MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 530         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 23 iulie 2003

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            319. - Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

 

            454. - Decret pentru promulgarea Legii privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

 

            329. - Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

            464. - Decret pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

            358. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale

 

            502. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            846. - Hotărâre privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2003 - martie 2004

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

            Art. 1. - (1) Statutul personalului de cercetare-dezvoltare constituie cadrul prin care se promovează formarea continuă, dezvoltarea si motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competentei si eticii profesionale în activitătile de cercetare-dezvoltare, a libertătii demersurilor stiintifice si pentru participarea personalului din domeniu la promovarea si evaluarea activitătilor ce îi revin.

            (2) Resursele umane ale cercetării-dezvoltării cuprind persoanele din sistemul de cercetare-dezvoltare care îndeplinesc conditiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea si competenta de exercitare deplină a atributiilor si a drepturilor încredintate si asumate si respectă etica si deontologia profesională.

            Art. 2. - Ministerul Educatiei si Cercetării*), denumit în continuare autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate cu responsabilităti directe în calificarea si certificarea resurselor umane ale activitătii de cercetare-dezvoltare.

            Art. 3. - (1) Dispozitiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îsi desfăsoară activitatea în cadrul sistemului national de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al institutiilor publice, precum si în cadrul unor forme asociative ori în mod individual. 

            (2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare si stabileste drepturile si obligatiile specifice, precum si modalitătile de angajare si promovare.

            Art. 4. - Activitatea personalului de cercetare-dezvoltare este de interes national si cuprinde:

            a) dezvoltarea cunostintelor stiintifice;

            b) participarea la transferul cunostintelor si tehnologiilor în toate domeniile vietii economice si sociale;

            c) participarea la valorificarea eficientă a rezultatelor activitătii de cercetare-dezvoltare, pentru dezvoltarea durabilă a societătii.

            Art. 5. - Personalul de cercetare-dezvoltare:

            a) asimilează, utilizează si generează noi cunostinte si aplică cele mai bune practici în domeniul specific de activitate;

            b) respectă misiunea cercetării, etica si deontologia profesională.

 

CAPITOLUL II

Categorii de personal, functii si grade profesionale

 

Art. 6. - Activitatea din structurile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 3 se desfăsoară de către următoa- rele categorii de personal:

a) personal de cercetare-dezvoltare;

b) cadre didactice universitare;

c) personal auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare;

d) personal din aparatul functional.

Art. 7. - Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare, care desfăsoară activităti de cercetare stiintifică, se diferentiază pe functii si grade profesionale, după cum urmează:

a) cercetător stiintific gradul I - CS I;

b) cercetător stiintific gradul II - CS II;

c) cercetător stiintific gradul III - CS III;

d) cercetător stiintific - CS;

e) asistent de cercetare stiintifică - ACS.

Art. 8. - Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare tehnice, care desfăsoară activităti de dezvoltare tehnologică, se diferentiază pe functii si grade profesionale, după cum urmează:

a) inginer de dezvoltare tehnologică gradul I - IDT I;

b) inginer de dezvoltare tehnologică gradul II - IDT II;

c) inginer de dezvoltare tehnologică gradul III - IDT III;

d) inginer de dezvoltare tehnologică - IDT.

Art. 9. - Personalul auxiliar cu studii superioare din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), este format din specialisti din domenii si profiluri diferite, prevăzute în nomenclatoarele de functii ale celorlalte sectoare de activitate.

Art. 10. - (1) Personalul auxiliar cu studii medii din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), se diferentiază pe functii si trepte profesionale, după cum urmează:

a) tehnician treapta I - T I;

b) tehnician treapta II - T II;

c) tehnician treapta III - T III;

d) tehnician stagiar - TS.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) participă pe lângă cercetătorii stiintifici si inginerii de dezvoltare tehnologică la desfăsurarea activitătii de cercetare-dezvoltare prin efectuarea de măsurări, analize, operatii de executie a unor elemente, operatii de întretinere si exploatare a aparaturii si a

instalatiilor de cercetare, precum si la alte activităti asemănătoare.

 

CAPITOLUL III

Acordarea gradelor profesionale si încadrarea pe functii

 

            Art. 11. - Încadrarea pe functii si grade profesionale a personalului de cercetare-dezvoltare se face prin concurs, în conditiile prevăzute de prezenta lege.

            Art. 12. - Metodologia de încadrare pe functii si grade profesionale a personalului auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare si a personalului din aparatul functional se stabileste de către fiecare institutie sau unitate de cercetare-dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare.

            Art. 13. - Personalul auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare si cel din aparatul functional al institutiilor sau al unitătilor de cercetare-dezvoltare se încadrează pe functii si trepte profesionale, stabilite de prevederile legislatiei în vigoare.

            Art. 14. - Numărul de posturi pe functii si grade profesionale se propune de către consiliul stiintific si se aprobă de către consiliul de administratie al institutiei sau al unitătii, respectiv de organele de conducere echivalente, în concordantă cu necesitătile si resursele financiare ale acesteia.

            Art. 15. - (1) Functiile si gradele profesionale de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs, pe baza evaluării performantelor profesionale.

            (2) Concursul se anuntă public, prin afisare la sediul institutiei sau al unitătii si prin publicare într-un ziar de circulatie natională, si se desfăsoară în conformitate cu prevederile prezentului statut.

            (3) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării anuntului.

            (4) Comisiile de concurs sunt formate din personal de cercetare-dezvoltare sau din învătământul superior, din institutia ori unitatea respectivă sau din afara acesteia, care are un grad stiintific mai mare sau cel putin egal cu cel al postului scos la concurs.

            (5) Probele de concurs si continutul acestora sunt aprobate de consiliul stiintific al institutiei sau al unitătii organizatoare a concursului.

            (6) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post de cercetare-dezvoltare cu studii superioare cuprinde obligatoriu următoarele:

            a) cerere-tip de înscriere;

            b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalentă, diploma de licentă ori echivalentă, însotite de foaia matricolă, precum si copie legalizată de pe cartea de muncă sau copie-extras de pe Registrul general de evidentă a salariatilor, pentru a dovedi vechimea; 

            c) copie legalizată de pe diploma de doctor în ramura de stiintă corespunzătoare postului, precum si de pe altediplome sau titluri stiintifice ori academice;

            d) curriculum vitae;

            e) lista lucrărilor publicate, însotită de câte un exemplar din cel putin 5 lucrări reprezentative;

            f) alte înscrisuri solicitate de legislatia sau reglementările în vigoare.

            (7) Durata si finalizarea concursului este de 30 de zile de la data încheierii înscrierii, la nivelul comisiei de concurs, si de 45 de zile, la nivelul institutiei sau al unitătii organizatoare a concursului, de la depunerea raportului comisiei de concurs.

            Art. 16. - (1) Evaluarea performantelor profesionale ale candidatilor, precum si încadrarea pe functii se realizează tinând seama de studii, de competenta si de rezultatele profesionale obtinute, de titlurile stiintifice si de gradele profesionale obtinute, de experienta în specialitatea postului,

de aptitudinile specifice necesare îndeplinirii functiei, cu respectarea prevederilor din prezentul statut.

            (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor de cercetători stiintifici se organizează după cum urmează:

            a) concursul pentru ocuparea functiei de cercetător stiintific constă în probe scrise, orale si practice, specifice postului, stabilite conform art. 15 alin. (5). Comisia de concurs, formată din presedinte si 2 membri, se propune de directorul stiintific si secretarul stiintific, se aprobă de consiliul stiintific al unitătii si se numeste prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii. Rezultatul probelor de concurs se apreciază de fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1; nota probei reprezintă media aritmetică a acestora. Comisia întocmeste în termen de 5 zile de la ultima probă un raport cu concluzii de recomandare a candidatului care a obtinut cea mai mare medie. Pot fi recomandati candidati care au obtinut cel putin media 8 si nici o notă sub 7. Consiliul stiintific si consiliul de administratie analizează si aprobă rezultatul concursului. Numirea pe postul de cercetător stiintific se face prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii;

            b) concursul pentru ocuparea functiei si gradului de cercetător stiintific gradul III constă în verificarea îndeplinirii conditiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere si o probă orală sau scrisă cu subiecte specifice profilului postului. Comisia de concurs este formată din directorul stiintific sau secretarul stiintific al unitătii si din 3 membri, specialisti în profilul postului, cu functie si grad profesional egale sau mai mari decât ale postului scos la concurs, se propune de directorul stiintific si de secretarul stiintific si se numeste prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii. Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului de cercetător stiintific gradul III se face prin punctaj, pe baza unei grile adaptate specificului locului de muncă si aprobate de consiliul stiintific al institutiei sau al unitătii. Presedintele comisiei de concurs prezintă raportul în consiliul stiintific al unitătii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul stiintific aprobă rezultatul concursului, în urma căruia conducătorul institutiei sau al unitătii emite decizia de numire;

            c) concursul pentru ocuparea posturilor de cercetător stiintific gradul II si cercetător stiintific gradul I constă în analiza dosarului de înscriere la concurs, verificarea îndeplinirii conditiilor prevăzute de lege si aprecierea prin punctaj, pe baza unei grile adaptate specificului activitătii locului de muncă a candidatului si a performantelor sale. Comisia de concurs este formată din directorul stiintific sau secretarul stiintific al institutiei sau al unitătii si din 4 membri, cadre didactice universitare si cercetători, dintre care cel putin 2 din afara institutiei sau a unitătii respective, se propune de directorul stiintific si de secretarul stiintific si se numeste prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii. În comisiile pentru ocuparea posturilor de CS I se numesc profesori universitari si CS I, iar pentru ocuparea posturilor de CS II se numesc profesori universitari sau conferentiari universitari si CS I ori CS II. Presedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia consiliului stiintific al institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare, nominalizând candidatul cu cele mai bune rezultate.

            Consiliul stiintific aprobă rezultatul concursului prin votnominal deschis. Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei si documentele însotitoare, se înaintează Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, care validează rezultatele

concursului, urmând ca autoritatea de stat pentru cercetare- dezvoltare să confirme prin ordin rezultatele concursului de numire pentru functia de CS II, respectiv CS I. Numirea pe postul de CS II sau CS I se face prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare.

            (3) Conditiile minime de experientă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea de cercetare stiintifică sunt următoarele:

            a) pentru asistent de cercetare stiintifică, să fie absolventi cu examen de licentă sau de diplomă;

            b) pentru cercetător stiintific, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învătământul superior de cel putin 2 ani sau de cel putin 4 ani în alte activităti;

            c) pentru cercetător stiintific gradul III, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învătământul superior de cel putin 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidatilor care detin titlul de doctor; pentru candidatii care provin din afara învătământului superior sau a cercetării stiintifice, o vechime de 10 ani, sau de 8 ani, pentru candidatii care detin titlul de doctor;

            d) pentru cercetător stiintific gradul II, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învătământul superior de cel putin 8 ani si titlul stiintific de doctor; pentru candidatii care provin din afara învătământului superior sau a cercetării stiintifice, o vechime de 12 ani în profilul

postului;

            e) pentru cercetător stiintific gradul I, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învătământul superior de cel putin 9 ani si titlul stiintific de doctor; pentru candidatii care provin din afara învătământului superior sau a cercetării stiintifice, o vechime de 15 ani în profilul

postului;

            f) personalul de cercetare-dezvoltare sau din învătământul superior, care îndeplineste conditiile de studii, cu o activitate deosebită în domeniul postului pentru care concurează, demonstrată prin lucrări de specialitate de valoare natională si internatională, poate să se prezinte, cu

aprobarea consiliului stiintific, la concursul pentru ocuparea unui post în cercetare-dezvoltare cu reducerea conditiilor de vechime stabilite la lit. b)-e).

            (4) Concursul pentru ocuparea functiilor si gradelor inginerilor de dezvoltare tehnologică se organizează pe baza metodologiei stabilite si avizate de consiliul stiintific si aprobate de consiliul de administratie al institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare. Rezultatele concursului si concluziile comisiei sunt analizate si avizate de consiliul stiintific si aprobate de consiliul de administratie al institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare, iar decizia de numire este dată de conducătorul institutiei sau unitătii.

            (5) Conditiile minime de experientă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea de dezvoltare tehnologică sunt următoarele:

            a) pentru inginer de dezvoltare tehnologică, să aibă o vechime de cel putin 2 ani în specialitatea postului;

            b) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul III, să aibă o vechime de cel putin 3 ani în specialitatea postului;

            c) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul II, să aibă o vechime de cel putin 5 ani în specialitatea postului;

            d) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul I, să aibă o vechime de cel putin 8 ani în specialitatea postului.

            Art. 17. - (1) Gradele profesionale CS, CS III, IDT, IDT III, IDT II si IDT I se acordă prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare, pe baza rezultatelor obtinute la concurs, conform prevederilor art. 16.

            (2) Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare este organismul consultativ, fără personalitate juridică, organizat conform art. 140 alin. (3) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

            (3) Componenta si conditiile de numire a Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si a comisiilor sale de specialitate, precum si regulamentul de organizare si functionare a acestora vor fi revizuite si completate prin cuprinderea unei structuri distincte, prin ordin al ministrului educatiei si cercetării pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

            (4) Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, în urma analizei documentelor de concurs, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului si transmite conducătorului autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare avizul pentru atribuirea prin ordin a titlurilor CS II si CS I.

            (5) Încadrarea pe functie, în gradele profesionale stiintifice II si I se face prin decizie a conducătorului institutiei sau al unitătii de cercetare-dezvoltare, emisă în baza comunicării autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

            (6) Confirmarea sau infirmarea deciziei de concurs pentru acordarea gradelor IDT I si IDT II se face de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

            Art. 18. - (1) Gradul profesional, o dată acordat, apartine persoanei titulare pentru domeniul de cercetare-dezvoltare respectiv si constituie titlu personal de care poate face uz în toate cazurile care implică imaginea sau drepturile personale.

            (2) Pentru personalul atestat, gradele profesionale CS I, CS II, CS III în domeniul cercetării stiintifice, respectiv IDT I, IDT II si IDT III în domeniul dezvoltării tehnologice, pentru care au fost dobândite, sunt recunoscute în orice institutie sau unitate în care se desfăsoară activităti în domeniile respective.

            (3) În afara procesului propriu-zis de acordare, gradul profesional se păstrează independent de ocuparea sau nu a unui post în cercetare-dezvoltare de o anume categorie.

            Art. 19. - Functiile si gradele de cercetare-dezvoltare dobândite anterior se echivalează cu functiile corespunzătoare gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare respective, stabilite prin prezenta lege, si echivalarea se face prin ordin al conducătorului autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

            Art. 20. - Functiile de conducere si coordonare stiintifică din institutiile sau unitătile de cercetare-dezvoltare, care sunt îndeplinite de către personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), pot fi:

            A. Functii de conducere:

            a) director general sau director;

            b) director stiintific;

            c) director tehnic;

            d) secretar stiintific;

            e) sef compartiment cercetare-dezvoltare.

B. Functii de coordonare stiintifică:

a) director program cercetare-dezvoltare;

b) director proiect cercetare-dezvoltare;

c) sef program cercetare-dezvoltare;

d) sef proiect cercetare-dezvoltare.

Art. 21. - (1) Functiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs.

(2) Functiile specifice de conducere din institutiile sau unitătile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 20 se ocupă, în conditiile legii, de personalul care îndeplineste următoarele conditii minime:

a) pentru director general sau director, cel putin CS II, care are si atestat pentru management în cercetare-dezvoltare;

b) pentru director stiintific, cel putin CS II;

c) pentru director tehnic sau secretar stiintific, cel putin CS II la nivelul institutelor de cercetare-dezvoltare sau cel putin CS III la nivelul statiunilor sau al altor structuri;

d) pentru celelalte functii specifice de conducere prevăzute la art. 20, personal de cercetare-dezvoltare începând de la functia de CS III sau IDT III.

Art. 22. - Cercetătorii stiintifici pot functiona ca personal didactic în institutiile de învătământ superior pe functii chivalente, cu respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 rivind Statutul personalului didactic, cu modificările si comletările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Drepturi si obligatii

 

Art. 23. - Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) si b) beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru personalul încadrat în muncă, si de următoarele drepturi:

a) de a avea acces la sursele de informare si documentare necesare proiectelor de cercetare-dezvoltare la care participă, cu respectarea normelor de folosire si publicare;

b) de a participa la elaborarea strategiei cercetării stiintifice si dezvoltării tehnologice;

c) de a participa la manifestări stiintifice cu comunicări din rezultatele activitătii de cercetare-dezvoltare si de a publica lucrări stiintifice, în conditiile legii, cu sprijinul institutiei sau al unitătii, în limita resurselor financiare;

d) de a breveta rezultatele cercetării, în conditiile legii, cu sprijinul institutiei sau al unitătii, în limita resurselor financiare;

e) de a fi recunoscute ca autori sau coautori ai unui demers stiintific si de a fi recompensate conform legislatiei din domeniu;

f) de a fi sprijinite de institutie sau de unitate, în vederea perfectionării pregătirii lor profesionale, conform legii;

g) de a face parte din asociatii profesionale, societăti si organizatii stiintifice, nationale si internationale, fără ca prin activitatea desfăsurată în aceste organisme să intre în conflict de interese cu unitatea unde prestează activitatea de bază;

h) de a le fi recunoscută si stimulată performanta în domeniul cercetării-dezvoltării prin: premii, gratificatii, titluri, diplome, precum si prin alte modalităti;

i) de a participa la competitii pentru finantarea activitătii stiintifice proprii, din fonduri bugetare sau private, în conditiile legii;

j) de a participa ca expert, referent, membru în comisii de evaluare, consultant si altele asemenea, la solicitarea altor institutii sau agenti economici, fără a intra în conflict de interese cu institutia sau unitatea unde prestează activitatea de bază si de a fi remunerate pentru activitatea depusă;

k) de a putea obtine un venit lunar neplafonat, dacă în acelasi timp cu executia temelor finantate din fonduri de la bugetul de stat derulează si proiecte finantate din programe internationale la care România plăteste cotizatie, precum si dacă proiectul conduce, în timpul executiei si după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări;

l) de a obtine un venit lunar neplafonat, rezultat din executia proiectelor interne si internationale;

m) de a desfăsura activităti, prin cumul, privind cercetarea, învătământul sau valorificarea cercetării în conformitate cu prevederile legilor în domeniu; acestea se pot exercita în interiorul sau în afara institutiei sau a unitătii de cercetare în care sunt încadrate, cu respectarea prevederilor art. 24 lit. c);

n) de a beneficia, în conditiile legii, de sporuri la salariul de bază, respectiv: doctorat, fidelitate, confidentialitate si alte sporuri prevăzute de lege sau în contractele colective de muncă;

o) de a refuza motivat, din considerente morale si etice, să participe la cercetări stiintifice care au un impact negativ asupra fiintei umane si asupra mediului natural;

p) de a solicita si de a obtine cu prioritate aprobarea pentru a ocupa un post de grad inferior celui dobândit, dacă este în interes propriu.

Art. 24. - Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) si b) au, pe lângă obligatiile prevăzute de lege pentru personalul încadrat în muncă, si următoarele obligatii:

a) să respecte etica si deontologia activitătii de cercetare-dezvoltare;

b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală si confidentialitatea convenită cu colaboratorii si cu finantatorii cercetării;

c) să nu creeze conflict de interese sau concurentă neloială în cazul cumulului de activităti, efectuat în conditiile legii;

d) să participe la formarea cercetătorilor tineri si să transmită cunostintele si experienta proprie în activitatea de cercetare-dezvoltare;

e) să utilizeze patrimoniul tehnico-stiintific si alte resurse ale institutiei sau ale unitătii exclusiv pentru activităti profesionale în interesul institutiei sau al unitătii angajatoare;

f) să participe la evaluarea activitătii de cercetare-dezvoltare, precum si a rezultatelor proprii;

g) să participe la competitii pentru programele internationale ale Comunitătii Europene sau pentru programele rezultate din acordurile internationale de cooperare bilaterală la care România este parte;

h) să desfăsoare activitatea stiintifică, tehnologică sau de inovare fără a încălca drepturile si libertătile omului;

i) să-si dezvolte continuu cunostintele stiintifice si tehnice si să contribuie la diseminarea informatiei si culturii stiintifice si tehnice, precum si la constientizarea publicului si a factorilor de decizie asupra rolului stiintei si tehnicii;

j) să participe la aplicarea, în conditiile legii, a rezultatelor activitătii proprii de cercetare-dezvoltare.

Art. 25. - (1) La încetarea activitătii în institutie sau unitate, personalul de cercetare-dezvoltare nu poate folosi rezultatele stiintifice si tehnice care au fost obtinute în unitate în cadrul unor lucrări finantate din fonduri publice, pe o durată de cel putin 5 ani, fără acordul finantatorului.

(2) Nerespectarea angajamentului prevăzut la alin. (1) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă echivalentă cu 20 de salarii de CS I, la gradatia maximă.

(3) Plata amenzii nu exonerează contravenientii de la plata daunelor provocate.

(4) Contraventia se constată si amenda corespunzătoare se aplică de reprezentantul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare sub a cărei autoritate se află unitatea de cercetare-dezvoltare prejudiciată.

(5) Contraventiei prevăzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Formarea profesională si pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare

 

Art. 26. - Perfectionarea profesională a personalului de cercetare-dezvoltare se realizează în principal prin următoarele forme:

a) doctorat;

b) programe de formare continuă;

c) programe de documentare si schimburi de experientă la nivel national si international;

d) programe de specializare si de cooperare interdisciplinare, la nivel national si international;

e) învătământ postuniversitar, organizat potrivit legii;

f) burse de perfectionare si stagii de pregătire si documentare realizate în tară sau în străinătate;

g) manifestări stiintifice din tară sau din străinătate.

Art. 27. - În vederea sprijinirii instruirii si mobilitătii personalului de cercetare-dezvoltare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare si ordonatorii principali decredite care finantează activităti de cercetare-dezvoltare pot înfiinta, în conditiile legii, centre de instruire pentru personalul de cercetare-dezvoltare, precum si din alte domenii.

Art. 28. - Personalul cu functii de conducere este obligat să se perfectioneze în domeniul managementului pentru cercetare-dezvoltare. Pentru ocuparea functiilor de conducere si mentinerea în aceste functii, care presupun si responsabilitate administrativă, se organizează stagii de pregătire si perfectionare în domeniul managementului pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 29. - Finantarea activitătilor de formare profesională continuă se asigură din fonduri prevăzute cu această destinatie în bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor sau ale unitătilor de cercetare-dezvoltare, precum si în programele de formare profesională finantate din surse interne si internationale.

Art. 30. - Personalul de cercetare-dezvoltare care urmează o formă de specializare în tară sau în străinătate este obligat să se angajeze, în scris, că va lucra în cadrul unitătii între 1 an si 5 ani, proportional cu costurile si durata specializării. În cazul nerespectării acestui angajament pentru motive imputabile salariatului, acesta va suporta contravaloarea specializării.

 

CAPITOLUL VI

Mobilitatea personalului de cercetare-dezvoltare

 

Art. 31. - Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare si ordonatorii principali de credite care finantează activităti de cercetare-dezvoltare asigură cadrul de reglementare compatibil cu spatiul european si mondial al cercetării-dezvoltării, pentru accesul cercetătorilor la patrimoniul tehnic si stiintific, în conditiile legii, si pentru asigurarea unor conditii atractive de muncă.

Art. 32. - (1) În institutiile si în unitătile de cercetare-dezvoltare pot fi cuprinsi studenti care să lucreze în colective de specialisti din unitătile respective.

(2) Institutiile si unitătile de cercetare-dezvoltare pot acorda studentilor din ultimii doi ani burse de studii. Plata acestor burse va fi conditionată de obligatia absolventilor de a se angaja, pe o perioadă determinată, prin angajamentul încheiat sub formă de contract, în unitatea de cercetare-dezvoltare finantatoare. Cuantumul burselor va acoperi cheltuielile de studii.

Art. 33. - (1) Academia Română, academiile de ramură, institutele de învătământ superior si institutele nationale de cercetare-dezvoltare pot propune autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare constituirea, pe perioade determinate, de centre sau colective mixte de specialisti, pentru realizarea unor strategii de ramură sau sectoriale până la finalizarea acestora. Modalitatea de constituire si functionare a centrelor si colectivelor mixte de specialisti se stabileste prin ordin al conducătorului autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(2) Centrele sau colectivele mixte prevăzute la alin. (1) utilizează în comun mijloacele financiare si materiale de care dispun, în scopul gestionării rationale a potentialului uman de cercetare.

Art. 34. - Pentru completarea si dezvoltarea potentialului uman angrenat în cercetare-dezvoltare, în programele institutiilor de învătământ superior vor fi cuprinse activităti pentru pregătirea si stimularea angajării tinerilor în institutii sau în unităti de cercetare-dezvoltare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 35. - (1) Personalul de cercetare-dezvoltare atestat, care revine în activitatea de cercetare-dezvoltare după părăsirea acesteia pentru motive care nu îi sunt imputabile, se încadrează la gradul stiintific dobândit anterior.

(2) Personalul atestat stiintific poate exercita prin cumul de functii activităti în cercetare-dezvoltare, învătământ si/sau productie, în conditiile prevăzute de lege.

(3) Beneficiază de rezervarea postului si pot exercita cumulat activităti de cercetare-dezvoltare, la gradul stiintific dobândit, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc functii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administratiei Prezidentiale si al administratiei publice centrale ori în serviciile publice descentralizate ale acesteia, precum si cele alese sau numite de Parlament în alte organe si organisme centrale ale statului, precum si cele alese în conducerea Academiei Române.

Art. 36. - (1) Cercetătorii stiintifici gradul I pensionati pot desfăsura, în conditiile legii, activităti de cercetare-dezvoltare, salarizate prin cumul sau prin plata cu ora.

(2) La cerere, cercetătorii stiintifici gradul I pot fi mentinuti în continuare în functii de cercetare-dezvoltare, după împlinirea vârstei legale de pensionare, cu aprobarea anuală a consiliului stiintific.

(3) Personalul didactic universitar poate functiona ca personal de cercetare asociat în institutiile, unitătile sau structurile de cercetare-dezvoltare ale acestora, cu participare la conducerea si executia programelor si a proiectelor de cercetare-dezvoltare, precum si la valorificarea rezultatelor acestora.

(4) Personalul didactic universitar poate încheia contracte sau conventii de cooperare stiintifică si de dezvoltare tehnologică pe durată determinată cu institutiile, unitătile sau structurile de cercetare-dezvoltare ale acestora, în vederea participării la coordonarea si executia programelor si a proiectelor de cercetare-dezvoltare din Planul national sau planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare.

Art. 37. - Cetătenilor români care au lucrat în străinătate în cercetare-dezvoltare li se echivalează integral, la cerere, vechimea în specialitate, pe baza documentelor care atestă acest lucru.

Art. 38. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va elabora Codul de etică si deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 12 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

            Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 8 iulie 2003.

Nr. 319.


*) Conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 iulie 2003.

Nr. 454.

 

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Detectivul particular este persoana atestată în conditiile prezentei legi si care, fără să aducă atingere dreptului la viată intimă, familială si privată ori altor drepturi si libertăti fundamentale, la cererea persoanelor fizice sau juridice, desfăsoară activităti specifice de investigare, referitoare la:

a) conduita si moralitatea publică a unei persoane;

b) date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice potentială parteneră într-o afacere;

c) persoanele dispărute de la domiciliu;

d) bunurile care fac obiectul unor litigii de natură civilă sau penală înstrăinate în scopul prejudicierii intereselor unei părti în proces;

e) asigurarea protectiei împotriva scurgerii unor informatii din sfera vietii private sau a activitătii agentilor economici care doresc să păstreze confidentialitatea acestora.

(2) Activitatea detectivului particular nu poate fi contrară reglementărilor legale interne sau celor internationale la care România este parte, sigurantei nationale, ordinii publice ori bunelor moravuri.

(3) Informatiile obtinute în urma activitătilor desfăsurate de detectivul particular sunt destinate exclusiv clientului acestuia, în conditiile prezentei legi.

Art. 2. - (1) Detectivul particular îsi poate exercita profesia, după caz, în cadrul societătilor specializate sau al cabinetelor individuale de detectivi particulari, înfiintate conform legislatiei comerciale si care functionează în baza licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Române.

(2) Obiectul de activitate al societătilor specializate si al cabinetelor individuale de detectivi particulari este unic.

(3) Conducătorii executivi ai societătilor specializate de detectivi particulari trebuie să fie absolventi ai facultătii de drept sau ai unei scoli postliceale de detectivi ori să fi îndeplinit functia de politist ori lucrător în cadrul unei institutii publice cu atributii în domeniul ordinii publice sau sigurantei nationale cu grad de ofiter si să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 5 lit. c), d), e) si f).

Art. 3. - (1) Detectivul particular este obligat să păstreze secretul profesional asupra datelor si informatiilor obtinute.

(2) Datele si informatiile prevăzute la alin. (1) pot fi comunicate, la cerere, potrivit legii, numai instantelor judecătoresti si Ministerului Public, dacă acestea sunt utile pentru aflarea adevărului în cauzele aflate pe rol.

(3) În activitatea desfăsurată, detectivul particular se supune legii, statutului societătii specializate sau al cabinetului individual de detectivi particulari.

 

CAPITOLUL II

Dobândirea calitătii de detectiv particular

 

Art. 4. - Activitatea de detectiv particular poate fi desfăsurată numai de persoanele care sunt atestate profesional.

Art. 5. - Poate dobândi calitatea de detectiv particular persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenie română si domiciliul în tară;

b) posedă cel putin studii medii si este absolventă a unei scoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit functia de politist ori lucrător în cadrul unor institutii publice cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice sau sigurantei nationale ori este absolventă a unei institutii de învătământ superior;

c) este aptă din punct de vedere medical;

d) nu a săvârsit fapte penale;

e) nu desfăsoară o activitate care implică exercitiul autoritătii publice;

f) a obtinut avizul inspectoratului de politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, după caz;

g) a promovat examenul de atestare a calitătii de detectiv, conform prevederilor art. 7.

Art. 6. - Pentru sustinerea examenului de atestare a calitătii de detectiv particular, cei interesati trebuie să depună la inspectoratele de politie judetene sau, după caz, la Directia generală de politie a municipiului Bucuresti următoarele acte:

a) cerere;

b) curriculum vitae;

c) actul de stare civilă, în copie legalizată;

d) actul de studii, în copie legalizată;

e) actul de absolvire a unui curs de specialitate, în copie legalizată;

f) certificate medicale si de testare psihologică, eliberate de o unitate sanitară specializată, respectiv de un laborator autorizat;

g) certificat de cazier judiciar;

h) declaratie din care să rezulte că îndeplineste conditia prevăzută la art. 5 lit. e);

i) dovada achitării tarifului pentru sustinerea examenului de atestare a cunostintelor, stabilit în conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 7. - (1) Calitatea de detectiv particular se dobândeste în urma verificării îndeplinirii conditiilor prevăzute de lege si a examinării candidatilor de către o comisie instituită la nivelul inspectoratului de politie judetean, respectiv al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se întruneste trimestrial, iar verificarea cunostintelor se face potrivit tematicii aprobate de Inspectoratul General al Politiei Române.

(3) După promovarea examenului, detectivului particular i se eliberează un atestat, pe baza căruia se poate asocia, ori angaja la o societate licentiată sau îsi poate înfiinta cabinet individual pentru desfăsurarea de activităti de investigare.

(4) Persoana respinsă la examen poate depune contestatie la Inspectoratul General al Politiei Române în termen de 3 zile, acesta având obligatia să o solutioneze în termen de 30 de zile de la data depunerii.

Art. 8. - (1) Calitatea de detectiv particular încetează:

a) prin renuntare scrisă, care se depune la inspectoratul de politie judetean sau, după caz, la Directia generală de politie a municipiului Bucuresti;

b) prin anularea atestatului în conditiile art. 23 alin. (2);

c) când persoana în cauză nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art. 5 lit. a) si c)-e).

(2) Calitatea de detectiv particular se suspendă:

a) când împotriva persoanei în cauză se pune în miscare actiunea penală, pentru o infractiune săvârsită cu intentie, în legătură cu activitatea sa de detectiv; în acest caz suspendarea durează până la solutionarea definitivă a cauzei;

b) pe timpul cât detectivul particular se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 10;

c) în conditiile prevăzute la art. 20 si art. 23 alin. (1).

Art. 9. - (1) După promovarea examenului de atestare inspectoratul de politie judetean sau, după caz, Directia generală de politie a municipiului Bucuresti eliberează persoanei în cauză o legitimatie de detectiv particular, cu plata unei taxe.

(2) Cuantumul taxei prevăzute la alin. (1), precum si forma si continutul legitimatiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea Inspectoratului General al Politiei Române.

Art. 10. - Exercitarea profesiei de detectiv particular este incompatibilă cu:

a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, care implică exercitiul autoritătii publice;

b) activităti care influentează independenta profesiei ori contravin bunelor moravuri;

c) exercitarea nemijlocită de fapte de comert, cu exceptia celor conforme obiectului de activitate si îndeplinirii atributiilor specifice.

 

CAPITOLUL III

Drepturile si obligatiile detectivului particular, ale societătilor specializate si ale cabinetelor individuale în care acesta îsi desfăsoară activitatea

 

Art. 11. - (1) În exercitarea profesiei detectivul particular are dreptul să efectueze investigatii în legătură cu persoanele, bunurile, faptele, datele si împrejurările care fac obiectul acestei activităti, cu respectarea strictă a drepturilor si libertătilor cetătenilor, precum si a dispozitiilor legale.

(2) În efectuarea investigatiei detectivul particular poate solicita persoanelor fizice sau autoritătilor publice informatii care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viată intimă, familială si privată ori altor drepturi si libertăti fundamentale ale persoanei vizate.

Art. 12. - Detectivul particular are următoarele obligatii:

a) să manifeste probitate si constiinciozitate profesională, scopul activitătii sale fiind aflarea adevărului în cauza pen- tru care a fost angajat;

b) să folosească metode si mijloace de investigare prin care să nu aducă atingere normelor de drept ori drepturilor si libertătilor cetătenesti;

c) să păstreze, chiar si după încetarea calitătii de detectiv particular, secretul profesional cu privire la actele, faptele, datele si împrejurările despre care a luat cunostintă în timpul desfăsurării activitătii, cu exceptia cazurilor expres prevăzute de lege;

d) să nu uzeze de calitatea de detectiv particular decât în interesul serviciului.

Art. 13. - Detectivului particular, în desfăsurarea activitătii, îi este interzisă efectuarea de investigatii cu privire la:

a) activitatea personalului reprezentantelor diplomatice si consulare sau a organizatiilor internationale cu statut similar;

b) activitatea persoanelor, desfăsurată permanent ori temporar, cu orice titlu, în interesul autoritătilor publice, institutiilor sau altor persoane juridice de interes public ori în serviciile de interes public;

c) datele confidentiale cu privire la convingerile politice, religioase, filozofice sau sindicale si la exprimarea acestor convingeri, la orientarea sexuală, sănătatea, originea socială ori etnică a unei persoane;

d) cauzele penale aflate în lucru la organele judiciare;

e) activitătile specifice desfăsurate de institutiile cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale.

Art. 14. - Societătile specializate si cabinetele individuale de detectivi particulari au următoarele drepturi:

a) să se doteze si să folosească mijloacele tehnice de investigare si comunicatii permise de lege;

b) să organizeze cursuri si alte activităti de pregătire profesională si fizică specifice pentru perfectionarea pregătirii personalului propriu;

c) să se afilieze în asociatii profesionale care să le reprezinte interesele în relatiile cu alte asociatii sau cu institutii ale statului;

d) să solicite oficial de la autoritătile publice date despre persoane, bunuri sau situatii necesare detectivului particular în procesul de investigare, care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viata intimă, familială si privată ori altor drepturi si libertăti fundamentale ale persoanei vizate.

Art. 15. - În organizarea si desfăsurarea activitătii detectivii particulari din societătile specializate si din cabinetele individuale au obligatia:

a) să întreprindă investigatii numai în baza unei conventii scrise încheiate cu clientul;

b) să înfiinteze un registru numerotat si să îl înregistreze la inspectoratul de politie judetean sau, după caz, la Directia generală de politie a municipiului Bucuresti, în care vor tine evidenta cazurilor investigate;

c) să comunice datele si informatiile solicitate de organele de cercetare penală, de procuror sau de instanta de judecată;

d) în cazurile în care constată că informatiile obtinute vizează siguranta natională, să sesizeze de îndată autoritătile cu atributii în domeniu;

e) să angajeze si să folosească pentru activitătile specifice de investigatii numai persoane care au calitatea de detectiv particular;

f) în raport de posibilităti si pe baza unor conventii, să primească în practică elevi ai scolilor de detectivi particulari.

 

CAPITOLUL IV

Sanctiuni

 

Art. 16. - Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contraventională sau penală.

Art. 17. - Încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1), ale art. 4, precum si declararea de date false prin actul prevăzut la art. 6 lit. h) constituie infractiuni si se pedepsesc potrivit Codului penal.

Art. 18. - Constituie contraventii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni:

a) efectuarea de investigatii în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 1 alin. (1) sau cu încălcarea prevederilor art. 12 lit. b)-d) si ale art. 13;

b) încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) si (3);

c) încălcarea prevederilor art. 2 alin. (2) si (3), art. 3 alin. (2) si ale art. 15 lit. a)-e).

Art. 19. - (1) Contraventiile prevăzute la art. 18 se sanctionează după cum urmează:

a) faptele prevăzute la lit. a) si c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) fapta prevăzută la lit. b), cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) În cazul contraventiilor prevăzute la art. 18 lit. c), sanctiunea amenzii poate fi aplicată si persoanei juridice, caz în care limitele acesteia sunt de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei.

Art. 20. - (1) Repetarea săvârsirii contraventiilor prevăzute la art. 18 lit. a) si c) în interval de un an atrage suspendarea atestatului pe o perioadă de la 3 la 6 luni.

(2) Suspendarea atestatului si revocarea suspendării se dispun, în toate cazurile, de către Inspectoratul General al Politiei Române, la propunerea inspectoratelor de politie judetene sau a Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, si se comunică persoanei în cauză.

Art. 21. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către politisti anume desemnati de Inspectoratul General al Politiei Române.

Art. 22. - Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 28 si 29, se aplică si contraventiilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 23. - (1) Încălcarea obligatiilor prevăzute la art. 15 poate atrage si suspendarea atestatului de detectiv particular sau, după caz, a licentei de functionare a societătii specializate de detectivi, pe o perioadă cuprinsă între o lună si 3 luni.

(2) Atestatul de detectiv particular sau, după caz, licenta de functionare a societătii specializate de detectivi poate fi anulată dacă, într-un interval de un an de la data la care a expirat termenul de suspendare a atestatului sau a licentei, este săvârsită din nou una dintre faptele care atrag măsura suspendării.

Art. 24. - (1) Măsurile prevăzute la art. 23 se dispun de inspectoratul de politie judetean sau, după caz, de către Directia generală de politie a municipiului Bucuresti.

(2) Împotriva măsurilor prevăzute la alin. (1) detectivul particular sau, după caz, societatea comercială specializată poate face plângere la judecătoria în circumscriptia căreia îsi are domiciliul sau sediul.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 25. - Controlul activitătii specifice desfăsurate de societătile specializate si de cabinetele individuale de detectivi particulari se efectuează de politisti anume desemnati de către Inspectoratul General al Politiei Române, cu avizul Ministerului Public.

Art. 26. - Inspectoratul General al Politiei Române tine evidenta tuturor detectivilor atestati, a societătilor specializate si a cabinetelor individuale de detectivi particulari.

Art. 27. - Nomenclatorul de activităti din economia natională se completează cu activitatea de detectiv particular.

Art. 28. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În 60 de zile de la publicare, Inspectoratul General al Politiei Române si Serviciul Român de Informatii vor elabora proiectul normelor de aplicare a prezentei legi, pe care îl vor supune aprobării Guvernului.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 26 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 8 iulie 2003.

Nr. 329.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiei de detectiv particular

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind exercitarea profesiei de detectiv particular si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 7 iulie 2003.

Nr. 464.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 39 din 30 ianuarie 2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul 7 alineatul (1), litera f) se abrogă.

2. La articolul 7 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) administratorii, asociatii, actionarii si oricare alte persoane, care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare, prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credintă, sub orice formă, a bunurilor mobile si imobile proprietate a acesteia ori prin nedeclararea schimbării sediului social.”

3. La articolul 7 alineatul (3), partea introductivă si litera a) vor avea următorul cuprins:

“(3) Pentru obligatiile restante la bugetul local ale societătii comerciale debitoare răspund solidar administratorii, directorii si persoanele care exercită sau au exercitat administrarea si conducerea societătii si care:

a) au determinat, cu rea-credintă, acumularea de obligatii restante la bugetul local pe o perioadă de 12 luni într-un interval de 2 ani consecutivi;”

4. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Răspunderea asociatilor si actionarilor la societătile comerciale debitoare se stabileste potrivit Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.”

5. La articolul 10, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Garantia prevăzută la alin. (3) poate fi sub formă de scrisoare de garantie bancară, contract de gaj ori ipotecă, precum si orice altă formă de garantie prevăzută de lege. Garantia se restituie sau se ridică, după caz, de către organele competente, numai atunci când contestatia a fost admisă sau obligatia de plată a fost stinsă.”

6. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - Pentru neachitarea la termenul scadent a obligatiilor la bugetul local debitorii datorează dobânzi si penalităti de întârziere. Dobânzile si penalitătile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.”

7. La articolul 16, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Cota penalitătilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat.”

8. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:

“(11) În cazul în care cererea de compensare sau restituire, după caz, precum si documentatia anexată care stă la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentatiei complete.”

9. La articolul 19, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Veniturile din dobânzile prevăzute la alin. (1) sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil.”

10. La articolul 22 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

            “b) obligatii la bugetul local cu termen de plată în anul curent, expirate;”

11. La articolul 23, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 23. - (1) Plata obligatiei la bugetul local se face prin decontare bancară, mandat postal, mijloace electronice de plată, în numerar sau prin anulare de timbre fiscale mobile, la termenele stabilite potrivit dispozitiilor legale.”

12. La articolul 24, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul plătii efectuate prin decontare bancară sau prin mandat postal, pentru obligatiile bugetare locale cu termen de plată fix sau stabilit sub formă de interval, obligatia bugetară se consideră plătită la data debitării contului contribuabilului.”

13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară locală, măsurile asigurătorii pot fi înfiintate si asupra bunurilor detinute de debitor în proprietate comună cu terte persoane, pentru cota-parte detinută de acesta.”

14. Articolul 39 va avea următorul cuprins:

“Art. 39. - Împotriva actelor prin care se dispun si se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, cel interesat poate face contestatie în conformitate cu prevederile art. 124.”

15. La articolul 40, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Prin derogare de la dispozitiile Codului de procedură civilă, executarea silită a creantelor bugetului local nu se perimează.”

16. La articolul 41 alineatul (3), litera c) va avea următorul cuprins:

            “c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de către acesta sub semnătură, ca urmare a înstiintării prin alte mijloace, cum sunt: fax, telefon, postă electronică, dacă se asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.”

17. La articolul 55, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 55. - (1) La cererea organului de executare, băncile, organele de politie, institutiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfăsurate în mod independent, în conditiile legii, sunt obligate să furnizeze de îndată, în scris, datele si informatiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum si pentru luarea altor măsuri privind stingerea creantelor bugetare locale, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.”

18. La articolul 57, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) Procedurile privind transmiterea informatiilor precizate la alin. (1), prevăzute la art. 57 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod similar si organelor de executare ale autoritătilor administratiei publice locale.

(3) Informatiile prevăzute la alin. (1) vor fi utilizate exclusiv în scopul colectării creantelor bugetare si cu respectarea obligatiilor prevăzute la art. 214 si 215.”

19. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

“Art. 59. - În absenta debitorului sau dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 58 alin. (1), executorul bugetar local poate să pătrundă în acestea, în prezenta unui reprezentant al politiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al fortei publice si a doi martori majori. Dispozitiile art. 58 alin. (2) si (3) sunt aplicabile.”

20. La articolul 63 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri si disponibilităti în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimtământul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectivă.”

21. La articolul 65, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice sau persoane juridice, se înfiintează de către organul de executare printr-o adresă care va fi transmisă prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire tertului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înstiintat si debitorul despre înfiintarea popririi.”

22. La articolul 68, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Judecarea contestatiei se face de urgentă si cu precădere.”

23. La articolul 93, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. În acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a căror selectare nu este supusă reglementărilor privind achizitiile publice si care sunt obligate să îsi îndeplinească atributiile ce le revin în acest sens.”

24. La articolul 93, după alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu următorul cuprins:

“(21) Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinând cont de rata inflatiei.”

25. La articolul 93, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Atunci când se consideră necesar, organul de executare va proceda la o nouă evaluare.”

26. La articolul 94 alineatul (2), partea introductivă si litera e) vor avea următorul cuprins:

“(2) În sensul alin. (1), valorificarea bunurilor sau a unui ansamblu de bunuri mobile si/sau imobile se face prin:

……………………………………………..

e) alte modalităti admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societăti de brokeraj, după caz.”

27. La articolul 94, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Vânzarea directă se poate face imediat după sechestrarea bunurilor, dacă acestea sunt supuse pericolului degradării sau alterării, după caz.”

28. La articolul 95, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 95. - (1) Valorificarea bunurilor, potrivit întelegerii părtilor, se realizează de debitorul însusi, cu acordul organului de executare, astfel încât să se asigure încasarea corespunzătoare a creantelor bugetare. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de executare propunerile ce i s-au făcut si nivelul de acoperire a creantelor bugetare, indicând numele si adresa potentialului cumpărător, precum si termenul în care acesta din urmă va achita pretul propus.”

29. La articolul 96, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 96. - (1) Valorificarea bunurilor prin vânzare directă se poate realiza în următoarele cazuri:

a) pentru bunurile prevăzute la art. 94 alin. (4);

b) înaintea începerii procedurii de valorificare prin licitatie, dacă se recuperează integral creanta bugetară;

c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau după finalizarea acesteia, dacă bunul nu a fost vândut si o persoană oferă cel putin pretul de evaluare.”

30. La articolul 97, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) Publicitatea vânzării se realizează prin afisarea anuntului privind vânzarea la sediul organului de executare, al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se află bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile, si prin anunturi într-un cotidian national de largă circulatie, într-un cotidian local, în pagina de Internet, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum si prin alte modalităti prevăzute de lege.

(3) Vor fi înstiintati despre data, ora si locul licitatiei si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care grevează bunul urmărit.”

31. La articolul 101, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 101. - (1) Pretul de pornire al licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.”

32. La articolul 107, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) La a treia licitatie creditorii urmăritori sau intervenienti nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.”

33. La articolul 116, după alineatul (4) se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:

“(5) În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică a unitătii administrativ-teritoriale, conform prezentei ordonante, au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul va fi obligat la plata sumelor stinse prin această modalitate.”

34. Articolul 126 va avea următorul cuprins:

“Art. 126. - Contestatia se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului de executare si se judecă în procedură de urgentă.”

35. La articolul 131, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Pentru obligatiile bugetare ale debitorilor declarati în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curentă si trecerea ei într-o evidentă separată.”

36. La articolul 133, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 133. - (1) Organul de executare este obligat ca, pentru creantele bugetului local, datorate de comerciantii societătii comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugăresti sau persoane fizice, să ceară instantelor judecătoresti competente începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, în conditiile legii.”

37. La articolul 136 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin postă sunt suportate de fiecare creditor bugetar.”

38. La articolul 140, litera b) va avea următorul cuprins:

            “b) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligatiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoasterii în orice alt mod a datoriei;”

39. La articolul 151, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 151. - (1) Toate persoanele fizice sau juridice, române si străine, definite contribuabili potrivit Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanta Guvernului nr. 36/2002, trebuie să întocmească si să depună declaratii, declaratii de impunere, declaratii speciale de impunere, deconturi, deconturi de impunere sau declaratii-deconturi de impunere, după caz, denumite în continuare declaratii de impunere.”

40. Articolul 153 va avea următorul cuprins:

“Art. 153. - Declaratia de impunere, întocmită pentru fiecare fel de impozit sau taxă, se depune de contribuabil la termenul stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 36/2002. În cazul în care ultima zi de depunere este zi nelucrătoare, stabilită potrivit legii, declaratia de impunere se consideră a fi depusă în termen dacă se prezintă în ziua lucrătoare imediat următoare termenului de depunere.”

41. La articolul 162, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Penalitătile aplicate potrivit alin. (1) lit. a)-c) nu pot să depăsească suma de 50.000.000 lei, sumă ce se actualizează în conditiile prevăzute la art. 67 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002.”

42. La articolul 183, alineatul (23) va avea următorul cuprins:

“(23) Procesul-verbal de constatare a contraventiilor se încheie pentru acele fapte ale căror constatare si sanctionare sunt de competenta compartimentului de specialitate, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

43. La articolul 191, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) contraventiile constatate si amenzile aplicate prin acte ale compartimentelor de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale, care se solutionează în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

44. Articolul 193 va avea următorul cuprins:

“Art. 193. - Contribuabilul nemultumit de modul în care au fost solutionate obiectiunile se poate adresa cu contestatie, în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării răspunsului, primarului/primarului general al municipiului Bucuresti/primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti/presedintelui consiliului judetean, în functie de competenta acestora în stabilirea impozitelor si taxelor locale.”

45. La articolul 198, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art. 198. - (1) Împotriva dispozitiei primarului/primarului general al municipiului Bucuresti/primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti/presedintelui consiliului judetean contribuabilul nemultumit se poate adresa, în conditiile legii, judecătoriei sau, după caz, tribunalului, cu actiune pentru anularea actului respectiv.”

46. Denumirea titlului XII va avea următorul cuprins:

            “Infractiuni si contraventii”

47. După articolul 199 se introduce articolul 1991 cu următorul cuprins:

“Art. 1991. - Constituie infractiune sustragerea, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terte persoane a bunurilor sechestrate, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) si ale art. 76 alin. (3), si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.”

48. La articolul 203, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Dispozitiile prezentei ordonante se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.”

49. La articolul 212, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

“(2) În conditiile alin. (1), se aprobă modificări si completări la formularele tipizate prevăzute în anexa nr. IV la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002.”

50. Articolul 218 va avea următorul cuprins:

“Art. 218. - În tot cuprinsul Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, si al Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 4 decembrie 2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se înlocuiesc, corespunzător prevederilor din prezenta ordonantă, trimiterile la:

a) Ordonanta Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a declaratiilor de impozite si taxe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 24 martie 1999, cu modificările si completările ulterioare, precum si la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/1997 privind procedura de întocmire si de depunere a  declaratiilor de impozite si taxe, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 2.690/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, cu modificările ulterioare;

b) Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările si completările ulterioare, precum si la Instructiunile de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 8 noiembrie 1999;

c) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/1999 privind solutionarea obiectiunilor si contestatiilor formulate împotriva actelor de control si de impunere având ca obiect constatarea si stabilirea impozitelor si taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalitătilor, precum si a altor sume si măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 30 aprilie 1999, aprobată prin Legea nr. 392/2001;

d) Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003, cu modificările ulterioare.”

Art. II. - În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordonanta Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din  2 februarie 2003, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 24 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 11 iulie 2003.

Nr. 358.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din

Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2003 privind procedurile de administrare a creantelor bugetelor locale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 10 iulie 2003.

Nr. 502.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2003 - martie 2004

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de iarnă în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2003 - martie 2004, a cărui sinteză este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prevederile programului prevăzut la art. 1 vor fi duse la îndeplinire de Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si de Ministerul Finantelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Mihai Berinde,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 17 iulie 2003.

Nr. 846.

 

ANEXĂ*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a