MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 23 iulie 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

356. - Lege privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

499. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

850. - Hotărâre privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

19. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind abrogarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2001 pentru aprobarea Procedurii privind reglementarea abaterilor de energie în raport cu energia  contractată de consumatorii eligibili

 

1.624/C. - Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea onorariilor maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - (1) Se înfiintează Institutul Cultural Român, denumit în continuare Institutul, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, sub autoritatea Presedintelui României, prin reorganizarea Fundatiei Culturale Române si a Editurii Fundatiei Culturale Române.

(2) Sediul Institutului este în municipiul Bucuresti, aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1.

(3) Institutul îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu dispozitiile legale.

(4) Institutul Cultural Român îsi propune initierea, organizarea si dezvoltarea capacitătii asociative, de mobilizare si convergentă în jurul unor proiecte culturale de interes national a tuturor acelor institutii si organizatii neguvernamentale, asociatii profesionale si uniuni de creatie, a reprezentantilor societătii civile si a personalitătilor independente care pot contribui la îndeplinirea scopului si obiectivelor Institutului.

(5) Activitatea Institutului antrenează si include, sub diferite forme, personalităti de prestigiu din tară si străinătate, apelând la specialisti si coordonatori de proiecte cu experientă, institutionalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de actiuni si de evenimente în spiritul european al comunicării culturale.

Art. 2. - Institutul are drept scop reprezentarea, promovarea si protejarea culturii si civilizatiei nationale în tară si în străinătate.

Art. 3. - Institutul are următoarele obiective:

a) stimularea si promovarea valorilor nationale ale culturii, artei si stiintei;

b) sustinerea circulatiei valorilor culturii si stiintei dinspre si înspre tară, consolidarea si amplificarea, sub diferite forme, a relatiilor cu comunitătile românesti de peste hotare;

c) favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii si a receptării acestora în spatiul românesc;

d) sustinerea valorilor “societătii informationale” si ale “societătii cunoasterii”;

e) facilitarea dialogului si a colaborării atât a personalitătilor, cât si a comunitătilor culturale si stiintifice românesti cu parteneri din lumea întreagă;

f) cercetarea si evaluarea fenomenului cultural national si a perspectivelor sale;

g) realizarea de studii, analize, cercetări, proiecte si programe privind accesul la cultură si educatie, în parteneriat cu institutii publice si organizatii neguvernamentale;

h) conceperea de proiecte si dezvoltarea de programe si schimburi cu caracter cultural, artistic, stiintific, educativ, documentar, singur sau în cooperare cu Academia Română, institutii guvernamentale, uniuni de creatori, asociatii profesionale, etnice sau religioase, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice din tară si din străinătate;

i) încurajarea educatiei tinerilor si adultilor în spiritul respectului fată de valorile culturale nationale si fată de traditiile nationale;

j) încurajarea creatiei tinerilor si stimularea talentelor tinere în cultură, stiintă si artă, acordarea de burse pentru studii în tară si în străinătate, de premii si diplome, precum si asigurarea altor forme de sprijin material;

k) dezvoltarea de activităti specifice în beneficiul culturii, al civilizatiei nationale si al imaginii României în lume;

l) realizarea si editarea unor lucrări de referintă din domeniile literaturii, artei si stiintei, de opere literare, precum si de publicatii, singur sau în parteneriat cu institutii specializate din tară si din străinătate;

m) realizarea, în parteneriat cu institutii specializate, publice sau private, din România si din străinătate, a unor studii, analize si cercetări comparate în vederea elaborării de prognoze pentru diferite sectoare ale vietii sociale si culturale.

Art. 4. - Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul poate înfiinta, singur sau în asociere, în conditiile legii, agenti economici având caracter lucrativ, asociatii si fundatii si poate încheia conventii de colaborare cu persoane fizice sau juridice din tară si din străinătate.

Art. 5. - Conducerea Institutului este asigurată de:

a) Consiliul de conducere;

b) Comitetul director;

c) presedintele Institutului.

Art. 6. - (1) Consiliul de conducere este organul deliberativ al Institutului si este format din 21 de membri.

(2) Consiliul de conducere este condus de presedintele Institutului si are următoarea componentă:

- presedintele Institutului;

- un membru desemnat de Presedintele României;

- un membru desemnat de primul-ministru;

- un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin;

- un secretar de stat desemnat de ministrul culturii si cultelor, prin ordin;

- un secretar de stat desemnat de ministrul educatiei, cercetării si tineretului, prin ordin;

- presedintele Academiei Române sau un vicepresedinte desemnat de acesta;

- 14 membri numiti de Presedintele României, dintre care 7 membri la propunerea asociatiilor si uniunilor de creatori si 7 membri la propunerea presedintelui Institutului.

(3) Mandatul membrilor Consiliului de conducere este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

(4) Presedintele României este presedinte de onoare al Institutului.

Art. 7. - (1) Consiliul de conducere are următoarele atributii:

a) aprobă strategia, proiectele si programele de activitate ale Institutului, atât pe plan intern, cât si pe plan extern;

b) aprobă structura organizatorică si regulamentul de organizare si functionare ale Institutului;

c) avizează structura organizatorică si functiile de conducere pentru institutele culturale românesti din străinătate;

d) aprobă proiectul bugetului anual de venituri si cheltuieli, pe baza fundamentării Comitetului director, precum si executia bugetară din anul anterior;

e) aprobă raportul Comitetului director privind descărcarea de gestiune a acestuia pentru perioada analizată;

f) avizează colaborarea cu organizatii interne si internationale, precum si afilierea la organizatii internationale.

(2) Consiliul de conducere poate delega unele dintre atributiile sale Comitetului director.

(3) În exercitarea atributiilor sale Consiliul de conducere adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti.

Art. 8. - (1) Consiliul de conducere se întruneste semestrial în sedintă ordinară, precum si în sedintă extraordinară, ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea sedintelor ordinare ale Consiliului de conducere se face în scris, prin scrisoare recomandată sau fax, de către presedintele Institutului, cu cel putin 7 zile înainte de data sedintei, precizându-se data, ora si locul desfăsurării si ordinea de zi a sedintei.

(3) Convocarea sedintelor extraordinare ale Consiliului de conducere se poate face la cererea Presedintelui României, a presedintelui Institutului sau a unei pătrimi din numărul total al membrilor. Convocarea se face nominal, prin orice mijloc de comunicare, precizându-se ordinea de zi, data, ora si locul desfăsurării.

Art. 9. - (1) Consiliul de conducere este legal constituit în prezenta majoritătii membrilor săi si adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(2) În cazul în care, la prima convocare, Consiliul de conducere nu este legal constituit, a doua convocare este organizată în decurs de două săptămâni, cu respectarea prevederilor prezentei legi, iar hotărârile vor fi adoptate cu votul majoritătii membrilor prezenti, oricare ar fi numărul acestora.

Art. 10. - (1) Comitetul director este organul care asigură conducerea executivă a activitătii curente a Institutului si este alcătuit din 7 membri, dintre care unul este presedintele Institutului, iar 6 sunt membri numiti de acesta dintre coordonatorii departamentelor sau ai publicatiilor Institutului.

(2) Mandatul membrilor Comitetului director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii; membrii Comitetului director prezintă anual Consiliului de conducere raportul de activitate.

(3) Comitetul director adoptă decizii cu votul majoritătii membrilor săi.

(4) Comitetul director are următoarele atributii:

a) asigură îndeplinirea hotărârilor Consiliului de conducere;

b) asigură realizarea strategiei si a programelor de activitate ale Institutului;

c) elaborează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si executia bugetară pe anul anterior;

d) asigură realizarea proiectelor de parteneriat public-privat cu institutii din tară si din străinătate;

e) elaborează proiectul regulamentului de organizare si functionare a Institutului, precum si organigrama acestuia;

f) îndeplineste orice alte atributii stabilite de Consiliul de conducere.

(5) Atributiile Comitetului director sunt repartizate membrilor acestuia, corespunzător departamentelor Institutului.

Art. 11. - (1) Comitetul director se întruneste în sedinte ordinare o dată pe lună si în sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar.

(2) Convocarea sedintelor se face de către presedintele Institutului.

(3) Sedintele Comitetului director sunt legal constituite în prezenta a cel putin 5 membri.

(4) Sedintele Comitetului director sunt prezidate de presedintele Institutului sau, în lipsa acestuia, de către un alt membru desemnat de presedinte potrivit legii.

(5) În exercitarea atributiilor care îi revin Comitetul director adoptă decizii cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(6) La sedintele Comitetului director pot participa, cu statut consultativ, si alti coordonatori ai compartimentelor de specialitate stabilite prin organigramă.

Art. 12. - (1) Conducerea operativă a Institutului este asigurată de un presedinte, care este numit si revocat din functie de către Presedintele României; functia de presedinte al Institutului este asimilată celei de secretar de stat.

(2) Mandatul presedintelui este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

(3) Functia de presedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

(4) Presedintele Institutului exercită următoarele atributii:

a) coordonează întreaga activitate a Institutului;

b) reprezintă Institutul în relatiile cu persoanele fizice si juridice române si străine;

c) încheie în numele Institutului acte juridice, potrivit legii;

d) îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege.

(5) În exercitarea atributiilor ce îi revin presedintele emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

(6) Presedintele este ordonator principal de credite.

(7) Presedintele poate delega o parte din atributiile sale unor membri ai Comitetului director, desemnati potrivit legii.

Art. 13. - (1) Pe lângă presedintele Institutului functionează un consiliu consultativ format din personalităti de prestigiu în domeniul culturii, artei, învătământului si stiintei, din tară si din străinătate.

(2) Componenta, organizarea si functionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al presedintelui Institutului.

Art. 14. - Numărul maxim de posturi ale Institutului se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea presedintelui Institutului, cu avizul Presedintelui României.

Art. 15. - (1) Activitatea externă a Institutului se desfăsoară si prin institute culturale românesti din străinătate, care îsi mentin subordonarea administrativă fată de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Institutele culturale românesti din străinătate îsi desfăsoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice sau cu oficiile consulare din tările respective.

Art. 16. - În sustinerea activitătii externe a Institutului, prin intermediul institutelor culturale românesti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe va asigura:

a) cuprinderea în bugetul de stat a fondurilor necesare bunei functionări a acestor institute;

b) derularea programelor si proiectelor stabilite de Consiliul de conducere al Institutului, în conformitate cu obiectivele acestuia si pentru fiecare institut cultural în parte;

c) transportul, în regim de curier diplomatic, al materialelor documentare necesare activitătii acestor institute.

Art. 17. - (1) Înfiintarea si desfiintarea institutelor culturale românesti din străinătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii si Cultelor si a Institutului.

(2) Structura organizatorică si regulamentul de organizare si functionare ale institutelor culturale românesti din străinătate se stabilesc, la propunerea Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii si cultelor si presedintelui Institutului.

Art. 18. - (1) Institutele culturale românesti din străinătate sunt conduse de câte un director si un director adjunct, functii incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic.

(2) Directorul institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier.

(3) Numirea directorilor si a directorilor adjuncti se face, la propunerea presedintelui Institutului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, ministrului culturii si cultelor si al presedintelui Institutului, pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă un mandat; directorul Academiei di Romania din Roma si cel al Institutului Cultural Român si de Cercetare Umanistică de la Venetia sunt numiti la propunerea presedintelui Academiei Române.

Art. 19. - Ministerul Afacerilor Externe sprijină, prin intermediul Academiei Diplomatice, organizarea de cursuri de formare, pregătire si perfectionare profesională a personalului care urmează să fie trimis în misiune permanentă la institutele culturale românesti din străinătate, în cooperare cu institutiile de învătământ universitar sau postuniversitar ori cu alte institutii specializate în promovarea culturii si cooperării internationale.

Art. 20. - (1) Pe perioada misiunii permanente în străinătate personalul de specialitate al institutelor culturale românesti, cu exceptia personalului tehnico-administrativ, beneficiază de drepturile si se supune obligatiilor prevăzute în Statutul Corpului diplomatic si consular al României.

(2) Personalul institutelor culturale românesti din străinătate nu poate efectua, de regulă, misiuni permanente în străinătate cu o durată mai mare de 4 ani consecutivi;

după fiecare misiune permanentă în străinătate, personalul institutului cultural îsi reia activitatea la locul de muncă anterior.

Art. 21. - (1) Bugetul de venituri si cheltuieli al Institutului se elaborează pe bază de programe. Cheltuielile curente si de capital ale Institutului se finantează din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat.

(2) Veniturile proprii ale Institutului se constituie din vânzarea produselor editoriale, organizarea de sesiuni, conferinte, manifestări cultural-artistice si stiintifice, realizarea de studii, analize si programe pe bază de contracte de cercetare, precum si din proiecte realizate în parteneriat public-privat si se utilizează de către Institut, potrivit legii.

(3) Institutul poate primi si folosi donatii si sponsorizări, potrivit legii.

(4) Institutele culturale românesti din străinătate sunt finantate de la bugetul de stat printr-un capitol distinct cuprins în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 22. - Institutul preia fără plată patrimoniul Fundatiei Culturale Române si al Editurii Fundatiei Culturale Române, inclusiv sediile în care acestea îsi desfăsoară activitatea, pe bază de protocol de predare-primire încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu ultima situatie financiară anuală, actualizată potrivit prevederilor legale.

Art. 23. - (1) Încadrarea personalului Institutului se face pe bază de concurs sau examen, în conditiile legii.

(2) Personalul Fundatiei Culturale Române si al Editurii Fundatiei Culturale Române se preia, pe baza testării cunostintelor, în limita numărului de posturi si se consideră transferat în interes de serviciu.

(3) Desemnarea membrilor Consiliului de conducere se face de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 24. - Salarizarea personalului Institutului se face potrivit legislatiei privind salarizarea în sectorul bugetar.

Art. 25. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, centrele culturale românesti din străinătate se reorganizează ca institute culturale.

(2) Institutele culturale românesti din străinătate vor beneficia de dotări adecvate activitătilor stabilite prin prezenta lege.

Art. 26. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 354/1990 privind înfiintarea Fundatiei Culturale Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 22 septembrie 1995, si Hotărârea Guvernului nr. 1.208/1990 privind înfiintarea Editurii Fundatiei Culturale Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 27 mai 1992, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 27 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 11 iulie 2003.

Nr. 356.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Român si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 iulie 2003.

Nr. 499.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

având în vedere art. 69 si 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea conditiilor care trebuie îndeplinite pentru realizarea interoperabilitătii sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, prevăzut în anexa nr. 1. Aceste conditii privesc proiectarea, construirea, punerea în functiune, modernizarea, reabilitarea, exploatarea si întretinerea elementelor sistemului de transport feroviar conventional din România care vor fi puse în functiune după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum si calificările profesionale si conditiile de sănătate si de securitate a personalului care contribuie la exploatarea acestui sistem.

(2) Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară definirea unui nivel minim de armonizare tehnică pentru a permite:

a) facilitarea, îmbunătătirea si dezvoltarea serviciilor de transport feroviar international cu statele din cadrul Uniunii Europene si cu terte state;

b) realizarea progresivă a pietei interne a echipamentelor si serviciilor destinate constructiei, modernizării, reabilitării si functionării sistemului de transport feroviar conventional din România conectat la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean;

c) contributia la interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional transeuropean.

Art. 2. - În sensul prezentei hotărâri, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:

a) sistem de transport feroviar conventional – ansamblul prevăzut în anexa nr. 1, constituit din infrastructura feroviară formată din liniile de cale ferată si instalatiile fixe ale retelei feroviare, construite sau amenajate pentru transportul feroviar conventional si transportul feroviar combinat, precum si materialul rulant proiectat să circule pe această infrastructură;

b) interoperabilitate - capacitatea sistemului de transport feroviar conventional dintr-un stat membru sau candidat la Uniunea Europeană ca prin conectare la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean să permită circulatia sigură si fără întreruperi a trenurilor, cu atingerea performantelor cerute de aceste linii. Această capacitate se bazează pe ansamblul reglementărilor specifice privind constituentii de interoperabilitate, interfetele si procedurile specifice fiecărui subsistem si conditiile tehnice si operationale care trebuie să fie îndeplinite pentru a satisface cerintele esentiale;

c) subsistem - rezultatul împărtirii sistemului de transport feroviar conventional. Aceste subsisteme, pentru care trebuie să fie definite cerintele esentiale, sunt de natură structurală sau functională si sunt prevăzute în anexa nr. 2;

d) constituent de interoperabilitate - oricare dintre componentele elementare, grupele de componente, subansamblul sau ansamblul complet de echipamente încorporate sau care se intentionează să fie încorporate într-un subsistem, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional transeuropean.

Notiunea constituent acoperă în egală măsură componentele materiale, precum si pe cele nemateriale, cum ar fi software;

e) cerinte esentiale - ansamblul conditiilor prevăzute în anexa nr. 3 pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, subsistemele sale si constituentii de interoperabilitate, inclusiv interfetele;

f) specificatie europeană - o specificatie tehnică comună, un agrement tehnic european sau un standard national care transpune o normă europeană;

g) specificatie tehnică comună - specificatie tehnică elaborată după o procedură care este recunoscută de către statele membre în scopul aplicării uniforme în toate statele membre si care va fi publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene;

h) agrement tehnic european - aprecierea tehnică favorabilă a aptitudinilor de utilizare ale unui produs, pentru un anumit scop, bazată pe îndeplinirea cerintelor esentiale pentru lucrări de constructie, după caracteristicile intrinseci ale acestui produs si după conditiile stabilite de aplicare, de utilizare, de reglementare si administrative privitoare la produsele din domeniul constructiilor. Agrementul tehnic european trebuie să fie dat de către organismul desemnat în acest scop de către autoritatea competentă;

i) normă europeană - normă aprobată de Comitetul European de Standardizare (CEN), de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) ca fiind normă europeană (EN) sau document de armonizare (HD), conformă cu regulile comune ale acestor organisme, sau de către Institutul European de Standarde de Telecomunicatii (ETSI), conformă cu regulile sale proprii ca fiind standard european de telecomunicatii (ETS);

j) normă - specificatia tehnică aprobată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, conformitatea cu aceasta nefiind, în principiu, obligatorie;

k) specificatii tehnice - cerintele tehnice continute în special în caietele de sarcini, care definesc caracteristicile cerute unei lucrări, unui material, unui produs, unei furnituri sau unui serviciu si care permit să se caracterizeze în mod obiectiv o lucrare, un material, un produs, o furnitură sau un serviciu astfel încât acestea să corespundă utilizării căreia au fost destinate de către entitatea contractantă.

Aceste prescriptii tehnice pot include calitatea sau aptitudinile de utilizare, securitatea, dimensiunile, precum si cerintele aplicabile unui material, unui produs, unei furnituri sau unui serviciu, în ceea ce priveste sistemul de asigurare a calitătii, terminologia, simbolurile, încercările si metodele de încercare, ambalare, marcarea si etichetarea. În cazul lucrărilor, aceste prescriptii pot include si reguli pentru proiectarea si calcularea costurilor, pentru conditiile de încercare, pentru controlul si receptia lucrărilor, precum si tehnici, metode de constructie si toate celelalte conditii cu caracter tehnic pe care entitatea contractantă este

îndreptătită să le prescrie pe baza unei reglementări generale sau specifice, în ceea ce priveste lucrările finalizate, precum si materialele sau elementele care compun aceste lucrări;

l) specificatii tehnice de interoperabilitate, denumite în continuare STI - specificatiile care se referă la un subsistem sau parte a unui subsistem, cu scopul de a satisface cerintele esentiale si de a asigura interoperabilitatea la nivelul sistemului de transport feroviar conventional transeuropean;

m) organisme notificate - organismele care sunt responsabile cu evaluarea conformitătii si a aptitudinii de utilizare a constituentilor de interoperabilitate sau cu evaluarea procedurilor de verificare “CS” a subsistemelor, în concordantă cu prevederile prezentei hotărâri;

n) parametri fundamentali - orice conditie de reglementare tehnică sau operatională care este critică pentru interoperabilitate si care face obiectul unei norme nationale de adoptare a deciziei Comisiei Europene, aprobată înaintea elaborării proiectelor STI;

o) caz specific - orice parte a sistemului de transport feroviar conventional transeuropean care necesită dispozitii speciale în STI, cu caracter temporar sau definitiv, din cauza constrângerilor geografice, topografice, de mediu urban sau de compatibilitate cu sistemul existent. Aceasta poate cuprinde în special liniile si retelele feroviare izolate de restul Uniunii Europene, având gabaritul, ecartamentul sau distanta dintre axele liniilor de cale ferată si materialul rulant destinate exclusiv unei folosiri locale, regionale sau istorice, precum si materialul rulant originar sau destinat unei terte tări, atât timp cât acesta nu trece frontiera dintre state membre sau candidate la Uniunea Europeană;

p) modernizare - lucrări importante de modificare a unui subsistem sau a unei părti a unui subsistem, care necesită o autorizatie nouă de punere în functiune, în sensul art. 14 alin. (1);

q) reabilitare - lucrări importante de înlocuire a unui subsistem sau a unei părti a unui subsistem, care necesită o autorizatie nouă de punere în functiune, în sensul art. 14 alin. (1);

r) sistem feroviar existent - ansamblul constituit din infrastructura feroviară, care contine liniile de cale ferată si instalatiile fixe ale retelei feroviare existente, precum si materialul rulant de toate categoriile, indiferent de originea sa, care circulă pe această infrastructură;

s) autoritate competentă - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sau orice organism desemnat ori agreat de acesta pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentei hotărâri se referă la subsisteme, la constituentii de interoperabilitate, la interfetele si procedurile specifice fiecărui subsistem, precum si la conditiile de compatibilitate globală a sistemului de transport feroviar conventional din România, necesare pentru realizarea interoperabilitătii cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

(2) Prezenta hotărâre se aplică cu respectarea altor reglementări nationale relevante. Reglementările prevăzute la alin. (1), adoptate de Uniunea Europeană, se preiau în legislatia natională prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - (1) Sistemul de transport feroviar conventional din România, subsistemele sale, constituentii de interoperabilitate si interfetele acestora vor satisface cerintele esentiale relevante.

(2) Specificatiile tehnice cuprinse în documentele pentru achizitii publice vor respecta cerintele esentiale referitoare la interoperabilitate.

 

CAPITOLUL II

Specificatii tehnice de interoperabilitate

 

Art. 5. - (1) STI sunt elaborate si adoptate de Uniunea Europeană si precizează cerintele esentiale necesare a fi respectate de subsisteme si interfetele lor. Fiecare subsistem face obiectul unei STI. În cazul în care se dovedeste necesar, în special pentru tratarea separată a categoriilor de linii, a nodurilor feroviare sau a materialului rulant ori pentru rezolvarea cu prioritate a anumitor probleme de interoperabilitate, un subsistem poate face obiectul mai multor STI. În acest caz, dispozitiile prezentului articol se aplică pentru fiecare parte a subsistemului în cauză.

(2) Subsistemele sistemului de transport feroviar din România vor fi conforme cu prevederile STI, asa cum vor fi preluate prin ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, în temeiul art. 6; această conformitate va fi mentinută în permanentă pe toată durata de utilizare a fiecărui subsistem.

(3) Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului de preluare a STI, în măsura în care este necesar pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1, va trebui:

a) să indice domeniul de aplicare avut în vedere: unul dintre elementele cuprinse în anexa nr. 1 sau unul dintre subsistemele ori partea unuia dintre subsistemele cuprinse în anexa nr. 2;

b) să precizeze cerintele esentiale pentru subsistemul în cauză si interfetele sale fată de alte subsisteme;

c) să stabilească specificatiile functionale si tehnice care trebuie respectate de subsistem si de interfetele sale fată de alte subsisteme. În anumite cazuri aceste specificatii pot diferi în functie de natura subsistemului, ca de exemplu în cazul categoriilor de linii, de noduri si/sau de material rulant, prevăzute în anexa nr. 1;

d) să determine constituentii de interoperabilitate si interfetele care fac obiectul specificatiilor europene, inclusiv al normelor europene care sunt necesare pentru realizarea interoperabilitătii sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean;

e) să indice pentru fiecare caz procedurile de evaluare a conformitătii sau a aptitudinii de utilizare. Aceasta contine modulele sau combinatia de module specifice care trebuie utilizate pentru evaluarea fie a conformitătii, fie a aptitudinilor de utilizare a constituentilor de interoperabilitate, precum si pentru verificarea “CS” a subsistemelor; modulele si combinatia de module pentru evaluarea conformitătii se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) să indice strategia de implementare a STI în sistemul de transport feroviar conventional din România. Trebuie precizate în special etapele care trebuie parcurse pentru a trece progresiv de la situatia existentă la situatia finală în care respectarea STI devine obligatorie în totalitatea prevederilor acesteia;

g) să indice, pentru personalul în cauză, conditiile de calificare profesională, de sănătate si de securitate a muncii necesare pentru exploatarea si întretinerea subsistemului vizat, precum si pentru implementarea STI.

(4) Fiecare ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, elaborat în temeiul art. 6, se realizează pornind de la examinarea unui subsistem existent si trebuie să descrie un subsistem-tintă, care poate fi obtinut într-o manieră progresivă si într-o perioadă de timp rezonabilă. Implementarea graduală a prevederilor ordinelor ministrului transporturilor, constructiilor si turismului va permite realizarea în mod progresiv a interoperabilitătii sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

(5) Prevederile fiecărui ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, elaborat în temeiul art. 6, trebuie să păstreze într-o manieră adecvată compatibilitătile sistemului feroviar existent. În acest scop se pot defini prevederi pentru cazuri specifice atât pentru infrastructură, cât si pentru materialul rulant; o atentie deosebită trebuie acordată gabaritului, ecartamentului si distantei dintre axele liniilor de cale ferată, precum si vagoanelor având provenienta din terte tări sau cu destinatie către acestea. Pentru fiecare caz specific trebuie să se precizeze modalitătile de implementare a dispozitiilor prevăzute la alin. (3) lit. c)-g).

(6) Prevederile ordinelor ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, elaborate în temeiul art. 6, nu pot contraveni reglementărilor referitoare la utilizarea infrastructurii feroviare din România pentru circulatia materialului rulant, care nu fac obiectul STI.

Art. 6. - În scopul realizării progresive a interoperabilitătii sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, STI adoptate si publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene se transpun în legislatia natională, se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Prevederile uneia sau mai multor STI, adoptate de Comisia Europeană, inclusiv cele referitoare la materialul rulant, pot să nu fie preluate pe teritoriul României în următoarele situatii:

a) pentru orice proiect de linie nouă, de modernizare a unei linii existente sau pentru orice element la care s-a făcut referire în art. 1 alin. (1), dacă acesta se află într-un stadiu avansat de realizare sau dacă face obiectul unui contract în curs de desfăsurare la momentul publicării respectivei STI;

b) pentru orice proiect de modernizare sau reabilitare a unei linii existente, atunci când gabaritul, ecartamentul ori distanta dintre axele liniilor de cale ferată sau tensiunea electrică prevăzute de respectivele STI sunt incompatibile cu cele ale liniei existente;

c) pentru orice proiect referitor la reabilitarea, extinderea sau modernizarea unei linii existente, atunci când aplicarea respectivelor STI compromite viabilitatea economică a proiectului si/sau compatibilitătile sistemului feroviar existente în România;

d) în cazul în care, ca urmare a unui accident sau a unei catastrofe naturale, conditiile de restabilire rapidă a retelei nu permit, din punct de vedere economic ori tehnic, aplicarea partială sau totală a STI  corespunzătoare;

e) pentru vagoanele de provenientă sau cu destinatia din/către un stat în care ecartamentul este diferit de cel al retelei feroviare din România.

 

CAPITOLUL III

Constituentii de interoperabilitate

 

Art. 8. - (1) Producătorii, comerciantii si utilizatorii implicati iau toate măsurile necesare astfel încât constituentii de interoperabilitate:

a) să nu fie introdusi pe piată decât dacă permit realizarea interoperabilitătii sistemului de transport feroviar conventional din România cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, cu satisfacerea cerintelor esentiale;

b) să fie folositi în domeniul lor de utilizare, conform cu destinatia lor, si să fie instalati si întretinuti în mod corespunzător.

(2) Autoritatea competentă ia toate măsurile necesare în vederea asigurării respectării de către producători, comercianti si utilizatorii implicati a prevederilor alin. (1).

(3) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) nu constituie piedici pentru punerea pe piată a acestor constituenti în alte domenii de activitate.

(4) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) se sanctionează conform prevederilor art. 20-22.

Art. 9. - Pe teritoriul României nu se admite interzicerea, restrângerea sau împiedicarea punerii pe piată a constituentilor de interoperabilitate pentru utilizarea lor în cadrul sistemului de transport feroviar conventional în vederea conectării acestuia la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, dacă acestea îndeplinesc prevederile prezentei hotărâri. În mod particular, nu se pot cere verificări care au fost deja efectuate de către organismul notificat conform prevederilor prezentei hotărâri, în cadrul procedurii declaratiei “CSÓ de conformitate sau a aptitudinii de utilizare, ale căror elemente sunt date în anexa nr. 4.

Art. 10. - (1) Se consideră conformi cu cerintele esentiale aplicabile, prevăzute de prezenta hotărâre, acei constituenti de interoperabilitate care sunt prevăzuti în declaratia “CS” de conformitate sau în declaratia “CS” de aptitudini de utilizare.

(2) Conformitatea unui constituent de interoperabilitate cu cerintele esentiale corespunzătoare si, dacă este cazul, aptitudinea sa de utilizare sunt stabilite în conformitate cu conditiile prevăzute de STI corespunzătoare, inclusiv cu specificatiile europene relevante, atunci când acestea există.

(3) Prevederile specificatiilor europene prevăzute la alin. (2), publicate în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene, se transpun în legislatia natională, se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11. - Atunci când se consideră că normele sau specificatiile tehnice nu îndeplinesc cerintele esentiale, autoritatea competentă le retrage partial ori în totalitate, după caz.

Art. 12. - În cazul în care se constată că un constituent de interoperabilitate, prevăzut în declaratia “CS” de conformitate sau a aptitudinii de utilizare, introdus pe piată si utilizat pe teritoriul României conform destinatiei sale, nu satisface cerintele esentiale, autoritatea competentă ia toate măsurile necesare pentru a-i restrânge domeniul de aplicare, pentru a-i interzice folosirea sau pentru a-l retrage de pe piată, mai ales dacă neconformitatea este datorată:

a) unei nerespectări a cerintelor esentiale;

b) unei aplicări gresite a specificatiilor europene, atunci când se bazează pe aplicarea acestor specificatii europene;

c) unei insuficiente a specificatiei europene.

Art. 13. - (1) Pentru stabilirea declaratiei “CS” de conformitate sau a aptitudinii de utilizare a unui constituent de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul său autorizat aplică dispozitiile prevăzute de STI relevantă, asa cum sunt preluate în ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(2) Evaluarea conformitătii sau a aptitudinii de utilizare a unui constituent de interoperabilitate este efectuată de organismul notificat, conform prevederilor prezentei hotărâri, căruia producătorul sau reprezentantul său autorizat i-a încredintat cererea.

(3) În cazul în care constituentii de interoperabilitate fac obiectul altor reglementări legale care acoperă alte subiecte, declaratia “CS” de conformitate sau a aptitudinii de utilizare indică faptul că acesti constituenti de interoperabilitate răspund, de asemenea, si cerintelor respectivelor reglementări.

(4) În cazul în care nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat nu au sediul în România, obligatiile prevăzute la alin. (1), (2) si (3) se află în sarcina importatorului. Aceleasi obligatii se aplică oricărei persoane fizice sau juridice române care asamblează constituentii de interoperabilitate sau părti ale constituentilor de interoperabilitate de origini diverse ori care produce constituenti de interoperabilitate pentru uz propriu, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(5) Fără a încălca prevederile art. 12:

a) atunci când se constată că declaratia “CS” de conformitate a fost stabilită neadecvat, producătorului, reprezentantului său autorizat sau importatorului, după caz, i se cere de către autoritatea competentă să readucă constituentul de interoperabilitate în stare de conformitate si să procedeze astfel încât să înceteze această situatie;

b) în cazul în care neconformitatea persistă, autoritatea competentă ia toate măsurile necesare pentru a restrânge sau a interzice punerea pe piată a constituentilor de interoperabilitate în cauză ori asigură retragerea sa de pe piată conform procedurilor prevăzute în art. 12.

 

CAPITOLUL IV

Subsisteme

 

Art. 14. - (1) Punerea în functiune a subsistemelor de natură structurală componente ale sistemului de transport feroviar conventional conectat la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, care sunt amplasate sau în functiune pe teritoriul României, trebuie să fie autorizată de Autoritatea Feroviară Română - AFER, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiintarea unor institutii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 3/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(2) În acest scop Autoritatea Feroviară Română – AFER ia toate măsurile adecvate pentru ca aceste subsisteme să nu poată fi puse în functiune decât dacă sunt proiectate, construite si instalate astfel încât să îndeplinească cerintele esentiale, atunci când sunt integrate în sistemul de transport feroviar conventional conectat la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean. Autoritatea Feroviară Română - AFER va verifica în mod special compatibilitatea acestor subsisteme cu sistemul în care ele se integrează.

(3) Autoritatea Feroviară Română - AFER verifică la punerea în functiune si apoi periodic faptul că aceste subsisteme sunt exploatate si întretinute conform cerintelor esentiale specifice lor.

(4) În cazul unei reabilitări sau al unei modernizări, gestionarul de infrastructură ori operatorul feroviar prezintă Autoritătii Feroviare Române - AFER un dosar care descrie proiectul. Auroritatea Feroviară Română – AFER analizează acest dosar si, tinând cont de strategia de punere în functiune indicată în ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care a preluat STI relevantă pentru cazul respectiv, decide dacă importanta lucrărilor justifică necesitatea unei autorizatii noi de punere în functiune în sensul prezentei hotărâri. Această autorizatie de punere în functiune este necesară de fiecare dată când nivelul de sigurantă a circulatiei poate fi afectat de lucrările luate în considerare.

Art. 15. - Pe teritoriul României nu se admite interzicerea, restrângerea sau împiedicarea construirii, punerii în functiune si exploatării subsistemelor de natură structurală, componente ale sistemului de transport feroviar conventional care satisfac cerintele esentiale relevante. În special nu se pot cere verificări care au fost deja efectuate de către organismul notificat conform prevederilor prezentei hotărâri, în cadrul procedurii privind declaratia “CS” de verificare, ale cărei elemente sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 16. - (1) Se consideră ca interoperabile si conforme cu cerintele esentiale implicate subsistemele de natură structurală, componente ale sistemului de transport feroviar conventional care sunt prevăzute în declaratia “CS” de verificare.

(2) Verificarea interoperabilitătii în concordantă cu cerintele esentiale a unui subsistem de natură structurală, component al sistemului de transport feroviar conventional, este stabilită prin referire la STI atunci când acestea există.

Art. 17. - (1) În vederea stabilirii declaratiei “CS” de verificare, entitatea contractantă sau reprezentantul său autorizat invită organismul notificat pe care l-a ales în acest scop să aplice procedura de verificare “CS” indicată în anexa nr. 6.

(2) Sarcina organismului notificat, însărcinat cu verificarea “CS” a unui subsistem, începe din etapa de proiectare si acoperă întreaga perioadă de construire până la etapa de receptie, înaintea punerii în functiune a subsistemului.

Ea cuprinde, de asemenea, verificarea interfetelor subsistemului în cauză, în raport cu sistemul în care este încorporat, bazându-se pe informatiile disponibile în ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului de preluare a STI relevante si în registrele prevăzute la art. 19.

(3) Organismul notificat este responsabil cu întocmirea dosarului tehnic care trebuie să însotească declaratia “CS” de verificare. Acest dosar tehnic contine toate documentele necesare referitoare la caracteristicile subsistemului, precum si, dacă este cazul, toate documentele care certifică conformitatea cu constituentii de interoperabilitate. Dosarul contine, de asemenea, toate elementele referitoare la conditiile si limitele de utilizare, instructiuni de întretinere, de supraveghere continuă sau periodică, de reglaj si întretinere.

 

CAPITOLUL V

Organisme notificate

 

Art. 18. - (1) Organismul care solicită să fie notificat, pentru a fi desemnat cu aplicarea procedurii de evaluare a conformitătii sau a aptitudinilor de utilizare a constituentilor de interoperabilitate la care s-a făcut referire în art. 13, precum si cu aplicarea procedurii de verificare a subsistemelor la care s-a făcut referire în art. 17, adresează o cerere în acest sens Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(2) Evaluarea organismului care solicită să fie notificat se face de o comisie de specialisti din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, numită prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

Presedintele comisiei este secretarul de stat cu atributii în domeniul transportului feroviar, iar în componenta comisiei trebuie numiti specialisti în domeniile de expertiză relevante; din comisie nu pot lipsi specialisti din domeniile: feroviar, integrare europeană, economic si juridic.

(3) Pentru evaluarea organismului care solicită să fie notificat, comisia mentionată la alin. (2) aplică criteriile prevăzute în anexa nr. 7. Metodologia de evaluare a organismelor notificate se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(4) Organismul care satisface criteriile de evaluare prevăzute în normele europene relevante, adoptate în România, este desemnat ca organism notificat prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, în care se precizează domeniul de competentă al acestuia si care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului retrage desemnarea acordată unui organism care nu mai satisface criteriile prevăzute în anexa nr. 7, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL VI

Registre ale infrastructurii si ale materialului rulant

 

Art. 19. - (1) Autoritatea Feroviară Română – AFER va asigura publicarea si actualizarea anuală a registrelor infrastructurii si ale materialului rulant. Aceste registre trebuie să prezinte caracteristicile principale pentru fiecare subsistem sau parte a subsistemului, de exemplu parametrii de bază, si corelatia lor cu caracteristicile prescrise prin ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului de preluare a STI aplicabile.

(2) În acest scop, fiecare ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care preia STI, va preciza informatiile care trebuie să fie incluse în registrele infrastructurii si ale materialului rulant.

 

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

 

Art. 20. - Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz, a celor vinovati.

Art. 21. - (1) Constituie contraventii si se sanctionează astfel:

a) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1), cu amendă de la 50.000.000 lei la 200.000.000 lei, retragerea de pe piată si/sau interzicerea utilizării si introducerii pe piată a constituentilor de interoperabilitate în cauză;

b) nerespectarea prevederilor art. 9, cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. b), cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (1), cu amendă de la 50.000.000 lei la 200.000.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor art. 23, cu amendă de la 50.000.000 lei la 200.000.000 lei.

(2) Sanctiunile se aplică si persoanelor juridice.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către organele de control împuternicite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

(4) În cazul în care subiectul activ al contraventiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si f) este organismul desemnat sau agreat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către minister.

(5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 22. - Contraventiilor prevăzute la art. 21 alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 23. - Toate deciziile luate de organele competente în aplicarea prezentei hotărâri privind evaluarea de conformitate sau a aptitudinilor de utilizare a constituentilor de interoperabilitate, verificarea constituentilor sistemului de transport feroviar conventional transeuropean, precum si deciziile luate în aplicarea art. 12 si 13 trebuie motivate.

Ele sunt notificate în termen de 30 de zile părtilor interesate, cu indicarea căilor de actiune prevăzute de legislatia în vigoare si a termenelor la care aceste actiuni trebuie introduse.

Art. 24. - Dispozitiile corespunzătoare fiecărei STI vor fi puse în aplicare prin ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform modalitătilor proprii fiecărei STI.

Art. 25. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 iulie 2003.

Nr. 850.

 

ANEXA Nr. 1

 

SISTEMUL DE TRANSPORT FEROVIAR CONVENTIONAL

conectat la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean

 

1. Infrastructura

Infrastructura sistemului de transport feroviar conventional este formată din linii ale retelei de transport feroviar prevăzute în Legea privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european nr. 203/2003, necesare pentru a se realiza conectarea cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

În sensul prezentei hotărâri, această retea poate fi subdivizată în următoarele categorii:

- linii prevăzute pentru traficul de călători;

- linii prevăzute pentru trafic mixt, călători si marfă;

- linii special concepute sau amenajate pentru trafic de marfă;

- noduri feroviare de călători;

- noduri feroviare de marfă, inclusiv terminale intermodale;

- linii de conectare între elementele de mai sus.

Aceste infrastructuri includ sistemele de gestiune a traficului, de localizare a materialului rulant si de circulatie a trenurilor: sisteme de prelucrare a datelor si de telecomunicatii prevăzute pentru transportul de călători de lungă distantă si transportul de marfă pe retea, cu scopul de a garanta exploatarea sigură si armonioasă a retelei si gestiunea eficace a traficului.

2. Materialul rulant

Materialul rulant cuprinde tot materialul apt să circule pe toată reteaua sau pe o parte a retelei de transport feroviare conventionale si cuprinde:

- trenuri automotoare electrice sau cu motoare termice;

- locomotive cu motoare termice sau locomotive electrice;

- vagoanele de călători;

- vagoanele de marfă, inclusiv materialul rulant conceput pentru transportul camioanelor.

Fiecare dintre aceste categorii trebuie subdivizată în:

- material rulant pentru utilizare internatională;

- material rulant pentru utilizare natională, luându-se în calcul utilizarea locală, regională sau de lungă distantă a materialului rulant.

3. Compatibilitatea sistemului de transport feroviar conventional cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean

Calitatea transportului feroviar desfăsurat în trafic european necesită, între altele, existenta unor compatibilităti depline între infrastructură, cuprinzând instalatiile fixe în toate subsistemele implicate, si materialul rulant, inclusiv componentele aflate la bord ale tuturor subsistemelor implicate. De această compatibilitate depind nivelurile de performantă, de securitate, de calitate si de cost ale serviciului de transport.

 

ANEXA Nr. 2

 

SUBSISTEME

 

1. Lista subsistemelor

Pentru aplicarea prezentei hotărâri, sistemul de transport feroviar conventional poate fi divizat în următoarele două subsisteme:

a) referitor la domenii de natură structurală:

- infrastructură;

- energie;

- comandă, control si semnalizare;

- exploatare si gestiune a traficului;

- material rulant; sau

b) referitor la domenii de natură functională:

- întretinere;

- aplicatii telematice pentru serviciile de călători si serviciile de marfă.

2. Descrierea subsistemelor

Pentru fiecare subsistem sau parte a subsistemului, lista elementelor si aspectelor legate de interoperabilitate este propusă cu ocazia elaborării proiectelor ordinelor ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care preiau STI elaborate de Comisia Europeană;

Fără a prejudicia alegerea aspectelor, a constituentilor de interoperabilitate sau ordinea în care subsistemele vor fi subiecte ale STI, subsistemele cuprind, în special:

2.1. Infrastructură:

Linia curentă, aparatele de cale, lucrările de artă, cum sunt: podurile, tunelurile etc., infrastructura aferentă statiilor, cum sunt: peroanele, drumurile de acces, inclusiv cele pentru persoanele cu handicap locomotor etc., echipamentele de securitate si de protectie.

2.2. Energie:

Sistemul de electrificare, liniile de contact si dispozitivele de captare a curentului.

2.3. Comandă, control si semnalizare:

Toate echipamentele necesare pentru a asigura securitatea, comanda si controlul deplasării trenurilor autorizate să circule pe retea.

2.4. Exploatarea si gestiunea traficului:

Procedurile si echipamentele asociate care permit să se asigure o exploatare coerentă a diferitelor subsisteme structurale atât în functionarea normală, cât si în functionarea în caz de avarie, cuprinzând în special conducerea trenurilor, planificarea si gestiunea traficului. Calificările profesionale necesare pentru realizarea serviciilor transfrontaliere.

2.5. Aplicatii telematice:

Conform anexei nr. 1, aceste subsisteme cuprind două părti:

a) aplicatii pentru serviciile de călători, cuprinzând sistemele de informare a călătorilor înainte si în timpul călătoriei, sistemele de rezervare, sistemele de plată, gestiunea bagajelor, gestiunea corespondentelor între trenuri si cu alte moduri de transport;

b) aplicatii pentru serviciile de marfă, cuprinzând sistemele de informare - urmărirea în timp real a mărfurilor si trenurilor, sistemele de triere si de alocare, sistemele de rezervare, de plată si facturare, gestiunea corespondentelor cu alte moduri de transport, producerea documentelor electronice însotitoare.

2.6. Material rulant:

Structura, sistemul de comandă si control al ansamblului de echipamente ale trenului, echipamentele de tractiune si de transformare a energiei, de frânare, de cuplare, organele de rulare - boghiuri si osii, si suspensia, usile, interfetele om-masină, precum mecanicul de locomotivă, personalul de bord, călătorii, inclusiv persoanele cu handicap locomotor, dispozitivele de securitate pasive sau active, dispozitivele necesare pentru sănătatea pasagerilor si a personalului de bord.

2.7. Întretinere:

Procedurile, echipamentele asociate, instalatiile logistice de întretinere, rezervele care permit asigurarea operatiunilor de întretinere corectivă si preventivă cu caracter obligatoriu, prevăzute pentru asigurarea interoperabilitătii sistemului feroviar si garantarea performantelor necesare.

 

ANEXA Nr. 3

 

CERINTE ESENTIALE

 

1. Cerinte generale

1.1. Siguranta circulatiei trenurilor

1.1.1. Conceptia, constructia sau asamblarea, întretinerea si monitorizarea componentelor critice pentru securitate si, în mod deosebit, a elementelor care participă la circulatia trenurilor trebuie să garanteze securitatea la nivelurile corespunzătoare obiectivelor fixate pentru retea, inclusiv în situatiile degradate specificate.

1.1.2. Parametrii implicati în contactul roată-sină trebuie să respecte criteriile de stabilitate a rulării necesare pentru a garanta o circulatie în deplină securitate la viteza maximă autorizată.

1.1.3. Componentele utilizate trebuie să reziste la solicitările normale sau exceptionale specifice în timpul duratei lor de serviciu. Repercusiunile defectărilor accidentale asupra sigurantei circulatiei trenurilor trebuie limitate prin mijloace corespunzătoare.

1.1.4. Conceptia instalatiilor fixe si a materialului rulant, precum si alegerea materialelor utilizate trebuie să aibă în vedere limitarea producerii, propagării si efectelor focului si fumului în caz de incendiu.

1.1.5. Dispozitivele destinate a fi manevrate de către utilizatori trebuie concepute în asa fel încât să nu compromită exploatarea sigură a lor sau sănătatea si securitatea utilizatorilor, chiar în cazul utilizării necorespunzătoare a acestora fată de instructiunile afisate.

1.2. Fiabilitate si disponibilitate

Monitorizarea si întretinerea elementelor fixe sau mobile care participă la circulatia trenurilor trebuie organizate, efectuate si cuantificate astfel încât să mentină functionarea lor în conditiile prevăzute.

1.3. Sănătate

1.3.1. Materialele susceptibile, în modul lor de utilizare, de a pune în pericol sănătatea persoanelor care au acces la acestea nu trebuie să fie folosite în trenurile si în infrastructurile feroviare.

1.3.2. Alegerea, punerea în operă si utilizarea acestor materiale trebuie să vizeze limitarea emiterii de fum sau gaze nocive si periculoase în caz de incendiu.

1.4. Protectia mediului

1.4.1. Impactul asupra mediului, datorat realizării si exploatării sistemului feroviar national conventional, trebuie evaluat si luat în calcul la proiectarea sistemului în concordantă cu dispozitiile legale în vigoare.

1.4.2. Materialele utilizate în trenuri si în infrastructuri trebuie să evite emisia de fum sau gaze nocive si periculoase pentru mediu, mai ales în caz de incendiu.

1.4.3. Materialul rulant si sistemele de alimentare cu energie trebuie concepute si realizate pentru a fi compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalatiile, echipamentele si retelele publice sau private cu care acestea pot interfera.

1.4.4. Exploatarea sistemului de transport feroviar conventional trebuie să respecte nivelurile reglementate de poluare sonoră.

1.4.5. Exploatarea sistemului de transport feroviar conventional nu trebuie să producă în sol un nivel inadmisibil de vibratii pentru activitătile si spatiul adiacent infrastructurii, în conditii normale de întretinere.

1.5. Compatibilitate tehnică

Caracteristicile tehnice ale infrastructurii si instalatiilor fixe trebuie să fie compatibile între ele si cu cele ale trenurilor ce vor fi folosite în sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

În cazul în care respectarea acestor caracteristici se arată dificilă în unele părti ale retelei, vor putea fi puse în operă solutii temporare care să garanteze compatibilitatea pe viitor.

2. Cerinte specifice fiecărui subsistem

2.1. Infrastructuri

2.1.1. Securitate

Pentru evitarea accesului sau interventiilor nedorite în instalatii trebuie luate măsuri corespunzătoare.

Măsurile trebuie luate pentru limitarea pericolelor la care sunt supuse persoanele, mai ales la trecerea trenurilor prin statii.

Infrastructurile la care publicul are acces trebuie să fie concepute si realizate astfel încât să se limiteze riscul pentru securitatea persoanelor (stabilitate, incendiu, acces, evacuare, peroane etc.).

Trebuie prevăzute măsuri corespunzătoare pentru a lua în calcul conditiile particulare din tunelele de lungimi mari.

2.2. Energie

2.2.1. Securitate

Functionarea instalatiilor de alimentare cu energie nu trebuie să compromită siguranta circulatiei trenurilor sau securitatea persoanelor: utilizatorii, personalul de exploatare, locuitorii din vecinătatea căii si terte părti.

2.2.2. Protectia mediului

Functionarea instalatiilor de alimentare cu energie electrică sau termică nu trebuie să perturbe mediul peste limitele specificate.

2.2.3. Compatibilitate tehnică

Sistemele de alimentare cu energie electrică/termică utilizate trebuie:

- să permită trenurilor să realizeze performantele specificate;

- în cazul sistemelor de alimentare cu energie electrică, să fie compatibile cu dispozitivele de captare a curentului instalate pe trenuri.

2.3. Comandă, control si semnalizare

2.3.1. Siguranta circulatiei trenurilor

Instalatiile de comandă, control si semnalizare utilizate trebuie să permită o circulatie a trenurilor care să prezinte nivelul de securitate corespunzător obiectivelor fixate pentru retea.

Sistemele de comandă, control si semnalizare trebuie să continue să permită circulatia în deplină sigurantă a trenurilor autorizate pentru a circula în caz de avarie.

2.3.2. Compatibilitate tehnică

Toată infrastructura nouă si tot materialul rulant nou, construite sau dezvoltate după adoptarea sistemelor de comandă, control si semnalizare compatibile, trebuie să fie adaptate pentru a utiliza aceste sisteme.

Echipamentele de comandă, control si semnalizare instalate în cabina de conducere a trenurilor trebuie să permită o exploatare normală, în conditiile specificate, în cadrul sistemului de transport feroviar conventional, precum si asigurarea interoperabilitătii cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

2.4. Material rulant

2.4.1. Siguranta circulatiei trenurilor

Structurile materialului rulant si a legăturilor dintre vehiculele feroviare trebuie concepute astfel încât să protejeze spatiile unde se află călătorii si spatiile de conducere în caz de coliziune sau de deraiere.

Echipamentele electrice nu trebuie să compromită siguranta în functionare a instalatiilor de comandă, control si semnalizare.

Tehnicile de frânare si eforturile exercitate trebuie să fie compatibile cu conceptia liniilor, a lucrărilor de artă si a sistemelor de semnalizare.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare în ceea ce priveste accesul la componentele sub tensiune, pentru a nu pune în pericol securitatea persoanelor.

În caz de pericol, dispozitivele trebuie să permită călătorilor să informeze mecanicul de locomotivă si totodată să permită personalului de însotire al trenului să comunice cu acesta. Usile de acces trebuie să fie dotate cu un sistem de închidere si deschidere care să garanteze securitatea pasagerilor.

Trebuie prevăzute si semnalizate iesiri de sigurantă.

Trebuie prevăzute dispozitii corespunzătoare pentru a lua în calcul conditiile particulare de sigurantă în tunelurile de lungimi mari.

La bordul trenurilor este obligatoriu un sistem de iluminare de sigurantă cu o intensitate si o autonomie suficiente.

Trenurile trebuie echipate cu un sistem de sonorizare care să permită transmiterea mesajelor către pasageri de către personalul de bord si de cel de la sol.

2.4.2. Fiabilitate si disponibilitate

Conceperea echipamentelor esentiale, de rulare, de tractiune si de frânare, precum si cele de comandă si control trebuie să permită trenului, în situatia de avarie specificată, să-si continue deplasarea fără consecinte nefaste pentru echipamentele rămase în serviciu.

2.4.3. Compatibilitate tehnică

Echipamentele electrice trebuie să fie compatibile cu functionarea instalatiilor de comandă, control si semnalizare.

În cazul tractiunii electrice, caracteristicile dispozitivelor de captare a curentului trebuie să permită circulatia trenurilor folosind sistemele de alimentare cu energie a sistemului de transport feroviar conventional conectat la sistemul de transport feroviar conventional transeuropean.

Caracteristicile materialului rulant trebuie să-i permită acestuia să circule pe toate liniile pe care este prevăzută exploatarea sa.

2.5. Întretinere

2.5.1. Sănătate si securitate

Instalatiile tehnice si procedeele utilizate în unitătile de întretinere trebuie să garanteze securitatea exploatării subsistemelor si să nu constituie un pericol pentru sănătate si securitate.

2.5.2. Protectia mediului

Instalatiile tehnice si procedeele utilizate în unitătile de întretinere nu trebuie să depăsească nivelurile de zgomot admisibile pentru mediul înconjurător.

2.5.3. Compatibilitate tehnică

Instalatiile de întretinere pentru materialul rulant conventional trebuie să permită să se efectueze operatiunile de sigurantă, de igienă si de confort asupra întregului material rulant pentru care au fost proiectate.

2.6. Exploatarea si gestiunea traficului

2.6.1. Siguranta circulatiei trenurilor

Punerea în concordantă a regulilor de exploatare a retelelor, precum si calificarea mecanicilor de locomotivă si a personalului de bord si din centrele de comandă trebuie să garanteze o exploatare sigură, tinându-se cont de exigentele diferite ale serviciilor transfrontaliere si interioare.

Operatiunile si periodicitatea de întretinere, formarea si calificarea personalului de întretinere din centrele de comandă, precum si sistemul de asigurare a calitătii aplicat în centrele de comandă si de întretinere ale operatorilor de transport feroviar interesati trebuie să garanteze un nivel ridicat de securitate.

2.6.2. Fiabilitate si disponibilitate

Operatiunile si periodicitatea de întretinere, formarea si calificarea personalului de întretinere din centrele de comandă, precum si sistemele de asigurare a calitătii aplicate de operatorii de transport feroviar interesati în centrele de comandă si de întretinere trebuie să garanteze un înalt nivel de fiabilitate si de disponibilitate a sistemului.

2.6.3. Compatibilitate tehnică

Punerea în concordantă a regulilor de exploatare a retelelor, precum si calificarea mecanicilor de locomotivă, a personalului de bord si a personalului însărcinat cu gestionarea circulatiei trebuie să garanteze eficacitatea exploatării sistemului de transport feroviar conventional, precum si conectarea acestuia cu sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, tinându-se cont de exigentele diferite ale serviciilor transfrontaliere si interioare.

2.7. Aplicatiile telematicii pentru serviciile de călători si marfă

2.7.1. Compatibilitate tehnică

Cerintele esentiale în domeniul aplicatiilor telematicii, garantând o calitate în serviciu minimă pentru călători si pentru clienti în sectorul de marfă, se referă mai ales la compatibilitatea tehnică.

Pentru aplicatiile acesteia trebuie să se asigure:

- bazele de date, software si protocoalele de comunicatii de date să fie dezvoltate pentru a garanta maximum de posibilităti de schimb de date, pe de o parte, între diferite aplicatii, pe de altă parte, între operatori de transport feroviar diferiti, exceptând datele comerciale confidentiale;

- acces usor la informatii pentru utilizatori.

2.7.2. Fiabilitate, disponibilitate

Modurile de utilizare, de gestiune, de actualizare si de întretinere a acestor baze de date, software si protocoalele de comunicatii de date trebuie să garanteze eficacitatea acestor sisteme si calitatea serviciului.

2.7.3. Sănătate

Interfetele acestor sisteme cu utilizatorii trebuie să respecte regulile minime ergonomice si protectia sănătătii.

2.7.4. Securitate

Nivelurile de integritate si de fiabilitate convenabile trebuie să fie asigurate pentru stocarea sau transmiterea informatiilor legate de securitate.

 

ANEXA Nr. 4

CONFORMITATEA SI APTITUDINEA

de utilizare a constituentilor de interoperabilitate

 

1. Constituenti de interoperabilitate

Declaratia “CS” se aplică constituentilor de interoperabilitate care se referă la interoperabilitatea sistemului de transport feroviar conventional, prevăzut la art. 3. Acesti constituenti de interoperabilitate pot fi:

1.1. Constituenti de uz general

Acestia sunt constituenti care nu sunt specifici sistemului feroviar si care pot fi utilizati asa cum sunt în alte domenii.

1.2. Constituenti de uz general cu caracteristici specifice Sunt constituenti care nu sunt specifici sistemului feroviar, dar care trebuie să demonstreze performante specifice atunci când sunt utilizati în domeniul feroviar.

1.3. Constituenti specifici

Sunt constituenti care sunt specifici aplicatiilor feroviare.

2. Domeniul de aplicare

Declaratia “CS” prevede:

- fie evaluarea de către unul sau mai multe organisme notificate a conformitătii intrinsece a unui constituent de interoperabilitate, considerat izolat, cu specificatiile tehnice pe care trebuie să le respecte;

- fie evaluarea/aprecierea de către unul sau mai multe organisme notificate a aptitudinii de utilizare, considerat în mediul său feroviar, în particular în cazul în care interfetele sunt implicate, în raport cu specificatiile tehnice, mai ales de natură functională, care trebuie verificate.

Procedurile de evaluare se aplică de către organismul notificat atât în stadiul de proiect, cât si în stadiul de productie conform modalitătilor indicate în ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, de preluare a STI.

3. Continutul declaratiei “CS”

Declaratia “CS” de conformitate sau a aptitudinilor de utilizare si documentele care o însotesc trebuie datate si semnate.

Această declaratie trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- referiri la prezenta hotărâre;

- numele si adresa completă ale producătorului sau ale reprezentantului autorizat, care este persoană fizică sau juridică cu sediul în România; în cazul reprezentantului autorizat se indică, de asemenea, si numele producătorului sau constructorului;

- descrierea constituentului de interoperabilitate: marcă, tip etc.;

- indicarea procedurii de urmat pentru declararea conformitătii sau a aptitudinii de utilizare, conform art. 13;

- toate descrierile relevante la care răspunde constituentul de interoperabilitate si, în particular, conditiile de utilizare;

- numele si adresa organismului sau organismelor notificate care aplică procedura privind conformitatea sau aptitudinea de utilizare si data certificatului de examinare, precizând, dacă este cazul, durata si conditiile de valabilitate a certificatului;

- dacă este cazul, referire la specificatiile europene preluate în legislatia natională;

- identificarea semnatarului împuternicit să angajeze producătorul sau reprezentantul autorizat.

 

ANEXA Nr. 5

DECLARATIE

de verificare a subsistemelor

 

Declaratia “CS” de verificare si documentele care o însotesc trebuie să fie datate si semnate.

Această declaratie trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- referinte la prezenta hotărâre;

- numele si adresa entitătii contractante sau ale reprezentantului autorizat, cu indicarea numelui si a adresei complete; în cazul reprezentantului se indică, de asemenea, numele comercial al entitătii contractante;

- descrierea succintă a subsistemului;

- numele si adresa organismului notificat care a procedat la verificarea “CS” prevăzută la art. 17;

- referiri la documentele continute în dosarul tehnic;

- toate dispozitiile pertinente provizorii sau definitive la care trebuie să răspundă subsistemul si, în particular, dacă este cazul, restrictiile sau conditiile de exploatare;

- durata de valabilitate a declaratiei “CS”, dacă aceasta este provizorie;

- identificarea semnatarului.

 

ANEXA Nr. 6

 

PROCEDURA

de verificare pentru subsisteme

 

1. Introducere

Verificarea “CS” este procedura prin care un organism notificat verifică si certifică, la cererea unei entităti contractante sau a reprezentantului autorizat, că un subsistem este:

- conform dispozitiilor prezentei hotărâri;

- conform cu alte dispozitii reglementare care sunt aplicabile si că poate fi pus în functiune.

2. Etape

Verificarea subsistemului cuprinde următoarele etape:

- conceptia si proiectarea de ansamblu;

- constructia subsistemului, cuprinzând în special executia lucrărilor de inginerie civilă, montajul constituentilor, reglajul ansamblului;

- încercările finale ale subsistemului.

3. Certificare

Organismul notificat care este responsabil cu verificarea “CS” eliberează certificatul de conformitate destinat entitătii contractante sau reprezentantului autorizat care, la rândul său, a eliberat declaratia “CS” de verificare.

4. Dosarul tehnic

Dosarul tehnic care însoteste declaratia de verificare trebuie constituit astfel:

- pentru infrastructuri: planuri de lucrări, proceseverbale de receptie a săpăturilor si armăturilor, rapoarte de încercări si de control al betoanelor;

- pentru alte subsisteme: planuri generale si de detaliu conform cu executia, scheme electrice si hidraulice, scheme ale circuitelor de comandă, descrierea sistemelor informatice si de automatizare, manuale de functionare si întretinere etc.;

- lista constituentilor de interoperabilitate încorporati în subsistem, conform art. 3;

- copii de pe declaratia “CS” de conformitate sau a aptitudinilor de utilizare pe care constituentii mentionati mai sus trebuie să le îndeplinească, conform dispozitiilor art. 13, însotite, dacă este cazul, de note de calcul corespunzătoare si de o copie de pe înregistrările încercărilor si examinărilor făcute de organismele notificate pe baza specificatiilor tehnice comune;

- certificatul organismului notificat responsabil cu verificarea “CS”, însotit de note de calcul corespunzătoare, contrasemnate de organism, prin care se stabileste că proiectul respectă prevederile prezentei hotărâri si care precizează orice rezervă formulată în timpul verificării si care nu a fost retrasă; certificatul trebuie, de asemenea, însotit de rapoarte de inspectie si de audit pe care organismul le-a redactat în cadrul misiunii sale, asa cum este precizat la pct. 5.3 si 5.4.

5. Supraveghere

5.1. Scopul supravegherii “CS” este de a se asigura că, în timpul realizării subsistemului, obligatiile care decurg din dosarul tehnic au fost îndeplinite.

5.2. Organismul notificat, însărcinat să verifice realizarea subsistemului, trebuie să aibă acces în permanentă în santiere, în atelierele de productie, în locuri de depozitare si, dacă este cazul, de prefabricare, la instalatiile de încercări si, în general, în toate locurile pe care el le consideră necesare pentru îndeplinirea misiunii sale.

Entitatea contractantă sau mandatarul său trebuie să-I trimită toate documentele necesare în acest sens, în special planurile de executie si documentatia tehnică referitoare la subsistem.

5.3. Organismul notificat însărcinat să verifice realizarea subsistemului efectuează periodic audituri cu scopul de a se asigura că dispozitiile prezentei hotărâri sunt respectate.

El furnizează cu această ocazie un raport de audit la responsabilii însărcinati cu realizarea. Organismul notificat poate solicita să fie convocat pentru a participa la anumite faze ale productiei.

5.4. În plus, organismul notificat poate efectua vizite inopinate pe santier sau în atelierele de productie. Cu ocazia acestor vizite organismul notificat poate proceda la audituri complete sau partiale. El furnizează un raport al vizitei si, dacă este cazul, un raport de audit responsabililor însărcinati cu realizarea subsistemului.

6. Depozitarea

Dosarul tehnic complet, întocmit conform pct. 4, trebuie depus de entitatea contractantă sau de reprezentantul autorizat pentru sustinerea certificatului de conformitate, certificat eliberat de organismul notificat însărcinat cu verificarea subsistemului, în ordinea lucrărilor. Dosarul tehnic trebuie atasat la declaratia “CS” de verificare pe care entitatea contractantă o trimite autoritătii competente.

O copie a dosarului tehnic este păstrată de entitatea contractantă pe timpul întregii durate de viată a subsistemului.

7. Publicare

Fiecare organism notificat publică periodic informatiile relevante referitoare la:

- cererile primite pentru verificarea “CS”;

- certificatele de conformitate eliberate;

- certificatele de conformitate refuzate.

8. Limba

Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de verificare “CS” sunt redactate în limba română.

 

ANEXA Nr. 7

 

CRITERIILE MINIMALE

care trebuie luate în considerare pentru notificarea organismelor

 

1. Organismul, directorul său si personalul însărcinat să execute operatiunile de verificare nu pot să intervină nici în mod direct, nici ca mandatari în proiectarea, producerea, construirea, comercializarea sau întretinerea constituentilor de interoperabilitate sau a subsistemelor ori în exploatarea lor. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informatii între producător sau constructor si organism.

2. Organismul si personalul însărcinat să efectueze verificarea trebuie să execute operatiunile de verificare cu cea mai mare integritate profesională si cea mai mare competentă tehnică si trebuie să fie liberi de orice presiuni si stimulente, îndeosebi de ordin financiar, care pot să influenteze decizia lor sau rezultatele verificării lor, în special de cele care vin din partea unor persoane sau grupuri de persoane interesate de rezultatele verificărilor.

3. Organismul trebuie să dispună de personal si să detină mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod corespunzător sarcinile tehnice si administrative legate de efectuarea verificărilor; el trebuie, de asemenea, să aibă acces la materialul necesar pentru verificările speciale.

4. Personalul însărcinat să efectueze controale trebuie să posede:

- pregătire tehnică si profesională temeinică;

- cunostinte corespunzătoare în ceea ce priveste cerintele referitoare la controalele pe care el le efectuează si o practică suficientă în aceste controale;

- aptitudinea cerută pentru a redacta certificatele, procesele-verbale si rapoartele care constituie materializarea controalelor efectuate.

5. Independenta personalului însărcinat să efectueze controlul trebuie să fie garantată. Remunerarea fiecărui agent nu trebuie să fie nici în functie de numărul controalelor pe care le efectuează, nici de rezultatele acestor controale.

6. Organismul trebuie să semneze o asigurare de răspundere civilă numai dacă această răspundere nu este acoperită de stat pe baza prevederilor legale în vigoare sau dacă aceste controale nu au fost efectuate în mod direct de către stat.

7. Personalul organismului este obligat să păstreze secretul profesional pentru informatiile dobândite în exercitarea atributiilor sale, ce decurg din respectarea prevederilor prezentei hotărâri sau a altor reglementări, cu exceptia situatiei în care informatiile sunt solicitate de autoritătile competente ale statului.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2001 pentru aprobarea Procedurii privind reglementarea abaterilor de energie în raport cu energia contractată de consumatorii eligibili

 

În temeiul art. 9 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 99/2000, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 11 iulie 2003,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 3/2001 pentru aprobarea Procedurii privind reglementarea abaterilor de energie în raport cu energia contractată de consumatorii eligibili, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 19 aprilie 2001.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Ion Lungu

 

Bucuresti, 11 iulie 2003.

Nr. 19.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

privind aprobarea onorariilor maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti

 

Având în vedere dispozitiile art. 33 lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoresti, modificată si completată,

văzând propunerile Uniunii Nationale a Executorilor Judecătoresti referitoare la onorariile maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti, cuprinse în Adresa nr. 496/2003,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, modificată si completată,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă onorariile maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia organizarea instantelor, resurse umane si statistică judiciară, Directia economică, investitii si administrativ, Serviciul contencios si Uniunea Natională a Executorilor Judecătoresti vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

 

p. Ministrul justitiei,

Costache Alexe Ivanov,

secretar de stat

 

Bucuresti, 12 iunie 2003.

Nr. 1.624/C.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând onorariile maximale aprobate pentru serviciile prestate de executorii judecătoresti

 

Activitatea prestată

Onorarii maximale

Notificarea si comunicarea actelor de procedură

3.000.000 lei

Evacuări

20.000.000 lei, pentru debitor persoană fizică

50.000.000 lei, pentru debitor persoană juridică

Încredintarea minorului sau stabilirea domiciliului minorului

10.000.000 lei

Vizitarea minorului

5.000.000 lei

Puneri în posesie, grănituiri, servituti, predări de bunuri etc.

20.000.000 lei, pentru debitor persoană fizică

50.000.000 lei, pentru debitor persoană juridică

Urmărirea mobiliară a creantelor

10% din valoarea creantei efectiv recuperate până la suma de 1 miliard lei

1% pentru sume ce depăsesc 1 miliard lei

Urmărirea imobiliară a creantelor

10% din valoarea creantei efectiv recuperate până la suma de 1 miliard lei

1% pentru sume ce depăsesc 1 miliard lei

Poprirea

10% din valoarea creantei efectiv recuperate până la suma de 1 miliard lei

1% pentru sume ce depăsesc 1 miliard lei

Protestul de neplată la cambie, bilet la ordin si cecuri

3.000.000 lei

Constatarea unor situatii de fapt si inventarierea unor bunuri

20.000.000 lei, pentru debitor persoană fizică

50.000.000 lei, pentru debitor persoană juridică

Procese-verbale de ofertă reală

3.000.000 lei

Orice alte acte sau operatiuni date prin lege

1.000.000 lei

Consultatii în legătură cu constituirea actelor executionale

1.000.000 lei