MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 388         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 5 iunie 2003

 

SUMAR

 

 

LEGI SI DECRETE

 

214. - Lege pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998

 

Al patrulea Protocol aditional la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est

 

311. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie  1998

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 184 din 8 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 206 din 15 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

567. - Hotărâre privind aprobarea înfiintării pe lângă Ministerul Apărării Nationale si unitătile din subordinea sa a unor activităti finantate integral din venituri proprii

 

568. - Hotărâre privind darea în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Maramures a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 7 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 214.

 

AL PATRULEA PROTOCOL ADITIONAL

la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est*)

 

Statele părti la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est (M.P.F.S.E.E.), semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, asa cum a fost suplimentat si amendat prin Protocolul aditional la acesta, semnat la Atena la 12 ianuarie 1999, prin al doilea Protocol aditional, semnat la Bucuresti la 30 noiembrie 1999, si prin al treilea Protocol aditional, semnat la Atena la 21 iunie 2000,

reafirmând angajamentul lor la scopurile si principiile stabilite în Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est,

dorind să îmbunătătească si să actualizeze Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est pentru a cuprinde lărgirea initiativei M.P.F.S.E.E. si pentru a atinge niveluri mai înalte de interoperabilitate, prin includerea de prevederi aditionale si texte existente modificate, proceduri si abrevieri pentru a fi în conformitate cu practica si terminologia N.A.T.O.,

au convenit următoarele:


*) Traducere.

 

ARTICOLUL 1

 

(1) Litera o) a paragrafului 1 al articolului I din acord va avea următorul continut:

“o) elementul de comandă (PE) înseamnă tabelul prin care se stabilesc structura organizatională autorizată si efectivele cerute pentru Nucleul permanent de stat major al Comandamentului SEEBRIG.”

(2) În articolul I, paragraful 1 din acord se introduce o nouă literă e) cu următorul continut:

“e) planuri generice de operatii (GOP) înseamnă planurile care sunt elaborate pentru posibile operatii în care unii factori de planificare (de exemplu: scop, fortă, destinatie, riscuri, zonă de responsabilitate etc.) nu au fost încă pe deplin identificati sau nu pot fi presupusi. Aceste planuri sunt elaborate la nivel de detaliu cerut de trimiterea pe care o implică si identifică capacitătile necesare.”

Numerotarea paragrafelor următoare este modificată în consecintă.

(3) Paragraful 1 al articolului II din acord va avea următorul continut:

“1. Părtile se vor asigura că activitătile Fortei Multinationale de Pace din Europa de Sud-Est (M.P.F.S.E.E.), stabilite prin acest acord, sunt în conformitate cu scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite.”

(4) Titlul articolului III din acord va avea următorul continut:

“Constituirea, desfăsurarea si angajarea Brigăzii din Europa de Sud-Est”

(5) Paragraful 1 al articolului III din acord va avea următorul continut:

“1. Părtile stabilesc prin acest acord o componentă militară a M.P.F.S.E.E. la nivel de brigadă, Brigada din Europa de Sud-Est (SEEBRIG). Localizarea Comandamentului SEEBRIG/Nucleului permanent de stat major va fi decisă prin consens între părti.”

(6) Paragraful 3 al articolului IV din acord va avea următorul continut:

“3. La reuniunile ministrilor apărării se trec în revistă obiectivele militare si se iau decizii sau se fac recomandări, după caz, în special referitoare la participarea la operatii, linii directoare generale pentru angajarea SEEBRIG, ROE, aprobarea COP si GOP. La reuniunile ministrilor apărării se vor lua decizii referitoare la acordarea statutului de natiuneobservator.”

(7) În paragrafele 1, 4, 5 si 16 ale articolului IV din acord, cuvântul “generale” este inclus după cuvântul “apărării”, astfel încât formularea va avea continutul “statele majore ale apărării/generale”.

(8) Paragraful 6 al articolului IV din acord va avea următorul continut:

“6. Comitetul Director Politico-Militar (P.M.S.C.) va fi stabilit ca un organ executiv comun pentru supravegherea si asigurarea unei linii directoare politice pentru desfăsurare, angajare si alte activităti ale SEEBRIG.”

(9) Paragraful 12 al articolului IV din acord va avea următorul continut:

“12. P.M.S.C. va elabora liniile politice si orientările generale pe care le supune spre aprobare reuniunii ministrilor, necesare functionării si angajării eficiente a SEEBRIG si altor activităti M.P.F.S.E.E. în următoarele domenii:”

(10) Litera a) a paragrafului 14 al articolului IV din acord va avea următorul continut:

“a) a aproba planurile generice de operatii (GOP) si planurile operatiunilor pentru situatii neprevăzute (COP), pregătite de Nucleul de stat major, în conformitate cu directivele ministrilor M.P.F.S.E.E.;”

(11) În articolul IV, paragraful 15 a) si în anexa E, articolul 5, paragraful 5 din acord, cuvântul “aprobare” este înlocuit cu expresia “supus spre aprobare”.

(12) Paragraful 4 al articolului VII din acord va avea următorul continut:

“4. Nucleul de stat major, în strânsă coordonare si consultare cu comandamentele nationale, elaborează proceduri de actiune standard (SOP), baze de date si optiuni necesare pentru transportul strategic, cu scopul de a reduce timpul de planificare si desfăsurare anterior oricărei desfăsurări efective. Nucleul de stat major planifică si pregăteste desfăsurarea instruirii în domeniul logistic si operational, precum si exercitiile pe baza deciziilor Comitetului Director Politico-Militar (P.M.S.C.). Nucleul de stat major elaborează planurile generice de operatii (GOP) si planurile operatiunilor pentru situatii neprevăzute. De asemenea, Nucleul de stat major participă la misiuni de recunoastere desfăsurate în vederea pregătirii misiunilor care implică desfăsurarea si angajarea Brigăzii.”

(13) Paragraful 1 din anexa A la acord va avea următorul continut:

“Detaliile privind structura SEEBRIG, asa cum este ea prezentată în paragrafele 1-4 ale art. VI din prezentul acord, sunt cele care urmează:”

(14) Paragraful 2c) din anexa C la acord va avea următorul continut:

“Orice suplimentare sau reducere în alocarea posturilor, convenită, sau orice altă schimbare va fi stabilită de ministrii apărării ai părtilor, prin consens, la propunerea P.M.S.C.”

(15) La articolul 4 paragraful 2 din anexa E la acord, după cuvintele “15 septembrie - P.M.S.C.”, cuvântul “reuniunea” se elimină.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Cuvântul “Brigada” este înlocuit cu abrevierea “SEEBRIG” în:

- art. I, paragraful 1s) din acord;

- art. III, paragrafele 2, 6, 7 si 8 din acord;

- art. VI, paragraful 3 din acord;

- art. VII, paragrafele 2, 5 si 7 din acord;

- art. XI, paragraful 2 din acord;

- art. XVII, paragraful 2 din acord;

- paragraful 4 din anexa A la acord;

- paragraful 5a) (5) din anexa C la acord;

- art. 3, paragrafele 1 si 1c) din anexa E la acord;

- art. 1, 2, 3 si 4 din Protocolul aditional la acord.

(2) Cuvintele “Fortă” si “Forta” sunt înlocuite cu abrevierea “SEEBRIG” în:

- art. III, paragrafele 3 si 5 din acord;

- art. IV, paragraful 2 din acord;

- art. VI, titlu; paragrafele 1, 2, 4 si 5 din acord;

- art. VII, paragrafele 7 si 8 din acord;

- art. VIII, paragraful 1 din acord;

- art. X, paragraful 1 din acord;

- art. XI, paragraful 1 din acord;

- art. XII, paragraful 1 din acord;

- art. XV, paragraful 2 din acord;

- titlurile anexelor A si C la acord;

- paragraful 10 din anexa A la acord;

- art. 3, paragraful 1c) (3)/(d) din anexa E la acord.

(3) Expresia “Comandamentul Fortei” este înlocuită cu expresia “Comandamentul SEEBRIG” în:

- art. IV, paragrafele 12f), 14e) si 15a) din acord;

- art. VII, paragrafele 1 si 3 din acord;

- art. X, paragraful 4 din acord;

- art. II, paragraful 5 din anexa D la acord.

(4) Abrevierea “M.P.F.S.E.E.” este înlocuită cu abrevierea “SEEBRIG” în:

- art. IX, paragraful 3 din acord;

- art. V, paragraful 10 din anexa D la acord;

- art. 3, paragrafele 1c) (1); 1c) (1) (d); 1c) (1) (e); 1c) (1) (g); 1c) (3) (d); 1c) (3) (e); 1c) (3) (h) din anexa E la acord;

- art. 4, paragrafele 1a) si 3a) din anexa E la acord;

- art. 5, paragraful 1 din anexa E la acord;

- art. 9, paragraful 1 din anexa E la acord.

(5) Expresia “Comandamentul M.P.F.S.E.E.” este înlo-

cuită cu expresia “Comandamentul SEEBRIG” în:

- paragrafele 3 si 4 din anexa B la acord;

- art. I, paragrafele 1 si 3 din anexa D la acord;

- art. II, paragrafele 2 si 4 din anexa D la acord;

- art. III, paragrafele 1 si 2 din anexa D la acord;

- art. IV, titlu; paragrafele 1 si 2 din anexa D la acord;

- art. V, titlu; paragrafele 1, 2, 5, 6, 8, 10, 11, 12,

13a) si c), 14 si 15 din anexa D la acord;

- art. VI, paragrafele 1 si 2 din anexa D la acord;

- titlul apendicelui 1 din anexa D la acord;

- art. 3, paragrafele 1c) (1) (b) si 1c) (1) (c) din anexa E la acord;

- art. 4, paragraful 1a) din anexa E la acord.

(6) Abrevierea “SEEBRIG” este înlocuită cu abrevierea “M.P.F.S.E.E.” în:

- paragrafele 5a), (7) (a) (i); 5a) (7) (a) (v) si 5a) (7) (a) (vi) din anexa C la acord.

(7) Expresiile “Comandamentul permanent M.P.F.S.E.E.” si “PHQ M.P.F.S.E.E” sunt înlocuite cu expresia “Comandamentul SEEBRIG” în:

- art. 1, paragraful 2 din anexa E la acord;

- art. 3, paragrafele 1; 1c) (1) (a); 1c) (1) (d); 1d) (1) si 1h) (4) din anexa E la acord;

- art. 4, paragraful 1b) din anexa E la acord;

- art. 8, paragraful 1 din anexa E la acord.

(8) Expresia “Comandantul Brigăzii” si abrevierile “COM/MPFSEE” si “COMMPFSEE” sunt înlocuite cu abrevierea “COMSEEBRIG” în:

- art. IV, paragraful 12a) din acord;

- paragrafele 2, 5 si 6 din anexa B la acord;

- paragrafele 5a) (5) si 5a) (6) din anexa C la acord;

- art. V, paragraful 4 din anexa D la acord;

- art. 2, paragraful 1 din anexa E la acord;

- art. 3, paragrafele 1c) (1) (g) si 1h) (1) din anexa E la acord;

- art. 4, paragrafele 2a), după 31 iulie si 2b) din anexa E la acord;

- art. 5, paragrafele 4 si 5 din anexa E la acord;

- art. 7, paragraful 1 din anexa E la acord;

- art. 8, paragraful 2 din anexa E la acord;

- art. 2 din Protocolul aditional la acord.

(9) Expresia “Organizarea pentru actiune (ORACT)” este înlocuită cu expresia “Ordinea de luptă (ORBAT)” în:

- art. I, paragraful 1i) din acord;

- art. VI, paragraful 5 din acord;

- paragrafele 4, 5 si 6 din anexa A la acord.

(10) Expresia “proceduri de operare standard” este înlocuită cu expresia “proceduri de operare stabile” în paragraful 4 b) (2) (a) din anexa C la acord.

(11) Expresia “autoritate de comandă” este înlocuită cu expresia “autoritate de control” în paragraful 5 a) (7) (b) (i) din anexa C la acord.

 

ARTICOLUL 3

 

(1) Titlul apendicelor la anexa A la acord vor avea următorul continut:

“APENDICE

 

APENDICE 1: Structura generală a SEEBRIG

APENDICE 2: Contributia cu trupe a părtilor

APENDICE 3: Organizarea SEEBRIG.”

(2) Versiunea actualizată a apendicelui 2 la anexa A la acord este anexată.

(3) Versiunea actualizată a apendicelui 3 la anexa A la acord este anexată.

(4) Versiunea actualizată a apendicelui la anexa B la acord este anexată.

(5) Versiunea actualizată a apendicelui 1 la anexa C la acord este anexată.

(6) Versiunea actualizată a apendicelui 2 la anexa C la acord este anexată.

(7) Versiunea actualizată a apendicelui 3 la anexa C la acord este anexată.

(8) Versiunea actualizată a apendicelui 4 la anexa C la acord este anexată.

(9) Versiunea actualizată a anexei “Localizarea Comandamentului SEEBRIG si rotatia posturilor principale” la Protocolul aditional la acord este anexată.

(10) Versiunea actualizată a anexei A la cel de-al doilea Protocol aditional este anexată.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) În paragraful 2e) din anexa C la acord, expresia “si CE” este introdusă după abrevierea “PE”.

(2) Paragraful 4b) (2) e) din anexa C la acord va avea următorul continut:

“e) dezvoltarea planurilor generice de operatii (GOP) si planurilor operatiunilor pentru situatii neprevăzute (COP)”.

(3) În paragraful 5c) (1) din anexa C la acord, expresia “cel putin” este introdusă după cuvântul “ani”.

(4) În paragraful 5d) din anexa C la acord, următoarele paragrafe sunt introduse după paragraful (1):

“(2) DCOS OPS este responsabil de informatii si contrainformatii, operatii, cooperarea civil-militară si geniu. 

(3) DCOS SUP este responsabil de personal, logistică, sistemul de comunicatii si informatică si finante.”

Numerotarea paragrafelor următoare este modificată în consecintă.

(5) În articolul 3, paragraful 1c) (1) (g) din anexa E la acord, expresia “(acesta va fi elaborat ulterior)” se elimină.

(6) Paragraful 2a) al articolului 4 din anexa E la acord va avea următorul continut:

P.M.S.C. aprobă bugetul si îl propune ministrilor.”

 

ARTICOLUL 5

 

(1) Acest protocol constituie parte integrantă a Acordului cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, completat si amendat prin Protocolul aditional la acesta, semnat la Atena la 12 ianuarie 1999, prin al doilea Protocol aditional, semnat la Bucuresti la 30 noiembrie 1999, si prin al treilea Protocol aditional, semnat la Atena la 21 iunie 2000.

(2) Acest protocol este supus ratificării sau aprobării. La 10 zile după ce 4 părti au notificat depozitarului îndeplinirea procedurilor interne, acest protocol va intra în vigoare pentru respectivele părti. Pentru celelalte părti acesta va intra în vigoare la 10 zile după notificarea depozitarului cu privire la îndeplinirea procedurilor lor interne. Prevederile paragrafelor 2, 3, 6, 8 si 10 ale art. 3 vor intra în vigoare după intrarea în vigoare a celui de-al doilea Protocol aditional.

Semnat la Roma la 11 decembrie 2002, în sapte exemplare originale în limba engleză.

În numele statelor părti la acord:

Pandeli Majko, ministrul apărării

Nikolay Svinarov, ministrul apărării

Yannos Papantoniou, ministrul apărării nationale

Antonio Martino, ministrul apărării

Vlado Buchkovski, ministrul apărării

Ioan Mircea Pascu, ministrul apărării nationale

M. Vecdi G.n.l, ministrul apărării nationale

 

ANEXE

la cel de-al patrulea Protocol aditional*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

 

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol aditional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forta Multinatională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 311.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 184

din 8 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Costică Bulai - presedinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Roza Szeghalmi în Dosarul nr. 10.153/1998 al Judecătoriei Oradea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că, prin instituirea termenului de un an în cadrul căruia poate fi introdusă contestatia în anulare împotriva unei hotărâri irevocabile, se asigură respectarea drepturilor procesuale ale părtilor, în conformitate cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privitoare la dreptul persoanei la judecarea în mod echitabil si într-un termen rezonabil a cauzei sale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 10.153/1998, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Roza Szeghalmi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale privind accesul liber la justitie, întrucât instituie termenul limită de un an în care poate fi introdusă contestatia în anulare împotriva hotărârilor irevocabile. Se apreciază că în acest mod persoanele interesate, care nu au avut cunostintă de existenta hotărârii irevocabile, nu îsi pot exercita drepturile procesuale garantate de lege.

Judecătoria Oradea apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât instituirea termenului maxim de un an pentru promovarea căii extraordinare de atac a contestatiei în anulare nu aduce atingere accesului liber la justitie. Se arată că, dimpotrivă, dacă s-ar admite că partea ar putea exercita oricând această cale de atac, s-ar încălca principiul privind dreptul la un proces echitabil prevăzut în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că, departe de a îngrădi drepturi consacrate constitutional, textul de lege criticat reprezintă o garantie a aplicării riguroase a principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectării drepturilor si obligatiilor procesuale ale părtilor. Întrucât partea are posibilitatea ca prin actele materiale de executare să ia cunostintă despre proces si existenta hotărârii, iar cât priveste hotărârile nesusceptibile de executare silită, desi există un termen scurt de 15 zile, acesta se calculează de la data când efectiv partea a cunoscut existenta hotărârii, dar nu mai târziu de un an, sustinerile părtii privind imposibilitatea exercitării drepturilor procesuale apar ca fiind neîntemeiate.

Avocatul Poporului apreciază că exercitarea drepturilor procesuale în cadrul unor termene legale reprezintă, de fapt, aplicabilitatea principiului prevăzut de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în sensul judecării unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, pentru a putea fi înlăturate eventualele abuzuri ale părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea solutionării unui proces. O reglementare contrară, prin care s-ar lăsa la liberul arbitru introducerea sine die a unor căi de atac, ar determina încălcarea principiului solutionării cu celeritate a procesului civil.

Referitor la încălcarea art. 16 din Constitutie, se arată că textul de lege criticat nu creează nici privilegii, nici discriminări, întrucât respectă criteriile egalitătii în drepturi enumerate în art. 4 din Constitutie. Pe de altă parte, principiul egalitătii în fata legii presupune instituirea unui tratament diferit atunci când situatiile la care se aplică sunt diferite.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 319 alin. 2: “Contestatia se poate face înainte de începerea executării si în tot timpul ei, până la săvârsirea ultimului act de executare. Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestatia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunostintă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 din Constitutie, conform cărora:

“(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, în esentă, că textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justitie, întrucât limitează în timp, la un an de zile, posibilitatea de a ataca cu contestatie în anulare hotărârea irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, fată de împrejurarea că hotărârile irevocabile nu se comunică în cazul acelora care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă instituie două termene pentru exercitarea căii extraordinare de atac a contestatiei în anulare, si anume un termen subiectiv de 15 zile, care începe să curgă de la data când contestatorul a luat cunostintă de hotărâre, si un termen obiectiv de un an, care curge de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intentia de a restrânge accesul liber la justitie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constitutional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile si asigurând protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte părti. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competentei ce i-a fost conferită prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Asa fiind, termenele instituite prin textul de lege criticat au în vedere solutionarea procesului cu celeritate, în absenta lor, contestatia în anulare putând fi formulată oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveste raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând astfel grav stabilitatea si securitatea care trebuie să le caracterizeze.

De altfel, art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit căruia “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”, precum si art. 128, care prevede că “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecată, inclusiv a conditiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.

Departe de a îngrădi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevăzută de art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă constituie o garantie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Roza Szeghalmi în Dosarul nr. 10.153/1998 al Judecătoriei Oradea.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 mai 2003.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 206

din 15 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3717 alin. 3 si 4

din Codul de procedură civilă

 

Costică Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ileana Sandor în Dosarul nr. 647/2002 al Judecătoriei Gheorgheni, judetul Harghita. La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textul de lege criticat nu contravine accesului liber la justitie si nici dreptului la apărare, întrucât, pe de o parte, executorul judecătoresc stabileste cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, prin proces-verbal, în temeiul dovezilor prezentate de partea interesată, iar pe de altă parte, împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare. În ceea ce priveste cuantumul onorariului executorului judecătoresc, se apreciază că stabilirea acestuia reprezintă o situatie de fapt, iar nu una de drept, astfel încât această problemă excede controlului de constitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 647/2002, Judecătoria Gheorgheni, judetul Harghita, a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ileana Sandor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, accesul liber la justitie si dreptul la apărare, întrucât prin aplicarea dispozitiei legale criticate, în cadrul procedurii de executare silită, se ajunge la situatia inadmisibilă ca debitorul să fie obligat la sume cu mult mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu. Astfel, procesul-verbal prin care executorul judecătoresc fixează onorarii exorbitante si stabileste cheltuieli de executare foarte mari scapă controlului judecătoresc, întrucât reprezintă titlu executoriu. Se mai arată că în acest mod se instituie dreptul executorului judecătoresc de a aprecia arbitrar cuantumul cheltuielilor de executare, vointa exclusivă a acestuia dobândind valoarea unei hotărâri judecătoresti învestite cu formulă executorie.

Judecătoria Gheorgheni, judetul Harghita, apreciază că exceptia este neîntemeiată, deoarece autoarea exceptiei beneficiază de toate drepturile garantate constitutional, astfel încât criticile aduse textului de procedură civilă nu au avut ca scop decât tergiversarea executării silite pornite împotriva ei, în calitate de debitoare girant.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor arată că, potrivit art. 51 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoresti, “executorul judecătoresc îsi îndeplineste atributiile cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum si ale Codului de procedură civilă si ale altor legi aplicabile în materie”.

Prevederile art. 57 alin. (1) din aceeasi lege, coroborate cu cele ale art. 58, reglementează dreptul persoanei interesate sau vătămate prin actele de executare silită de a formula contestatie la executare, în conditiile Codului de procedură civilă, care la art. 399 alin. 1 reglementează dreptul acestor persoane de a face contestatie împotriva oricărui act de executare. Prin urmare, nu se poate pune în discutie încălcarea liberului acces la justitie sau dreptului la apărare, asa cum sustine autoarea exceptiei. În ceea ce priveste cuantumul onorariului perceput de executorul judecătoresc, întrucât constituie o situatie de fapt, si nu de drept, nu este de competenta Curtii Constitutionale să se pronunte asupra acestui aspect. De altfel, există reglementări legale în acest domeniu menite să înlăture eventualele abuzuri ale executorilor judecătoresti.

Guvernul consideră că întreaga activitate de efectuare a executării silite de către executorul judecătoresc este supusă controlului instantei de judecată, astfel încât împotriva procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare se poate face contestatie, care se judecă cu procedura prevăzută pentru judecata în primă instantă, hotărârea fiind supusă căilor de atac prevăzute de lege. În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate este apreciată ca fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că, potrivit dispozitiilor legale criticate, executorul stabileste cheltuielile de executare, prin proces-verbal, dar numai pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în conditiile legii. Împotriva acestui proces-verbal se poate formula contestatie la executare în temeiul art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia se poate solicita diminuarea cheltuielilor de executare, dacă nu sunt fundamentate, ceea ce dă expresie dreptului la apărare al debitorului si liberului acces la justitie al acestuia.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul continut:

- Art. 3717 alin. 3 si 4: “Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în conditiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 si 24 din Constitutie, conform cărora:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;

- Art. 123 alin. (1): “Justitia se înfăptuieste în numele legii.”;

- Art. 125: “(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare.

(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.”;

- Art. 128: “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în conditiile legii.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea consideră că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Împrejurarea că în spetă, asa cum apreciază autorul exceptiei, cuantumul cheltuielilor de executare este excesiv si fără suport real constituie o situatie de fapt care nu relevă nici un aspect de neconstitutionalitate a reglementării criticate si, drept urmare, excede competentei Curtii.

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind încălcarea art. 21 si 24 din Constitutie, Curtea retine că, în măsura în care cheltuielile ocazionate de executare fac obiectul executării silite, alături si o dată cu creanta propriu-zisă, stabilirea acestora nu are caracter irevocabil, ci, potrivit art. 399 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, poate face obiectul unei contestatii la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instantă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.

În aceste conditii, Curtea consideră nefondată sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia, sub imperiul reglementării deduse controlului, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc scapă controlului instantelor, întrucât constituie titlu executoriu si, drept urmare, dă acestuia posibilitatea de a stabili în mod discretionar cuantumul cheltuielilor de executare, contravenind astfel dispozitiilor art. 21 si 24 din Constitutie. Întocmirea procesului-verbal, în conditiile prevăzute de lege, nu lezează în nici un fel accesul liber la justitie sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare, oferă toate garantiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.

În acelasi timp, Curtea retine că, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) si ale art. 128, Constitutia lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată si a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti. Or, în cazul la care se referă exceptia de neconstitutionalitate, calificarea procesului-verbal încheiat de executorul judecătoresc ca fiind titlu executoriu a fost determinată de necesitatea solutionării cu celeritate a cauzelor aflate în faza procesuală a executării, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părtilor implicate în proces.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si

al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3717 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ileana Sandor în Dosarul nr. 647/2002 al Judecătoriei Gheorgheni, judetul Harghita.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 mai 2003.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea înfiintării pe lângă Ministerul Apărării Nationale si unitătile din subordinea sa a unor activităti finantate integral din venituri proprii

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 67 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă înfiintarea pe lângă Ministerul Apărării Nationale si unitătile din subordinea sa a următoarelor activităti finantate integral din venituri proprii, efectuate de cercurile militare:

a) activităti de organizare a cursurilor, a unor manifestări cultural-artistice si stiintifice;

b) activităti de închiriere a spatiilor si a altor bunuri.

(2) Se aprobă înfiintarea pe lângă Ministerul Apărării Nationale si institutiile de învătământ si cercetare-dezvoltare din subordinea sa a următoarelor activităti finantate integral din venituri proprii:

a) activităti de cercetare-dezvoltare desfăsurate pe bază de granturi si pe baza contractelor de cercetare stiintifică, încheiate cu beneficiari interni sau externi, efectuate în afara programelor de cercetare aprobate si finantate de la bugetul de stat, ce constau în studii stiintifice, proiectare, microproductie în folosul cercetării-dezvoltării, testare si evaluare, măsurători, asistentă tehnică de specialitate în domeniile de competentă, activităti de transfer tehnologic, expertize tehnice, consultantă si activităti editoriale specifice;

b) organizarea si desfăsurarea învătământului de formare, în regim cu taxă de studii, la specializările acreditate;

c) organizarea si desfăsurarea cursurilor de perfectionare si de specializare;

d) organizarea examenelor de admitere;

e) hrănirea si cazarea candidatilor la examenele de admitere, a studentilor în regim cu taxă de studii si a cursantilor;

f) organizarea manifestărilor stiintifice;

g) activităti specifice bibliotecilor, editurilor si evidentei învătământului.

(3) Activitătile prevăzute la alin. (1) si (2) se încadrează la acelasi capitol bugetar la care este încadrat si ordonatorul de credite pe lângă care s-au înfiintat, în functie de specificul activitătii.

Art. 2. - (1) Veniturile proprii din care se finantează activitătile înfiintate potrivit art. 1 alin. (1) si (2) provin din:

a) încasările obtinute din activitătile prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2);

b) dobânzile încasate, în conditiile legii, la disponibilitătile bănesti si la depozitele constituite din veniturile încasate din realizarea activitătilor mentionate la art. 1 alin. (1) si (2);

c) donatii si sponsorizări;

d) alte încasări, în conditiile legii.

(2) Cheltuielile curente si de capital ce se efectuează pentru realizarea activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2) se finantează integral din veniturile proprii mentionate la alin. (1).

(3) În cazul cheltuielilor comune cu activitătile finantate din bugetul de stat, sumele aferente activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se determină pe bază de chei de repartizare stabilite de persoanele autorizate ale institutiei publice pe lângă care se organizează activitătile respective.

Art. 3. - (1) Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitătile finantate integral din venituri proprii, prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2), se întocmesc si se aprobă o dată cu bugetul Ministerului Apărării Nationale, conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice.

(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitătilor finantate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.

(3) Executia de casă a bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitătilor respective se realizează prin trezoreria statului, conform normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice si prevederilor Legii nr. 500/2002.

(4) Raportarea executiei de casă a bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2) se efectuează în conformitate cu instructiunile emise de Ministerul Finantelor Publice.

Art. 4. - Cercurile militare si institutiile de învătământ si cercetare-dezvoltare din subordinea Ministerului Apărării Nationale pot utiliza si personal de specialitate din afaraacestuia pentru realizarea activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2).

Art. 5. - În relatiile contractuale activitătile prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2) sunt reprezentate de persoanele autorizate ale institutiei publice pe lângă care se organizează.

Art. 6. - Contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care au ca obiect actiuni ce se desfăsoară în cadrul activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (1) si (2), vor fi desfăsurate în continuare în conditiile prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Pascu

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 567.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind darea în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Maramures a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare, precum si al art. 116 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 79/2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă darea în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Maramures a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, situate în municipiul Baia Mare, judetul Maramures, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 568.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile*) care se dau în administrarea Ministerului Finantelor Publice - Directia Generală

a Finantelor Publice a Judetului Maramures

 

Adresa bunului imobil

Caracteristicile tehnice ale bunului imobil

Municipiul Baia Mare, Str. Universitătii nr. 23/A, judetul Maramures

- Sediu administrativ - (P+E), compus din 19 birouri în suprafată medie de câte 17 m2, cu instalatii de încălzire proprie, instalatii pentru calculatoare, apă, canalizare si alte utilităti

- Clădire poartă + magazie - în suprafată utilă de 65,30 m2,

compusă din: cabină pentru portar, un birou de 10 m2 si o magazie de 48 m2

- Clădire arhivă + magazie la etaj + garaje - în suprafată utilă de 318 m2.

- Teren aferent sediului administrativ si constructii aferente - în suprafată de 4.038 m2

 


*) Bunurile imobile au fost trecute în proprietatea publică a statului prin Procesul-verbal nr. 21.440 din 30 septembrie 2002, emis de Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Maramures - Administratia Finantelor Publice a Municipiului Baia Mare, în temeiul dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 11/1996, aprobată cu modificări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare.