MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 441 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 23 iunie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

269. - Lege privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României

387. - Decret pentru promulgarea Legii privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

15. - Hotãrâre privind participarea României cu unitãti si subunitãti din Ministerul Apãrãrii Nationale la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak

ACTE ALE CAMEREI DEPUTATILOR

13. - Hotãrâre privind demisia unui deputat

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 155 din 17 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonantã

Decizia nr. 165 din 6 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

49. - Ordonantã de urgentã privind suspendarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrãrii Ministerului Afacerilor Externe

Rectificãri la Ordinul ministrului dezvoltãrii si prognozei nr. 104/2003

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã Statutul Corpului diplomatic si consular al României.

(2) Membrii Corpului diplomatic si consular sunt, de regulã, diplomati de carierã si au un statut socioprofesional specific, conferit de atributiile si rãspunderile ce le revin pentru înfãptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legi.

Art. 2. - (1) Au calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României:

a) ministrul afacerilor externe;

b) secretarii de stat si subsecretarii de stat din Ministerul Afacerilor Externe;

c) secretarul general si secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Externe;

d) personalul diplomatic si consular care îsi desfãsoarã activitatea în administratia centralã a Ministerului Afacerilor Externe, la ambasadele, misiunile permanente pe lângã organizatiile internationale si oficiile consulare ale României, inclusiv persoanele provenind de la Departamentul de Comert Exterior si de la alte ministere si institutii, pe perioada trimiterii lor în misiune în strãinãtate cu grade diplomatice sau consulare.

(2) Ministrul afacerilor externe, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general si secretarul general adjunct fac parte de drept din Corpul diplomatic si consular al României, pe durata exercitãrii functiei.

Art. 3. - (1) Statutul Corpului diplomatic si consular al României se completeazã cu prevederile cuprinse în legislatia muncii si în Statutul functionarilor publici, dacã prin prezentul statut nu se stabileste altfel.

(2) Pe perioada cât se aflã în misiune în strãinãtate, membrilor Corpului diplomatic si consular li se aplicã si prevederile tratatelor la care România este parte, precum si alte reguli care decurg din normele dreptului international.

CAPITOLUL II

Gradele si functiile diplomatice sau consulare. Modul de acordare, echivalare si pãstrare a acestora

SECTIUNEA 1

Gradele diplomatice sau consulare

Art. 4. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României pot dobândi urmãtoarele grade:

a) gradele diplomatice:

- ambasador;

- ministru plenipotentiar;

- ministru-consilier;

- consilier diplomatic;

- secretar I;

- secretar II;

- secretar III;

- atasat diplomatic;

b) gradele consulare:

- consul general;

- consul;

- viceconsul;

- agent consular.

Art. 5. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României ocupã, în administratia centralã a Ministerului Afacerilor Externe si la misiunile diplomatice si oficiile consulare, functii diplomatice si consulare echivalente gradelor diplomatice sau consulare pe care le detin.

SECTIUNEA a 2-a

Modul de acordare, echivalare si pãstrare a gradelor diplomatice sau a celor consulare

Art. 6. - (1) În cadrul Ministerului Afacerilor Externe functioneazã Comisia pentru acordarea gradelor diplomatice si consulare. Comisia propune acordarea gradelor diplomatice sau consulare la admiterea în Corpul diplomatic si consular al României si pentru promovarea în grad diplomatic sau consular.

(2) Organizarea si functionarea comisiei prevãzute la alin. (1), inclusiv criteriile privind selectionarea pentru admiterea la Academia Diplomaticã, pentru promovarea în grade diplomatice si consulare si la alte concursuri pentru admiterea în Corpul diplomatic si consular al României, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Acordarea gradelor diplomatice si consulare se face prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu exceptia gradului diplomatic de ambasador, în limita numãrului maxim de functii diplomatice si consulare aprobate.

Art. 7. - Gradul diplomatic de atasat sau gradul consular de agent consular se acordã candidatilor care au promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic si consular al României.

Art. 8. - Organizarea si functionarea Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe sunt stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 9. - (1) Promovarea în grad diplomatic sau consular se face pe baza îndeplinirii conditiilor de stagiu prevãzute la art. 13, a evaluãrii activitãtii desfãsurate si a calificãrilor obtinute la Academia Diplomaticã sau la alte institutii de formare profesionalã, din tarã sau din strãinãtate.

(2) Cu ocazia Zilei Diplomatiei Române, ministrul afacerilor externe, prin derogare de la prevederile alin. (1), poate promova în grad diplomatic sau consular, membri ai Corpului diplomatic si consular al României cu rezultate deosebite în activitate, cu îndeplinirea a jumãtate din conditiile de stagiu, asa cum sunt prevãzute la art. 13.

Art. 10. - Gradul diplomatic de ambasador se acordã prin decret, de cãtre Presedintele României, la propunerea ministrului afacerilor externe.

Art. 11. - Celelalte grade diplomatice sau consulare se acordã prin ordin al ministrului afacerilor externe, la propunerea Comisiei pentru acordarea gradelor diplomatice si consulare.

Art. 12. - Ministerul Afacerilor Externe este singura institutie care acordã grade diplomatice si consulare, cu exceptia gradului de ambasador.

Art. 13. - Stagiul pentru promovarea în grad diplomatic sau consular este:

a) pentru gradele diplomatice:

- 2 ani, de la atasat diplomatic la secretar III;

- 3 ani, de la secretar III la secretar II;

- 4 ani, de la secretar II la secretar I;

- 3 ani, de la secretar I la consilier diplomatic;

- 4 ani, de la consilier diplomatic la ministru-consilier;

- 2 ani, de la ministru-consilier la ministru plenipotentiar;

b) pentru gradele consulare:

- 4 ani, de la agent consular la viceconsul;

- 4 ani, de la viceconsul la consul;

- 4 ani, de la consul la consul general.

Art. 14. - (1) Persoanelor admise prin concurs în Corpul diplomatic si consular al României, precum si absolventilor Academiei Diplomatice li se acordã grade diplomatice sau consulare în functie de vechimea avutã în domenii de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe, echivalentã cu stagiile pentru gradele diplomatice sau consulare.

(2) Domeniile de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe se stabilesc, prin ordin al ministrului afacerilor externe, la propunerea Comisiei pentru acordarea gradelor diplomatice sau consulare.

Art. 15. - (1) Trecerea de la un grad consular la unul diplomatic se face cu respectarea urmãtoarei echivalente a gradelor:

a) consul general - consilier diplomatic, ministru-consilier;

b) consul - secretar I;

c) viceconsul - secretar III, secretar II;

d) agent consular - atasat diplomatic.

(2) Echivalarea gradelor diplomatice cu cele consulare se aprobã de ministrul afacerilor externe, la propunerea Comisiei pentru acordarea gradelor diplomatice si consulare, cu acordul persoanei în cauzã.

Art. 16. - Gradul diplomatic sau consular detinut se pãstreazã cu titlu onorific.

CAPITOLUL III

Admiterea în Corpul diplomatic si consular al României

SECTIUNEA 1

Conditii

Art. 17. - (1) Calitatea de membru al Corpului diplomatic si consular al României poate fi dobânditã de persoana care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:

a) are dreptul sã ocupe o functie publicã, conform prevederilor Constitutiei si legilor în vigoare;

b) se bucurã de toate drepturile politice si civile prevãzute în Constitutie si în legile în vigoare;

c) nu face parte din partide politice;

d) a urmat studii superioare de lungã duratã la o institutie de învãtãmânt superior din tarã sau din strãinãtate, absolvite cu diplomã de licentã sau echivalentã, recunoscutã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii;

e) cunoaste cel putin o limbã strãinã;

f) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare, atestatã pe bazã de act medical de specialitate, emis de centrul medical care deserveste Ministerul Afacerilor Externe;

g) a absolvit Academia Diplomaticã sau a promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic si consular al României, organizat potrivit regulamentului de organizare si desfãsurare a concursului de admitere în Ministerul Afacerilor Externe;

h) nu a fost condamnatã pentru sãvârsirea unei infractiuni.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. c) si g) persoanele care urmeazã a fi numite în functiile de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. g) persoanele provenind din alte ministere si institutii centrale, trimise în misiune temporarã în strãinãtate cu functii echivalente gradelor diplomatice si consulare.

Art. 18. - Concursurile de admitere în Corpul diplomatic si consular al României se organizeazã pentru functiile diplomatice sau consulare vacante, pe baza regulamentului de organizare si desfãsurare a concursului, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 19. - Pentru numirea în functia de ambasador extraordinar si plenipotentiar, ministrul afacerilor externe propune, de regulã, diplomati de carierã care, la încheierea misiunii, nu depãsesc vârsta legalã de pensionare. În mod exceptional pot fi propuse pentru numire în aceastã functie personalitãti ale vietii publice care îndeplinesc conditiile pentru admiterea în rândul membrilor Corpului diplomatic si consular al României.

Art. 20. - Ambasadorul extraordinar si plenipotentiar este reprezentantul unic al României în tara în care a fost acreditat si îl reprezintã pe Presedintele României pe lângã seful statului acreditar.

SECTIUNEA a 2-a

Depunerea jurãmântului de credintã

Art. 21. - (1) Persoanele care devin membri ai Corpului diplomatic si consular al României depun jurãmântul de credintã în momentul dobândirii calitãtii de membru al Corpului diplomatic si consular al României.

(2) Jurãmântul scris se rosteste, se semneazã si se depune astfel: ambasadorul, în fata Presedintelui României, consulul general, în fata primului-ministru; ceilalti membri ai Corpului diplomatic si consular al României, în fata ministrului afacerilor externe sau a unei persoane desemnate de acesta: secretar de stat sau ambasador.

(3) Ambasadorii si consulii generali din serviciul exterior vor depune jurãmântul de credintã cu ocazia primei deplasãri în România, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

Art. 22. - (1) Jurãmântul de credintã fatã de statul român este obligatoriu si are urmãtorul continut:

“Jur sã promovez si sã apãr interesele României si ale cetãtenilor români în relatiile internationale. Jur sã-mi îndeplinesc cu responsabilitate, loialitate si demnitate atributiile care îmi revin în promovarea politicii externe a României. Jur sã respect Constitutia si legile tãrii, drepturile si libertãtile fundamentale ale omului, angajamentele internationale asumate de România, cu pãstrarea strictã a secretului si confidentialitãtii asupra informatiilor pe care le detin ca membru al Corpului diplomatic si consular al României. Asa sã-mi ajute Dumnezeu!”

(2) Referirea la divinitate din formula jurãmântului se poate schimba potrivit credintei religioase a persoanei care depune jurãmântul.

(3) Jurãmântul se poate depune si fãrã formula religioasã de încheiere. În acest caz persoana care depune jurãmântul va declara pe onoare si constiintã cã va respecta jurãmântul.

(4) Refuzul de a depune jurãmântul de credintã fatã de statul român determinã pierderea calitãtii de membru al Corpului diplomatic si consular al României.

CAPITOLUL IV

Drepturile si obligatiile membrilor Corpului diplomatic si consular al României

SECTIUNEA 1

Drepturile membrilor Corpului diplomatic si consular al României

Art. 23. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României au urmãtoarele drepturi specifice:

a) sã fie promovati în functii diplomatice si consulare în administratia centralã a Ministerului Afacerilor Externe ori la misiunile diplomatice si oficiile consulare, în raport cu gradul diplomatic sau consular detinut, vechimea în munca diplomaticã sau consularã si experienta dobânditã;

b) sã beneficieze de formele de perfectionare a pregãtirii profesionale si de specializare organizate de Ministerul Afacerilor Externe sau de alte institutii publice române sau strãine;

c) sã beneficieze în strãinãtate de privilegiile, imunitãtile si facilitãtile pe care le conferã dreptul international si conventiile în materie la care România este parte;

d) sã desfãsoare activitate didacticã si stiintificã, în tarã si în strãinãtate, cu respectarea prevederilor prezentului statut;

e) sã adere la si sã activeze în cadrul asociatiilor profesionale si al organizatiilor stiintifice din tarã si din strãinãtate, cu respectarea prevederilor prezentului statut;

f) sã beneficieze, în tarã si în strãinãtate, de distinctiile si onorurile specifice functiei diplomatice sau consulare pe care o exercitã;

g) sã fie însotiti, pe durata misiunii permanente, de sot sau sotie si de copiii minori, precum si de copiii pânã la vârsta de 25 de ani care urmeazã studii în strãinãtate;

h) sã fie înscrisi în Anuarul Corpului diplomatic si consular al României.

Art. 24. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul la un salariu si la alte drepturi bãnesti, bazate pe evaluarea corectã a complexitãtii si dificultãtii functiei diplomatice sau consulare, tinându-se seama de activitatea depusã, importanta acesteia si performanta profesionalã.

(2) Salarizarea si acordarea altor drepturi bãnesti, inclusiv sporurile de vechime, de confidentialitate, pentru cunoasterea mai multor limbi strãine, sporul pentru titlul stiintific de doctor, premiile, primele si salariile de merit acordate membrilor Corpului diplomatic si consular al României care îsi desfãsoarã activitatea în administratia centralã si la misiunile diplomatice si oficiile consulare vor fi reglementate prin lege specialã.

Art. 25. - (1) Pe perioada în care îsi desfãsoarã activitatea la misiunile diplomatice si oficiile consulare, membrii Corpului diplomatic si consular al României, precum si membrii de familie care îi însotesc beneficiazã de asistentã medicalã, pe bazã de asigurare obligatorie, realizatã de Ministerul Afacerilor Externe sau convenitã prin acorduri cu statele strãine respective sau, acolo unde nu este posibil, de decontarea cheltuielilor medicale.

(2) Cuantumul si conditiile asigurãrii obligatorii, precum si ale decontãrii cheltuielilor medicale se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 26. - (1) În tarã, membrii Corpului diplomatic si consular al României, în activitate ori pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în întretinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistentã medicalã, medicamente si proteze, în cadrul sistemului de asigurãri de sãnãtate specific apãrãrii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritãtii judecãtoresti, în conditiile achitãrii contributiilor legale la sistemul de asigurãri de sãnãtate în perioada de activitate.

(2) Conditiile de acordare gratuitã a asistentei medicale, a medicamentelor si protezelor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Aceste drepturi nu se impoziteazã.

Art. 27. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul la concedii de odihnã, de studii, fãrã platã, medicale, de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, concedii suplimentare pentru lucru în tãri cu climã greu de suportat, precum si în alte situatii, în conditiile legii.

(2) Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã de concediu de odihnã de 30 de zile lucrãtoare pe an, plãtit în moneda nationalã a României.

(3) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul, pe lângã o indemnizatie de concediu de odihnã, si la o primã egalã cu salariul de bazã în lei, din luna anterioarã plecãrii în concediu de odihnã.

(4) Membrii Corpului diplomatic si consular al României au dreptul la decontarea cheltuielilor pentru transportul bunurilor personale si ale membrilor de familie care îi însotesc, la trimiterea si revenirea din misiune permanentã în strãinãtate, în conditii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 28. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care pleacã în misiune permanentã în strãinãtate pot beneficia de o indemnizatie de reprezentare, în conditiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 29. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care îsi desfãsoarã activitãtile în conditii deosebite sau vãtãmãtoare de muncã au dreptul la încadrarea în aceastã categorie. Încadrarea se stabileste prin hotãrâre a Guvernului, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 30. - (1) Cheltuielile pentru transportul international al membrilor Corpului diplomatic si consular al României care sunt trimisi în misiune de lungã duratã în exterior, precum si pentru membrii lor de familie aflati în întretinere permanentã legalã în exterior, în conditiile prezentei legi, se suportã de cãtre institutia trimitãtoare, în urmãtoarele cazuri:

a) la plecarea în misiune în exterior si la revenirea definitivã în tarã;

b) pentru deplasãri în interes de serviciu, în România si în strãinãtate;

c) pentru efectuarea în tarã a concediului de odihnã pe anul calendaristic respectiv, cu exceptia anului în care îsi încheie misiunea;

d) pentru concediu medical si nasteri în România;

e) pentru deplasarea întregii familii în România, în caz de deces al unui copil ori al sotiei/sotului si numai pentru deplasarea unuia dintre soti în caz de deces al unui pãrinte, frate sau sorã;

f) în cazuri de fortã majorã.

(2) De asemenea, institutia trimitãtoare suportã, o singurã datã pe an, costul transportului international dus-întors pentru sotia/sotul si pentru copiii aflati în întretinere în tarã, pentru a-si vizita sotul/sotia, respectiv pãrintii aflati în misiune în exterior.

SECTIUNEA a 2-a

Obligatiile membrilor Corpului diplomatic si consular al României

Art. 31. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României sunt obligati sã îsi îndeplineascã cu responsabilitate, profesionalism, loialitate, corectitudine, promptitudine si constiinciozitate îndatoririle de serviciu si sã se abtinã de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii României.

Art. 32. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României au datoria sã actioneze cu loialitate, demnitate si rãspundere în scopul înfãptuirii politicii externe a României si au urmãtoarele obligatii specifice:

a) sã promoveze si sã apere interesele statului si ale cetãtenilor români în cadrul relatiilor externe, inclusiv prin acordarea protectiei diplomatice si consulare si a sprijinului necesar cetãtenilor români, în limitele competentelor lor si cu respectarea prevederilor tratatelor internationale la care România este parte;

b) sã respecte secretul de stat si secretul de serviciu, în conditiile legii, precum si confidentialitatea în legãturã cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostintã în exercitarea functiei;

c) sã aibã în toate împrejurãrile o conduitã profesionalã si moralã ireprosabilã si sã dea dovadã de demnitate si responsabilitate în îndeplinirea atributiilor lor;

d) sã respecte, fãrã a aduce atingere privilegiilor si imunitãtilor lor, legile statelor pe teritoriul cãrora îsi desfãsoarã activitatea si sã nu se lase implicati în activitãti care ar reprezenta un amestec în treburile interne ale tãrii în care sunt acreditati sau care ar afecta în orice alt mod relatiile României sau ar aduce atingere statutului lor diplomatic si consular;

e) sã solicite acordul ministrului afacerilor externe pentru primirea distinctiilor strãine;

f) sã informeze imediat conducerea ministerului în legãturã cu orice schimbare intervenitã în situatia lor, care le-ar putea afecta calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României;

g) sã nu abuzeze de privilegiile si imunitãtile de care beneficiazã în strãinãtate ca membri ai Corpului diplomatic si consular al României.

Art. 33. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României, cu exceptia ministrului afacerilor externe, a secretarilor de stat si a subsecretarilor de stat, au obligatia ca, în exercitarea atributiilor ce le revin, sã se abtinã de la manifestarea în public a convingerilor lor politice.

Art. 34. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României au obligatia sã îsi perfectioneze continuu pregãtirea profesionalã.

CAPITOLUL V

Trimiterea în misiune permanentã a membrilor Corpului diplomatic si consular al României la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României

Art. 35. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României, cu exceptia ambasadorilor si a consulilor generali, sunt trimisi în misiune permanentã în strãinãtate, prin concurs, în functie de gradul diplomatic sau consular.

(2) Comisia pentru trimiterea în misiune permanentã în strãinãtate, precum si conditiile si modalitãtile de desfãsurare a concursului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(3) Functiile diplomatice si consulare care devin vacante în cursul unui an calendaristic sunt anuntate cu cel putin 3 luni înaintea începerii anului respectiv.

(4) Înaintea trimiterii în misiune, membrii Corpului diplomatic si consular al României vor efectua, obligatoriu, un stagiu de pregãtire în Ministerul Afacerilor Externe.

(5) Durata misiunii în strãinãtate este, de regulã, de 4 ani, iar în tãrile cu climã dificilã este de 3 ani.

Art. 36. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã de un spor la salariu în valutã, pe perioada în care îsi desfãsoarã activitatea la misiunile diplomatice si oficiile consulare, pentru sotul sau sotia si copiii minori care îi însotesc.

Art. 37. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã la misiune de o indemnizatie lunarã în sumã fixã în valutã pentru fiecare copil care urmeazã studii elementare, gimnaziale, liceale si universitare în strãinãtate, pânã la vârsta de 25 de ani, cu conditia promovãrii anului de studiu precedent.

Art. 38. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României pe perioada în care îsi desfãsoarã activitatea în strãinãtate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare, beneficiazã în tarã de o indemnizatie în lei necesarã pentru plata cheltuielilor de întretinere a locuintei, în cazul în care nu realizeazã venituri din chirii, pentru plata contributiilor prevãzute de lege în raport cu drepturile salariale corespunzãtoare functiei pe care membrii Corpului diplomatic si consular al României sunt încadrati în tarã, precum si pentru sotul sau sotia care se aflã în tarã, dacã nu realizeazã venituri.

Art. 39. - Membrilor Corpului diplomatic si consular al României li se aplicã, pe perioada în care îsi desfãsoarã activitatea la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, majorãrile salariale si indexãrile aplicate la salariile de încadrare în lei în tarã.

Art. 40. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României, precum si membrii familiilor lor, aflati în întretinere în strãinãtate, beneficiazã pe perioada misiunii de asigurare de viatã.

Art. 41. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã de un spor la salariu, în valutã, pentru activitatea desfãsuratã în strãinãtate în zone de risc si de conflicte armate.

Art. 42. - Sotul sau sotia membrului Corpului diplomatic si consular al României, pe perioada deplasãrii sale în strãinãtate împreunã cu acesta si cãruia/cãreia i se suspendã raporturile de muncã pe perioada respectivã, beneficiazã de stagii de cotizare utile la stabilirea pensiei, cu plata de cãtre unitatea trimitãtoare a contributiei la sistemul public de pensii, la nivelul ultimului salariu avut înaintea plecãrii.

Art. 43. - La încheierea misiunii unui membru al Corpului diplomatic si consular al României, sotul sau sotia care l-a însotit la post poate solicita reintegrarea la autoritatea sau institutia publicã, regia autonomã sau societatea nationalã la care a fost încadrat. Aceasta se acordã de drept.

Art. 44. - Dacã reintegrarea sotului sau a sotiei nu va fi posibilã în termen de 90 de zile calendaristice de la data încheierii misiunii, membrul Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã de o indemnizatie de sprijin pentru familie. Conditiile de acordare si cuantumul indemnizatiei se stabilesc prin lege.

Art. 45. - Dacã un membru al Corpului diplomatic si consular al României îsi însoteste sotul sau sotia în misiune permanentã în strãinãtate, în calitate de sot sau sotie neîncadrat/neîncadratã în muncã, pe perioada misiunii i se suspendã raporturile de muncã, iar la revenire va fi integrat cu acelasi grad diplomatic sau consular.

Art. 46. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României pot fi trimisi în misiune în strãinãtate, de regulã, dupã o perioadã de un an de activitate în Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 47. - Ambasadorii extraordinari si plenipotentiari, precum si consulii generali dispun, de la data rechemãrii din misiune, de o perioadã de 3 luni pentru a reveni în tarã.

Art. 48. - (1) Pentru acoperirea necesarului de personal specializat din Ministerul Afacerilor Externe, detasarea sau încadrarea pe perioadã determinatã se face pe durata misiunilor permanente, în serviciul exterior, iar în centrala ministerului, pe durata prevãzutã de legislatia în vigoare.

(2) Persoanele detasate vor fi salarizate în conformitate cu sistemul de salarizare din Ministerul Afacerilor Externe.

CAPITOLUL VI

Incompatibilitãti si interdictii

Art. 49. - Calitatea de membru al Corpului diplomatic si consular al României este incompatibilã cu orice altã functie publicã sau privatã, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de învãtãmânt universitar acreditate.

Art. 50. - (1) Membrilor Corpului diplomatic si consular al României le este interzis:

a) sã facã parte din partide politice;

b) sã desfãsoare propagandã prin orice alte mijloace sau alte activitãti în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru functii publice;

c) sã solicite sau sã accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, în considerarea functiei lor, avantaje materiale sau de altã naturã care ar putea aduce atingere loialitãtii, responsabilitãtii si prestigiului lor;

d) sã efectueze, în perioada îndeplinirii misiunii în strãinãtate, direct, prin membrii de familie sau prin persoane interpuse, activitãti comerciale;

e) sã detinã functii în regiile autonome, societãtile comerciale ori în alte unitãti cu scop lucrativ;

f) sã declare sau sã participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a) ministrul afacerilor externe, secretarii de stat si subsecretarii de stat.

CAPITOLUL VII

Încetarea calitãtii de membru al Corpului diplomatic si consular al României

Art. 51. - (1) Calitatea de membru al Corpului diplomatic si consular al României înceteazã în urmãtoarele cazuri:

a) cu acordul pãrtilor;

b) demisie;

c) pierderea capacitãtii de muncã, în conditiile legii;

d) incompatibilitate, în sensul dispozitiilor art. 49;

e) încetarea îndeplinirii conditiilor prevãzute la art. 17 alin. (1) lit. a) si b) ori nerespectarea obligatiilor prevãzute la art. 32 sau a interdictiilor prevãzute la art. 50;

f) desfacerea disciplinarã a contractului individual de muncã încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe;

g) reducerea numãrului de functii diplomatice ca urmare a reorganizãrii;

h) în cazul arestãrii preventive pe o perioadã mai mare de 60 de zile sau al condamnãrii definitive pentru o infractiune de naturã sã îl facã incompatibil cu calitatea sa.

(2) Dacã, ulterior reducerii numãrului de functii diplomatice si consulare, Guvernul hotãrãste o majorare a acestora, persoanele afectate de mãsura reducerii numãrului de functii au prioritate la angajare, la cerere, cu acordarea gradului diplomatic sau consular detinut anterior.

Art. 52. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României beneficiazã, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de o pensie care se va stabili prin lege specialã.

Art. 53. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României cu o vechime în activitatea diplomaticã sau consularã de cel putin 15 ani pentru femei si 20 de ani pentru bãrbati beneficiazã, la pensionare, de o indemnizatie egalã cu 5 salarii de bazã nete, plãtite din bugetul unitãtii trimitãtoare.

(2) De indemnizatia prevãzutã la alin. (1) beneficiazã si membrii Corpului diplomatic si consular al României la încetarea calitãtii de membru ca urmare a reducerii numãrului de functii diplomatice sau consulare în urma reorganizãrii.

(3) Indemnizatiile prevãzute la alin. (1) si (2) se acordã o singurã datã în cursul carierei diplomatice.

Art. 54. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care beneficiazã de pensie pot fi încadrati în Ministerul Afacerilor Externe, pe duratã nedeterminatã sau pe duratã determinatã, dupã caz, beneficiind de drepturile salariale corespunzãtoare functiei în care sunt încadrati, inclusiv de sporul de vechime corespunzãtor vechimii în muncã, dobândite pânã la data pensionãrii.

Art. 55. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care împlinesc vârsta legalã de pensionare îsi pot continua activitatea cu acordul ministrului afacerilor externe.

Art. 56. - În caz de deces al unui membru al Corpului diplomatic si consular al României, membrii de familie care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmas primesc, pe o perioadã de 3 luni, echivalentul salariului de bazã net din ultima lunã de activitate a celui decedat, plãtit din bugetul unitãtii trimitãtoare.

CAPITOLUL VIII

Rãspunderea juridicã

Art. 57. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României rãspund, conform legii, în legãturã cu activitatea lor profesionalã desfãsuratã în administratia centralã a Ministerului Afacerilor Externe sau la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României.

Art. 58. - Încãlcarea de cãtre membrii Corpului diplomatic si consular al României a prevederilor prezentei legi si neîndeplinirea cu bunã-credintã a îndatoririlor de serviciu atrag rãspunderea disciplinarã, patrimonialã, civilã, contraventionalã sau penalã, dupã caz.

Art. 59. - (1) Conditiile angajãrii rãspunderii si sanctiunile aplicabile sunt cele prevãzute de lege si de regulamentul de organizare si functionare a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Faptele care genereazã rãspunderi si sanctiuni pentru membrii Corpului diplomatic si consular al României sunt examinate de Consiliul de Onoare, care face propuneri ministrului afacerilor externe. Organizarea si functionarea Consiliului de Onoare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

Art. 60. - Dacã s-a dispus începerea urmãririi penale împotriva unui membru al Corpului diplomatic si consular al României pentru o infractiune de naturã sã îl facã incompatibil cu statutul sãu, ministrul afacerilor externe va lua mãsura suspendãrii raporturilor de muncã.

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 61. - Pentru omagierea traditiei diplomatice românesti si pentru stimularea activitãtii Corpului diplomatic si consular al României, în fiecare an, în luna septembrie, se sãrbãtoreste Ziua Diplomatiei Române, la o datã stabilitã de ministrul afacerilor externe.

Art. 62. - (1) Pentru contributii meritorii la afirmarea diplomatiei românesti pe plan international, se instituie Ordinul “Nicolae Titulescu” clasele I, II si III si medalia “Meritul Diplomatic” clasele I, II si III.

(2) Ordinele si medaliile prevãzute la alin. (1) se acordã de cãtre Presedintele României, la propunerea ministrului afacerilor externe.

Art. 63. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României detasati la alte autoritãti sau institutii din România sau în strãinãtate îsi pãstreazã calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României pe perioada detasãrii.

Art. 64. - Membrii Corpului diplomatic si consular al României care sunt trimisi de statul român în calitate de functionari la organizatii interguvernamentale îsi pãstreazã calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României pe perioada exercitãrii functiei internationale. Pe aceastã perioadã li se suspendã raporturile de muncã, iar la revenirea în Ministerul Afacerilor Externe li se recunoaste vechimea în muncã si în activitatea diplomaticã.

Art. 65. - (1) Membrii Corpului diplomatic si consular al României care participã la cursuri, stagii de practicã si specializare sau perfectionare în strãinãtate, cu aprobarea conducerii Ministerului Afacerilor Externe, pe o duratã care depãseste 90 de zile calendaristice, si cãrora, pe timpul absentei din tarã, li se suspendã raporturile de muncã îsi mentin pe aceastã perioadã calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României, iar la revenirea în Ministerul Afacerilor Externe li se recunoaste vechimea în muncã si în activitatea diplomaticã.

(2) Pe perioada studiilor, aceste persoane beneficiazã, în tarã, de o indemnizatie lunarã în monedã nationalã, necesarã pentru plata contributiilor prevãzute de lege si pentru plata cheltuielilor de întretinere a locuintei, în cazul în care nu realizeazã venituri din chirii, în raport cu drepturile salariale corespunzãtoare functiei pe care membrii Corpului diplomatic si consular al României sunt încadrati în administratia centralã. Cuantumul indemnizatiei va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 66. - (1) Membrilor Corpului diplomatic si consular al României numiti în functii de demnitate publicã li se suspendã raporturile de muncã pe perioada mandatului.

(2) La încetarea functiei de demnitate publicã si la revenirea în Ministerul Afacerilor Externe li se recunoaste vechimea în activitatea diplomaticã sau consularã.

Art. 67. - Pe durata numirii membrilor Corpului diplomatic si consular al României în cabinetele demnitarilor din Ministerul Afacerilor Externe, li se suspendã contractele individuale de muncã si li se recunoaste vechimea în activitatea diplomaticã, pãstrându-si calitatea de membri ai Corpului diplomatic si consular al României.

Art. 68. - De drepturile prevãzute la art. 24-30, art. 36-45 si art. 48 beneficiazã, dupã caz, si celelalte categorii de personal angajat în Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 69. - Hotãrârile Guvernului si ordinele ministrului afacerilor externe emise în aplicarea prezentei legi se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a acesteia.

Art. 70. - Regulamentul de organizare si functionare a Ministerului Afacerilor Externe va fi actualizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

Art. 71. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.070/1990 pentru aprobarea Statutului Corpului Diplomatic si Consular al României, publicatã în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 119 din 2 noiembrie 1990, precum si orice dispozitii contrare prezentei legi.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 20 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 22 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Bucuresti, 17 iunie 2003.

Nr. 269.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind Statutul Corpului diplomatic si consular al României si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 16 iunie 2003.

Nr. 387.

ACTE ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

HOTÃRÂRE

privind participarea României cu unitãti si subunitãti din Ministerul Apãrãrii Nationale la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak

Având în vedere solicitarea Presedintelui României, adresatã celor douã Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea României cu unitãti si subunitãti din Ministerul Apãrãrii Nationale la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii nationale a României nr. 45/1994, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 13/2000, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 398/2001, si ale art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,

Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã participarea României la faza a IV-a de stabilizare si reconstructie din Irak cu unitãti si subunitãti din Ministerul Apãrãrii Nationale, astfel:

a) un batalion de infanterie, alcãtuit din 405 militari;

b) o companie de politie militarã, alcãtuitã din 100 militari;

c) un detasament de geniu, alcãtuit din 149 militari;

d) 20 ofiteri de stat major;

e) 4 ofiteri de legãturã.

Art. 2. - Finantarea pregãtirii si participãrii personalului militar si tehnicii specifice la misiunea prevãzutã la art. 1 va fi reglementatã prin hotãrâre a Guvernului.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor si Senat în sedinta comunã din 19 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI

VALER DORNEANU NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 19 iunie 2003.

Nr. 15.

ACTE ALE CAMEREI DEPUTATILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

HOTÃRÂRE

privind demisia unui deputat

În temeiul art. 67 alin. (2) si al art. 68 alin. (2) din Constitutia României, al art. 82, cartea I din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificãrile ulterioare, precum si al art. 189 alin. 1 si al art. 198 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat,

Camera Deputatilor adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Camera Deputatilor ia act de cererea de demisie prezentatã de domnul Dinu Patriciu, ales deputat la 26 noiembrie 2000 în Circumscriptia electoralã nr. 31 Prahova, apartinând Grupului parlamentar al P.N.L., si declarã vacant locul de deputat detinut de acesta.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 18 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 18 iunie 2003.

Nr. 13.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 155

din 17 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonantã

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonantã, exceptie ridicatã de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti în Dosarul nr. 7.482/2002 al Tribunalului Bacãu.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 17C/2003-27C/2003 si 30C/2003, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicatã de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti în dosarele nr. 7.484, nr. 7.610, nr. 7.611, nr. 8.938-8.942, nr. 8.945, nr. 8.946 si nr. 8.948 ale Tribunalului Bacãu si în Dosarul nr. 3.938 al Curtii de Apel Bacãu, toate din anul 2002.

La apelul nominal rãspund reprezentantii Societãtii Comerciale “Midprest” - S.R.L. Onesti, lipsind celelalte pãrti, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.

Partea prezentã si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 17C/2003-27C/2003 si 30C/2003 la Dosarul nr. 16C/2003, care este primul înregistrat.

Reprezentantii Societãtii Comerciale “Midprest” - S.R.L. Onesti solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se aratã cã prevederile legale criticate sunt tranzitorii, de aplicare a legii procesuale în timp, neavând caracter retroactiv. În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, se apreciazã cã aceasta, fiind o problemã de interpretare si aplicare a legii, competenta de solutionare apartine instantelor judecãtoresti.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarelor, retine urmãtoarele:

Prin încheierile din 19 septembrie 2002, pronuntate în dosarele nr. 7.482, nr. 7.484, nr. 7.610 si nr. 7.611, încheierile din 24 septembrie, pronuntate în dosarele nr. 8.938, nr. 8.940-8.942 si nr. 8.945, încheierile din 10 octombrie 2002, pronuntate în dosarele nr. 8.939, nr. 8.946 si nr. 8.948, toate din anul 2002, pronuntate de Tribunalul Bacãu, precum si prin Încheierea din 5 decembrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 3.938/2002 de Curtea de Apel Bacãu, Curtea Constitutionalã a fost sesizatã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, cu referire la dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 30 din aceeasi ordonantã, exceptie ridicatã de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, identicã în toate dosarele, autorul acesteia sustine cã reglementa- rea admisibilitãtii cererii de deschidere a procedurii prevãzute de Legea nr. 64/1995 în raport cu un anumit cuantum al creantei fatã de bugetul de stat, conditie introdusã prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, contravine principiului neretroactivitãtii legii prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constitutie. Totodatã sunt invocate în sustinerea exceptiei si dispozitiile art. 78 din Constitutie. În conceptia autorului exceptiei, “admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii trebuie analizatã în lumina actului normativ în vigoare la data la care a fost formulatã si înaintatã la tribunal cererea”, iar “nu în temeiul unui text de lege care îsi produce efectele juridice la o datã ulterioarã (01.08.2002)”.

Tribunalul Bacãu si Curtea de Apel Bacãu considerã cã textele de lege criticate nu încalcã nici o dispozitie constitutionalã. Se sustine cã ordonanta Guvernului a fost publicatã încã de la data de 2 februarie 2002, intrând în vigoare dupã 180 de zile, conferind astfel creditorilor posibilitatea legalã sã-si formuleze actiuni în vederea deschiderii procedurii pentru recuperarea creantelor.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã, potrivit prevederilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, procedurile deschise (prin pronuntarea unei hotãrâri de cãtre judecãtorul-sindic în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 64/1995) pânã la data intrãrii în vigoare a ordonantei vor continua sã fie administrate si lichidate conform prevederilor legale existente, anterioare modificãrilor si completãrilor aduse Legii nr. 64/1995 prin respectiva ordonantã. Totodatã, se considerã cã acest text contine “dispozitii tranzitorii de aplicare a legii procesuale în timp si vizeazã proceduri deja deschise sub imperiul reglementãrilor legale anterioare”. De altfel, sustine Guvernul, “speta de fatã nu se încadreazã în sfera de aplicare a dispozitiilor art. IV alin. (1) din

Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, întrucât, din punct de vedere tehnic formal, procedura vizând insolventa [É] fusese pornitã prin formularea cererii introductive a Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Onesti, dar nu fusese deschisã. Deoarece art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu acoperã si cazul procedurilor pornite anterior intrãrii în vigoare a acestuia”, se apreciazã, în continuare, cã “solutionarea acestui conflict de aplicare a legilor în timp urmeazã a se realiza în conformitate cu principiile de drept comun consacrate de procedura civilã care, potrivit art. 128 din Legea nr. 64/1995, completeazã dispozitiile acestui ultim act normativ”. Prin urmare, Guvernul considerã cã, “întrucât cerinta unui cuantum minim al creantei reprezintã o conditie a exercitãrii actiunii reglementate de Legea nr. 64/1995, respectiv o conditie ce trebuie sã fie îndeplinitã de dreptul subiectiv civil afirmat pentru ca acesta sã poatã fi exercitat, aceasta nu se poate aprecia decât prin raportarea la momentul sesizãrii instantei, deci al pornirii procedurii insolventei. Deoarece la momentul sesizãrii instantei legea nu prevedea cerinta unui cuantum minim al creantei drept conditie necesarã pentru exercitarea actiunii, rezultã cã impunerea acesteia în cazul de fatã ar constitui, într-adevãr, o aplicare retroactivã a dispozitiilor pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002”. Se apreciazã de cãtre Guvern cã în cauzã este vorba de “o chestiune de aplicare de cãtre instanta de judecatã de fond, a principiului aplicãrii legii în timp, iar nu de constitutionalitate a dispozitiilor legale învederate”.

În concluzie, în punctul de vedere al Guvernului se apreciazã cã “art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 nu vizeazã procedurile pornite anterior intrãrii sale în vigoare, astfel încât invocarea sa în cazul de fatã nu este pertinentã”.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile pãrtii prezente si ale procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã cu care a fost sesizatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulatã, îl constituie dispozitiile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82 din 13 martie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, cu referire la dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, modificate si completate prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, texte care au urmãtorul cuprins:

- Art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002:

“(1) Procedurile deschise pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante vor continua sã fie administrate si lichidate conform prevederilor legale în vigoare anterioare modificãrilor si completãrilor aduse Legii nr. 64/1995 prin prezenta ordonantã.

(2) Fac exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1) procedurile pentru care opereazã suspendarea solicitatã de institutia publicã implicatã, în conformitate cu prevederile art. III.”;

- Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat si completat prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82 din 13 martie 2003, publicatã în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003: “(1) Orice creditor care are o creantã certã, lichidã si exigibilã poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a încetat plãtile, în urmãtoarele conditii: [É] b) în celelalte cazuri creanta trebuie sã aibã un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formulãrii cererii introductive;”

În raport cu continutul motivãrii exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine cã nu se vizeazã întregul continut al dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, ci numai dispozitiile alin. (1) ale art. IV din

ordonantã, dispozitii asupra cãrora Curtea se va pronunta.

În esentã, din modul în care a fost formulatã exceptia rezultã cã motivarea exceptiei de neconstitutionalitate are la bazã o posibilã interpretare “per a contrario” a celor douã texte, care ar avea ca urmare examinarea admisibilitãtii cererii de deschidere a procedurii prevãzute de Legea nr. 64/1995 în raport cu dispozitiile actuale ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, care prevãd conditia unui plafon minim valoric al creantei, asa cum a fost pusã în discutie de cãtre instantã, iar nu în raport cu dispozitiile în vigoare la data introducerii cererii, anterior datei de 2 august 2002, când dispozitiile în cauzã ale Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 au intrat în vigoare.

Dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, invocate în sustinerea exceptiei, prevãd cã “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”. A fost invocatã totodatã si încãlcarea art. 78 din Constitutie, care are urmãtorul cuprins: “Legea se publicã în Monitorul Oficial al României si intrã in vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 contine dispozitii tranzitorii de aplicare a procedurilor pornite în temeiul Legii nr. 64/1995 si vizeazã, potrivit optiunii legiuitorului, pe cele deschise sub imperiul reglementãrilor anterioare. Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat si completat prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, a introdus conditia unui plafon minim valoric al creantei, pentru creditorii mentionati la alin. (1).

Admisibilitatea cererilor introductive de deschidere a procedurii prevãzute de Legea nr. 64/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, formulate anterior intrãrii în vigoare a dispozitiilor criticate ale Ordonantei Guvernului nr. 38/2002, în cazul în care judecãtorul-sindic nu a pronuntat încã încheierea de deschidere a procedurii (devenitã sentintã prin art. I pct. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 care a modificat art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1995), în functie de conditia plafonului valoric cu privire la cuantumul creantei, introdusã prin art. I pct. 30 din ordonanta care a modificat dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, pusã în discutie de cãtre instante, este, în mod evident, asa cum subliniazã si Guvernul în punctul sãu de vedere, o problemã de interpretare si aplicare în timp a legii, asupra cãreia, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza ultimã din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã nu se poate pronunta, fiind de competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti.

Sub acest aspect, jurisprudenta Curtii Constitutionale a statuat în mod constant cã nu intrã în competenta Curtii controlul aplicãrii dispozitiilor unei legi sub raportul actiunii lor în timp. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 283 din 1 iulie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 24 iulie 1997, si Decizia nr. 171 din 2 noiembrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999. Pe de altã parte, Curtea observã cã si în situatia în care s-ar pune problema unei eventuale omisiuni a legiuitorului de a statua asupra situatiei procedurilor pornite, care nu fuseserã încã deschise la data intrãrii în vigoare a ordonantei criticate, exceptia este inadmisibilã, întrucât conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea nu poate completa sau modifica prevederea legalã supusã controlului de constitutionalitate.

În ceea ce priveste invocarea art. 78 din Constitutie, în sustinerea neconstitutionalitãtii prevederilor criticate, Curtea constatã cã aceasta este nerelevantã în solutionarea cauzei, întrucât dispozitiile constitutionale care se referã la intrarea în vigoare a legii nu au legãturã cu textele de lege criticate.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 82/2003, cu referire la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, astfel cum a fost modificat prin aceeasi ordonantã, exceptie ridicatã de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Onesti în dosarele nr. 7.482, nr. 7.484, nr. 7.610, nr. 7.611, nr. 8.938-8.942, nr. 8.945, nr. 8.946 si nr. 8.948 ale Tribunalului Bacãu si în Dosarul nr. 3.938 al Curtii de Apel Bacãu, toate din anul 2002.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 17 aprilie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 165

din 6 mai 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Holland Precision Parts” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 9.776/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercialã.

La apelul nominal rãspunde avocat Antonie Iorgovan, reprezentantul Autoritãtii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, lipsind autorul exceptiei, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul pãrtii prezente solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arãtând cã dispozitiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002, ca de altfel întreaga lege, nu contin prevederi retroactive. Intentia legiuitorului este de a reglementa pentru viitor situatii juridice existente la data intrãrii legii în vigoare, dar ale cãror efecte încã nu s-au produs. De altfel, fiind o normã de procedurã, alin. (2) al art. 41 nu poate fi neconstitutional fãrã ca exceptia sã fi fost ridicatã si cu privire la alin. (1), normã de drept substantial.

În legãturã cu invocarea, de cãtre autorul exceptiei, a încãlcãrii art. 15 alin. (2) din Constitutie prin dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 se aratã cã aceste prevederi criticate se aplicã exclusiv unor situatii existente, aflate în derulare, ca raporturi contractuale, producând efecte numai pentru viitor. Aceasta rezultã din prevederile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiatã, deoarece, atât art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002, cât si art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 nu contin prevederi retroactive. Dimpotrivã, aceste acte normative contin precizãri care exclud retroactivitatea.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 3 septembrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 9.776/2002, Tribunalul Bucuresti – Sectia comercialã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Holland Precision Parts” - S.R.L. din Brasov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile legale criticate încalcã în mod vãdit principiul constitutional al neretroactivitãtii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

În felul acesta, aratã autorul exceptiei, textele criticate “modificã unele contracte încheiate în perioade trecute, în sensul includerii - opae legis - a unor clauze noi, care modificã retroactiv, mai mult sau mai putin, unele raporturi contractuale, în sensul cã se stabilesc drepturi si obligatii contractuale noi în vreme ce unele drepturi ori obligatii preexistente dispar, o anumitã parte contractantã dobândeste instrumente juridice noi de a actiona împotriva pãrtii cocontractante, se stabilesc modalitãti noi de desfiintare a contractului, cu efecte juridice diferite - se introduce notiunea de rezolutiune a contractului - cu efecte atât ex tunc cât si pentru viitor, în locul notiunii de reziliere, care era initial prevãzutã în contract si care produce numai efecte ex nunc”. În acest fel, se aratã în continuare, “obligatiile îndeplinite partial sau integral de cãtre pãrti, în baza contractelor ce intrã sub incidenta celor douã texte de lege, pot fi acum lipsite de efectele juridice scontate, prin aplicarea acestor texte, ceea ce echivaleazã cu o anulare retroactivã a validitãtii unor acte, plãti sau prestatiuni îndeplinite de cãtre cumpãrãtori din contractele respective”.

Totodatã, se aratã în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, contractele încheiate initial, denumite contracte de vânzare-cumpãrare de actiuni, supuse regimului juridic al unor contracte comerciale de drept comun, sunt transformate, prin textele de lege criticate, în contracte de privatizare, supuse regimului actelor administrative, în care una dintre pãrti emite acte de putere.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 41 din Legea nr. 137/2002, autorul exceptiei sustine cã acestea transformã orice pact comisoriu din contractele încheiate în pact comisoriu expres de gradul IV, cu efectele si consecintele ce decurg din aceasta, ceea ce reprezintã o modificare retroactivã, cu consecinte din cele mai serioase.

Tribunalul Bucuresti - Sectia comercialã considerã cã dispozitiile legale criticate nu contravin principiului constitutional al neretroactivitãtii legii, întrucât “desfiintarea contractului de vânzare-cumpãrare de actiuni, încheiat în cadrul procesului de privatizare, are loc ca efect al pactului comisoriu înscris în cuprinsul contractelor si consimtit de pãrti - vânzãtor si cumpãrãtor - la data semnãrii lor si nu în temeiul Legii nr. 137/2002, care stabileste cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se sustine, în esentã, cã dispozitiile criticate nu modificã opae legis clauzele contractuale perfectate, ci stabilesc modalitãti noi de valorificare a clauzei contractuale existente în contractele de privatizare aflate în derulare la data aparitiei actelor normative criticate. Aceste dispozitii legale se aplicã unor situatii existente la data intrãrii lor în vigoare sau pentru situatii viitoare, astfel cã nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Referitor la împrejurarea cã dispozitiile legale criticate se aplicã unor raporturi juridice nãscute înainte de intrarea lor în vigoare, Guvernul sustine cã, atât timp cât aceste raporturi sunt în curs de desfãsurare, aceasta nu poate constitui o încãlcare a principiului neretroactivitãtii legii. În acest sens este mentionatã si Decizia Curtii Constitutionale nr. 5/1993.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrtii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 208/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, precum si cele ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25 din 30 ianuarie 2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, astfel cum a fost modificatã si completatã prin Legea nr. 506 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, si, ulterior, modificatã si completatã prin Ordonanta Guvernului nr. 40 din 30 ianuarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, texte care au urmãtorul cuprins:

- Art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002:

“(2) Notificarea prin care institutia publicã implicatã înstiinteazã cumpãrãtorul asupra desfiintãrii contractului, ca efect al actionãrii pactului comisoriu, constituie înscrisul în baza cãruia se efectueazã reînregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de cãtre societatea de registru independentã care tine registrul actionarilor respectivei societãti comerciale si de cãtre oficiul registrului comertului, fãrã a mai fi necesarã îndeplinirea vreunei alte formalitãti.”;

- Art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002: “(1) În cazul desfiintãrii contractului pe cale conventionalã sau judiciarã Autoritatea va retine de la cumpãrãtor toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, dupã caz, avans, rate, dobânzi, penalitãti achitate cu orice titlu, pânã la desfiintarea acestuia.

(11) În cazul desfiintãrii contractului pe cale conventionalã sau judiciarã, pentru prejudicii cauzate Autoritãtii, cumpãrãtorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:

a) sumele reprezentând dobânzile si penalitãtile datorate pentru ratele scadente si neachitate pânã la data desfiintãrii contractului, precum si penalitãtile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligatii contractuale;

b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpãrãtor în perioada de valabilitate a contractului;

c) sumele prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plãtite consultantilor de cãtre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).

(12) Prevederile alin. (1) si (11) se aplicã si proceselor în curs de judecatã având ca obiect desfiintarea contractului,începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

(2) Pentru prejudiciile cauzate societãtii de cãtre cumpãrãtor, aceasta poate cere instantei judecãtoresti dauneinterese.

(3) Stabilirea prejudiciilor si a întinderii daunelor-interese prevãzute la alin. (2), precum si a celor provocate Autoritãtii se va face, la solicitarea societãtii/Autoritãtii, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice si/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operatiuni.

(4) Cheltuielile aferente efectuãrii expertizei prevãzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, dupã caz, de Autoritate si vor fi recuperate de la cumpãrãtor.”

Critica de neconstitutionalitate vizeazã, în esentã, încãlcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, care are urmãtorul cuprins: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.”

Examinând textele de lege criticate, Curtea retine cã acestea nu contravin dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie invocate în sustinerea exceptiei.

Din interpretarea sistematicã a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 rezultã cã art. 21 nu contine dispozitii retroactive. Dimpotrivã, conform dispozitiilor art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 40/2003, se prevede expres cã “Prezenta ordonantã se aplicã contractelor având ca obiect vânzarea-cumpãrarea de actiuni detinute de stat la societãti, încheiate de Fondul Proprietãtii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, denumitã în continuare Autoritate, si aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare”.

De asemenea, art. 25 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 stabileste cã, “(1) În scopul organizãrii si desfãsurãrii în conditii unitare a controlului postprivatizare, prevederile cap. IV se aplicã si contractelor aflate în derulare pentru perioada rãmasã sã curgã de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.

(2) Pentru perioada scursã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante Autoritatea poate conveni cu cumpãrãtorul, prin act aditional, aplicarea prevederilor alin. (1).” Aceste precizãri exclud retroactivitatea, în conditiile în care aplicarea dispozitiilor ordonantei nu priveste contractele de privatizare ale cãror efecte s-au produs anterior intrãrii ei în vigoare, decât dacã pãrtile convin în acest sens în scris.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002, Curtea constatã cã acestea se referã la notificarea prin care institutia publicã implicatã înstiinteazã cumpãrãtorul asupra desfiintãrii contractului ca efect al actionãrii pactului comisoriu, ceea ce, de asemenea, exclude posibilitatea retroactivãrii dispozitiilor respective.

De altfel, dispozitiile alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 137/2002, care precizeazã caracterul de titlu executoriu al contractelor de vânzare-cumpãrare de actiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare si al contractelor de garantie realã imobiliarã, au în vedere situatia neîndeplinirii de cãtre cumpãrãtor a obligatiilor pecuniare asumate prin contractul încheiat, iar nu a altor obligatii.

În concluzie, Curtea constatã cã atât art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002, cât si art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 nu contin dispozitii cu caracter retroactiv, care sã fie contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

În legãturã cu sustinerea referitoare la aplicarea dispozitiilor legale criticate situatiilor concrete rezultate din contractele încheiate în cadrul procesului de privatizare, anterior intrãrii lor în vigoare, Curtea retine cã aceasta nu poate fi primitã deoarece excede controlului de constitutionalitate, aplicarea legii fiind o problemã de competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti învestite cu solutionarea eventualelor litigii dintre pãrti.

De asemenea, eventualele necorelãri între textele mentionate, chiar dacã ar fi reale, nu intrã sub incidenta controlului de constitutionalitate, analiza si eliminarea lor fiind de competenta exclusivã a autoritãtii legiuitoare.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, în unanimitate în ceea ce priveste dispozitiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002, si, cu majoritate în ceea ce priveste dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Holland Precision Parts” - S.R.L. din Brasov în Dosarul nr. 9.776/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercialã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 6 mai 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind suspendarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrãrii Ministerului Afacerilor Externe

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 29 lit. D.b) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se suspendã plata taxei pe valoarea adãugatã la organele vamale pentru importurile de echipamente efectuate în trimestrul II al anului 2003, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, destinate misiunilor diplomatice ale României în exterior, precum si centralei ministerului.

Art. 2. - Suspendarea prevãzutã la art. 1 se acordã pe un termen de 300 de zile de la data efectuãrii importului pentru contractul nr. C2002.03/2002. Importul care beneficiazã de suspendarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã în vamã este în valoare de 3.077.817,63 dolari S.U.A.

Art. 3. - Taxa pe valoarea adãugatã se achitã la organele vamale pânã la expirarea termenului de suspendare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 12 iunie 2003.

Nr. 49.

RECTIFICÃRI

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 24 aprilie 2003, în care a fost publicat Ordinul ministrului dezvoltãrii si prognozei nr. 104/2003, se face urmãtoarea rectificare:

- titlul ordinului, în loc de: “Ordin privind aprobarea Procedurii de implementare a subprogramului «Structura parteneriatului între consiliile judetene în vederea implementãrii proiectelor pentru dezvoltare regionalã»” se va citi: “Ordin privind aprobarea Procedurii de implementare a subprogramului «Stimularea parteneriatului între consiliile judetene în vederea implementãrii proiectelor pentru dezvoltare regionalã»”.