MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 431              LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE              Joi, 19 iunie 2003

 

SUMAR

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

45. - Ordonantă de urgentă privind finantele publice locale

 

651. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a îngrăsămintelor chimice din productia internă si din import

 

653. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei de privatizare a unor societăti comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, pentru anul 2003

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind finantele publice locale

 

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Obiectul ordonantei de urgentă

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitătile autoritătilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate în domeniul finantelor publice locale.

(2) Dispozitiile prezentei ordonante de urgentă se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării si raportării:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

b) bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, după caz;

c) bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii;

d) bugetului împrumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigură din bugetele locale si care provin din: împrumuturi externe contractate de stat si subîmprumutate autoritătilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritătile administratiei publice locale si garantate de stat; împrumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritătile administratiei publice locale;

e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Definitii

Art. 2. - În întelesul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie;

2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competentă potrivit legii afectează fonduri publice unei anumite destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate;

3. angajament legal - fază în procesul executiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;

4. articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinată în functie de caracterul economic al operatiunilor în care acestea se concretizează si care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se referă;

5. autorităti ale administratiei publice locale - consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autorităti deliberative, si primarii, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autorităti executive;

6. buget - document prin care sunt prevăzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în functie de sistemul de finantare a institutiilor publice;

7. buget local - document prin care sunt prevăzute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitătilor administrativ-teritoriale;

8. buget local pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si bugetului propriu al judetului, respectiv ale sectoarelor si al municipiului Bucuresti;

9. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective;

10. clasificatie bugetară - gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie si după criterii unitare;

11. clasificatie economică - gruparea cheltuielilor după natura si efectul lor economic;

12. clasificatie functională - gruparea cheltuielilor după destinatia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităti sau obiective care definesc necesitătile publice;

13. contabil - denumire generică pentru persoana si/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative si întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;

14. compartimentul financiar-contabil - structură organizatorică din cadrul institutiei publice, în care este organizată executia bugetară (serviciu, birou, compartiment);

15. consolidare - operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidentieri a acestora;

16. cotă defalcată - procent stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;

17. credite destinate unor actiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective si altele asemenea, care se desfăsoară pe o perioadă mai mare de un an si dau loc la credite de angajament si credite bugetare;

18. credit de angajament - limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercitiului bugetar, în limitele aprobate;

19. credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanta si efectua plăti în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plăti din buget pentru celelalte actiuni;

20. cofinantare - finantarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv si altele asemenea, partial prin credite bugetare, partial prin finantarea provenită din surse externe;

21. contributie - prelevare obligatorie a unei părti din veniturile persoanelor fizice si juridice, cu sau fără posibilitatea obtinerii unei contraprestatii;

22. datorie publică locală - totalitatea obligatiilor de plată, interne si externe, ale autoritătii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata internă si externă de capital;

23. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depăseste veniturile bugetare într-un an bugetar;

24. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare si plăti de casă din bugetele locale;

25. dobândă - pretul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

26. donatie - fonduri bănesti sau bunuri materiale primite de o institutie publică de la o persoană juridică sau fizică cu titlu nerambursabil si fără contraprestatie;

27. echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare si cheltuielile bugetare în cadrul unui exercitiu bugetar;

28. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depăseste cheltuielile bugetare într-un an bugetar;

29. executie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a plătii cheltuielilor aprobate prin buget;

30. executie de casă a bugetului - complex de operatiuni care se referă la încasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare;

31. exercitiu bugetar - perioadă egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută si se raportează bugetul;

32. fonduri publice locale - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum si cele gestionate în afara bugetului local;

33. fond de risc - fond constituit în afara bugetului local de către autoritătile administratiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de către aceste autorităti si din alte surse;

34. fond de rulment - partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unităti administrativ-teritoriale si se utilizează potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă;

35. fond de rezervă bugetară - fond prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;

36. garantie locală - angajament asumat de o autoritate a administratiei publice locale fată de institutia creditoare de a plăti acesteia o anumită sumă, în cazul neexecutării obligatiilor de plată de către agenti economici si servicii publice din subordinea acesteia, pentru împrumuturile interne si externe garantate de această autoritate;

37. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestatie imediată, directă si nerambursabilă, pentru satisfacerea necesitătilor de interes general;

38. institutii publice - denumire generică ce include comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finantare a activitătii acestora;

39. împrumut - suma primită de la un creditor de către o autoritate a administratiei publice locale, rambursabilă la un anumit termen (scadentă), cu plata unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului;

40. lichidarea cheltuielilor - fază în procesul executiei bugetare în care se verifică existenta angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operatiunile respective;

41. ordonantarea cheltuielilor - fază în procesul executiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si că plata poate fi realizată;

42. plata cheltuielilor - fază în procesul executiei bugetare reprezentând actul final prin care institutia publică achită obligatiile sale fată de terti;

43. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control si raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de executie a acestuia;

44. program - o actiune sau un ansamblu coerent de actiuni ce se referă la acelasi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite si pentru care sunt stabiliti indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obtinute, în limitele de finantare aprobate;

45. registrul datoriei publice locale - documentul care evidentiază situatia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, si care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale si subregistrul datoriei publice externe locale;

46. registrul garantiilor locale - documentul care evidentiază situatia garantiilor locale acordate de autoritătile administratiei publice locale, în ordine cronologică, si care are două componente: subregistrul garantiilor interne locale si subregistrul garantiilor externe locale;

47. sume defalcate - parte alocată unitătilor administrativ-teritoriale din unele venituri ale bugetului de stat, în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora si finantării unor activităti descentralizate sau cheltuieli publice noi, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă, ale legii bugetului de stat si legii de rectificare a acestuia;

48. seful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor si de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineste aceste atributii în cadrul unei institutii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineste aceste atributii pe bază de contract, în conditiile legii;

49. taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de către o institutie publică sau un serviciu public organizat în structura unei autorităti a administratiei publice locale;

50. unităti administrativ-teritoriale - comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele si municipiul Bucuresti;

51. vărsământ - modalitate de stingere a obligatiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, o institutie publică, un serviciu public ori o institutie financiară;

52. venituri bugetare - resursele bănesti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d);

53. virare de credite bugetare - operatiune prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezintă disponibilităti si se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozitiilor legale de efectuare a operatiunilor respective.

Veniturile si cheltuielile bugetare

Art. 3. - (1) Veniturile si cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unitătii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unitătii administrativ-teritoriale, care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finantarea functiilor administratiei publice locale, programelor, proiectelor, activitătilor, actiunilor, obiectivelor si a altora asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi si alte reglementări, si vor fi angajate si folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Autorizarea bugetară/Angajamentele multianuale

Art. 4. - (1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, după caz.

(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonantează si se efectuează plăti, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăsite.

(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

(4) Angajarea si utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovati, în conditiile legii.

(5) Pentru actiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare.

(6) În vederea realizării actiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Art. 5. - (1) Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte vărsăminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d) donatii si sponsorizări.

(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare în functie de care se calculează impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

(3) Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activităti, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordantă cu atributiile care revin autoritătilor administratiei publice locale, cu prioritătile stabilite de acestea, în vederea functionării lor si în interesul colectivitătilor locale respective.

(4) Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitătile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Descentralizarea unor activităti

Art. 6. - Trecerea de către Guvern, în administrarea si finantarea autoritătilor administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităti, precum si a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:

a) în primul an, prin cuprinderea distinctă, în anexă la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finantării cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum si a criteriilor de repartizare;

b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor alocate unitătilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor nominalizate distinct prin anexă la legea bugetului de stat.

 

CAPITOLUL II

Principii, reguli si responsabilităti

 

SECTIUNEA 1

Principii si reguli bugetare

 

Principiul universalitătii

Art. 7. - (1) Veniturile si cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.

(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizărilor, care au stabilite destinatii distincte.

Principiul publicitătii

Art. 8. - Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizându-se prin:

a) publicarea în presa locală sau afisarea la sediul autoritătii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia;

b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;

c) prezentarea contului anual de executie a bugetului local în sedintă publică.

Principiul unitătii

Art. 9. - (1) Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă si monitorizarea fondurilor publice locale.

(2) Se interzic retinerea si utilizarea de venituri în regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Principiul unitătii monetare

Art. 10. - Toate operatiunile bugetare se exprimă în moneda natională.

Principiul anualitătii

Art. 11. - (1) Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate, în conditiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercitiului bugetar.

(2) Toate operatiunile de încasări si plăti efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget apartin exercitiului corespunzător de executie a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Art. 12. - Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu si se aprobă în buget pe surse de provenientă si, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică si destinatia acestora.

Principiul echilibrului

Art. 13. - Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.

Reguli bugetare

Art. 14. - (1) Este interzisă efectuarea de plăti direct din veniturile încasate, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisă si limitată si sunt determinate de autorizările continute în legi specifice si în legile bugetare anuale.

(3) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) si nici nu poate fi angajată si efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

(4) Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonantată si plătită dacă nu este aprobată potrivit legii si nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

(5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

 

SECTIUNEA a 2-a

Competente si responsabilităti în procesul bugetar

 

Aprobarea si rectificarea bugetelor

Art. 15. - (1) Bugetele locale si celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:

a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz;

b) bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de către consiliile prevăzute la lit. a), în functie de subordonarea acestora;

c) bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de către conducerea institutiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.

(2) Pe parcursul exercitiului bugetar consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleasi proceduri ca si aprobării initiale a acestora, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competentelesi responsabilitătile autoritătilor administratiei publice locale

Art. 16. - Autoritătile administratiei publice locale au următoarele competente si responsabilităti în ceea ce priveste finantele publice locale:

a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, în conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta ordonantă de urgentă;

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea si încasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitătilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în conditiile legii;

c) urmărirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în conditii de echilibru bugetar;

d) stabilirea si urmărirea modului de prestare a serviciilor publice de interes local, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenti economici specializati ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivitătilor locale;

e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică si privată a unitătilor administrativ-teritoriale;

f) contractarea directă de împrumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmărirea achitării, la scadentă, a obligatiilor de plată rezultate din acestea;

g) garantarea de împrumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung, si urmărirea achitării, la scadentă, a obligatiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, în conditii de eficientă;

i) stabilirea optiunilor si a prioritătilor în aprobarea si în efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea si urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unitătilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

k) îndeplinirea si a altor atributii, competente si responsabilităti prevăzute de dispozitiile legale.

Categorii de ordonatori de credite

Art. 17. - (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari si ordonatori tertiari.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unităti administrativ-teritoriale.

(3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegării.

(4) Conducătorii institutiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, după caz.

Rolul ordonatorilor de credite

Art. 18. - (1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, după caz, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 15 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori tertiari de credite, si aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

(3) Ordonatorii tertiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitătilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Responsabilitătile ordonatorilor de credite

Art. 19. - (1) Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund de:

a) elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea institutiei pe care o conduc;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitătii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat în administrare si executiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atributii stabilite de dispozitiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern si controlul ulterior

Art. 20. - (1) Controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercită asupra tuturor operatiunilor care afectează fondurile publice si/sau patrimoniul public si privat si sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

(2) Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu exceptia prevederilor art. 50 alin. (7).

(3) Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.

(4) Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, potrivit legii.

 

CAPITOLUL III

Procesul bugetar

 

SECTIUNEA 1

Proceduri privind elaborarea bugetelor

 

Elaborarea bugetelor

Art. 21. - Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, având în vedere:

a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum si pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;

b) politicile fiscale si bugetare, nationale si locale;

c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finantare sau ale altor acorduri internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicile si strategiile sectoriale si locale, precum si prioritătile stabilite în formularea propunerilor de buget;

e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

f) programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finantării unor actiuni sau ansamblu de actiuni, cărora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficientă; programele sunt însotite de estimarea anuală a performantelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precisi, a căror alegere este justificată;

g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unitătii administrativ-teritoriale, în concordantă cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.

Continutul si structura bugetelor

Art. 22. - (1) Veniturile si cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile, pe părti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, după caz.

(3) Cheltuielile prevăzute în capitole si articole au destinatie precisă si limitată.

(4) Numărul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărei institutii publice. Numărul de salariati aprobat fiecărei institutii publice nu poate fi depăsit.

(5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor.

(6) Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).

(7) Fondurile externe nerambursabile si împrumuturile interne si externe se cuprind în anexe la bugetele locale si se aprobă o dată cu acestea.

(8) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora, în anexa nr. 2.

Competente în stabilirea impozitelor si taxelor locale

Art. 23. - Impozitele si taxele locale se aprobă de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în limitele si în conditiile legii.

Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe si a unor bunuri materiale, precum si al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate

Art. 24. - (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în conditiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor publice, finantate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsă la acestea.

(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte institutii publice constituie venituri ale bugetelor acestora.

(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri apartinând domeniului public ori privat al unitătilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

(4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, în conditiile legii.

Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat

Art. 25. - Sumele încasate din vânzarea, în conditiile legii, a unor bunuri apartinând domeniului privat al unitătilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Taxe speciale pentru functionarea unor servicii publice locale

Art. 26. - (1) Pentru functionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, aprobă taxe speciale.

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de întretinere si functionare ale acestor servicii.

(3) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, se vor stabili conditiile si sectoarele de activitate în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitătile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective.

(4) Hotărârile luate de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice si juridice plătitoare vor fi afisate la sediul acestora sau vor fi publicate în presă.

(5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestatie în termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întruneste si deliberează asupra contestatiilor primite.

(6) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

(7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiintate, iar contul de executie al acestora se aprobă de consiliul local, judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Activităti de natură economică

Art. 27. - (1) Serviciile publice de interes local care desfăsoară activităti de natură economică au obligatia calculării, înregistrării si recuperării uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităti, prin tarif sau pret, potrivit legii.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unitătile trezoreriei statului, în afara bugetului, se utilizează pentru realizarea de investitii în domeniul respectiv si se evidentiază distinct în programul de investitii, ca sursă de finantare a acestora.

(3) Activitătile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Art. 28. - (1) Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităti administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul cărora îsi desfăsoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului.

(2) În executie, cota de 17% se alocă de către directiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului, proportional cu sumele repartizate si aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (3).

(3) Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucuresti, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucuresti si 8,5% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti.

(4) În executie, cota de 8,5% se alocă de către directia de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele repartizate si aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5).

(5) În situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

(6) Operatiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit, prevăzute la alin. (1) si (3), se efectuează de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice.

(7) Plătitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajati sunt obligati să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înfiintării, pentru punctele de lucru nou-înfiintate. Plătitorii de impozite si taxe prevăzuti la acest alineat au obligatia să organizeze evidenta contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, retinut si vărsat.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Art. 29. - (1) Pentru finantarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitătilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.

(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, vor fi repartizate pe judete, în functie de următoarele criterii:

a) capacitatea financiară calculată în functie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în proportie de 70% din sumele defalcate;

b) suprafata judetului, în proportie de 30% din sumele defalcate.

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 17% prevăzută la art. 28 alin. (2), o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizează pe comune, orase si municipii prin hotărâre a consiliului judetean, după consultarea primarilor si cu asistenta tehnică de specialitate a directiei generale a finantelor publice, în functie de următoarele criterii:

a) capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proportie de 30%;

b) suprafata unitătii administrativ-teritoriale, în proportie de 30%;

c) populatia unitătii administrativ-teritoriale, în proportie de 25%;

d) alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judetean, în proportie de 15%, care să asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externă, care necesită cofinantare locală.

(4) Consultarea primarilor se face de către o comisie constituită la nivelul fiecărui judet, formată din:

a) presedintele consiliului judetean, în calitate de reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din România;

b) prefectul judetului;

c) reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Municipiilor din România;

d) reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Oraselor din România;

e) reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Comunelor din România;

f) directorul general al directiei generale a finantelor publice judetene.

(5) Pentru municipiul Bucuresti, din cota de 8,5% prevăzută la art. 28 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucuresti, iar diferenta se repartizează pe sectoarele municipiului Bucuresti, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după consultarea primarilor de sector si cu asistenta tehnică de specialitate a directiei generale a finantelor publice, în functie de aceleasi criterii prevăzute la alin. (3).

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Art. 30. - (1) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investitii finantate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si se aprobă anual, în pozitie globală, prin legea bugetului de stat.

(2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes national, judetean sau local.

Colaborare, cooperare, asociere, înfrătire, aderare

Art. 31. - (1) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări si servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de conventii sau contracte de asociere, în care se prevăd si sursele de finantare reprezentând contributia fiecărei autorităti a administratiei publice locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare ori asociere.

(2) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitătilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăti comerciale sau la înfiintarea unor servicii de interes public local ori judetean, după caz, în conditiile legii.

(3) Fondurile necesare aplicării prevederilor alin. (1) si (2) se asigură din bugetele locale.

(4) Obligatiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, înfrătire, precum si din aderarea la asociatii interne si internationale ale autoritătilor administratiei publice locale, hotărâte de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în conditiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora.

Fondul de rezervă bugetară

Art. 32. - (1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispozitia consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercitiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităti naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare către unitătile administrativ-teritoriale în situatii de extremă dificultate.

(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat, în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, din disponibilitătile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârsitul anului.

 

SECTIUNEA a 2-a

Calendarul bugetar

 

Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si de transferuri consolidabile

Art. 33. - (1) Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor consolidabile prevăzute la art. 30 alin. (1), pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autoritătilor administratiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.

(3) Repartizarea pe unităti administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în conditiile prevederilor art. 29.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

Art. 34. - Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 33, elaborează si depun la directiile generale ale finantelor publice, până la data de 1 iulie, proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele la acestea, pentru anul bugetar următor, precum si estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.

Aprobarea si centralizarea bugetelor locale

Art. 35. - (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

(2) Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, în conditiile legii, repartizează pe unităti administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

(3) Pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afisează la sediul unitătii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contestatii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afisării acestuia.

(4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, după caz, si de contestatiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliului local, judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, de către ordonatorii principali de credite.

(5) Consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget potrivit alin. (4), se pronuntă asupra contestatiilor si adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, după caz, si pe anexe.

(6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) În cazul în care consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), directiile generale ale finantelor publice dispun sistarea alimentării cu cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz. În această situatie, din bugetele locale se pot efectua plăti numai în limita celorlalte venituri încasate.

(8) Ordonatorii principali de credite au obligatia să transmită directiilor generale ale finantelor publice bugetele locale aprobate, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, de către consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Directiile generale ale finantelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, grupate în cadrul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti, pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare.

Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de stat de către Parlament

Art. 36. - (1) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăsi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situatia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

(2) Institutiile publice si actiunile, noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finantate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

(3) Directiile generale ale finantelor publice vor acorda unitătilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

(4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile depăseste limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor si cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, directiile generale ale finantelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor si fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

(5) În situatia în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Prevederi referitoare la investitii publice locale

 

Prezentarea investitiilor publice în proiectul de buget

Art. 37. - Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investitii publice al fiecărei unităti administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă ca anexă la bugetul initial si, respectiv, rectificat si se aprobă de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Informatii privind programele de investitii publice

Art. 38. - (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investitii publice pe clasificatia functională.

(2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investitii sunt prezentate informatii financiare si nefinanciare.

(3) Informatiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finantare, pe surse si ani, corelat cu graficul de executie;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată si în cazul obiectivelor în derulare;

f) costurile de functionare si de întretinere după punerea în functiune.

(4) Informatiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investitiilor care va cuprinde obligatoriu prioritătile investitionale si legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investitii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Rolul metodologic al Ministerului Finantelor Publice

Art. 39. - Ministerul Finantelor Publice este împuternicit să stabilească continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii necesare în procesul de elaborare a bugetului.

Aprobarea proiectelor de investitii publice locale

Art. 40. - (1) Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, a căror finantare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum si ale celor finantate din împrumuturi interne si externe, contractate direct sau garantate de autoritătile administratiei publice locale, se aprobă de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz.

(2) Documentatiile tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi, care se finantează din împrumuturi externe si, în completare, din transferuri de la bugetul de stat si din alte surse, precum si ale celor finantate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.

(3) Documentatiile tehnico-economice pentru investitiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de actiuni accidentale si de calamităti naturale, elaborate si avizate potrivit dispozitiilor legale, precum si notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investitii cuprinse în pozitia globală “alte cheltuieli de investitii” se aprobă de ordonatorii principali de credite.

(4) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează si aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investitii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finantare ori de competenta de aprobare a acestora, în functie de evolutia indicilor de preturi. Această operatiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.

Conditii pentru includerea investitiilor în proiectul bugetului

Art. 41. - (1) Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se cuprind în programele de investitii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investitiilor, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

(2) Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritătile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investitii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinatie, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investitii în cadrul duratelor de executie aprobate.

            Structura programelor de investitii publice locale

Art. 42. - (1) În programele de investitii se nominalizează obiectivele de investitii grupate pe: investitii în continuare, investitii noi si pozitia globală “alte cheltuieli de investitii”, pe categorii de investitii.

(2) Pozitia globală “alte cheltuieli de investitii” cuprinde următoarele categorii de investitii:

a) achizitii de imobile;

b) dotări independente;

c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, proiectelor si altor studii aferente obiectivelor de investitii;

d) cheltuieli de expertiză, proiectare si de executie privind consolidările si interventiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamităti naturale - cutremure, inundatii, alunecări, prăbusiri si tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum si cheltuielile legate de realizarea acestor investitii;

e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultantă, asistentă tehnică si alte cheltuieli asimilate investitiilor, potrivit legii.

(3) Cheltuielile de investitii prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexă distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea si alti indicatori caracteristici unor asemenea investitii, si se aprobă de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, o dată cu bugetul local.

Acordurile internationale legate de investitiile publice locale

Art. 43. - Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investitiile publice si alte cheltuieli asimilate investitiilor, cofinantate de o institutie internatională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finantare.

Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investitii

 Art. 44. - (1) În situatia în care, pe parcursul executiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investitii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investitii.

(2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investitiilor, precum si de realizarea obiectivelor de investitii incluse în programele de investitii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Executia bugetară

 

Principii în executia bugetară

Art. 45. - (1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind si se aprobă, după caz, veniturile si creditele bugetare în structura clasificatiei bugetare.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare si de la un program la altul se aprobă de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, si se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiasi capitol, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenta fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însotite de justificări, detalieri si necesităti privind executia, până la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare, precum si a programului, de la care se disponibilizează si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare si a programului, la care se suplimentează prevederile bugetare.

(7) Virările de credite bugetare, în conditiile prevederilor alin. (4) si (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Art. 46. - (1) Veniturile si cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în functie de termenele legale de încasare a veniturilor si de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare se aprobă de către:

a) Ministerul Finantelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 30 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unitătile administrativ-teritoriale de către directiile generale ale finantelor publice;

b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).

(3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 30 alin. (2) se comunică autoritătilor administratiei publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finantelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Deschiderea de credite bugetare

Art. 47. - (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de către ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

(2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finantelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 30 alin. (1), prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în functie de necesitătile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei, sau de către ceilalti ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 30 alin. (2).

(3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor si a altor drepturi bănesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Transferurile de atributii către autoritătile administratiei publice locale

Art. 48. - (1) În situatiile în care, în timpul exercitiului bugetar, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de institutii, actiuni sau sarcini în finantarea autoritătilor administratiei publice locale, Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.

(2) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii si, respectiv, ale institutiilor publice subordonate.

Fondurile externe nerambursabile

Art. 49. - (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional si se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local si vor fi cheltuite numai în limita disponibilitătilor existente în acest cont si în scopul în care au fost acordate.

Executia bugetară

Art. 50. - (1) În procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plată.

(2) Executia bugetară la orase, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, judete si municipiul Bucuresti se bazează pe principiul separării atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

(3) Operatiunile specifice angajării, lichidării si ordonantării cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite si se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.

(4) Plata cheltuielilor este asigurată de seful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de contabil si seful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plătilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozitiile legale, si numai după ce acestea au fost angajate, lichidate si ordonantate.

(7) Plata cheltuielilor la comune si la institutiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite si persoana împuternicită cu atributii financiar-contabile, dar cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.

(8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăti în avans de până la 30%, în conditiile dispozitiilor legale.

(9) Sumele reprezentând plăti în avans, efectuate potrivit alin. (8) si nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate si servicii prestate, până la sfârsitul anului, în conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de institutiile publice care au acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

(10) În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor si serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către institutia publică se face cu perceperea dobânzilor si penalitătilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat si până s-au recuperat.

(11) Fac exceptie de la prevederile alin. (9) situatiile expres reglementate prin dispozitiile legale.

Plata salariilor

Art. 51. - (1) Salariile la institutiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei ordonante de urgentă se plătesc o dată pe lună, în perioada 5-15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

(2) Esalonarea plătilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite si institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, se face de către directia generală a finantelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

(3) La ordonatorii principali de credite si institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, la care salariile se plătesc de două ori pe lună, aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) se face începând cu luna ianuarie 2005.

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Art. 52. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza lunar necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispozitii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amânate si de a propune consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, anularea creditelor respective.

(2) Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este de 10 decembrie.

(3) Cu creditele bugetare anulate în conditiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la dispozitia consiliului local, judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Contul anual de executie

Art. 53. - (1) Ordonatorii principali de credite întocmesc si prezintă spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de executie a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în structura următoare:

a) la venituri: prevederi bugetare initiale; prevederi bugetare definitive; încasări realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plăti efectuate.

(2) Trimestrial si anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situatii financiare asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice; după verificare, acestea întocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate privind executia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

(3) Ordonatorii principali de credite au obligatia să întocmească si să anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performantă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.

(4) Situatiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Excedentul sau deficitul bugetar

Art. 54. - (1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exercitiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) si a celor exceptate la lit. b), precum si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizează, în ordine, pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment.

(2) Disponibilitătile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităti administrativ-teritoriale, la unitătile teritoriale ale trezoreriei statului, în afara bugetului local, si pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

(3) Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritătilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivitătii.

(4) Utilizarea fondului de rulment în conditiile alin. (2) si (3) si contul de executie al acestuia se aprobă de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, în afara bugetului local.

Executia de casă a bugetelor locale

Art. 55. - (1) Executia de casă a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unitătile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se în conturi distincte:

a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificatiei bugetare;

b) efectuarea plătilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;

c) efectuarea operatiunilor de încasări si plăti privind datoria publică internă si externă rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum si cele contractate sau garantate de autoritătile administratiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadentă si plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operatiuni financiare în contul autoritătilor administratiei publice locale;

e) păstrarea disponibilitătilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri si întelegeri guvernamentale si de la organisme internationale, si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) alte operatiuni financiare prevăzute de lege.

(2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului, autoritătile administratiei publice locale îsi pot deschide conturi la societăti comerciale bancare, în vederea derulării acestora.

(3) În executie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către directiile generale ale finantelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Principii ale încheierii executiei bugetare

Art. 56. - (1) Executia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(2) Orice venit neîncasat si orice cheltuială angajată, lichidată si ordonantată, în cadrul prevederilor bugetare, si neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Disponibilitătile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantării contributiei financiare a Comunitătii Europene, rămase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în conditiile prevederilor prezentei ordonante de urgentă si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

 

CAPITOLUL IV

Împrumuturi

 

Aprobarea împrumuturilor

Art. 57. - (1) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

(2) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor ce le compun.

(3) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garantia statului, cu conditia informării prealabile a Ministerului Finantelor Publice.

(4) Împrumuturile externe se vor contracta direct sau se vor garanta de către autoritătile administratiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, ale cărei componentă si functionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(5) Autoritătile administratiei publice locale pot beneficia si de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în conditiile legii.

Datoria publică locală

Art. 58. - (1) Datoria publică locală reprezintă o obligatie generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unitătii administrativ-teritoriale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:

a) titluri de valoare;

b) împrumuturi de la societătile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

(3) Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritătile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.

(4) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidentă a datoriei publice locale al acestei autorităti si se raportează anual prin situatiile financiare.

(5) Registrul de evidentă a datoriei publice locale va include informatii care să specifice suma totală a datoriilor autoritătilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidentă a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

(6) Valoarea totală a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se înscrie în registrul garantiilor locale al acestei autorităti si se raportează anual prin situatiile financiare.

(7) Registrul garantiilor locale cuprinde informatii care să specifice suma totală a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidentă a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

(8) După contractarea si/sau garantarea de împrumuturi interne si/sau externe, autoritătile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar care atestă, după caz:

a) contractarea/garantarea împrumutului;

b) actul aditional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

(9) Pe perioada utilizării si rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 20 de zile de la sfârsitul perioadei de raportare.

(10) În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligatie de plată, exprimată în altă monedă decât cea natională, este calculată în moneda natională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

(11) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligatii sau răspunderi ale Guvernului si acesta va fi plătit din bugetele locale si din împrumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Conditii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

Art. 59. - (1) Împrumuturile contractate de unitătile administrativ-teritoriale, precum si cele contractate de agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Orice garantare prin venituri devine valabilă si se aplică din momentul acordării garantiei; veniturile care se constituie în garantie si care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse conditiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate fată de orice revendicări ale unor terti către autoritatea administratiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terte părti cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autoritătile administratiei publice locale si la împrumutător.

(4) Autoritătilor administratiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate si/sau garantate, dobânzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat si/sau garantat în anul respectiv, depăseste limita de 20% din totalul veniturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale.

(5) Conditiile alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate si/sau garantate de stat pentru autoritătile administratiei publice locale.

(6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate si/sau garantate, cu o rată variabilă a dobânzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobânzii valabilă la data întocmirii documentatiei.

(7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României la data efectuării calculului.

(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile si comisioanele datorate de unitătile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în conditiile prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate si vor constitui obligatii care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Fondul de risc

Art. 60. - (1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autoritătile administratiei publice locale a împrumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice de subordonare locală, se constituie fondul de risc, în afara bugetului local.

(2) Fondul de risc se păstrează în conturi separate deschise la unitătile teritoriale ale trezoreriei statului si se constituie distinct pentru garantii locale la împrumuturi interne si, respectiv, pentru garantii la împrumuturi externe.

(3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitătile trezoreriei statului la disponibilitătile fondului; dobânzi si penalităti de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor si, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor si comisioanelor aferente, si, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăti din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.

(4) Nivelul comisionului de risc se determină de ordonatorul principal de credite si se aprobă de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.

(5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârsitul anului se regularizează cu bugetul local în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenta se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie. Contul de executie al fondului de risc se anexează la situatiile financiare.

Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului

Art. 61. - (1) În situatia în care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi fără dobândă acordate de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritătile administratiei publice locale potrivit prevederilor alin. (1) este supusă următoarelor limite:

a) nu va depăsi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul;

b) în conditiile prevederilor lit. a), autoritătile administratiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an bugetar.

(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în conditiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

(4) În situatia în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, directiile generale ale finantelor publice sunt autorizate să execute contul unitătii administrativ-teritoriale în cauză.

Verificări exceptionale

Art. 62. - (1) Activitatea autoritătilor administratiei publice locale va fi supusă unei verificări exceptionale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situatii:

a) autoritatea administratiei publice locale nu îsi rambursează toate obligatiile de plată pe termen scurt până la sfârsitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;

b) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autoritătii administratiei publice locale depăsesc limita stabilită la art. 61 alin. (2) lit. a).

(2) Curtea de Conturi va solicita autoritătilor administratiei publice locale care se află în una dintre situatiile specificate la alin. (1) să întocmească si să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi si la directia generală a finantelor publice, prin care acestea se obligă să se supună prevederilor art. 61 alin. (2) în termen de 12 luni.

(3) Ministerul Finantelor Publice poate acorda din disponibilitătile contului curent general al trezoreriei statului împrumuturi cu dobândă autoritătilor administratiei publice locale, în cadrul planului de redresare, cu respectarea prevederilor art. 59 alin. (4) si cu conditia ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finantelor Publice, dar care nu poate depăsi 2 ani.

(4) Autoritătile administratiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi si la directia generală a finantelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).

 

CAPITOLUL V

Finantarea institutiilor publice

 

Finantarea institutiilor publice

Art. 63. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigură astfel:

a) integral din bugetul local;

b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local;

c) integral din veniturile proprii.

(2) Institutiile publice, finantate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale institutiilor publice

Art. 64. - (1) Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate în conditiile art. 63 alin. (1) lit. b) si c), se încasează, se administrează, se utilizează si se contabilizează de către acestea, potrivit dispozitiilor legale.

(2) Veniturile proprii ale bugetelor institutiilor publice, finantate potrivit art. 63 alin. (1) lit. b) si c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităti proprii sau anexe si altele.

Bunuri materiale si fonduri bănesti primite de institutiile publice

Art. 65. - (1) Institutiile publice mai pot folosi pentru desfăsurarea activitătii lor bunuri materiale si fonduri bănesti primite de la persoane juridice si fizice, sub formă de donatii si sponsorizări, cu respectarea dispozitiilor legale.

(2) Fondurile bănesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite în conditiile alin. (1), în situatia institutiilor publice, finantate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finantează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile si cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitător.

(3) Cu fondurile bănesti acordate de persoanele juridice si fizice în conditiile alin. (1), în situatia institutiilor publice finantate potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. b) si c), se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste institutii au obligatia de a prezenta, în anexa la contul de executie bugetară trimestrială si anuală, situatia privind sumele primite si utilizate în aceste conditii si cu care a fost majorat bugetul de venituri si cheltuieli.

(4) Bunurile materiale primite de institutiile publice în conditiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.

Excedentele bugetelor institutiilor publice

Art. 66. - (1) Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate în conditiile art. 63 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârsitul anului cu bugetele locale din care sunt finantate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, rămân la dispozitia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeasi destinatie.

(3) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot hotărî ca excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice subordonate, finantate integral din venituri proprii, să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat si a obligatiilor de plată.

Regimul de finantare a unor activităti ale institutiilor publice

Art. 67. - (1) Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba înfiintarea de activităti integral finantate din venituri proprii pe lângă unele institutii publice, finantate potrivit art. 63 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor acti- vităti.

(2) Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitătile finantate integral din venituri proprii se aprobă o dată cu bugetul institutiei publice de care apartin.

(3) În situatia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activitătilor finantate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

(4) Excedentele rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitătilor finantate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Împrumuturi temporare pentru unele activităti sau institutii publice

Art. 68. - (1) În cazul în care la înfiintarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii si servicii publice sau a unor activităti finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentatiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de conventie.

(2) Împrumuturile acordate în conditiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

(3) În situatia nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobânzile si penalitătile de întârziere la nivelul celor existente pentru creantele bugetare, potrivit legii.

Executia de casă a bugetelor institutiilor publice

Art. 69. - (1) Institutiile si serviciile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitătile de pe lângă unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectuează operatiunile de încasări si plăti prin unitătile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îsi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilităti.

(2) Institutiile publice au obligatia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentă la unitatea teritorială a trezoreriei statului.

 

CAPITOLUL VI

Sanctiuni

 

Infractiuni si pedepse

Art. 70. - Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei următoarele fapte:

a) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) si (3);

b) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate;

c) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentatiei prezentate, în vederea obtinerii autorizării pentru contractarea/garantarea de împrumuturi externe.

Contraventii si sanctiuni

Art. 71. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte:

a) nerespectarea dispozitiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) si (4), art. 15 alin. (2), art. 36, art. 40, art. 41, art. 53 si art. 65 alin. (2) si (4);

b) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 20 alin. (3), art. 22 alin. (4), art. 45 alin. (3)-(5) si (7), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (2)-(6) si (9), art. 51 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 57 alin. (4), art. 58 alin. (8) si (9), art. 66 alin. (1) si art. 68 alin. (2);

c) nerespectarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si (6), art. 14 alin. (1), art. 19, art. 26 alin. (3), art. 34, art. 35 alin. (2)-(6) si art. 59.

(2) Contraventiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sanctionează cu amendă de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 20 milioane lei la 30 milioane lei.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice si de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.

Legislatia aplicată contraventiei

Art. 72. - Contraventiilor prevăzute la art. 71 li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 28 si 29 din ordonantă.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Contabilitate publică

Art. 73. - (1) Contabilitatea publică a institutiilor publice, definite potrivit prezentei ordonante de urgentă, va cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

b) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor si obligatiilor, care să reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial;

c) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

(2) Ministerul Finantelor Publice stabileste prin norme metodologice procedurile contabile si sistemul de raportare privind informatiile furnizate de contabilitatea publică.

Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)

Art. 74. - Întocmirea si depunerea declaratiilor, stingerea obligatiilor bugetare, solutionarea contestatiilor, controlul fiscal, executarea creantelor bugetare, precum si cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislatiei în domeniu.

Alocarea de sume din fondurile de rezervă bugetară si de interventie la dispozitia Guvernului

Art. 75. - Cu sumele aprobate pe bază de hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară si de interventie la dispozitia Guvernului, se majorează bugetele locale de către primari, presedintii consiliilor judetene si primarul general al municipiului Bucuresti, după caz, urmând ca la prima sedintă a consiliului local, judetean si, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti să se valideze modificările respective.

Disponibilitătile fondului de tezaur si ale veniturilor cu destinatie specială

Art. 76. - (1) Disponibilitătile fondului de tezaur constituit la nivelul consiliilor judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, după caz, se virează în contul fondului de rulment al acestora.

(2) Disponibilitătile la 31 decembrie 2003 din veniturile cu destinatie specială se virează în contul fondului de rulment constituit la nivelul fiecărei unităti administrativ-teritoriale.

(3) Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte, potrivit legii, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama unitătilor administrativ-teritoriale la unitătile trezoreriei statului, în afara bugetelor locale, iar contul de executie se aprobă de către consiliul local, judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz.

Anexe

Art. 77. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

Norme metodologice si instructiuni

Art. 78. - În aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă Ministerul Finantelor

Publice este autorizat să emită norme metodologice si instructiuni.

Intrarea în vigoare

Art. 79. - (1) Prezenta ordonantă de urgentă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu exceptia prevederilor art. 59, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, cu modificările si completările ulterioare, si orice alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 5 iunie 2003.

Nr. 45.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

impozitelor, taxelor si a altor venituri ale bugetelor locale

 

CAPITOLUL I

Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale judetelor

 

A. VENITURI PROPRII

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome si societătile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene

2. Impozite si taxe de la populatie:

- Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice

3. Alte impozite directe:

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice

b) Alte încasări din impozite directe

4. Alte impozite indirecte:

- Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

5. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene

6. Vărsăminte de la institutiile publice:

a) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor si bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor

b) Alte venituri de la institutiile publice

7. Diverse venituri:

a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputatii si despăgubiri

b) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c) Restituiri de fonduri din finantarea bugetară locală a anilor precedenti

d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societătilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiilor autonome

e) Venituri din concesiuni si închirieri

f) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii

g) Venituri din închirierea si concesionarea unor bunuri ale spitalelor

h) Încasări din alte surse

8. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b) Venituri din privatizare

c) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor

d) Venituri din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat

9. Cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT

C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE

D. DONATII SI SPONSORIZĂRI

 

CAPITOLUL II

Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti

 

A. VENITURI PROPRII

1. Impozitul pe profit de la regiile autonome si societătile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2. Impozite si taxe de la populatie:

a) Impozitul pe clădiri de la persoane fizice

b) Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice

c) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

d) Alte impozite si taxe de la populatie

3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

4. Impozitul pe clădiri si terenuri de la persoane juridice:

a) Impozitul pe clădiri de la persoane juridice

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice

5. Alte impozite directe:

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice

b) Impozitul pe terenul agricol

c) Alte încasări din impozite directe

6. Impozitul pe spectacole

7. Alte impozite indirecte:

a) Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b) Taxe judiciare de timbru

c) Taxe de timbru pentru activitatea notarială

d) Taxe extrajudiciare de timbru

e) Alte încasări din impozite indirecte

8. Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale

9. Vărsăminte de la institutiile publice:

a) Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

b) Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor si bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor*)

c) Veniturile punctelor de însământări artificiale

d) Veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare

e) Contributia lunară a părintilor sau sustinătorilor legali pentru întretinerea copiilor în crese

f) Vărsăminte din disponibilitătile institutiilor publice si activitătilor autofinantate

g) Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social

h) Taxe din activităti cadastrale si agricultură

i) Alte venituri de la institutiile publice

10. Diverse venituri:

a) Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputatii si despăgubiri

b) Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c) Restituiri de fonduri din finantarea bugetară locală a anilor precedenti

d) Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societătilor comerciale sau companiilor

nationale la care statul este actionar majoritar, precum si regiilor autonome

e) Venituri din concesiuni si închirieri

f) Penalităti pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaratiei de impozite si taxe

g) Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii

h) Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole

de productie

i) Venituri din închirierea si concesionarea unor bunuri ale spitalelor

j) Încasări din alte surse


*) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

 

11. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b) Venituri din vânzarea locuintelor construite din fondurile statului

c) Venituri din privatizare

d) Venituri din vânzarea unor bunuri ale spitalelor

e) Venituri din vânzarea unor bunuri apartinând domeniului privat

12. Cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT

C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE

D. DONATII SI SPONSORIZĂRI

 

NOTĂ:

Lista impozitelor locale, taxelor si a altor venituri ale bugetelor locale poate fi actualizată ca urmare a perfectionării legislatiei fiscale, precum si prin legile bugetare anuale, în concordantă cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitătilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

 

 

CAPITOLUL I

Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale judetelor

 

1. Autorităti executive

2. Învătământ:

a) Învătământ primar si gimnazial

b) Învătământ special

3. Sănătate:

- Alte institutii si actiuni sanitare

4. Cultură, religie si actiuni privind activitatea sportivă si de tineret:

a) Biblioteci publice judetene

b) Muzee

c) Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte

d) Scoli populare de artă

e) Centre de conservare si de valorificare a traditiei si creatiei populare

f) Culte religioase

g) Activitatea sportivă

h) Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportivă si de tineret

5. Asistentă socială, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii:

a) Asistentă socială în caz de invalidităti

b) Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului

c) Servicii publice specializate pentru protectia copilului

d) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav

e) Alte actiuni privind asistenta socială, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii

6. Servicii si dezvoltare publică si locuinte:

a) Alimentări cu apă, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, statii de pompare

b) Retele, centrale si puncte termice

c) Canalizare

d) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan

e) Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publică si locuinte

7. Agricultură si silvicultură:

a) Combaterea dăunătorilor si bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor

b) Centre judetene si locale de consultantă agricolă

8. Transporturi si comunicatii:

a) Aviatie civilă

b) Drumuri si poduri

c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor si comunicatiilor

9. Alte actiuni economice:

a) Prevenire si combatere inundatii si gheturi

b) Sustinerea programelor de dezvoltare regională

10. Alte actiuni:

a) Centre militare

b) Protectie civilă

c) Alte cheltuieli

11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente:

a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente con-

tractate/garantate de stat

b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente con-

tractate/garantate de autoritătile administratiei publice locale

12. Dobânzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:

a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne

b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe

c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare în conditiile legii

d) Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe

13. Plăti de dobânzi:

a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare

b) Dobânzi si comisioane la împrumuturi externe contractate de stat

14. Rambursări împrumuturi:

a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului

b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investitii

c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investitii

d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat

15. Fondul de rezervă bugetară:

- Fondul de rezervă bugetară la dispozitia consiliilor judetene

 

CAPITOLUL II

Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti

 

1. Autorităti executive

2. Învătământ:

a) Învătământ prescolar

b) Învătământ primar si gimnazial

c) Învătământ liceal

d) Învătământ profesional

e) Învătământ postliceal

f) Învătământ special*)

g) Internate, cămine si cantine pentru elevi (alocatii de la bugetele locale în completarea veniturilor proprii)

3. Sănătate:

a) Crese

b) Alte institutii si actiuni sanitare

4. Cultură, religie si actiuni privind activitatea sportivă si de tineret:

a) Biblioteci publice comunale, orăsenesti, municipale

b) Muzee

c) Teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte

d) Scoli populare de artă

e) Case de cultură


*) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucuresti.

 

f) Cămine culturale

g) Culte religioase

h) Activitatea sportivă

i) Activitatea de tineret

j) Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportivă si de tineret

5. Asistentă socială, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii:

a) Centre de îngrijire si asistentă

b) Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap

c) Centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap

d) Centre de integrare prin terapie ocupatională

e) Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrică

f) Cantine de ajutor social

g) Ajutor social

h) Sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului

i) Servicii publice specializate pentru protectia copilului*)

j) Cămine pentru persoane vârstnice

k) Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav

l) Alte actiuni privind asistenta socială, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii

6. Servicii si dezvoltare publică si locuinte:

a) Întretinerea si repararea străzilor

b) Iluminat

c) Salubritate

d) Întretinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement

e) Locuinte

f) Alimentări cu apă, statii de epurare pentru ape uzate, colectoare, statii de pompare

g) Retele, centrale si puncte termice

h) Canalizare

i) Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan

j) Introducere de gaze naturale în localităti

k) Electrificări rurale

l) Alte actiuni privind servicii, dezvoltare publică si locuinte

7. Agricultură si silvicultură:

a) Combaterea dăunătorilor si bolilor în sectorul vegetal - servicii publice de protectie a plantelor*)

b) Puncte de însământări artificiale

c) Circumscriptii sanitar-veterinare (exclusiv epizootii)

d) Centre judetene si locale de consultantă agricolă

8. Transporturi si comunicatii:

a) Drumuri si poduri

b) Transportul în comun

c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor si comunicatiilor

9. Alte actiuni economice:

a) Prevenire si combatere inundatii si gheturi

b) Sustinerea programelor de dezvoltare regională

c) Alte cheltuieli pentru actiuni economice

10. Alte actiuni:

a) Centre militare

b) Protectie civilă

c) Fondul Român de Dezvoltare Socială

d) Alte cheltuieli

11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente:

a) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente contractate/garantate de stat

b) Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor si comisioanelor aferente contractate/garantate de autoritătile administratiei publice locale

12. Transferuri către alte bugete:

- Transferuri din bugetele locale pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului


*) Pentru bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

 

13. Dobânzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli:

a) Dobânzi aferente datoriei publice locale interne

b) Dobânzi aferente datoriei publice locale externe

c) Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare în conditiile legii

d) Diferente de curs aferente datoriei publice locale externe

14. Plăti de dobânzi:

a) Dobândă datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare

b) Dobânzi si comisioane la împrumuturi externe contractate de stat

15. Rambursări împrumuturi acordate:

a) Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului

b) Rambursarea împrumuturilor interne pentru investitii

c) Rambursarea împrumuturilor externe pentru investitii

d) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de stat

16. Fondul de rezervă bugetară:

- Fondul de rezervă bugetară la dispozitia consiliilor locale

 

NOTĂ:

Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale poate fi actualizată ca urmare a perfectionării legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, în concordantă cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitătilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a îngrăsămintelor chimice din productia internă si din import

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a îngrăsămintelor chimice din productia internă si din import, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 14 august 2001, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La nr. crt. 3a) din anexa nr. 1.A.1, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

“Azot exprimat sub formă de azot total, din care cel putin 75% din azotul declarat trebuie să provină în mod obligatoriu din cianamidă”

2. La nr. crt. 3b) din anexa nr. 1.A.1, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

Azot exprimat sub formă de azot total, din care cel putin 75% din azotul declarat care nu este nitric trebuie să provină în mod obligatoriu din azotati”

3. La nr. crt. 5 din anexa nr. 1.A.1, coloana a 3-a va avea următorul cuprins:

“Produs obtinut pe cale chimică, ce contine drept component principal azotat de amoniu si care poate să contină o umplutură, care poate fi calcar măcinat, sulfat de calciu, dolomite, sulfat de magneziu, kieserită”

4. La nr. crt. 5 din anexa nr. 1.A.1, primul alineat din coloana a 5-a va avea următorul cuprins: “Denumirea «Azotat de amoniu calciu (nitrocalcar)» este destinată exclusiv pentru îngrăsăminte ce contin ca adaosuri la azotatul de amoniu numai carbonat de calciu (calcar) si/sau carbonat de magneziu si carbonat de calciu (dolomită)”

5. La nr. crt. 7 din anexa nr. 1.A.1, ultimul alineat din coloana a 4-a va avea următorul cuprins: “Magneziu, în formă de săruri solubile în apă, exprimat sub formă de oxid de magneziu”

6. La nr. crt. 9 din anexa nr. 1.A.1, coloana a 3-a se completează cu următorul termen: “(carbamidă)”

7. La nr. crt. 9 din anexa nr. 1.A.1, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins: “Azot amidic (provenit din uree) total (inclusiv biuret)”

8. La nr. crt. 9 din anexa nr. 1.A.1, coloana a 6-a se completează cu următoarea sintagmă: “(provenit din uree)”

9. La nr. crt. 11 din anexa nr. 1.A.1, coloana a 4-a se completează cu următoarea sintagmă: “Continutul maxim de azot amidic (provenit din uree): 3%”

10. La nr. crt. 13, 14 si 15 din anexa nr. 1.A.1, paranteza care încheie alineatul din coloana a 3-a va avea următorul cuprins: “anexa nr. 1.A.1 fără produsele 3a), 3b) si 5]”

11. La nr. crt. 15 din anexa nr. 1.A.1, după alineatul 3 din coloana a 4-a se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

“Azotul din ureoformaldehidă trebuie să contină cel putin 3/5 azot care este solubil în apă fierbinte”

12. La nr. crt. 16 din anexa nr. 1.A.1, alineatul 2 din coloana a 4-a se completează cu următorul cuprins: “Continutul minim de azot amoniacal: 18%”

13. La nr. crt. 17 din anexa nr. 1.A.1, coloana a 3-a va avea următorul cuprins: “Produs obtinut pe cale chimică, ce contine sulfonitrat de amoniu si diciandiamidă”

14. La nr. crt. 18 din anexa nr. 1.A.1, ultimul alineat din coloana a 4-a va avea următorul cuprins: “Continutul maxim de biuret: 0,9%”

15. La nr. crt. 1 din anexa nr. 1.A.2, coloana a 6-a va avea următorul cuprins: “Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali), din care 75% (indicat în procente de greutate) este solubil în acid citric 2% (pentru comercializare în Franta si Italia)

Pentaoxid de fosfor total (solubil în acizi minerali) si pentaoxid de fosfor solubil în acid citric 2% (pentru comercilizare în Marea Britanie)

Pentaoxid de fosfor solubil în acid citric 2% (pentru comercializare în Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Luxemburg si Olanda)”

16. La nr. crt. 3 din anexa nr. 1.A.2, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

“Fosfor exprimat sub formă de P2O5 solubil în acizi minerali, din care cel putin 40% din continutul declarat de P2O5 este solubil în apă”

17. La nr. crt. 3 din anexa nr. 1.A.3, coloana a 3-a va avea următorul cuprins:

“Produs obtinut din săruri de potasiu naturale, ce contine drept component principal clorura de potasiu”

18. La nr. crt. 3 din anexa nr. 1.A.3, primul alineat din coloana a 4-a va avea următorul cuprins: “37% K2O”

19. La nr. crt. 7 din anexa nr. 1.A.3, ultimul alineat din coloana a 4-a va avea următorul cuprins: “Continutul maxim de cloruri: 3% Cl.”

20. La denumirea “Îngrăsăminte NPK” din anexa nr. 1.B.1, a doua liniută a punctului 1 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- când P2O5 solubil în apă este de cel putin 2%, solubilitatea (3) trebuie să fie declarată si continutul de P2O5 solubil în apă trebuie indicat [solubilitatea (1)]”

21. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, punctul (6a) din coloana a 6-a va avea următorul cuprins:

“(6a) P2O5 solubil în acizi minerali, din care cel putin 75% din continutul declarat de P2O5 este solubil în acid citric 2%.”

22. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, primul alineat al punctului 1 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“1. Un îngrăsământ NP care nu contine zgura Thomas, fosfati calcinati, fosfati de calciu si aluminiu, rocă fosfatică partial solubilizată si rocă fosfatică măcinată trebuie declarat în conformitate cu solubilitătile (1),(2) sau (3):”

23. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, a doua liniută a primului alineat de la punctul 1 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- când P2O5 solubil în apă este de cel putin 2%, trebuie declarată solubilitatea (3) si trebuie indicat continutul de P2O5 solubil în apă [solubilitatea (1)]”

24. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, a doua liniută a alineatului 3 de la punctul 2a) din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- cel putin 5% P2O5 solubil în apă si în citrat de amoniu neutru [solubilitatea (3)]”

25. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, prima liniută a ultimului alineat de la punctul 3 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- pentru îngrăsămintele pe bază de zgură Thomas: solubilitatea (6a) (Franta, Italia), (6b) (Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie)”

26. La denumirea “Îngrăsăminte NP” din anexa nr. 1.B.2, ultimul alineat al punctului 3 din coloana a 9-a se completează cu o nouă liniută cu următorul cuprins:

“- pentru îngrăsămintele pe bază de fosfat calcinat [solubilitatea (5)]”

27. La denumirea “Îngrăsământ NP ce contine crotoniliden diuree sau izobutiliden diuree ori ureoformaldehidă (cel corespunzător)” din anexa nr. 1.B.2, coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

“5% N. Cel putin 1/4 din continutul declarat de azot total trebuie să provină din azotul de tip (5), (6) sau (7). Cel putin 3/5 din continutul de azot declarat (7) trebuie să fie solubil în apă fierbinte. 5% P2O5

28. La denumirea “Îngrăsământ NK ce contine crotoniliden diuree sau izobutiliden diuree ori ureoformaldehidă (cel corespunzător)” din anexa nr. 1.B.3, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

“Cel putin 1/4 din continutul declarat de azot total trebuie să provină din azotul de tip (5), (6) sau (7).”

29. La denumirea “Îngrăsăminte PK” din anexa nr. 1.B.4, coloana a 7-a se completează cu următoarea sintagmă: “K2O solubil în apă”

30. La denumirea “Îngrăsăminte PK” din anexa nr. 1.B.4, a doua liniută a primului alineat de la punctul 1 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- când P2O5 solubil în apă este cel putin 2%, se declară solubilitatea (3) si continutul de P2O5 solubil în apă trebuie să fie indicat [solubilitatea (1)]”

31. La denumirea “Îngrăsăminte PK” din anexa nr. 1.B.4, primul alineat al punctului 2b) din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“2b) Un îngrăsământ PK ce contine fosfati de calciu si aluminiu nu trebuie să contină zgură Thomas, fosfati calcinati si rocă fosfatică partial solubilizată. Acesta va fi declarat în conformitate cu solubilitătile (1) si (7), ultima solubilitate fiind determinată după deducerea solubilitătii în apă.”

32. La denumirea “Îngrăsăminte PK” din anexa nr. 1.B.4, primul alineat al punctului 3 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“3. În cazul îngrăsămintelor PK ce contin numai unul dintre următoarele îngrăsăminte fosfatice: zgură Thomas, fosfati calcinati, fosfati de calciu si aluminiu, roci fosfatice calcinate, denumirea trebuie urmată de indicatii privind elementele componente ale fosfatilor.”

33. La denumirea “Îngrăsăminte PK” din anexa nr. 1.B.4, prima liniută a alineatului 2 de la punctul 3 din coloana a 9-a va avea următorul cuprins:

“- pentru îngrăsămintele pe bază de zgură Thomas - solubilitatea (6a) (Franta, Italia), (6b) (Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie)”

34. La nr. crt. 1 din anexa nr. 1.C.1, coloana a 2-a va avea următorul cuprins:

“Solutie de îngrăsământ cu azot”

35. La nr. crt. 2 din anexa nr. 1.C.1, coloana a 2-a va avea următorul cuprins:”Solutie de îngrăsământ pe bază de azotat de amoniu - uree”

36. La nr. crt. 2 din anexa nr. 1.C.1, coloana a 4-a se completează cu următorul text:

“Continutul maxim de biuret: 0,5%”

37. La nr. crt. 6 din anexa nr. 1.C.1, coloana a 3-a va avea următorul cuprins:

“Produs obtinut pe cale chimică prin dizolvarea în apă a ureoformaldehidei si a îngrăsămintelor azotoase din anexa nr. 1.A.1, fără produsele 3a), 3b) si 5”

38. La nr. crt. 7 din anexa nr. 1.C.1, coloana a 3-a va avea următorul cuprins:

“Produs obtinut chimic sau prin suspendarea în apă a ureoformaldehidei si a îngrăsămintelor azotoase din anexa nr. 1.A.1, fără produsele 3a), 3b) si 5”

39. La nr. crt. 7 din anexa nr. 1.C.1, alineatul 2 din coloana a 4-a va avea următorul cuprins:

“Cel putin 1/3 din continutul de azot total declarat trebuie să provină din ureoformaldehidă, din care cel putin 3/5 trebuie să fie solubil în apă fierbinte.”

40. La nr. crt. 2c) din anexa nr. 1.E.1, coloana a 5-a se completează cu o a doua liniută cu următorul cuprins:

“- numele oricărui agent de chelare, dacă acesta este prezent”

41. La nr. crt. 6c) si 6d) din anexa nr. 1.E.1, coloana a 6-a se completează cu următorul text:”Molibden solubil în apă (Mo)”

42. Pozitiile nr. 4 si 5 din anexa nr. 1.E.4 vor avea următorul cuprins:

“Fier (Fe) 0,02

Mangan (Mn) 0,01”

43. În cuprinsul anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 716/2001, sintagma “procente de masă” se înlocuieste cu sintagma “procente de greutate”.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul industriei si resurselor,

Mihai Berinde,

secretar de stat

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 5 iunie 2003.

Nr. 651.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei de privatizare a unor societăti comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, pentru anul 2003

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 41 alin. (1) si alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia de privatizare a unor societăti comerciale aflate în protofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, pentru anul 2003, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Privatizarea societătilor comerciale cuprinse în programul oferta de privatizare ce va fi initiat în anul 2003 de Ministerul Industriei si Resurselor, pentru care se aprobă strategia prevăzută la art. 1, se va realiza de Ministerul Industriei si Resurselor, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul industriei si resurselor,

Mihai Berinde,

secretar de stat

Ministrul delegat la Ministerul

Educatiei si Cercetării - pentru activitatea de cercetare,

Serban Constantin Valeca

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 5 iunie 2003.

Nr. 653.

 

ANEXĂ

 

STRATEGIE

de privatizare a unor societăti comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, pentru anul 2003

 

1. Obiectivele privatizării

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare si ale Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, cu Strategia natională de dezvoltare energetică a României pe termen mediu - 2001-2004, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 647/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 7 august 2001, Ministerul Industriei si Resurselor, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie (OPSPI), îsi propune prin prezentul mandat privind realizarea strategiei de privatizare pentru anul 2003 următoarele obiective:

a) armonizarea prezentei strategii de privatizare cu procesul de reindustrializare si restructurare a societătilor comerciale potrivit strategiilor de dezvoltare sectorială;

b) consolidarea cresterii cantitative a productiei industriale, urmărindu-se în special îmbunătătirea calitativă a productiei, pentru atingerea standardelor Uniunii Europene;

c) continuarea procesului de privatizare a societătilor comerciale din industrie prin atragerea de investitori români si străini, care demonstrează un real potential financiar si prezintă garantii în realizarea de investitii în perioada postprivatizare;

d) parcurgerea de către agentii economici, acolo unde este cazul, a unor etape de restructurare si externalizare a serviciilor împreună cu personalul aferent si constituirea de noi societăti comerciale si parteneriate, înainte de privatizare;

e) asigurarea regenerării industriei, refacerea sistemului industrial national deschis si flexibil, prin procesul de privatizare.

2. Cadrul legislativ

Cadrul legal în vigoare în materie de privatizare este reprezentat de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare, si de Hotărârea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

În acest fel s-a oferit procesului de privatizare un cadru de reglementare unitar si flexibil.

3. Institutia implicată în procesul de privatizare

Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiintarea Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 552/2001, a fost înfiintat Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, în subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, care asigură aplicarea strategiei Guvernului privind realizarea procesului de privatizare a agentilor economici din portofoliul său.

4. Portofoliul de agenti economici

Portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor – Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie cuprinde un număr de 112 agenti economici în următoarea structură:

 

DOMENII DE ACTIVITATE, AGENTI ECONOMICI, CAPITAL SOCIAL

 

- miliarde lei -

Domeniul

Societăti nationale

Companii nationale

Societăti comerciale

Regii autonome

Institute nationale

si institute de

cercetare-dezvoltare

Filiale*)

TOTAL

Nr.

Capital social

Nr.

Capital social

Nr.

Capital social

Nr.

Patrimoniu

Nr.

Patrimoniu

Nr.

Capital social

si

patrimoniu

Energie

1

10.702

1

6.295

4

79.848

1

948

 

 

24

97.793

Petrol

1

37.735

 

 

3

846

 

 

 

 

 

38.581

Gaze

2

4.853

 

 

2

3.142

 

 

 

 

 

7.995

Minerit

3

787

5

4.297

14

961

1

58

 

 

9

6.103

Apărare

 

 

1

1.759

13

1.153

 

 

 

 

16

2.912

Alte activităti

1

19

 

 

3

9

 

 

7

29

 

57

TOTAL

8

54.096

7

12.351

39

85.959

2

1.006

7

29

49

153.441

 


*) Capitalul social este inclus în capitalul social al agentilor economici la care sunt filiale

 

5. Metode de privatizare si atragere de capital

Pentru realizarea strategiei de privatizare a agentilor economici aflati în portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie va putea utiliza următoarele metode de privatizare:

a) Metode de privatizare prevăzute de Legea nr. 137/2002, cu modificările si completările ulterioare, si de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare:

- atragerea de capital prin majorarea capitalului social cu acordarea unui drept de optiune la cumpărarea unor pachete de actiuni la societătile comerciale din domeniul utilitătilor;

- majorarea capitalului social prin aport de capital;

- transferul cu plată sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social;

- atragere de capital în investitii prin parteneriat public, utilizându-se următoarele metode:

- construieste, operează si transferă;

- construieste, detine si operează;

- constituirea de societăti comerciale cu capital mixt;

- vânzarea de active, inclusiv sucursale ale societătilor comerciale;

- vânzarea filialelor societătilor comerciale (pachetelor de actiuni ale societătilor comerciale filiale).

b) Metode de vânzare a actiunilor societătilor comerciale utilizate până în prezent de către institutiile publice implicate:

- negociere cu selectie pe bază de oferte tehnice;

- negociere pe bază de oferte finale, îmbunătătite si irevocabile;

- negociere pe bază de oferte finale;

- negocierea cadrului contractual pe bază de oferte preliminare si neangajante;

- negociere cu precalificare, pe bază de oferte preliminare neangajante, urmată de oferte finale angajante;

- licitatie publică cu strigare sau licitatie cu ofertă în plic sigilat;

- metode specifice pietei de capital.

c) Metode combinate - în functie de situatia economico-financiară a societătii se pot utiliza combinatii ale metodelor mentionate mai sus.

Metodele de privatizare permit ca sumele obtinute ca urmare a procesului de privatizare să fie utilizate în cadrul societătii, pentru capitalizare, investitii si retehnologizare, ceea ce va conduce la regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial national.

Agentii economici aflati sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor asigură furnizarea utilitătilor populatiei si economiei nationale în domeniile petrol, gaze, energie electrică si termică. Furnizorii de utilităti sunt agenti economici care desfăsoară activităti de explorare, exploatare, procesare, producere, transport, depozitare, distributie si furnizare a utilitătilor din domeniile petrol, gaze, energie electrică si termică, iar capacitătile de productie din aceste domenii sunt în mare parte învechite, functionează cu costuri mari si necesită investitii substantiale.

6. Abordări ale procesului de privatizare

Procesul de privatizare a agentilor economici din portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor – Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie va fi abordat tinându-se seama, în principal, de următoarele elemente:

a) corelarea privatizării cu procesul de reindustrializare, prin retehnologizarea si modernizarea societătilor comerciale, care să asigure transformarea industriei într-un sistem deschis si flexibil;

b) restructurarea societătilor comerciale înainte de privatizare, potrivit strategiei fiecărui sector din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor;

c) consolidarea cresterii productiei industriale, nu atât ca o crestere cantitativă, ci ca o schimbare de structură si cu modificări de substantă de ordin calitativ;

d) reducerea costurilor în sectorul energetic prin:

- gruparea în complexuri energetice a furnizorilor de materii prime cu producătorii de energie;

- dezvoltarea de grupuri noi;

- finalizarea investitiilor începute la Societatea

Comercială de Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” - S.A. Bucuresti;

- externalizarea de servicii, împreună cu personalul aferent, si constituirea de noi societăti comerciale si parteneriate;

- continuarea investitiilor la grupurile începute la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă, prin atragere de capital;

e) realizarea de grupuri, aliante, parteneriate între societătile comerciale din industrie, care să asigure:

- fluxuri industriale integrate în cadrul unei ramuri industriale;

- fluxuri integrate între diferite ramuri (complexuri energetice - furnizori de materii prime cu producători de energie);

- complexuri industriale zonale (platforme industriale);

- urmărirea privatizării unor pachete de societăti de profil asemănător;

f) necesitatea proiectării evolutiei postprivatizare a societătilor comerciale si asigurării dezvoltării acestora prin contractele de privatizare.

7. Privatizarea agentilor economici cuprinsi în programul PSAL II

În anul 2003 se va continua procesul de privatizare si atragere de capital pentru societătile comerciale cuprinse în programul PSAL II: Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures, Societatea Comercială de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti, filialele Societatea Comercială “Electrica Banat” - S.A., Societatea Comercială “Electrica Dobrogea” - S.A.

Privatizarea acestor societăti a fost angajată în următoarele conditii:

a) utilizarea serviciilor de consultantă internatională cu bănci de investitii de reputatie internatională;

b) recomandarea de către consultant a strategiei de privatizare, care va fi supusă spre aprobare Guvernului;

c) privatizarea către investitori strategici.

Se va initia privatizarea altor două societăti comerciale, filiale de distributie a energiei electrice, Societatea Comericală “Electrica Oltenia” - S.A. si Societatea Comercială “Electrica Moldova” - S.A.

La filialele Societatea Comercială “Electrica Oltenia” - S.A. si Societatea Comercială “Electrica Moldova” - S.A. cheltuielile legate de plata componentei fixe a onorariului consultantului se fac din fonduri PHARE, iar cele legate de plata componentei variabile a onorariului si celelalte cheltuieli pentru pregătirea si realizarea privatizării se fac de cele două societăti proportional cu sumele încasate.

Pentru privatizarea societătilor comerciale cuprinse în programul PSAL II, comisiile de negociere se vor constitui din 5-7 membri si acelasi număr de supleanti, formate din salariati ai Oficiului Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, Ministerului Industriei si Resurselor si, după caz, ai actionarului principal, numit prin ordin al ministrului industriei si resurselor.

8. Privatizarea prin programe proprii

În anul 2003 se va continua derularea procesului de privatizare la societătile la care s-a initiat privatizarea în anul 2002, din domeniul industriei de apărare si al industriei miniere: Societatea Comercială “Avioane” - S.A. Craiova, Societatea Comercială “IOR” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Elprof” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Rompiro” - S.A. Orăstie, Societatea Comercială “Santierul Naval Mangalia” - S.A., Societatea Comercială “Uzina Mecanică Mârsa” - S.A., Societatea Comercială “MFA” - S.A. Mizil, Societatea Natională “Plafar” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea” - S.A., Societatea Comercială “Uzina Mecanică Băbeni” - S.A., Societatea Comercială “Uzina Mecanică Drăgăsani” - S.A., Societatea Comercială “Uzina Mecanică Filiasi” - S.A., Societatea Comercială “Romaero” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “IAR” - S.A. Ghimbav, Societatea Comercială “Mecanica Poiana Ruscă” - S.A.

Privatizarea se va efectua în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de directiile de specialitate din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor, având ca sistem de referintă, în principal, următoarele elemente:

a) obiectivele de dezvoltare ale sectorului;

b) dimensiunea, forta de muncă si situatia financiară a agentului economic;

c) mediul concurential si cazuri de pozitii de monopol;

d) parcurgerea etapei de restructurare si externalizare de servicii si personal, înainte de privatizare.

8.1. Sectorul energie electrică si termică

În acest domeniu se va continua procesul de restructurare a societătilor comerciale.

Se vor utiliza pentru privatizare cu prioritate vânzări de filiale/sucursale/active, atragerea de capital, crearea de societăti comerciale cu capital mixt si alte forme de parteneriat.

Se va initia procesul de privatizare la următoarele societăti comerciale furnizoare de utilităti, inclusiv pentru filiale si/sau societăti comerciale mixte de productie sau servicii, înfiintate de acestea:

a) Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti - filiale si/sau sucursale de productie, servicii, active;

b) Societatea Comercială “Uzina Termoelectrică Midia” - S.A. Năvodari - vânzare de actiuni, combinată cu majorare de capital social;

c) Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - S.A. Bucuresti - alte filiale ale societătii;

d) Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” - S.A. Bucuresti:

- atragerea de fonduri de investitii pentru finalizarea obiectivelor aflate în diferite stadii de executie, pentru obiective noi sau pentru modernizări;

- privatizarea de filiale/sucursale/active;

e) Compania Natională de Transport a Energiei Electrice “Transelectrica” - S.A. Bucuresti - filiale si/sau sucursale de servicii auxiliare, active, precum si crearea unor societăti cu capital mixt.

8.2. Sectorul petrol si gaze

Se va continua restructurarea Societătii Comerciale “Petrotrans” - S.A. Ploiesti prin transferarea administrării bunurilor din domeniul public al statului la Societatea Comercială “Conpet” - S.A. Ploiesti.

După finalizarea restructurării se va initia privatizarea Societătii Comerciale “Petrotrans” - S.A. Ploiesti.

8.3. Sectorul minier

Se va continua actiunea de externalizare a personalului si serviciilor, cum sunt serviciile mecanice, transport, catering, foraje de apă, pază si alte activităti auxiliare, potrivit strategiei sectorului minier.

Ca metode de privatizare prioritare se vor folosi:

- parteneriate pentru exploatarea si/sau prelucrarea unor zăcăminte;

- privatizarea unor servicii externalizate (inclusiv vânzarea actiunilor societătilor de servicii);

- privatizarea de filiale/sucursale;

- crearea de societăti cu capital mixt;

- vânzarea participatiilor la societăti cu capital mixt;

- vânzarea de active.

În aceste conditii va fi initiată privatizarea la următoarele pachete de agenti economici pentru activitătile auxiliare din sectorul minier si alte resurse minerale, constituite la agentii economici furnizori de resurse, astfel:

- cărbune: Compania Natională a Lignitului “Oltenia” - S.A. Târgu Jiu, Compania Natională a Huilei - S.A. Petrosani, Societatea Natională a Cărbunelui - S.A. Ploiesti;

- minereuri: Compania Natională a Cuprului, Aurului si Fierului “Minvest” - S.A. Deva, Compania Natională a Metalelor Pretioase si Neferoase “Remin” - S.A. Baia Mare, Societatea Comercială Minieră “Banat-Anina” -

S.A., Societatea Comercială “Moldomin” - S.A. Moldova Nouă;

- alte resurse minerale: Societatea Natională a Sării - S.A. Bucuresti.

8.4. Sectorul industriei de apărare

Se vor continua actiunea de restructurare a societătilor comerciale si de externalizare de servicii împreună cu personalul aferent si constituirea de noi societăti comerciale si parteneriate.

Metodele de privatizare care se vor utiliza cu prioritate:

- vânzarea de sucursale/filiale/active ale societătilor;

- vânzarea de actiuni însotită de obligatia de investitii în societate;

- crearea de societăti cu capital mixt, cu prioritate prin atragerea unor investitori strategici, îndeosebi pentru industria de aviatie;

- alte forme de parteneriat.

Se va initia privatizarea unor societăti desprinse din Compania Natională “Romarm” - S.A. Bucuresti. Se va finaliza privatizarea agentilor economici la care aceasta a fost initiată în anul 2002.

8.5. Alte activităti

În sectorul produse primare se va initia privatizarea Societătii Comerciale “Melana IV” - S.A. Săvinesti.

Institutele de cercetare si proiectare din portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, care vor fi oferite la privatizare, vor fi stabilite prin ordin al ministrului industriei si resurselor, în functie de prevederile strategiilor de dezvoltare sectorială.

Societătile comerciale ce vor intra în portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor si pentru care se va initia privatizarea vor fi stabilite prin ordin al ministrului industriei si resurselor, în functie de prevederile strategiilor de ramură.

9. Dispozitii finale

9.1. Societătile comerciale la care se va initia privatizarea în anul 2003 se pot diviza potrivit legii, iar societătile comerciale rezultate în urma divizării pot fi privatizate prin oricare dintre metodele prevăzute la pct. 5.

9.2. Pentru societătile comerciale care se vor privatiza în baza prezentei strategii de privatizare, se va asigura consolidarea pretului în conditiile inflatiei si devalorizării după cum urmează:

a) pentru contractele de vânzare de actiuni cu plata pretului în rate, în cazul în care pretul este stabilit si plătit în lei, la cuantumul fiecărei rate se aplică o dobândă care să acopere inflatia, la care se adaugă două procente;

b) pentru contractele de vânzare de actiuni cu plata pretului în rate, în cazul în care pretul este stabilit si plătit în valută, la cuantumul fiecărei rate se aplică o dobândă LIBOR plus o marjă negociată de părti;

c) pentru contractele de vânzare de actiuni cu plata integrală în lei sau în valută, în cazul în care plata se va face într-un termen mai mare de 30 de zile, se vor aplica prevederile lit. a), respectiv lit. b), după caz.

Pentru vânzarea activelor societătilor comerciale se vor aplica similar prevederile alin. 1.

9.3. În perioada de privatizare se va asigura protectia patrimoniului societătilor comerciale oferite la privatizare prin instituirea administrării speciale si supravegherii financiare, în conditiile legii, pentru:

a) păstrarea integritătii patrimoniului necesar realizării obiectului principal de activitate al societătii comerciale, începând cu momentul declansării actiunii de evaluare a societătii comerciale până la transferul pachetului de actiuni detinut de către stat la aceasta, asa încât să existe o deplină concordantă între dosarul de prezentare si realitatea din teren;

b) asigurarea functionării în conditii de eficientă economică a societătii comerciale, în vederea sporirii atractivitătii acesteia la privatizare, precum si a viabilitătii în perioada postprivatizare.

În situatia în care societatea comercială aflată în proces de privatizare nu dispune de fondurile necesare pentru plata cheltuielilor generate de pregătirea si realizarea privatizării, inclusiv cele privind întocmirea raportului de evaluare a societătii, a bilanturilor de mediu necesare pentru obtinerea avizului de mediu, a remunerării administratorului special sau a consiliului de administrare specială, la solicitarea societătii comerciale, acestea vor fi suportate de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie, în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli aprobat prin hotărâre a Guvernului, la capitolul de cheltuieli pentru pregătirea si realizarea privatizării.

9.4. În vederea depunerii de către potentialii investitori a scrisorilor de intentie sau a expresiilor de interes, listele cuprinzând informatii minime despre societătile comerciale care se vor privatiza în baza prezentului mandat se pot publica în cotidiene locale, nationale si/sau internationale.

9.5. Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie poate angaja consultanti si firme de avocatură pentru activitatea de pregătire a privatizării, inclusiv pentru efectuarea de analize si strategii de restructurare si privatizare, pentru asistenta tehnică pe perioada desfăsurării procesului de privatizare a agentilor economici din portofoliu si poate angaja consultanti si firme de avocatură în vederea îndeplinirii celorlalte atributii legate de obiectul său de activitate.

9.6. În aprecierea ofertelor investitorilor vor fi luate în considerare elementele de bază ale planurilor de afaceri prezentate de acestia.

9.7. Ministerul Industriei si Resurselor – Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie va acorda o atentie deosebită, în cadrul procesului de privatizare a agentilor economici din portofoliu, componentei sociale.

În cazul privatizării unor societăti comerciale cu investitori strategici vor putea fi oferite conform legii, contra cost, pachete de actiuni de până la 10% din capitalul social detinut de Ministerul Industriei si Resurselor asociatiilor salariatilor din societătile comerciale, constituite conform legislatiei în vigoare.

9.8. În activitatea de evaluare a societătilor comerciale din portofoliul său, Ministerul Industriei si Resurselor - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie va putea utiliza si alte metode, inclusiv cele specifice pietei de capital, precum si auditori independenti ai raportului de evaluare, rezultatele obtinute urmând să fie utilizate pentru stabilirea pretului de ofertă.

Ministerul Industriei si Resurselor - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizării în Industrie va stabili pretul de ofertă pe baza oricăreia dintre metodele de evaluare utilizate, indiferent de valoarea rezultată în urma evaluării, având în vedere si celelalte elemente care compun oferta de vânzare (investitii, majorări de capital, capital de lucru, datorii preluate de cumpărător, elemente de protectie socială si altele).

9.9. Ministerul Industriei si Resurselor va îndeplini orice alte activităti necesare în scopul realizării prezentei strategii de privatizare, potrivit prevederilor legale în vigoare.