MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 479 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 4 iulie 2003

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

727. - Hotãrâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe

731. - Hotãrâre privind aplicarea în luna iulie 2003 a celei de-a patra etape de recorelare a pensiilor din sistemul public

733. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe

734. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea Ministerului Integrãrii Europene

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

123. - Decizie privind publicitatea si teleshoppingul

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu completãrile ulterioare, precum si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcãtuiesc domeniul public al statului si al unitãtilor administrativ-teritoriale, aprobatã prin Legea nr. 246/2001,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în exploatarea Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. - Sucursala de Transport Pitesti, amplasate în statia de sistem Slatina

220 kV, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si a valorificãrii sau, dupã caz, a casãrii mijloacelor fixe prevãzute la art. 1, în conditiile legii.

Art. 3. - Dupã scoaterea din functiune si valorificarea, sau, dupã caz, casarea mijloacelor fixe prevãzute la art. 1, Compania Nationalã de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. - Sucursala de Transport Pitesti îsi va actualiza în mod corespunzãtor datele din evidenta

cantitativ-valoricã.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 iunie 2003.

Nr. 727.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a mijloacelor fixe care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, aflate în administrarea

Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. - Sucursala de Transport Pitesti

Nr. de identificare atribuit de Ministerul Finantelor Publice	Cod clasificare	Denumirea mijlocului fix		Numãr de inventar	Valoarea de inventar	AN PIF	Adresa
0	1	2		3	4	5	6
62.177	8.14	Statia 220/ 110 kV Slatina	Celula 220 kV - Craiova Nord 1 - în statia Slatina 220 kV	325810000	2.955.037.326	01/1968	Municipiu Slatina, judetul Olt
			Celula 220 kV - Craiova Nord 2 - în statia Slatina 220 kV		2.955.037.327
Total mijloace fixe din domeniul public al statului, aflate în statia Slatina: 5.910.074.653

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aplicarea în luna iulie 2003 a celei de-a patra etape de recorelare a pensiilor din sistemul public

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 168 alin. (3), (4) si (5) si al art.180 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - În luna iulie 2003 se efectueazã cea de-a patra etapã de recorelare a pensiilor, prevãzutã de Hotãrârea Guvernului nr. 1.315/2001 privind mãsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii.

Art. 2. - (1) De mãsurile suplimentare de recorelare a pensiilor acordate potrivit prezentei hotãrâri beneficiazã pensionarii pentru limitã de vârstã cu vechime integralã si pensionarii urmasi ale cãror drepturi de pensie s-au deschis pânã la data de 1 ianuarie 1999 si al cãror punctaj mediu

anual, corectat conform prevederilor art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.315/2001, este mai mic de 3 puncte.

(2) În cazul persoanelor prevãzute la alin. (1), numãrul suplimentar de puncte care se adaugã în a patra etapã de recorelare se determinã ca diferentã între numãrul total de puncte prevãzute a fi acordate în anul 2003 si numãrul de puncte prevãzute a fi acordate în a treia etapã de recorelare, conform prevederilor art. 2 alin. (4) si (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.474/2002 privind aplicarea în luna ianuarie 2003 a celei de-a treia etape de recorelare a pensiilor din sistemul public.

(3) În cazul persoanelor prevãzute la alin. (1), care prin adãugarea unor stagii de cotizare realizate dupã pensionare sau nevalorificate la calculul initial al pensiei au îndeplinit conditiile pentru pensia de limitã de vârstã cu vechime integralã în intervalul 1 ianuarie 2003-30 iunie 2003, acordarea recorelãrii se va face începând cu aceastã etapã, corespunzãtor punctajului mediu anual corectat conform prevederilor art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.315/2001.

Art. 3. - (1) Pentru persoanele care beneficiazã de pensii provenite din sistemul de asigurãri sociale al agricultorilor, stabilite anterior datei de 29 iulie 1992, procedura de recorelare este cea prevãzutã de art. 7 lit. a)-g) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.315/2001.

(2) Din punctajul suplimentar stabilit conform procedurii de recorelare prevãzute la alin. (1), în aceastã etapã de recorelare se acordã 19%.

Art. 4. - (1) Recorelarea pensiilor se efectueazã prin adãugarea numãrului suplimentar de puncte, stabilit conform prevederiilor art. 2 si 3, la punctajul mediu annual cuvenit sau aflat în platã la data de 30 iunie 2003.

(2) La stabilirea numãrului suplimentar de puncte se utilizeazã cinci zecimale.

Art. 5. - (1) Cuantumul pensiilor recorelate se determinã prin înmultirea punctajului mediu anual rezultat în urma aplicãrii prevederilor art. 4 cu valoarea unui punct de pensie egalã cu 2.408.317 lei.

(2) La determinarea cuantumului pensiei recorelate conform prevederilor alin. (1), fractiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Art. 6. - Sumele rezultate în urma aplicãrii mãsurilor suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public, prevãzute în prezenta hotãrâre, se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de stat.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 28 iunie 2003.

Nr. 731.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucuresti, aleea Modrogan nr. 14, sectorul 1.

(2) M.A.E. asigurã realizarea politicii externe a statului român, inclusiv participarea la procesul de integrare europeanã si euroatlanticã a României, si colaboreazã la elaborarea, fundamentarea si realizarea politicii economice a României, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare si cu Programul de guvernare.

(3) Pentru realizarea obiectivelor din domeniul sãu de activitate, M.A.E. exercitã urmãtoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigurã elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul sãu de activitate;

b) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ si institutional pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul sãu de activitate;

c) de reprezentare, prin care se asigurã, în numele statului sau al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul sãu de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea si controlul aplicãrii si respectãrii reglementãrilor legale din domeniul sãu de activitate si a celor privind organizarea si functionarea institutiilor care îsi desfãsoarã activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;

e) de administrare, prin care se asigurã administrarea patrimoniului sãu, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 2. - În realizarea politicii externe a României, M.A.E. are urmãtoarele atributii principale:

1. apãrã si promoveazã pe plan extern interesele nationale ale României;

2. initiazã activitãti internationale menite sã ducã la dezvoltarea de relatii pasnice si de cooperare cu toate statele, întemeiate pe principiile si pe normele general admise ale dreptului international;

3. asigurã promovarea intereselor României în organizatii internationale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional si subregional;

4. asigurã conectarea tãrii la institutiile europene si euroatlantice cu caracter politic, strategic si economic;

5. asigurã, prin actiuni de politicã externã, consolidarea statului de drept si a structurilor democratice din societatea româneascã, precum si proiectarea unei imagini reale a României în lume;

6. urmãreste evolutia vietii internationale si semnaleazã tendintele care apar în contextul international;

7. contribuie la asigurarea prezentei active si demne a României si a cetãtenilor sãi în plan international;

8. promoveazã în plan international valorile democratiei, respectarea drepturilor omului, colaborarea pasnicã si solidaritatea umanã;

9. apãrã în strãinãtate drepturile si interesele statului român, ale cetãtenilor si ale persoanelor juridice române, în baza legislatiei române si în conformitate cu practica internationalã si cu acordurile bilaterale si multilaterale la care România este parte;

10. actioneazã pentru întãrirea legãturilor cu românii din afara frontierelor României si pentru pãstrarea, dezvoltarea si exprimarea identitãtii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai cãrui rezidenti sunt;

11. initiazã sau participã la negocierea tratatelor si a altor întelegeri internationale, pentru România;

12. prezintã Guvernului, singur sau, dupã caz, împreunã cu celelalte ministere, propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea întelegerilor internationale, aderarea la acestea sau denuntarea lor, efectueazã schimbul instrumentelor de ratificare, depune instrumentele de ratificare sau de aderare, notificã aprobarea ori acceptarea întelegerilor internationale si denuntarea lor, elibereazã documente certificând deplinele puteri;

13. urmãreste, direct sau în conlucrare cu ministerele si cu celelalte autoritãti publice centrale de specialitate, aplicarea prevederilor tratatelor si ale altor întelegeri internationale la care România este parte si prezintã propuneri pentru îndeplinirea întocmai si cu bunã-credintã a obligatiilor asumate;

14. elaboreazã sau coopereazã cu ministerele si cu celelalte autoritãti publice centrale de specialitate la elaborarea proiectelor de acte normative care au legãturã cu relatiile externe si cu politica de comert exterior ale României;

15. asigurã asistentã permanentã si coordonare în domeniul relatiilor internationale tuturor ministerelor. În acest scop functioneazã în cadrul M.A.E. o structurã de coordonare a consilierilor diplomatici care îsi desfãsoarã activitatea pe lângã membrii Guvernului;

16. formuleazã norme si asigurã sprijin institutiilor centrale de stat în materie de protocol si curtoazie internationalã. În acest scop, în cadrul M.A.E. functioneazã Protocolul national, care îndeplineste atributiile ce îi revin conform legislatiei în vigoare si uzantelor internationale;

17. asigurã, sprijinã sau coordoneazã, dupã caz, îndeplinirea obligatiilor care decurg din dispozitiile Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitãtile Economice Europene si statele membre ale acestora, pe de altã parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, denumit în continuare Acordul european, precum si activitãtile desfãsurate de partea românã în cadrul institutiilor create prin acest acord;

18. participã, alãturi de Ministerul Integrãrii Europene si de celelalte ministere, la coordonarea procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, cu urmãtoarele atributii specifice:

a) asigurã presedintia pãrtii române la lucrãrile Consiliului de asociere;

b) participã la subcomitetele de asociere prevãzute de Acordul european;

c) coopereazã cu ministerele interesate la organizarea reuniunilor informale ale ministrilor, în functie de tematica si calendarul stabilite de Consiliul Afacerilor Generale;

d) coopereazã cu ministerele interesate la elaborarea, realizarea si promovarea în tãrile membre ale Uniunii Europene si în tãrile candidate a unei strategii de informare, comunicare si de imagine privind evolutia procesului de pregãtire a României pentru aderare;

19. este reprezentat sau participã, dupã caz, împreunã cu Ministerul Integrãrii Europene la etape desemnate ale procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeanã;

20. colaboreazã la elaborarea politicii României în domeniul relatiilor economice internationale, în conformitate cu Programul de guvernare si cu Programul de dezvoltare a României pe termen mediu, cu luarea în considerare a tendintelor si proceselor din economia mondialã;

21. promoveazã interesele economice ale României în relatiile cu alte state, precum si cu organizatiile economice cu vocatie universalã, cu caracter regional si cu alte grupãri economice;

22. participã sau colaboreazã, dupã caz, la negocierea si la încheierea de tratate, acorduri si alte întelegeri internationale cu caracter economic sau pentru stabilirea cadrului juridic necesar, în vederea desfãsurãrii relatiilor comerciale externe ale României, potrivit legii;

23. pãstreazã originalele tuturor întelegerilor internationale bilaterale si copiile certificate de pe întelegerile internationale, originalele întelegerilor internationale al cãror depozitar este România si îndeplineste obligatiile ce decurg din aceastã calitate;

24. pãstreazã sigiliul de stat al României;

25. supune spre aprobare scrisorile de acreditare, cererile de agrement si de exequatur;

26. tine legãtura cu misiunile diplomatice si cu oficiile consulare din România în conformitate cu regulile si cu practica internationalã;

27. organizeazã, îndrumã si controleazã activitatea misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale României;

28. organizeazã curierul diplomatic.

Art. 3. - (1) M.A.E. avizeazã, în mod obligatoriu, actiunile pe care le initiazã celelalte ministere si autoritãti ale administratiei publice centrale si locale în probleme care tin de activitatea lor specificã, dar care au legãturã cu relatiile internationale ale României, înainte de încheierea documentelor aferente acestor actiuni.

(2) M.A.E. avizeazã în prealabil, în mod obligatoriu, proiectele de acorduri, conventii si alte întelegeri internationale pe care le încheie ministerele si autoritãtile administratiei publice centrale, precum si proiectele de documente de cooperare internationalã pe care le încheie autoritãtile administratiei publice locale cu autoritãti similare din alte state.

Art. 4. - (1) Ministrul afacerilor externe conduce întreaga activitate a M.A.E. si îl reprezintã în raporturile cu celelalte autoritãti publice, cu persoanele juridice si fizice din tarã si din strãinãtate, precum si în justitie.

(2) Ministrul afacerilor externe îndeplineste, în domeniul de activitate al ministerului, atributiile generale prevãzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificãrile ulterioare.

(3) Ministrul afacerilor externe rãspunde de întreaga activitate a ministerului în fata Guvernului, precum si, în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(4) Ministrul afacerilor externe are calitatea de ordonator principal de credite.

(5) În exercitarea atributiilor sale, ministrul afacerilor externe emite ordine si instructiuni în conditiile legii.

Art. 5. - (1) Ministrul afacerilor externe este ajutat în activitatea sa de 3 secretari de stat si de 2 subsecretari de stat.

(2) Atributiile secretarilor de stat si ale subsecretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Secretarul de stat pentru relatia cu Parlamentul comunicare, imagine si românii de pretutindeni are în atributii si coordonarea activitãtii Fundatiei Culturale Române si a Comisiei Fulbright.

Art. 6. - (1) M.A.E. are un secretar general si un secretar general adjunct, numiti potrivit legii.

(2) Secretarul general exercitã, în principal, atributiile stabilite prin Legea nr. 90/2001, cu modificãrile ulterioare.

Secretarul general poate îndeplini si alte însãrcinãri prevãzute de regulamentul de organizare si functionare a ministerului sau încredintate de ministru.

Art. 7. - (1) Structura organizatoricã a M.A.E. este prevãzutã în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului afacerilor externe, se pot organiza servicii si birouri în conditiile legii.

(2) Atributiile compartimentelor din aparatul central de lucru al ministerului se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Numãrul maxim de posturi în M.A.E. este de 1.935, exclusiv demnitarii, din care 584 în centrala M.A.E., exclusiv demnitarii si cabinetul ministrului.

Art. 8. - (1) Pe lângã ministrul afacerilor externe functioneazã, ca organ consultativ, Colegiul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Componenta si regulamentul de functionare ale Colegiului ministerului se aprobã prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Colegiul ministerului se întruneste, de regulã, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea si sub presedintia ministrului afacerilor externe, pentru dezbaterea unor probleme importante privind activitatea ministerului.

Art. 9. - (1) M.A.E. este încadrat cu personal diplomatic si consular, cu functionari publici, precum si cu personal contractual.

(2) Personalul diplomatic si consular are drepturile si obligatiile stabilite prin Statutul corpului diplomatic si consular.

(3) Statul de functii si structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, dupã caz, a raporturilor de muncã se aprobã prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 10. - (1) Serviciul exterior al M.A.E. cuprinde misiunile diplomatice, oficiile consulare si centrele culturale. (2) Numãrul maxim de posturi prevãzut pentru serviciul exterior al M.A.E. este de 1.335, din care 1.285 posturi finantate în anul 2003.

(3) Înfiintarea, desfiintarea si schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare se fac potrivit legii. Înfiintarea sau desfiintarea centrelor culturale ale României în strãinãtate se face prin hotãrâre a Guvernului, initiatã de M.A.E. cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.

(4) Structura de personal si regulamentul de functionare ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si centrelor culturale se aprobã prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(5) Numirea directorilor centrelor culturale în domeniul relatiilor culturale se face de cãtre M.A.E. cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.

(6) Numirea diplomatilor cu atributii în domeniul relatiilor economice si comerciale se face de cãtre Departamentul de Comert Exterior din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, cu avizul M.A.E.

(7) Numirea diplomatilor cu atributii în domeniul relatiilor cultural-stiintifice si educationale se face de cãtre M.A.E. cu consultarea Ministerului Culturii si Cultelor, Fundatiei Culturale Române si a celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale interesate.

(8) Numirea atasatilor apãrãrii si a personalului care este încadrat în birourile atasatilor apãrãrii se face de ministrul apãrãrii nationale.

(9) Numirea atasatilor de afaceri interne si a personalului care este încadrat în birourile atasatilor de afaceri interne se face de ministrul de interne.

(10) Numirea specialistilor în probleme financiar-bancare se face de ministrul finantelor publice.

Art. 11. - (1) M.A.E. asigurã administrarea centrelor culturale ale României în strãinãtate.

(2) M.A.E., împreunã cu Ministerul Culturii si Cultelor, în colaborare cu Academia Românã si cu alte organe ale administratiei publice centrale interesate, coordoneazã si finanteazã programele si proiectele centrelor culturale ale României din strãinãtate.

Art. 12. - (1) Seful misiunii diplomatice este reprezentant unic al României în statul în care este acreditat.

(2) Functionarii desemnati sã îsi desfãsoare activitatea în serviciul exterior al M.A.E. actioneazã sub îndrumarea sefului misiunii diplomatice.

(3) Personalul cu atributii în domeniul relatiilor economice si comerciale, al relatiilor cultural-stiintifice si educationale, atasatii apãrãrii si personalul încadrat în birourile atasatilor apãrãrii, atasatii de afaceri interne si personalul încadrat în birourile atasatilor de afaceri interne, precum si specialistii în probleme financiar-bancare sunt supusi autoritãtii sefului misiunii diplomatice în care îsi desfãsoarã activitatea si actioneazã sub îndrumarea acestuia, fiind învestiti atât cu atributii de consiliere a acestuia, cât si cu atributii specifice în domeniul lor de specialitate.

Art. 13. - (1) Ministerul Integrãrii Europene, precum si alte ministere si institutii desemneazã, cu avizul M.A.E., în limita posturilor alocate prin hotãrâri ale Guvernului, specialisti care îsi desfãsoarã activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã, la ambasada României din statul ce detine presedintia Consiliului Uniunii Europene si la ambasadele României din alte state membre sau candidate la Uniunea Europeanã, pentru îndeplinirea atributiilor specifice ale acestora privind negocierea aderãrii României la Uniunea Europeanã, pregãtirea pentru aderare si armonizarea legislatiei române cu reglementãrile comunitare.

(2) Pe durata misiunii lor specialistii desemnati sã îsi desfãsoare activitatea conform alin. (1) sunt detasati la M.A.E.

Art. 14. - (1) În subordinea M.A.E. functioneazã Academia Diplomaticã, institutie publicã cu personalitate juridicã, având ca scop principal specializarea, extinderea si perfectionarea pregãtirii în domeniul diplomatiei si relatiilor internationale a personalului M.A.E., în cadrul programului de pregãtire si perfectionare a acestuia.

(2) Academia Diplomaticã poate sã organizeze, în cooperare cu Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului si cu alte ministere interesate, cursuri de scurtã sau de lungã duratã, în vederea formãrii si perfectionãrii în domeniile relatiilor internationale si diplomatiei a altor functionari sau a altor categorii de persoane.

(3) Organizarea si functionarea Academiei Diplomatice sunt reglementate prin Hotãrârea Guvernului nr. 99/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 13 februarie 2002.

Art. 15. - (1) În subordinea M.A.E. si în coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea activitãtilor de control functioneazã Agentia Nationalã de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicã, condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.

(2) Structura organizatoricã a Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice se stabileste prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 16. - (1) În coordonarea M.A.E. functioneazã Institutul Român de Studii Internationale “Nicolae Titulescu”.

(2) Institutul are ca scop principal elaborarea de studii si cercetãri, precum si organizarea de seminarii, simpozioane si alte manifestãri stiintifice, interne si internationale, de naturã sã sprijine promovarea obiectivelor de politicã externã ale României.

(3) Structura de personal, organizarea si functionarea Institutului Român de Studii Internationale “Nicolae Titulescu”, precum si modalitatea de preluare a patrimoniului fostului Institut Român de Drept International, Studii si Relatii Internationale sunt reglementate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.073/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 5 noiembrie 2001.

Art. 17. - În coordonarea M.A.E. functioneazã Fundatia Culturalã Românã, înfiintatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 354/1990, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 22 septembrie 1995.

Art. 18. - În coordonarea M.A.E. îsi desfãsoarã activi tatea Comisia Fulbright, care administreazã schimburile educationale si stiintifice între Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Art. 19. - Prin bugetul M.A.E. se finanteazã de la bugetul de stat cheltuielile functionale si de întretinere aferente personalului din serviciul exterior, cu atributii în domeniul economic si comercial.

Art. 20. - (1) Prin bugetul M.A.E. se finanteazã de la bugetul de stat, potrivit legii, functionarea institutiilor prevãzute la pct. I din anexa nr. 2.

(2) Din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat se finanteazã institutiile prevãzute la pct. II din anexa nr. 2.

(3) M.A.E. suportã din bugetul propriu aprobat si cheltuielile de întretinere si de functionare a clãdirilor în care functioneazã secretariatele unor institutii cu preocupãri în domeniul relatiilor internationale, prevãzute la pct. III din anexa nr. 2.

Art. 21. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 22. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 648/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul integrãrii europene,

Hildegard Carola Puwak

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 3 iulie 2003.

Nr. 733.

ANEXA Nr. 1**)

ANEXA Nr. 2

Institutiile a cãror finantare este asiguratã si prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe

I. Institutii finantate de la bugetul de stat prin Ministerul Afacerilor Externe si din alte surse:

1. Agentia Nationalã de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice - A.N.C.E.S.I.A.C. (45 de posturi)

2. Comisia Fulbright

II. Institutii finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat prin Ministerul Afacerilor Externe:

1. Institutul Român de Studii Internationale “Nicolae Titulescu” (30 de posturi)

2. Academia Diplomaticã (30 de posturi)

3. Fundatia Culturalã Românã (111 posturi)

III. Secretariate ale institutiilor finantate din fondurile Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul numãrului total de posturi aprobat acestuia:

1. Asociatia de Drept International si Relatii Internationale

2. Asociatia Internationalã de Studii Sud-Est Europene

3. Casa Americii Latine.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Integrãrii Europene

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 26 si art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Ministerul Integrãrii Europene se organizeazã si functioneazã ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care asigurã fundamentarea si coordonarea procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, precum si conducerea negocierilor de aderare.

(2) Ministerul Integrãrii Europene este minister de sintezã, cu personalitate juridicã.

(3) Ministerul Integrãrii Europene are sediul în municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, si dispune de spatii corespunzãtoare desfãsurãrii activitãtii sale si în imobilul din Bd. Libertãtii nr. 12, etajele IV si V, sectorul 5.

Art. 2. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniul sãu de activitate, Ministerul Integrãrii Europene exercitã urmãtoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigurã elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul integrãrii europene;

b) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ si institutional pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul sãu de activitate;

c) de reprezentare, prin care se asigurã, în numele statului sau al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul sãu de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea si controlul transpunerii reglementãrilor comunitare în legislatia nationalã, precum si aplicarea si respectarea reglementãrilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor care îsi desfãsoarã activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;

e) de administrare, prin care se asigurã administrarea patrimoniului sãu, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Ministerul Integrãrii Europene are urmãtoarele atributii prinicipale:

a) coordoneazã relatiile ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale române cu institutiile Uniunii Europene si cu statele membre ale acesteia în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã;

b) asigurã, sprijinã sau coordoneazã, dupã caz, îndeplinirea obligatiilor care decurg din dispozitiile Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitãtile Europene si statele membre ale acestora, pe de altã parte, ratificat de România prin Legea nr. 20/1993, denumit în continuare Acordul european, precum si activitãtile desfãsurate de partea românã în cadrul institutiilor create prin acest acord;

c) conduce si coordoneazã activitatea Delegatiei nationale pentru negocierea aderãrii României la Uniunea Europeanã, precum si procesul negocierilor de aderare în ansamblul sãu, prin corelarea actiunilor sale specifice cu ministerele si cu celelalte autoritãti ale administratiei publice;

d) fundamenteazã si coordoneazã procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, îndeplinind urmãtoarele atributii specifice:

1. elaboreazã, împreunã cu ministerele si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, propuneri privind politica guvernamentalã de integrare europeanã a României;

2. colaboreazã cu celelalte ministere în vederea elaborãrii programelor care vizeazã pregãtirea pentru aderare si urmãreste transpunerea în practicã a acestora;

3. elaboreazã, avizeazã, prezintã si sustine în relatia cu institutiile Uniunii Europene, împreunã cu ministerele implicate, Programul national de dezvoltare, Programul national pentru agriculturã si dezvoltare ruralã, precum si alte programe;

4. avizeazã tratatele, acordurile, conventiile si alte întelegeri internationale, pe care le propun spre încheiere ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu Uniunea Europeanã, cu statele membre ale Uniunii Europene, cu statele candidate pentru aderarea la Uniunea Europeanã sau cu entitãti aflate sub jurisdictia acestora;

5. avizeazã propunerile de strategii sectoriale de pregãtire pentru aderarea României la Uniunea Europeanã;

6. asigurã presedintia si secretariatul pãrtii române la lucrãrile Comitetului de asociere prevãzut de Acordul european;

7. asigurã presedintia si secretariatul pãrtii române în subcomitetele de asociere prevãzute de Acordul european, colaborând cu ministerele si cu celelalte autoritãti ale administratiei publice centrale în pregãtirea acestor subcomitete;

8. coordoneazã elaborarea documentelor de raportare a realizãrilor înregistrate în pregãtirea pentru aderarea României la Uniunea Europeanã;

9. elaboreazã si/sau coordoneazã documentele supuse dezbaterii Comitetului interministerial pentru integrare europeanã si asigurã monitorizarea îndeplinirii hotãrârilor luate în acest cadru;

10. asigurã secretariatul Comitetului interministerial pentru integrare europeanã;

e) urmãreste asigurarea compatibilitãtii si coerentei diferitelor programe si actiuni guvernamentale în materie de dezvoltare, restructurare si reformã cu obiectivele aderãrii la Uniunea Europeanã;

f) programeazã, coordoneazã si monitorizeazã utilizarea asistentei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea Europeanã si statele membre ale acesteia si îndeplineste rolul de coordonator national al asistentei în relatia cu Uniunea Europeanã si statele membre ale acesteia, asigurând:

1. stabilirea, împreunã cu ministerele si organele de specialitate ale administratiei publice centrale, a prioritãtilor dezvoltãrii, în concordantã cu programul de guvernare, pe baza cãrora acestea vor elabora propunerile de proiecte de finantare din fondurile de preaderare;

2. programarea asistentei financiare, împreunã cu celelalte institutii guvernamentale interesate, precum si elaborarea de programe indicative cu donatorii, în concordantã cu Strategia Guvernului de reformã economicã si socialã si pe baza solicitãrilor primite de la institutiile si organizatiile beneficiare;

3. colaborarea cu secretarii de stat pentru integrare europeanã si relatii externe din ministere, care rãspund de coordonarea elaborãrii proiectelor cu asistentã financiarã din partea Uniunii Europene în domeniul specific de activitate si care participã la corelarea acestora cu prioritãtile nationale si sectoriale;

4. cooperarea cu institutiile publice competente, cu organismele statelor donatoare, în vederea stabilirii eligibilitãtii proiectelor pentru finantare, în cadrul asistentei financiare bilaterale;

5. cooperarea în derularea proiectelor cu institutiile beneficiare, în vederea evitãrii blocajelor, suprapunerilor, paralelismelor si a asigurãrii convergentei cu strategia Guvernului;

6. crearea si exploatarea sistemului informatic de monitorizare si evaluare a programelor de asistentã financiarã;

7. organizarea Comitetului comun de monitorizare România - Uniunea Europeanã a asistentei, a subcomitetelor sectoriale si asigurarea secretariatelor acestora;

8. asigurarea coordonãrii procesului de evaluare initialã, intermediarã si finalã a programelor si proiectelor PHARE;

9. coordonarea procesului de monitorizare a participãrii României la initiativele si programele comunitare;

g) asigurã managementul tehnic si financiar pentru proiectele din cadrul Acordului privind programul de cooperare economicã pe 5 ani încheiat între Guvernul României si Guvernul Republicii Elene;

h) asigurã coordonarea, raportarea, monitorizarea si evaluarea Programului special de preaderare pentru agriculturã si dezvoltare ruralã (SAPARD) si îndeplineste functia de Autoritate de Management, asigurând:

1. evaluarea Programului SAPARD;

2. stabilirea, împreunã cu institutiile implicate, a indicatorilor de monitorizare si configuratia bazei de date pecifice;

3. constituirea, la nivel national, a sistemului de colectare si de prelucrare a informatiilor necesare procesului de onitorizare si evaluare a Programului SAPARD;

4. informarea Comitetului de monitorizare asupra progreselor implementãrii mãsurilor si submãsurilor din program;

5. întocmirea de rapoarte lunare asupra modului de derulare a Programului SAPARD;

6. elaborarea, pe baza informatiilor primite de la institutiile implicate în Programul SAPARD, a rapoartelor anuale si finale privind derularea acestuia;

7. participarea la procesul de diseminare a informatiilor si de constientizare a opiniei publice cu privire la Programul SAPARD;

8. îndeplinirea altor atributii, conform prevederilor Acordului multianual de finantare în vederea implementãrii Programului national pentru agriculturã si dezvoltare ruralã;

i) organizeazã Comitetul de monitorizare a Programului SAPARD si asigurã secretariatul acestuia;

j) coordoneazã si monitorizeazã activitatea de dezvoltare regionalã, scop în care:

1. elaboreazã Planul national de dezvoltare, potrivit strategiilor si planurilor regionale de dezvoltare si strategiilor si programelor sectoriale ale autoritãtilor administratiei publice centrale, fundamentând pe aceastã bazã fondurile de tip structural alocate de Uniunea Europeanã în perioada de preaderare si fondurile structurale si de coeziune dupã aderare;

2. urmãreste realizarea obiectivelor de coeziune economicã si socialã, în scopul diminuãrii decalajelor în dezvoltarea regiunilor si a zonelor tãrii, al întãririi capacitãtii competitive a fiecãrei regiuni;

3. asigurã coordonarea implementãrii politicii nationale de dezvoltare pe ansamblul tãrii, pe regiuni si zone;

4. analizeazã si propune Consiliului National pentru Dezvoltare Regionalã finantarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionalã; elaboreazã programe de sprijin al regiunilor pentru a dobândi mijloacele necesare în vederea restructurãrii, modernizãrii si dezvoltãrii acestora;

5. elaboreazã prioritãtile, criteriile si procedurile necesare în vederea finantãrii si monitorizãrii programelor si proiectelor din domeniul sãu de activitate;

6. asigurã managementul financiar si tehnic al Fondului national pentru dezvoltare regionalã si al fondurilor de tip structural pentru realizarea coeziunii economice si sociale, în conformitate cu Planul national de dezvoltare;

7. colaboreazã cu Ministerul Afacerilor Externe în realizarea obiectivelor de cooperare exernã a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor;

8. reprezintã Guvernul în relatia cu Uniunea Europeanã si cu alte organizatii internationale în domeniul sãu de activitate, pentru elaborarea si implementarea de politici de coeziune economicã si socialã si de programe privind dezvoltarea regionalã;

9. colaboreazã cu organizatiile interne sau internationale care sprijinã dezvoltarea regionalã, cu camerele de comert si industrie si cu alti reprezentanti ai mediilor de afaceri, pentru elaborarea programelor din domeniul sãu de activitate;

10. asigurã, la solicitarea Consiliului National pentru Dezvoltare Regionalã sau din proprie initiativã, elaborarea de studii si analize si face recomandãri privind modul de realizare a obiectivelor din domeniul sãu de activitate;

11. initiazã, elaboreazã si avizeazã, dupã caz, împreunã cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, proiecte de acte normative si de acorduri internationale în domeniul sãu de activitate;

12. auditeazã gestionarea fondurilor constituite în conditiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România, cu modificãrile ulterioare, potrivit atributiilor ce îi revin în utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltare regionalã, precum si în calitatea sa de agentie de implementare a programului PHARE - Coeziune economicã si socialã; avizeazã statutul de organizare si functionare al agentiilor pentru dezvoltare regionalã;

13. asigurã presedintia si secretariatul Consiliului National pentru Dezvoltare Regionalã;

k) coordoneazã programarea si asigurã monitorizarea Instrumentului pentru politici structurale de preaderare (ISPA), asigurând:

1. coordonarea, la nivel national, a activitãtilor privind derularea Programului ISPA;

2. organizarea Comitetului de monitorizare a Programului ISPA si asigurarea secretariatului acestuia;

3. evaluarea si avizarea strategiilor sectoriale pentru Programul ISPA;

4. evaluarea, avizarea si transmiterea la Comisia Europeanã a aplicatiilor în vederea finantãrii acestora prin Programul ISPA;

5. monitorizarea implementãrii proiectelor ISPA în conformitate cu prevederile memorandumurilor de finantare;

6. verificarea si transmiterea rapoartelor de monitorizare la Comisia Europeanã;

7. îndeplinirea altor atributii conform prevederilor memorandumurilor de finantare;

l) urmãreste, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, procesul de reformã a institutiilor si politicilor Uniunii Europene si propune mãsurile ce decurg din acestea pentru autoritãtile române;

m) colaboreazã cu Ministerul Afacerilor Externe la organizarea reuniunilor informale ale ministrilor de resort ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai statelor candidate la aderare, în functie de calendarul si de tematica stabilite de Consiliul de Afaceri Generale al Uniunii Europene;

n) avizeazã, în mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmãresc armonizarea legislatiei nationale cu cea comunitarã. Initiatorii proiectelor de acte normative vor include, în mod obligatoriu, în cuprinsul documentelor de prezentare si motivare a proiectelor mentiuni exprese privind denumirea reglementãrilor comunitare armonizate, dispozitiile acestora care sunt transpuse în cuprinsul respectivelor proiecte, precum si indicarea mãsurilor viitoare de implementare;

o) coordoneazã evaluarea gradului de compatibilitate a legislatiei nationale în vigoare cu actele normative comunitare si formuleazã propuneri în vederea accelerãrii procesului de armonizare si implementare;

p) propune Guvernului, în vederea sustinerii în fata Parlamentului, lista cuprinzând actele normative prioritare, însotitã de fundamentarea necesarã, în vederea accelerãrii procesului de aderare la Uniunea Europeanã;

r) initiazã mãsuri si participã, împreunã cu institutiile de profil, la elaborarea programelor menite sã sprijine pregãtirea profesionalã a functionarilor publici, precum si a agentilor economici, în domeniul integrãrii europene;

s) stabileste, împreunã cu ministerele si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, sistemul de date, informatii si raporturi periodice privind reflectarea evolutiei integrãrii europene, pe care le supune analizei si, dupã caz, aprobãrii Guvernului;

s) asigurã informarea, sub forma unor publicatii periodice, asupra evolutiei procesului national si european de integrare si urmãreste promovarea valorilor si a spiritului european în cadrul societãtii civile;

t) organizeazã, împreunã cu ministerele si cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, dupã caz, actiuni pentru familiarizarea opiniei publice din România cu efectele procesului de aderare;

t) promoveazã, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia de informare, comunicare si imagine în statele membre ale Uniunii Europene si în statele candidate la aderare privind evolutia procesului de pregãtire a României pentru aderare;

u) asigurã dialogul social pe problemele integrãrii europene cu organizatiile patronale si sindicale reprezentative la nivel national, potrivit legii;

v) îndeplineste orice alte atributii din domeniul sãu de activitate, stabilite prin acte normative.

Art. 4. - În cadrul Ministerului Integrãrii Europene se organizeazã Corpul consilierilor de integrare, în coordonarea directã a ministrului integrãrii europene, cu atributii în domeniul realizãrii programelor si reformelor necesare pregãtirii aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Art. 5. - Ministerul Integrãrii Europene supune dezbaterii Guvernului, periodic, rapoarte privind negocierile cu Uniunea Europeanã, stadiul pregãtirii pentru aderare, modul de utilizare a asistentei financiare nerambursabile, evaluarea gradului de armonizare a legislatiei române cu reglementãrile comunitare, precum si mãsurile corespunzãtoare.

Art. 6. - (1) Ministrul integrãrii europene conduce activitatea Ministerului Integrãrii Europene, reprezintã ministerul în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autoritãti publice si organizatii interne si internationale, în justitie, precum si cu persoane fizice si juridice române si strãine. Ministrul integrãrii europene este ordonator principal de credite si îndeplineste atributiile generale prevãzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor.

(2) Ministrul integrãrii europene este presedintele pãrtii române la reuniunile Comitetului de asociere România-Uniunea Europeanã, conducãtorul delegatiei României laConferinta de aderare la nivel interministerial, presedintele Comitetului interministerial pentru integrare europeanã si presedintele Consiliului National pentru Dezvoltare Regionalã.

(3) În exercitarea atributiilor sale ministrul integrãrii europene emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

Art. 7. - (1) Ministrul delegat, negociator-sef pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, este membru al Guvernului, înlocuitor de drept al ministrului integrãrii europene.

(2) Ministrul delegat, negociator-sef pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, este seful Delegatiei nationale pentru negocierea aderãrii României la Uniunea Europeanã.

(3) Organizarea, atributiile si componenta Delegatiei nationale pentru negocierea aderãrii României la Uniunea Europeanã sunt stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 8. - Ministrul integrãrii europene si ministrul delegat, negociator-sef pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, sunt membri, potrivit legii, ai Comitetului Executiv pentru Integrare Europeanã.

Art. 9. - (1) Ministrul integrãrii europene si ministrul delegat, negociator-sef pentru aderarea României la Uniunea Europeanã, sunt ajutati de trei secretari de stat, un negociator-sef adjunct, cu rang de subsecretar de stat, numiti prin decizii ale primului-ministru, precum si de secretarul general si de secretarul general adjunct, numiti în conditiile legii.

(2) Secretarii de stat exercitã atributiile delegate de ministrul integrãrii europene.

(3) Secretarul general al Ministerului Integrãrii Europene are atributiile si responsabilitãtile prevãzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001. Acesta poate îndeplini si alte însãrcinãri prevãzute de Regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori încredintate de ministrul integrãrii europene.

(4) Atributiile secretarului general adjunct si ale compartimentelor din aparatul Ministerului Integrãrii Europene se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare, care se aprobã prin ordin al ministrului integrãrii europene.

Art. 10. - (1) În structura organizatoricã a Ministerului Integrãrii Europene functioneazã directii generale si directii; în cadrul directiilor, prin ordin al ministrului integrãrii europene, pot fi constituite servicii si birouri.

(2) Structura organizatoricã a Ministerului Integrãrii Europene este prevãzutã în anexa nr. 1 si 1a).

(3) Numãrul maxim de posturi este de 277, exclusiv demnitarii, cabinetele ministrilor si Corpul consilierilor de integrare.

(4) Statul de functii si structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu se aprobã prin ordin al ministrului integrãrii europene.

Art. 11. - Ministerul Integrãrii Europene este încadrat cu functionari publici cu functii specifice ministerului, alti functionari publici si cu personal angajat cu contract individual de muncã.

Art. 12. - (1) Comitetul interministerial pentru integrare europeanã este organul operativ de lucru, care coordoneazã, analizeazã si dezbate documentele elaborate de institutiile cu responsabilitãti privind aderarea la Uniunea Europeanã si discutã orice alte probleme legate de bunul mers al proceselor de pregãtire a aderãrii.

(2) Comitetul interministerial pentru integrare europeanã este constituit din secretarii de stat pentru integrare europeanã din ministere si responsabilii din celelalte institutii cu atributii în domeniu.

(3) Comitetul interministerial pentru integrare europeanã analizeazã si rezolvã punctual problemele apãrute în derularea programelor de pregãtire a aderãrii la Uniunea Europeanã si realizeazã planificarea curentã si de perspectivã a acestor activitãti.

(4) Comitetul interministerial pentru integrare europeanã se întruneste, de regulã, lunar.

(5) La lucrãrile Comitetului interministerial pentru integrare europeanã, care se desfãsoarã în plen si în grupe de lucru, pot fi invitati ministri, reprezentanti ai partenerilor sociali, ai societãtii civile si ai altor grupuri de interese.

Art. 13. - (1) În coordonarea activitãtii diplomatice a Misiunii permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã, Ministerul Afacerilor Externe se consultã permanent cu Ministerul Integrãrii Europene.

(2) Ministerul Integrãrii Europene desemneazã, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, prin ordin al ministrului integrãrii europene, dintre specialistii sãi, consilieri si/sau experti care îsi vor desfãsura activitatea în cadrul Misiunii permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã, pentru îndeplinirea atributiilor specifice ale acestuia privind negocierea aderãrii României la Uniunea Europeanã, pregãtirea pentru aderare si armonizarea legislatiei române cu reglementãrile comunitare.

(3) Personalul prevãzut la alin. (2) îsi desfãsoarã activitatea sub îndrumarea comunã a ministrului afacerilor externe si a ministrului integrãrii europene. Acesta este supus autoritãtii sefului misiunii diplomatice, fiind învestit atât cu atributii de consiliere a acestuia, cât si cu atributii stabilite de Ministerul Integrãrii Europene.

(4) Pe durata misiunii lor functionarii publici desemnati de Ministerul Integrãrii Europene sã îsi desfãsoare activitatea în cadrul Misiunii permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã sunt detasati la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit legii.

Art. 14. - (1) Ministerul Integrãrii Europene poate desemna, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe lângã ambasada României din tara care detine presedintia Uniunii Europene, pe durata acesteia, un reprezentant din rândul personalului sãu pentru a informa sistematic, prin intermediul sefului misiunii diplomatice, asupra pozitiilor presedintiei Uniunii Europene. Pe durata misiunii sale reprezentantul Ministerului Integrãrii Europene este detasat la Ministerul Afacerilor Externe.

(2) În cadrul ambasadelor României din tãrile membre si din tãrile candidate la Uniunea Europeanã, Ministerul Integrãrii Europene va desemna, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, câte un reprezentant al sãu, prin detasare la Ministerul Afacerilor Externe, care va informa permanent despre evolutiile ce se înregistreazã în aceste tãri în domeniul integrãrii europene.

Art. 15. - Numãrul maxim de posturi pentru personalul detasat, necesar desfãsurãrii activitãtilor prevãzute la art. 13 alin. (2)-(4) si la art. 14, este de 5 posturi si, respectiv, de 4 posturi.

Art. 16. - (1) Ministerul Integrãrii Europene si Ministerul Afacerilor Externe vor informa periodic ambasadele României din tãrile membre si din tãrile candidate la Uniunea Europeanã asupra stadiului pregãtirilor în vederea aderãrii României la aceastã organizatie.

(2) Ambasadele prevãzute la alin. (1) vor informa Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Integrãrii Europene cu privire la activitãtile si initiativele privind integrarea europeanã, întreprinse de tãrile membre si candidate.

Art. 17. - Ministerul Integrãrii Europene coordoneazã, în numele Guvernului, activitatea Institutului European din România prevãzut în anexa nr. 2.

Art. 18. - Stabilirea numãrului maxim de autoturisme si a consumului lunar de carburanti se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

Art. 19. - (1) În structura Ministerului Integrãrii Europene se organizeazã, la nivel de directii generale, Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional si, la nivel de serviciu, Unitatea de Coordonare pentru Fondul de Coeziune, prevãzute în anexele nr. 1 si 1 a).

(2) Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional îndeplinesc atributiile stabilite prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.555/2002 privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale.

(3) Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar va deveni operationalã începând cu anul 2004 si va functiona cu un numãr total de 70 de posturi în anul 2005, din care 20 de posturi în anul 2004, iar Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional va deveni operationalã începând cu anul 2004 si va functiona cu un numãr total de 204 posturi în anul 2005, din care 142 de posturi în anul 2004. Unitatea de Coordonare pentru Fondul de Coeziune va functiona, începând cu anul 2005, cu un numãr de 8 posturi.

(4) Numãrul de posturi prevãzut la alin. (3) se asigurã prin suplimentarea acestuia, cu încadrarea în numãrul total de posturi aprobat prin legile bugetare anuale.

(5) Structura functiilor publice si structura organizatoricã a Autoritãtii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, a Autoritãtii de Management pentru Programul Operational Regional si a Unitãtii de Coordonare pentru Fondul de Coeziune vor fi definitivate pânã la data de 1 septembrie 2003.

Art. 20. - Personalul preluat de Ministerul Integrãrii Europene de la fostul Minister al Dezvoltãrii si Prognozei ca urmare a aplicãrii Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiintarea, organizarea si reorganizarea sau functionarea unor structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice se considerã transferat si i se va aplica nivelul de salarizare, dupã caz, al functiilor specifice Ministerului Integrãrii Europene sau cel avut la Ministerul Dezvoltãrii si Prognozei pânã la intrarea în vigoare a noilor reglementãri privind salarizarea personalului din institutiile publice.

Art. 21. - Ministerul Integrãrii Europene va prelua, pe bazã de protocol, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, imobilul din municipiul Bucuresti, Bd. Libertãtii nr. 12, et. IV si V, sectorul 5, detinut de fostul Minister al Dezvoltãrii si Prognozei, împreunã cu mobilierul, birotica si tehnica de calcul din dotare.

Art. 22. - Anexele nr. 1, 1a) si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 23. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.075/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Integrãrii Europene, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 5 noiembrie 2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul integrãrii europene,

Hildegard Carola Puwak

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Ministrul muncii, solidaritãtii si familiei,

Elena Dumitru

Bucuresti, 3 iulie 2003.

Nr. 734.

ANEXA Nr. 1¹⁾

Numãrul maxim de posturi = 277

(exclusiv demnitarii, cabinetele ministrilor si Corpul consilierilor de integrare)

Pagina 1

Pagina a 2-a

ANEXA Nr. 2

Institutii aflate în coordonarea Ministerului Integrãrii Europene

- Institutul European din România

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

DECIZIE

privind publicitatea si teleshoppingul

Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului public si de unicã autoritate de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale,

în vederea armonizãrii legislatiei române cu reglementãrile si normele Uniunii Europene, tinând cont de necesitatea respectãrii principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sãnãtãtii, securitãtii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului,

tinând cont de necesitatea reglementãrii publicitãtii si a teleshoppingului la produsele medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive,

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, UNITATEA DE COORDONARE PENTRU FONDUL DE COEZIUNE SI AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU CADRUL DE SPRIJIN COMUNITAR*)

având în vedere cã publicitatea la produsele medicamentoase trebuie sã se supunã unor conditii stricte si unui control efectiv,

tinând cont de faptul cã din statisticile date publicitãtii de institutii publice si private rezultã atât o crestere a consumului de alcool în rândurile minorilor, cât si a publicitãtii la bãuturi alcoolice distilate,

tinând cont de efectele nocive ale consumului de alcool asupra minorilor, în special, dar si asupra societãtii, în general, de faptul cã aceasta este o problemã de interes public,

având în vedere obligatiile membrilor Consiliului National al Audiovizualului de a proteja, în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, dezvoltarea fizicã, mentalã si moralã a minorilor,

în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002,

membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptã urmãtoarea decizie:

Dispozitii generale

Art. 1. - Publicitatea si teleshoppingul vor respecta regulile unei competitii corecte si transparente, care trebuie sã serveascã, în primul rând, interesele publicului.

Art. 2. - Este interzisã orice formã de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugereazã publicului sau îl instigã sã renunte la alte produse sau servicii similare ori asemãnãtoare pe motivul cã acestea din urmã devin inutile sau improprii folosintei.

Art. 3. - Este interzisã orice formã de publicitate care sugereazã publicului sã renunte la fructe si alimente naturale de bazã.

Art. 4. - Publicitatea comparativã este posibilã numai în cazul în care respectã prevederile Legii privind publicitatea nr. 148/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 5. - Durata publicitãtii si a teleshoppingului nu constituie un motiv care înlãturã obligatiile de informare corectã a publicului în legãturã cu bunurile sau serviciile promovate.

Art. 6. - (1) Este interzisã difuzarea de emisiuni, altele decât emisiunile de teleshopping, în care sunt prezentate bunuri sau servicii individualizate ori care pot fi identificate de public prin marcã, producãtor sau modalitãti de comercializare.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) produsele si serviciile culturale sau cele destinate învãtãmântului.

Art. 7. - (1) Este interzisã descrierea calitãtii produselor sau serviciilor oferite ca premii în emisiunile-concurs, cu exceptia mãrcii si a pretului.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) produsele sau serviciile culturale.

Art. 8. - Informatiile prezentate în spoturile de publicitate sau în emisiuni de teleshopping nu trebuie sã inducã în eroare publicul, direct sau prin omisiune, în privinta:

a) caracteristicilor produsului si, în special, a naturii, identitãtii, proprietãtilor, compozitiei, cantitãtii, durabilitãtii, originii sau provenientei, precum si a metodelor de fabricatie sau de productie;

b) atribuirii de efecte sau proprietãti pe care produsul nu le posedã.

Publicitate la alcool

Art. 9. - (1) În cadrul serviciilor de programe de televiziune este interzisã, în intervalul orar 6,00-22,00, orice formã de publicitate la bãuturi alcoolice distilate.

(2) În cadrul serviciilor de programe de radiodifuziune sonorã este interzisã orice formã de publicitate la bãuturi alcoolice distilate în urmãtoarele intervale orare:

a) 6,00-8,00 si 10,00-22,00, în zilele de luni pânã vineri;

b) 6,00-22,00, sâmbãta si duminica.

Art. 10. - În sensul prezentei decizii, bãuturile alcoolice distilate sunt cele definite în Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului sãnãtãtii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000.

Art. 11. - Este interzisã difuzarea de publicitate la bãuturi alcoolice prin care se promoveazã comportamente sau atitudini violente, agresive sau antisociale.

Art. 12. - Este interzisã difuzarea de spoturi publicitare la alcool în care apar minori.

Art. 13. - (1) Este interzisã difuzarea, în intervalul orar 6,00-22,00, a emisiunilor sponsorizate de companiile ale cãror nume sau marcã sunt identice cu numele sau marca unei bãuturi alcoolice.

(2) Este interzisã difuzarea, în intervalul orar 6,00-22,00, a concursurilor sau anunturilor promotionale care contin referiri la numele sau marca unei bãuturi alcoolice distilate.

Art. 14. - În cazul transmisiunilor sportive desfãsurate pe teritoriul României, difuzate înainte de ora 22,00, se considerã publicitate la bãuturi alcoolice distilate prezentarea de imagini prin care se pot identifica astfel de produse si/sau producãtorii acestora.

Art. 15. - Calupurile publicitare în care se promoveazã produsele din alcool distilat se vor încheia cu avertismentul .Consumul excesiv de alcool dãuneazã grav sãnãtãtii”.

Publicitate la alimente

Art. 16. - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmãtoarele conditii:

a) nu va încuraja consumul excesiv de alimente;

b) afirmatiile precise privind nutritia (de exemplu, efectele vitaminei C) ori afirmatiile legate de sãnãtate (de exemplu, “ajutã la o digestie sãnãtoasã”) se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea impresii înselãtoare privind beneficii nutritionale sau de sãnãtate ale alimentului respectiv.

Art. 17. - Ilustrarea cu fructe si/sau portiuni vegetale nu este permisã decât în cazul în care fructele (sau pãrti de fruct - suc de fructe, pulpã de fruct) si/sau portiunile vegetale sunt înscrise pe eticheta produsului si se regãsesc în continutul sãu în proportie de minimum 4%.

Art. 18. - În cazul utilizãrii la fabricarea alimentelor numai a aromelor se interzice ilustrarea, desenarea sau orice alte forme de reprezentare a fructelor si/sau a portiunilor vegetale.

Art. 19. - Nu se vor atribui alimentelor proprietãti de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor si nu se vor face referiri la astfel de proprietãti; sunt exceptate de la aceastã interdictie apele minerale naturale, care sunt utilizate ca medicamente sau în scopuri curative în statiunile balneare.

Publicitate la produse medicamentoase

Art. 20. - Prin publicitate audiovizualã pentru produse medicamentoase si tratamente medicale se întelege orice formã de promovare, efectuatã în cadrul serviciilor de programe, destinatã sã stimuleze distribuirea, consumul sau vânzarea acestora.

Art. 21. - (1) Publicitatea si teleshoppingul sunt permise numai în cazul produselor medicamentoase si trata- mentelor medicale care nu necesitã prescriptie medicalã.

(2) Reclama va avertiza publicul dacã produsele eliberate fãrã prescriptie medicalã contin substante care pot dãuna sãnãtãtii.

Art. 22. - Sunt interzise publicitatea si teleshoppingul la produsele medicamentoase care contin substante psihotrope sau narcotice, în sensul conventiilor internationale.

Art. 23. - Publicitatea pentru produsele medicamentoase trebuie sã încurajeze folosirea rationalã a acestora, sã le prezinte în mod obiectiv, fãrã a le exagera calitãtile terapeutice.

Art. 24. - Promovarea produselor medicamentoase si a tratamentelor medicale, în serviciile de programe audiovizuale, va include obligatoriu urmãtoarele:

a) numele produsului;

b) denumirea comunã, dacã produsul contine un singur ingredient activ;

c) indicatia (pentru ce se foloseste produsul sau tratamentul medical respectiv);

d) avertizarea, sonorã si scrisã, timp de minimum 6 secunde, prezentatã la sfârsitul clipului publicitar a cãrui duratã depãseste 10 secunde: “Acest produs se poate elibera fãrã prescriptie medicalã. Se recomandã citirea cu atentie a prospectului. Dacã apar manifestãri neplãcute, adresati-vã medicului sau farmacistului.”

Art. 25. - (1) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale prezentate sau recomandate de personalitãti ale vietii publice, culturale, stiintifice, sportive sau de alte persoane care, datoritã celebritãtii lor, pot încuraja consumul acestor produse sau tratamente.

(2) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping care înfãtiseazã medici, stomatologi, farmacisti sau asistente medicale care recomandã ori avizeazã medical produse medicamentoase, tratamente medicale, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive sau produse de larg consum.

(3) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive, tratamente medicale, produse de larg consum, dacã prezentãrile contin recomandãri sau avize ale asociatiilor medicale.

(4) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping pentru produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive, tratamente medicale, produse de larg consum, dacã prezentãrile asociazã elemente din domeniul medical ce pot sugera un acord sau o recomandare medicalã.

Art. 26. - (1) Nici un fel de mesaj publicitar pentru produse medicamentoase sau tratamente medicale nu poate fi adresat persoanelor care au vârsta mai micã de 16 ani.

(2) Este interzisã difuzarea de publicitate la produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale, în emisiuni pentru copii sau în pauzele publicitare care precedã sau urmeazã unor astfel de emisiuni.

(3) Producãtorii si distribuitorii de produse medicamentoase, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive si tratamente medicale nu pot sponsoriza programele sau emisiunile destinate copiilor.

Art. 27. - (1) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping:

a) la produse pentru tratarea alcoolismului;

b) la tratamente clinice împotriva cãderii pãrului;

c) pentru hipnozã, terapie prin hipnozã, psihologie, psihanalizã sau psihiatrie;

d) la acele produse medicamentoase al cãror cost este

compensat.

(2) Este interzisã mentionarea, în publicitate sau teleshopping, a unor indicatii terapeutice ca:

a) tuberculozã;

b) bolile cu transmisie sexualã;

c) alte boli infectioase grave;

d) cancer si alte boli tumorale;

e) insomnia cronicã;

f) diabet si alte boli metabolice.

Art. 28. - Publicitatea la produsele medicamentoase nu trebuie sã continã nici o mentiune care:

a) sã dea impresia cã o consultatie medicalã sau o interventie chirurgicalã nu sunt necesare, în special prin oferirea unor sugestii de diagnostic sau tratament la distantã;

b) sã sugereze cã efectul tratamentului cu produsul medicamentos respectiv este garantat, nu este însotit de efecte secundare sau este mai bun decât ori echivalent cu cel al altui tratament sau produs medicamentos;

c) sã sugereze cã starea de sãnãtate a publicului ar putea fi îmbunãtãtitã prin consumul respectivului produs; d) sã sugereze cã starea de sãnãtate a publicului ar putea fi afectatã dacã nu consumã produsul respectiv; aceastã interdictie nu se aplicã la campaniile de vaccinare sustinute de industria farmaceuticã si aprobate de Ministerul Sãnãtãtii;

e) sã sugereze cã respectivul produs medicamentos este un aliment, produs cosmetic sau alt bun de larg consum;

f) sã sugereze cã siguranta sau eficienta produsului medicamentos se datoreazã faptului cã este natural;

g) ar putea, prin descrierea sau reprezentarea detaliatã a unor simptome sau a unor cazuri clinice, sã ducã la un autodiagnostic eronat;

h) sã se refere, în termeni improprii sau incorecti, la vindecare;

i) foloseste în termeni improprii, alarmanti sau incorecti, imagini, scheme ori fotografii care aratã modificãri ale organismului uman provocate de boli sau leziuni ori de actiunea produselor medicamentoase asupra organismului uman sau a unor pãrti ale acestuia;

j) evidentiazã cã respectivul produs medicamentos este autorizat de Agentia Nationalã a Medicamentului.

Art. 29. - (1) Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping la produse si tratamente naturiste, care, dupã caz, nu sunt însotite de avertizarea, sonorã si scrisã:

a) “produs neatestat medical”;

b) “metodã neatestatã medical”.

(2) În cazul în care produsele si tratamentele naturiste au fost verificate din punct de vedere medical, acest lucru va fi atestat de cãtre Colegiul Medicilor din România.

(3) Avertizarea prevãzutã la alin. (1) se va face la finalul mesajului publicitar.

Art. 30. - Publicitatea si teleshoppingul pentru produse si tratamente homeopate sunt permise numai pentru produsele si tratamentele avizate de Ministerul Sãnãtãtii sau de Colegiul Medicilor din România.

Art. 31. - Este interzisã difuzarea de emisiuni sau teleshopping în care sunt prezentate cazuri de vindecare a unor boli grave cu ajutorul tratamentelor conventionale sau neconventionale, dacã diagnosticul si actele medicale care îl atestã nu au fost certificate de Colegiul Medicilor din România sau dacã, în emisiune sau în teleshopping, nu este prezent si un reprezentant al Colegiului Medicilor din România care sã certifice din punct de vedere medical rezultatele obtinute.

Art. 32. - Este interzisã difuzarea de publicitate si teleshopping în care se sugereazã cã este necesar ca oricine sã-si suplimenteze dieta cu vitamine si minerale sau cã astfel de suplimente pot sã îmbunãtãteascã functii fizice ori mentale care în mod normal sunt bune.

Art. 33. - Emisiunile audiovizuale, publicitatea si teleshoppingul destinate produselor sau tratamentelor pentru slãbit si pentru mentinerea greutãtii corporale, fãrã indicatii terapeutice, vor respecta urmãtoarele conditii:

a) sã existe dovezi medicale, de încredere, pentru fiecare afirmatie privind efectele benefice ale produselor sau tratamentelor;

b) sã indice, când se afirmã cã greutatea unei persoane a scãzut cu o anumitã valoare, perioada în care s-a realizat aceastã scãdere;

c) greutatea pierdutã si perioada în care s-a obtinut trebuie sã fie compatibile cu practicile medicale si de dietã, general acceptate, si sã nu semnifice calitãti nereprezentative ale produsului sau serviciului medical oferit;

d) în cazul alimentelor si bãuturilor cu cantitãti calorice scãzute, dacã sunt prezentate ca o parte a regimului de slãbire, se va indica faptul cã produsul respectiv poate conduce la pierderea de greutate numai ca parte a unei diete ce controleazã caloriile/energia;

e) în cazul produselor special elaborate pentru a fi utilizate în diete cu restrictii calorice, care, conform instructiunilor producãtorului, înlocuiesc în totalitate sau în parte aportul alimentar zilnic, acestea nu pot fi promovate sub alt nume decât “substitut alimentar complet pentru slãbit” sau “substitut alimentar partial pentru slãbit”;

f) în cazul produselor alimentare si al bãuturilor cu cantitãti calorice scãzute nu se vor face referiri la rata sau la mãrimea scãderii în greutate ca rezultat al utilizãrii respectivelor produse sau la reducerea senzatiei de foame ori la cresterea senzatiei de satietate.

Art. 34. - (1) Promovarea sau prezentarea produselor si tratamentelor pentru slãbit ori pentru mentinerea greutãtii corporale trebuie sã includã avertizarea, sonorã si scrisã, cu o duratã de minimum 5 secunde, “Consultati medicul înainte de a urma dieta”; dieta trebuie prezentatã sau promovatã ca o mãsurã pe termen scurt.

(2) Sunt interzise mãrturiile sau relatarea unor cazuri particulare care sã justifice urmarea dietei respective.

Art. 35. - Publicitatea si teleshoppingul pentru orice fel de produs sau tratament pentru slãbit ori pentru mentinerea greutãtii corporale vor respecta urmãtoarele conditii:

a) nu se vor adresa persoanelor sub 18 ani si vor avertiza publicul asupra acestui aspect printr-un insert scris si/sau sonor;

b) nu pot fi difuzate în emisiunile pentru copii sau în pauzele publicitare care precedã sau urmeazã unor astfel de emisiuni;

c) nu se vor adresa în mod direct persoanelor obeze, nu vor include exemple cu cazuri în care se vorbeste despre sau apar persoane care ar fi fost obeze înainte de a utiliza produsele sau serviciul cãruia i se face publicitate;

d) nu vor sugera sau nu vor afirma cã a fi subponderal este adecvat sau de dorit.

Publicitatea politicã si publicitatea referitoare la exercitarea unor profesii

Art. 36. - (1) În sensul prezentei decizii, constituie publicitate politicã clipurile publicitare care promoveazã unpartid, un om politic sau un mesaj politic.

(2) Publicitatea politicã este interzisã, cu exceptia perioadelor de campanie electoralã.

Art. 37. - (1) Este interzisã publicitatea la cabinetele notariale si la orice formã de exercitare a profesiei de avocat.

(2) Este interzisã publicitatea care promoveazã executori judecãtoresti si experti judiciari.

Art. 38. - (1) Membrii activi ai baroului de avocati nu pot realiza sau modera emisiuni în care se dezbat cazuri aflate în cercetare sau pe rolul instantelor de judecatã.

(2) Participarea si interventiile avocatilor în emisiunile audiovizuale în care se dezbat cazuri aflate în cercetare sau pe rolul instantelor si în care acestia sunt angajati vor respecta normele deontologice ale profesiei de avocat.

Art. 39. - (1) Este interzisã orice formã de publicitate pentru cabinetele medicale private.

(2) Participarea si interventiile medicilor în emisiuni sau programe pe teme medicale vor respecta principiile deontologice înscrise în Codul de deontologie medicalã adoptat de Colegiul Medicilor din România.

(3) În emisiunile audiovizuale pe teme medicale nu se vor recomanda medicamente, identificate prin marcã sau denumire comercialã, tratamente medicale si cabinete medicale private.

Dispozitii finale

Art. 40. - (1) Nerespectarea dispozitiilor prezentei decizii, cu exceptia art. 38 alin. (2) si art. 39 alin. (2), se sanctioneazã, dupã caz, potrivit dispozitiilor art. 90 sau 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

(2) În cazul nerespectãrii dispozitiilor art. 38 alin. (2) si art. 39 alin. (2) Consiliul National al Audiovizualului va sesiza Uniunea Avocatilor din România sau Colegiul Medicilor din România, solicitându-le sã analizeze în ce mãsurã au fost respectate principiile deontologice stabilite de acestea si sã sanctioneze conduitele necorespunzãtoare în conformitate cu prevederile statutare.

Art. 41. - La data intrãrii în vigoare a prezentei decizii se abrogã Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 21/2003 privind publicitatea si teleshoppingul la produse medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 4 martie 2003, Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 22/2003 privind unele reguli ale publicitãtii si teleshoppingului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 13 februarie 2003, Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 36/2003 privind publicitatea la bãuturi alcoolice distilate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 10 martie 2003, Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 38/2003 privind publicitatea politicã si publicitatea referitoare la exercitarea unor profesii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 7 martie 2003.

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

Bucuresti, 30 iunie 2003.

Nr. 123.