art. 22 din Legea minelor nr. 85/2003.

Art. 3. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 86.

---

*) Anexa se comunicã titularului licentei de concesiune pentru explorare.

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN

privind aprobarea Licentei de concesiune pentru explorarea apei minerale din perimetrul Valea Bârza, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã pentru Promovare Internationalã - S.R.L. Bucuresti

Având în vedere art. 15 si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003,

în temeiul art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Licenta de concesiune nr. 4.358/2003 pentru explorarea apei minerale din perimetrul Valea Bârza, situat în judetele Caras-Severin si Mehedinti, încheiatã între Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale si Societatea Comercialã pentru Promovare Internationalã - S.R.L. Bucuresti, prevãzutã în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Începerea activitãtii miniere prevãzute în licenta mentionatã la art. 1 se autorizeazã de cãtre Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, cu respectarea conditiilor prevãzute la art. 22 din Legea minelor nr. 85/2003.

Art. 3. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Maria Iuliana Stratulat

Bucuresti, 27 iunie 2003.

Nr. 87.

---

*) Anexa se comunicã titularului licentei de concesiune pentru explorare.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

LISTA

agentilor economici comercianti angro de uleiuri minerale

Nr. crt.	Denumirea societãtii comerciale	Judetul	Codul unic de înregistrare
1.	CONFMETALON - S.R.L.	Bacãu	4591686
2.	EXACT CONSTRUCT - S.R.L.	Bihor	10692561
3.	COSMOS TRADE - S.R.L.	Brãila	9411956
4.	BTL INTERNATIONAL - S.R.L.	Bucuresti	15496582
5.	MCM PETROL - S.R.L.	Buzãu	14179861
6.	RAGESI OIL TRADING - S.R.L.	Constanta	13917847
7.	RAGESI - S.R.L.	Constanta	9151236
8.	UTILAJ GREU BASARABI - S.A.	Constanta	2410198
9.	FOIA - S.R.L.	Dâmbovita	10669976
10.	AMJ&LVM - S.R.L.	Dolj	12083328
11.	MS IMPARTIAL - S.R.L.	Galati	1651260
12.	CIRIL COM - S.R.L.	Ialomita	2065880
13.	PALMIR COM - S.R.L.	Ialomita	6459038
14.	CREMON - S.R.L.	Iasi	7943779
15.	ARTERIO-IMPEX - S.R.L.	Maramures	12572936
16.	TRANSURBAN - S.A.	Neamt	7854221
17.	DALASOIL - S.R.L.	Prahova	14271808
18.	ECO INVEST - S.R.L.	Teleorman	10176935
19.	COMFAST EXIM - S.R.L.	Vrancea	4297126

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

LISTA

depozitelor speciale (completare)

Nr. crt.	Denumirea societãtii comerciale autorizate	Cod unic de înregistrare	Numãr de autorizare la Garda Financiarã Centralã	Numãr aviz pentru autorizare depozite speciale - Ministerul Industriei si Resurselor	Adresa depozitului special
1.	RAFINÃRIA STEAUA ROMÂNÃ - S.A., Câmpina, judetul Prahova	1.322.632	393.642 din 26 iunie 2003	49 din 24 iunie 2003	Depozit Nord, str. Caraiman nr. 2, Constanta (închiriat de la OIL TERMINAL Constanta prin Societatea Comercialã “FULL PILOR” - S.R.L. Constanta)
2.	ROMILEXIM TRADING LIMITED - S.R.L.	6.717.641	393.631 din 24 iunie 2003	48 din 20 iunie 2003	Zona Industrialã Sud, Str. Portului nr. 1, Giurgiu, judetul Giurgiu (închiriat de la PECO Giurgiu)
3.	DYTIV - S.R.L.	10.528.454	393.644 din 26 iunie 2003	50 din 25 iunie 2003	Urlati, Str. Independentei nr. 55, judetul Prahova (închiriat de la Societatea Comercialã “VIDELMAR” - S.A. Urlati)