MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 454 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 26 iunie 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

279. - Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

408. - Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

280. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere

409. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 229 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 79/2003

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

711. - Hotãrâre pentru propunerea pãrintelui Schönberger Eugen Anton în functia de episcop al Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

712. - Hotãrâre pentru abrogarea Hotãrârii Guvernului nr. 1/2002 privind dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

354. - Ordin al ministrului industriei si resurselor privind recunoasterea Asociatiei de acreditare din România - RENAR ca organism national de acreditare

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Art. 1. - În temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie, Guvernul este abilitat ca de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2003, si pânã la reluarea lucrãrilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinarã a anului 2003 sã emitã ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice, dupã cum urmeazã:

I. Aderarea si ratificarea unor acorduri si întelegeri internationale, cu exceptia tratatelor încheiate în numele României

II. Economia si finantele publice:

1. reglementãri privind rectificarea bugetului de stat si a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003, pe baza indicatorilor macroeconomici în semestrul I al anului 2003 si a actelor normative adoptate în anul 2003, cu influente asupra cheltuielilor bugetare;

2. reglementarea unor mãsuri în materie financiar-fiscalã;

3. mãsuri pentru recuperarea fondurilor comunitare utilizate necorespunzãtor si a fondurilor de cofinantare aferente;

4. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 98/1999, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

5. mãsuri pentru tranzactionarea creantelor comerciale si prin intermediul pietelor reglementate de mãrfuri si instrumente financiare derivate;

6. mãsuri pentru reglementarea derulãrii procesului de privatizare/postprivatizare a unor societãti comerciale la care Ministerul Industriei si Resurselor este institutie publicã implicatã;

7. mãsuri pentru reglementarea pregãtirii aprovizionãrii cu gaze pentru programul de iarnã 2003-2004;

8. mãsuri pentru reglementarea liberei circulatii a mãrfurilor, prin modificarea si completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor;

9. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 468/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

10. mãsuri pentru finalizarea privatizãrii societãtilor comerciale rãmase în portofoliul Autoritãtii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului;

11. recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României “EXIMBANK” - S.A.;

12. perfectionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislatia comunitarã;

13. mãsuri privind amenajarea, conservarea si dezvoltarea teritorialã durabilã, relansarea activitãtii în domeniul constructiilor;

14. modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 211/2003;

15. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si a cãilor navigabile, precum si desfãsurarea activitãtilor de transport naval în porturi si pe cãi navigabile, republicatã;

16. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicatã, cu modificãrile ulterioare;

17. aprobarea punctelor de inspectie a frontierei (PIF) organizate în punctele de trecere a frontierei, stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de mãrfuri supuse controalelor veterinare, precum si conditiile de aprobare a posturilor de inspectie de frontierã responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii si produselor provenite din tãrile terte.

III. Administratia publicã centralã si localã:

1. modificarea Ordonantei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãtile administratiei publice si institutiile publice, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 247/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

2. modificarea Ordonantei Guvernului nr. 81/2001 privind înfiintarea si organizarea Institutului National de Administratie, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 106/2002;

3. organizarea activitãtii de consultantã juridicã în administratia publicã;

4. organizarea si functionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unitãtilor administrativ-teritoriale;

5. reglementãri privind concediul de odihnã si alte concedii ale alesilor locali;

6. modificarea art. 23 din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

7. prorogarea unor termene prevãzute în acte normative cu putere de lege;

8. modificarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 631/2001;

9. înfiintarea Agentiei Nationale pentru Sãnãtatea Animalelor, Plantelor si Siguranta Alimentelor;

10. organizarea si functionarea structurilor de control în cadrul autoritãtilor administratiei publice centrale;

11. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 48/2002.

IV. Muncã si solidaritate socialã:

1. mãsuri pentru protectia maternitãtii la locurile de muncã expuse riscurilor profesionale;

2. mãsuri pentru protectia familiilor monoparentale;

3. reglementãri privind serviciile sociale.

V. Sãnãtate si familie:

1. modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 336/2002;

2. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 594/2002, cu modificãrile ulterioare.

VI. Educatie si cercetare:

1. reglementãri privind evaluarea, autorizarea si acreditarea în învãtãmântul preuniversitar;

2. reglementãri privind evaluarea calitãtii în învãtãmântul superior, constituirea de structuri si stabilirea criteriilor de evaluare;

3. mãsuri privind sprijinirea si protectia persoanelor supradotate;

4. mãsuri privind îmbunãtãtirea sistemului de finantare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar de stat;

5. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite scolare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 126/2002;

6. recunoasterea calificãrilor profesionale în conformitate cu directivele Uniunii Europene privind sistemul general de recunoastere.

VII. Apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã:

1. modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pasapoartelor în România, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 216/1998, cu modificãrile ulterioare;

2. modificarea si completarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficientilor de ierarhizare ai soldelor unor functii din structurile Ministerului Apãrãrii Nationale, ale cãror state de organizare intrã în vigoare în perioada 1 iunie 2001 - 31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Române, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 52/2002;

3. modificarea si completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 2. - (1) În conformitate cu dispozitiile art. 114 alin. (3) din Constitutia României, ordonantele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Camerei Deputatilor si Senatului, potrivit procedurii legislative, pânã la reluarea lucrãrilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinarã a anului 2003. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

(2) Ordonantele adoptate de Guvern potrivit art. 1 vor fi dezbãtute cu prioritate.

Art. 3. - În domeniile de abilitare prevãzute în prezenta lege, dacã au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacã au fost elaborate si depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond, acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonantelor.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 5 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

Bucuresti, 24 iunie 2003.

Nr. 279.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 23 iunie 2003.

Nr. 408.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 202 din 18 decembrie 2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 28 decembrie 2002, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. Alineatele (6) si (7) ale articolului 13 vor avea urmãtorul cuprins:

“(6) Concesionarul plajelor utilizate în scop turistic si al zonelor de îmbãiere se poate asocia cu agenti economici având ca profil de activitate agrementul sau alimentatia publicã, pentru desfãsurarea unor activitãti sezoniere pe plajã sau în zona de îmbãiere, cu acordul concedentului zonelor costiere si cu avizul autoritãtii publice centrale pentru turism. Agentii economici proprietari ai unor unitãti de agrement sau cazare si alimentatie publicã, limitrofe zonei costiere de plajã, au prioritate la aceste contracte cu obligatia expresã de a asigura salubrizarea zonei de plajã.

Acesti agenti economici pot ocupa zona costierã proprietate publicã cu instalatii demontabile care:

a) necesitã fundatii punctuale si nu depãsesc nivelul solului;

b) sunt constituite din prefabricate, module si nu necesitã turnarea de betoane sau de materiale de constructie similare;

c) sunt asamblate si dezasamblate în mod secvential, fãrã a necesita demolãri.

(7) Valabilitatea actului tehnico-juridic emis pentru astfel de instalatii nu va putea depãsi 3 ani. Dupã expirarea acestui termen detinãtorul actului tehnico-juridic are dreptul si obligatia de a solicita un nou act tehnico-juridic. În cazul în care cererea sa este respinsã motivat sau nu depune cerere, detinãtorul are obligatia de a demonta instalatiile în termenul prevãzut în actul respectiv si de a reface caracteristica arealului.”

2. Alineatele (1) si (2) ale articolului 16 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 16. - (1) În scopul conservãrii conditiilor ambientale si valorii patrimoniale si peisagistice din zonele situate în aproprierea tãrmului, se delimiteazã pe toatã lungimea litoralului o fâsie de teren latã de 50-150 m mãsurati de la linia cea mai înaintatã a mãrii, în functie de lãtimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de constructii definitive. Aceastã interdictie se aplicã, de asemenea, constructiilor provizorii sau transportabile, cu exceptia celor pescãresti, precum si caravanelor sau structurilor de primire turistice cu functii de cazare.

(2) Constructiile indispensabile securitãtii sau serviciilor publice pot face exceptie de la prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea acestor constructii pe fâsia de teren delimitatã conform prevederilor alin. (1) se va face numai cu avizul prealabil al autoritãtii publice centrale pentru turism, al autoritãtii publice centrale pentru lucrãri publice, transporturi si locuintã si al autoritãtii publice

centrale pentru protectia mediului si gospodãrirea apelor.”

3. Alineatul (1) al articolului 35 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 35. - (1) Autorizarea de construire de noi sosele în banda litoralã, de 50-150 m, paralelã cu linia tãrmului sau în zonele protejate este interzisã.”

4. Dupã alineatul (3) al articolului 35 se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:

“(4) Se poate autoriza constructia de promenade în banda litoralã de 50-150 m, dar nu mai late de 6 m.”

5. Alineatul (2) al articolului 60 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Autorizatiile de constructie se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 50-150 m), care va fi stabilitã în functie de geomorfologia terenului.”

6. Partea introductivã a punctelor 1, 2 si 3 ale articolului 77 vor avea urmãtorul cuprins:

“1. cu amendã de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei pentru persoane juridice si de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane fizice:

2. cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru persoane juridice si de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice:

3. cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice si de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice:”

7. Partea introductivã a articolului 81 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 81. - Constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei urmãtoarele fapte:”

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 2 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 3 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 24 iunie 2003.

Nr. 280.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 23 iunie 2003.

Nr. 409.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 229

din 3 iunie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 79/2003

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 79/2003, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Integral Construct” - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 248/2003.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neîntemeiatã, deoarece prevederile legale a cãror constitutionalitate este criticatã nu contravin principiului egalitãtii în fata legii, întrucât art. 16 din Constitutie are în vedere egalitatea cetãtenilor în fata legii, nu egalitatea între persoanele fizice si persoanele juridice. În ceea ce priveste invocarea încãlcãrii art. 21 din Constitutie, se considerã cã finalitatea principiului constitutional al accesului liber la justitie constã în prevenirea, în acest caz, a exercitãrii abuzive de cãtre debitori a drepturilor de care beneficiazã în cadrul procedurilor de executare silitã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 248/2003, Judecãtoria Baia Mare a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare. Exceptia a fost ridicatã de Societatea Comercialã “Integral Construct” - S.R.L. din Baia Mare într-o cauzã civilã privind solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei se sustine cã dispozitiile de lege criticate contravin art. 16 si 21 din Constitutie, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale. În esentã, în motivare se aratã cã prin conditionarea înregistrãrii cererii prin care s-ar contesta executarea silitã de depunerea prealabilã a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei urmãrite, textul a cãrui neconstitutionalitate se invocã restrânge în mod nejustificat dreptul contestatoarei de a se adresa justitiei. Se aratã, de asemenea, cã prin art. 16 din Constitutie se instituie egalitatea în drepturi a tuturor cetãtenilor în fata legii, egalitate care nu trebuie privitã doar în mod abstract, ci în mod concret, ca prezentã în fata justitiei si care priveste atât persoanele fizice, cât si persoanele juridice.

Judecãtoria Baia Mare considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este întemeiatã, deoarece dispozitiile art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 îngrãdesc accesul liber la justitie, asa cum este prevãzut de art. 21 din Constitutie. Se aratã cã, desi obligativitatea stabilirii unei cautiuni si a limitei minime a cuantumului acesteia în vederea suspendãrii executãrii silite împiedicã tendintele debitorilor creantelor bugetare de tergiversare a executãrii silite, totusi aceastã conditie constituie o îngrãdire a accesului la justitie, respectiv la realizarea controlului judecãtoresc al unor asemenea acte efectuate cu încãlcarea dispozitiilor legale în materie.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece mãsura dispusã prin art. 127 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu aduce atingere principiului egalitãtii în drepturi a cetãtenilor, care se referã la egalitatea în drepturi a acestora în raport cu prevederile legii, iar nu la faptul cã toti ar beneficia de aceleasi drepturi. În continuare, Guvernul apreciazã cã depunerea cautiunii este necesarã numai în cazul persoanelor juridice, atât datoritã numãrului sporit de cauze executionale în care acestea sunt implicate, cât si din motive de naturã economicã. În opinia Guvernului, prin instituirea acestei cautiuni nu se poate afirma cã este obstructionat accesul liber la justitie, întrucât s-a avut în vedere tendinta spre abuzul de drept care se manifestã în procedurile de executare silitã, care conduce la tergiversare si la întârzierea realizãrii drepturilor stabilite în baza unor titluri, în dauna intereselor creditorilor.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 79/2003, prevederi al cãror continut este urmãtorul:

- Art. 127 alin. (1) si alin. (2): “(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de cãtre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorialã a trezoreriei statului.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevãzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului, fãrã de care aceasta nu va putea fi înregistratã.”

În opinia autorului exceptiei, aceste prevederi contravin art. 16 si 21 din Constitutie, prevederi potrivit cãrora:

- Art. 16: “(1) Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitãtile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãtenia românã si domiciliul în tarã.” ;

- Art. 21: “(1) Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.”

De asemenea, mai invocã si încãlcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, potrivit cãrora: “Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instantã independentã si impartialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronuntatã în mod public, dar accesul în sala de sedintã poate fi interzis presei si publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrti a acestuia în interesul moralitãtii, al ordinii publice ori al securitãtii nationale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a pãrtilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instantã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justitiei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, Curtea Constitutionalã retine cã, în esentã, prin aceasta se sustine cã art. 127 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, potrivit cãruia numai persoanele juridice care fac contestatii la executare sunt obligate sã depunã o cautiune egalã cu 20% din cuantumul sumei, încalcã prevederile art. 16 si 21 din Constitutie, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale.

Prevederile art. 16 din Constitutie, care consacrã “Egalitatea în drepturi”, se referã la cetãteni, instituind egalitatea acestora în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri. În jurisprudenta constantã a Curtii Constitutionale, de exemplu, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, s-a statuat cã textul constitutional al art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective fatã de care s-a promovat un tratament juridic diferentiat, numai dacã prin aceasta regimul juridic diferit s-ar rãsfrânge asupra cetãtenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii si a autoritãtilor publice. Asa fiind, dispozitiile art. 16 din Constitutie nu sunt incidente în cauzã.

În ceea ce priveste critica potrivit cãreia dispozitiile de lege ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îngrãdesc accesul liber la justitie, Curtea observã cã depunerea cautiunii stabilite prin art. 127 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 are rolul de a frâna actiunile dilatorii ale persoanelor juridice în cadrul procedurii de executare silitã, fãrã ca prin aceasta sã fie încãlcate prevederile art. 21 din Constitutie. Cu privire la constitutionalitatea instituirii unei cautiuni, ca o conditie a sesizãrii instantelor judecãtoresti, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, respingându-se sustinerile privind încãlcarea dreptului de acces la justitie. Prin aceastã decizie s-a statuat cã accesul liber la justitie semnificã faptul cã orice persoanã poate sesiza instantele judecãtoresti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãtile sau interesele sale legitime au fost încãlcate, iar nu faptul cã acest acces nu poate fi supus nici unei conditionãri, precum si cã “aceastã modalitate de reglementare, care reprezintã o optiune a legiuitorului, este în conformitate cu dispozitiile constitutionale privind competenta si procedura în fata instantelor judecãtoresti si exercitarea cu bunã-credintã a drepturilor subiective. Astfel, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, “Competenta si procedura de judecatã sunt stabilite de lege”, iar conform art. 54, “Cetãtenii români, cetãtenii strãini si apatrizii trebuie sã-si exercite drepturile si libertãtile constitutionale cu bunã-credintã, fãrã sã încalce drepturile si libertãtile celorlalti”.

Cele statuate prin decizia mentionatã îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale.

Curtea urmeazã sã respingã si critica privind încãlcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, întrucât autorul exceptiei nu formuleazã nici un motiv din care sã rezulte contrarietatea dintre textul de lege considerat ca fiind neconstitutional si textul din conventie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 127 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 79/2003, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Integral Construct” - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 248/2003 al Judecãtoriei Baia Mare.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 3 iunie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru propunerea pãrintelui Schönberger Eugen Anton în functia de episcop al Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 21 alin. (1) din Decretul-lege nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Se propune Presedintelui României recunoasterea prin decret, în functia de episcop al Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare, a pãrintelui Schönberger Eugen Anton.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul culturii si cultelor,

Rãzvan Theodorescu

Bucuresti, 20 iunie 2003.

Nr. 711.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru abrogarea Hotãrârii Guvernului nr. 1/2002 privind dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

În temeiul art. 107 din Constitutia României,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1/2002 privind dizolvarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publicã,

Gabriel Oprea

Bucuresti, 25 iunie 2003.

Nr. 712.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

ORDIN

privind recunoasterea Asociatiei de acreditare din România – RENAR ca organism national de acreditare

Având în vedere rezultatul favorabil al evaluãrii Asociatiei de acreditare din România - RENAR, realizatã în baza prevederilor Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 260/2003 pentru aprobarea unor mãsuri în vederea recunoasterii organismului national de acreditare, referitor la respectarea cerintelor legale aplicabile organismului national de acreditare,

în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitãtii, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 245/2002,

în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul industriei si resurselor emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se recunoaste Asociatia de acreditare din România - RENAR, cu sediul central în municipiul Bucuresti, str. G-ral Berthelot nr. 24, sectorul 1, ca organism national de acreditare, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitãtii, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 245/2002.

Art. 2. - (1) Se atribuie Asociatiei de acreditare din România - RENAR, pentru administrare, marca nationalã de acreditare prevãzutã în anexa la Ordonanta Guvernului nr. 38/1998, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 245/2002.

(2) Procedura privind conditiile de utilizare a mãrcii nationale de acreditare se elaboreazã de cãtre Asociatia de acreditare din România - RENAR si se avizeazã de cãtre Ministerul Industriei si Resurselor.

Art. 3. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Bucuresti, 12 iunie 2003.

Nr. 354.