MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 305         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 mai 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

163. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002

 

240. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002

 

165. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

244. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

166. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati

 

245. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

447. - Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren si inundatii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

35. - Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Metodelor de măsurare si analiză folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafată

 

127. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei pentru aprobarea Procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct în banda de 3,5 GHz

 

192. - Ordin al ministrului administratiei publice privind înfiintarea agentiilor teritoriale ale Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 9 din 30 ianuarie 2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.5 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 1 februarie 2003.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 20 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 aprilie 2003.

Nr. 163.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea  Ordonantei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadă de cinci ani dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucuresti la 20 iulie 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 240.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 160 din 20 noiembrie 2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002, cu următoarea modificare:

- Articolul unic va avea următorul cuprins:

“Articol unic. - Aplicarea prevederilor art. 10 alin. 2 si ale art. 36 alin. 2 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările si completările aduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 68/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002 si aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, se suspendă pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă pentru o nouă reglementare a procedurilor privind redobândirea cetăteniei române.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 aprilie 2003.

Nr. 165.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispozitii din Legea cetăteniei române nr. 21/1991 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 244.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 207 din 18 decembrie 2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 6 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 aprilie 2003.

Nr. 166.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 207/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomati si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 245.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren si inundatii

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 6 alin. (1) si (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a V-a - Zone de risc natural,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Se aprobă Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la inundatii, prevăzute în anexa nr. 2. Art. 2. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice,

transporturilor si locuintei,

Sergiu Sechelariu,

secretar de stat

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 10 aprilie 2003.

Nr. 447.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operatiilor de întocmire a hărtilor de risc natural la alunecări de teren si continutul acestora.

Art. 2. - Harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă sinteza datelor privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale si a pierderilor de vieti omenesti ce pot fi cauzate de producerea alunecărilor de teren, pe un anumit areal si într-un interval de timp dat.

Art. 3. - (1) Harta de risc natural la alunecări de teren constituie parte componentă a documentatiei de amenajare a teritoriului judetean si se detaliază în planurile de urbanism generale si în regulamentele locale de urbanism ale localitătilor fiecărui judet si municipiului Bucuresti si urmează acelasi regim juridic, de finantare si aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si documentatiile de urbanism.

(2) Harta de risc natural la alunecări de teren este documentul pe baza căruia consiliul judetean poate declara un areal ca zonă de risc la alunecări de teren.

Art. 4. - Pe baza hărtilor de risc natural la alunecări de teren, autoritătile administratiei publice locale:

a) identifică, declară si monitorizează zonele de risc la alunecări de teren;

b) asigură managementul situatiilor de criză în cazul producerii alunecărilor de teren;

c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire si atenuare a riscului natural la alunecări de teren, precum si conditiile de autorizare a executării constructiilor în arealele respective;

d) detaliază exigentele minime de continut ale documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunecări de teren.”

Art. 5. - Terminologia specifică cu care se operează în elaborarea hărtilor de risc la alunecări de teren este prezentată în anexa A la prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL II

Modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren

 

Art. 6. - Elaborarea hărtii de risc natural la alunecări de teren se realizează, de regulă, într-un sistem informational integrat, având la bază bănci de date informatizate si hărti digitale.

Art. 7. - Pentru elaborarea hărtii de risc natural la alunecări de teren a fiecărui judet trebuie parcurse etapele prezentate în anexa B la prezentele norme metodologice.

Art. 8. - (1) Banca de date aferentă hărtii de risc natural la alunecări de teren se realizează prin colectarea, stocarea si prelucrarea informatiilor si datelor necesare referitoare la:

a) baza topografică si cartografică (hărti existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.);

b) alunecările de teren existente si lucrările de remediere executate;

c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.;

d) interventiile asupra versantilor de natură să schimbe echilibrul natural al acestora (defrisări, lucrări de terasamente, amplasarea constructiilor pe versanti sau la partea superioară a acestora etc.);

e) utilizarea prezentă si de perspectivă a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafete agricole, păduri etc.);

f) elementele expuse hazardului la alunecări de teren (constructii, terenuri).

(2) Identificarea alunecărilor de teren si inventarierea acestora se fac de către autoritătile publice locale prin completarea datelor cuprinse în fisa-anexă la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publică Locală, secretar de stat, si al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998.

Art. 9. - (1) Harta de risc natural la alunecări de teren a judetului, parte componentă a planului de amenajare a teritoriului judetean si/sau zonal, se elaborează, de regulă, la scara 1:25.000. Documentatiile de urbanism – planurile de urbanism generale si regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc natural la alunecări de teren prin planuri de risc la scări adecvate.

(2) Baza topografică si cartografică pentru harta de risc natural la alunecări de teren utilizează sistemul de proiectie Stereo ‘70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m si nivel de referintă Marea Neagră.

Art. 10. - Harta de hazard la alunecări de teren a judetului, componentă a hărtii de risc natural la alunecări de teren, se întocmeste etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, precum si/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de instabilitate.

Art. 11. - (1) Harta de hazard la alunecări de teren se întocmeste pe baza planurilor si hărtilor topografice, prin documentare, studii si cercetări de teren, avându-se în vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existenta alunecărilor de teren si a lucrărilor de remediere a acestora, date referitoare la interventiile asupra versantilor de natură să schimbe echilibrul natural si altele.

(2) Harta de hazard la alunecări de teren se elaborează în conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea si monitorizarea alunecărilor de teren si stabilirea solutiilorcadru de interventie - GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 18/N/1997 si publicat în Buletinul constructiilor nr. 10/1998, si Ghidul de redactare a hărtilor de risc la alunecare a versantilor, pentru asigurarea stabilitătii constructiilor - GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 80/N/1998 si publicat în Buletinul constructiilor nr. 6/2000.

(3) Harta de hazard la alunecări de teren se actualizează periodic si ori de câte ori intervin modificări ale datelor initiale.

Art. 12. - Pentru redactarea hărtii de hazard la alunecări de teren este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a) estimarea valorii si a distributiei geografice a coeficientilor de risc K a÷h pe baza criteriilor din anexa C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variatie specific: litologic (K a), geomorfologic (K b), structural (K c), hidrologic si climatic (K d), hidrogeologic (K e), seismic (K f ), silvic (K g), antropic (K h);

b) stabilirea gradelor de potential (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumită probabilitate de producere a alunecărilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare si foarte mare);

c) împărtirea arealului pe care se doreste întocmirea hărtii de hazard la alunecări de teren în suprafete poligonale delimitate astfel încât să reprezinte depozite cât mai omogene litologic si structural;

d) evaluarea, pentru fiecare suprafată poligonală, a coeficientilor de risc K a÷h ;

e) calcularea coeficientului mediu de hazard K m , corespunzător fiecărei suprafete poligonale analizate, cu relatia:

 

K m = K a x K b/6 (K c +K d +K e +K f +K g +K h );

 

f) întocmirea hărtii cu distributia geografică a coeficientului mediu de hazard K m .

Art. 13. - (1) Elaborarea hărtii de risc natural la alunecări de teren se face pe baza hărtii de hazard la alunecări de teren si pe baza analizei datelor privind elementele expuse hazardului la alunecări de teren si a

vulnerabilitătii acestora, utilizându-se pentru estimarea riscului la alunecări de teren relatiile de definitie prezentate în anexa A la prezentele norme metodologice.

(2) Elaborarea hărtii definite la alin. (1) se face cu precădere pentru zonele în care se află un număr si/sau o categorie importantă de elemente supuse unui hazard ridicat al alunecărilor de teren.

Art. 14. - Harta de risc natural la alunecări de teren cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone:

a) arealele declarate, potrivit legii, zone de risc la alunecări de teren;

b) zonele construite expuse alunecărilor de teren si la care urmează să se stabilească măsuri pentru atenuarea si/sau înlăturarea efectelor alunecărilor de teren;

c) zonele unde frecventa si amploarea ridicată a alunecărilor de teren nu permit executarea de lucrări de remediere si impun instituirea interdictiei amplasării constructiilor definitive.

Art. 15. - Interpretarea hărtii de risc natural la alunecări de teren permite adoptarea unor categorii de măsuri

.pentru prevenirea producerii alunecărilor de teren si atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în:

a) modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea si, după caz, interzicerea amplasării constructiilor si/sau a utilizării terenului, în functie de categoria de folosintă si de limitările induse de riscul la alunecări de teren;

b) schimbarea destinatiei terenurilor si adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul;

c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor si persoanelor pentru cazuri de alunecări de teren;

d) monitorizarea alunecărilor de teren în vederea instituirii sistemelor de prognoză si avertizare;

e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite să diminueze riscul la alunecări de teren;

f) realizarea planurilor de interventie în caz de dezastru.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 16. - (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei initiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate si aprobă ghidurile, metodologiile si studiile-pilot necesare elaborării hărtilor de risc natural la alunecări de teren.

(2) Finantarea actiunilor prevăzute la alin. (1) se asigură din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 17. - Anexele A, B si C fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA A

la normele metodologice

 

TERMINOLOGIE*)

 


*) În conformitate cu Glosarul international al termenilor de bază, specific managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA) - Geneva 1992, 1993, 1996, sub egida O.N.U. si adoptat în legislatia tărilor membre U.E.

 

Dezastrele naturale sunt fenomene naturale distructive, generatoare de pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (ploi abundente, viituri, inundatii, depuneri masive de zăpadă si gheată, alunecări de teren, cutremure de pământ etc.).

Hazardul natural reprezintă posibilitatea de aparitie într-o zonă si pe o perioadă determinată a unui fenomen ce poate genera distrugeri. Măsura hazardului este probabilitatea de depăsire a mărimii caracteristice a respectivului fenomen natural într-un areal si într-un interval de timp dat.

Hazardul antropic (generat de om) se referă la acele fenomene, de regulă naturale, a căror variatie aleatoare este modificată ca urmare a actiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte largă, plecând de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a încălzirii atmosferei terestre (influenta antropică usoară) si terminând cu exploziile nucleare (influenta antropică totală).

Zonele expuse hazardului natural sunt arealele delimitate geografic în care valori semnificative ale intensitătii mărimilor ce caracterizează fenomenele naturale au probabilităti de depăsire ridicate, fără a produce însă în mod expres pagube.

Zonele expuse hazardului alunecărilor de teren sunt arealele cu valori ridicate ale probabilitătii de alunecare.

Zonele expuse riscurilor naturale sau zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în care intensitatea

mărimilor ce caracterizează fenomenele naturale distructive are probabilităti de depăsire ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale si/sau pierderi de vieti omenesti.

Elementele expuse hazardului natural reprezintă totalitatea persoanelor si bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea fenomenului natural.

Elementele expuse hazardului alunecărilor de teren reprezintă totalitatea persoanelor si bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea alunecărilor de teren.

Caracteristica distructivă a unui fenomen natural generator de pagube reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile constructiilor le produce acestora daune. De exemplu, inundatiile au două caracteristici distructive: înăltimea coloanei de apă si câmpul de viteze; alunecările de teren lente au câmpul de deplasări diferentiate.

Caracteristica distructivă a unei alunecări de teren reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile constructiilor le produce acestora daune: câmpul de deplasări diferentiate pentru alunecările lente, deplasări de subsidentă pentru dezvoltările retrogresive, energia cinetică a masei alunecătoare pentru alunecările rapide.

Vulnerabilitatea reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane si materiale.

Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezintă gradul de afectare al acestora la actiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube.

Vulnerabilitatea este un număr adimensional subunitar, având valoarea 0 pentru elementele neafectate si 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieti omenesti si pagube de ruină).

Vulnerabilitatea la alunecări de teren reprezintă gradul de afectare al elementelor expuse la actiunea hazardului alunecărilor de teren.

Riscul este estimarea matematică a probabilitătii producerii de pierderi umane si pagube materiale pe o perioadă de referintă (viitoare) si într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane si pagubele materiale si valoarea acestora.

Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale si pierderile umane potentiale cauzate de aparitia acestor fenomene naturale.

1. În cazurile în care pagubele materiale si pierderile umane sunt asociate direct alunecării versantilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare si valoarea pagubelor materiale si pierderile umane după relatiile:

R m = P al x PM (lei/an)

R u = P al x PU (morti/an),

în care:

P al - probabilitatea de alunecare;

V - vulnerabilitatea elementelor expuse;

PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse;

PU - pierderile de vieti omenesti;

R m - rata anuală a pierderilor materiale;

R u - rata anuală a pierderilor umane.

2. În cazul alunecărilor de teren lente primare sau reactivate, pagubele, atât materiale, cât si umane, nu mai sunt maximale. Vulnerabilitatea structurilor afectate de acest tip de alunecări de teren se poate exprima în functie de intensitatea caracteristicii distructive. Tinându-se cont că aceasta este o variabilă aleatoare ce depinde de variatia câmpului de solicitări S si rezistente R din versant, se vor determina curba probabilitătilor de depăsire si vulnerabilitătile aferente. În acest caz relatiile de definitie a riscului vor fi:

 

n

R m = P dep x V i x PM i

i=l

 

m

R u = P dep x V j x PU j ,

j=l

în care:

P dep - probabilitatea de depăsire a caracteristicii distructive;

PM - pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse;

PU - pierderile de vieti omenesti;

R m - rata anuală a pierderilor materiale;

R u - rata anuală a pierderilor umane.

Suma se referă la totalitatea elementelor expuse hazardului de alunecare.

Hărtile de hazard natural reprezintă izolinii privind distributia geografică plană a valorilor probabilitătilor de producere a fenomenelor naturale generatoare de pagube, fiind specifice fiecărui fenomen natural si fiecărei caracteristici distructive.

Hărtile de risc natural reprezintă izolinii privind distributia geografică plană a valorilor pagubelor materiale si pierderilor umane cauzate de aparitia fenomenelor naturale generatoare de pagube. Pentru arealele expuse simultan mai multor fenomene naturale distructive valorile riscului se pot aditiona.

Hărtile de hazard la alunecare reprezintă izolinii privind distributia geografică plană a valorilor probabilitătilor de alunecare sau ale probabilitătilor de depăsire pentru diferite caracteristici distructive specifice, generatoare de pagube.

Hărtile de risc asociat alunecărilor de teren reprezintă distributia plană a valorilor pagubelor materiale si pierderilor umane anuale potentiale, cauzate de producerea alunecărilor de teren.

 

ANEXA B*)

la normele metodologice

 

ETAPELE ELABORĂRII HĂRTILOR DE RISC LA ALUNECĂRI DE TEREN

 

 

ANEXA C*)

la normele metodologice

 

CRITERII

pentru estimarea potentialului si probabilitătii de producere a alunecărilor de teren

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME METODOLOGICE

privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la inundatii

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Normele metodologice privind modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la inundatii, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operatiilor de întocmire a hărtilor de risc natural la inundatii si continutul acestora.

Art. 2. - Harta de risc natural la inundatii constituie documentatia ce cuprinde (în formă scrisă si grafică) zonele inundabile la diverse probabilităti de producere a viiturilor, cu indicarea pagubelor materiale si umane potentiale, pentru unităti administrativ-teritoriale afectate de inundatii.

Art. 3. - (1) Harta de risc natural la inundatii constituie parte componentă a documentatiei de amenajare a teritoriului judetean si se detaliază în planurile de urbanism generale, zonale si locale ale localitătilor fiecărui judet si municipiului Bucuresti si urmează acelasi regim juridic, de finantare si aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si documentatiile de urbanism.

(2) Harta de risc natural la inundatii este documentul pe baza căruia consiliul judetean poate declara un areal ca zonă de risc la inundatii.

Art. 4. - Pe baza hărtilor de risc la inundatii autoritătile administratiei publice locale împreună cu unitătile teritoriale apartinând Administratiei Nationale “Apele Române”:

a) identifică, declară si monitorizează zonele de risc la inundatii;

b) asigură managementul situatiilor de criză în cazul producerii inundatiilor;

c) stabilesc, după caz, măsurile de prevenire si atenuare a riscului natural la inundatii, precum si conditiile de autorizare a executării constructiilor în arealele respective;

d) detaliază exigentele minime de continut ale documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la inundatii.

 

CAPITOLUL II

Modul de elaborare si continutul hărtilor de risc natural la inundatii

 

Art. 5. - Elaborarea hărtii de risc natural la inundatii se realizează într-un sistem integrat, având la bază bănci de date informatizate si hărti digitale.

Art. 6. - Pentru elaborarea hărtii de risc natural la inundatii a fiecărui judet trebuie parcurse următoarele etape:

a) întocmirea hărtii cu limitele zonelor inundabile pentru diverse asigurări de producere a viiturilor;

b) determinarea obiectivelor potential a fi afectate;

c) evaluarea vulnerabilitătii obiectivelor expuse riscului;

d) estimarea pagubelor materiale (exprimate valoric) si a pierderilor de vieti omenesti (exprimate numeric) în functie de vulnerabilitatea elementelor expuse si de valoarea riscului la care sunt expuse;

e) constituirea băncii de date judetene;

f) redactarea hărtii de risc natural la inundatii;

g) detalierea hărtii de risc natural la inundatii la nivelul localitătilor.

Art. 7. - (1) Banca de date aferentă hărtii de risc natural la inundatii se realizează prin colectarea, prelucrarea si stocarea informatiilor si datelor necesare referitoare la:

a) baza topografică si cartografică (hărti existente, fotograme, imagini satelitare si reambulări ale acestora, profile transversale si profile longitudinale prin albiile râurilor, relevee la statiile hidrometrice, la constructiile hidrotehnice si lucrările de artă etc.);

b) zone în care s-au produs inundatii la cea mai mare viitură cunoscută (viitură istorică), lucrări cu rol de apărare împotriva inundatiilor si de protectie a malurilor executate;

c) caracterizarea bazinului hidrografic de receptie din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.;

d) interventiile asupra morfologiei cursului de apă de natură să schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatări si eroziuni regresive ale talvegului cursului de apă, defrisări în albiile minore si majore, împăduriri ale versantilor, lucrări de terasamente, amplasarea constructiilor în albia major inundabilă etc.);

e) utilizarea prezentă si de perspectivă a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafete agricole, păduri, captări si retele de alimentare cu apă, canalizări, statii de pompare, sosele si căi ferate, linii electrice si telefonice, diguri si alte obiective care pot fi afectate);

f) nominalizarea institutiilor responsabile cu gestionarea crizei (primării, inspectorate de protectie civilă, pompieri, jandarmerie, unităti de gospodărire a apelor), precum si a zonelor de refugiu si căilor de acces la acestea;

g) elementele expuse hazardului la inundatii (constructii, terenuri etc.).

(2) Identificarea zonelor inundabile si inventarierea acestora se fac de către autoritătile publice locale împreună cu unitătile teritoriale ale Administratiei Nationale “Apele Române”, tinându-se seama si de datele cuprinse în fisaanexă la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publică Locală, secretar de stat, si al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998.

Art. 8. - (1) Harta de risc natural la inundatii a judetului, parte componentă a planului de amenajare a teritoriului judetean si/sau zonal, se elaborează, de regulă, la scara 1:25.000. Documentatiile de urbanism - planurile de urbanism generale si regulamentele locale de urbanism aferente - detaliază harta de risc natural la inundatii prin planuri de risc la scări adecvate.

(2) Baza topografică si cartografică pentru harta de risc natural la inundatii utilizează sistemul de proiectie Stereo ‘70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m si nivel de referintă Marea Neagră.

Art. 9. - Harta de risc la inundatii a localitătii se întocmeste etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la inundatii pe cursuri de apă si pe torenti, precum si/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de inundatii.

Art. 10. - (1) Harta de risc natural la inundatii se întocmeste numai de institutii specializate autorizate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, pentru probabilitătile de depăsire a debitelor maxime de: 20%, 10%, 5%, 2%, 1% si 0,1%, în functie de importanta obiectivelor aflate în zona de risc si încadrarea în clasele si categoriile de importantă corespunzătoare ale acestora.

(2) Harta de risc la inundatii se actualizează periodic si ori de câte ori intervin modificări ale datelor initiale.”Art. 11. - Pentru redactarea hărtii de risc la inundatii este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a) procurarea planurilor care să contină curbe de nivel si cote de teren în zona potential inundabilă a localitătii;

b) delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă, după caz, de către unitătile de gospodărire a apelor împreună cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinătorii terenurilor riverane;

c) efectuarea calculelor hidraulice pentru delimitarea zonelor potential inundabile;

d) trasarea pe planurile de situatie a benzilor inundabile si stabilirea clasei si categoriei de importantă a obiectivelor sociale si economice potential afectate;

e) trasarea pe planurile de urbanism general a limitei de inundabilitate corespunzătoare clasei de importantă stabilite;

f) evaluarea pagubelor potentiale (fizic si valoric);

g) avizarea hărtilor privind zonele de risc la inundatii de către organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, competente potrivit legii;

h) aprobarea hărtilor privind zonele de risc la inundatii de către consiliile judetene.

Art. 12. - Harta de risc natural la inundatii cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone:

a) zone în care se impune instituirea interdictiei de amplasare a constructiilor definitive, unde frecventa inundatiilor, adâncimea apei, viteza acesteia si durata inundatiilor fac din acestea o cale de scurgere a apelor mari;

b) zone construite care prezintă risc major la inundatii - zone care urmează să fie apărate prin măsuri structurale si nestructurale, conform legislatiei si reglementărilor în vigoare.

Art. 13. - Interpretarea hărtii de risc natural la inundatii permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii de inundatii si atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în:

a) modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea si, după caz, interzicerea amplasării constructiilor si/sau a utilizării terenului, în functie de categoria de folosintă si de limitările induse de riscul la inundatii;

b) adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul;

c) elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor si persoanelor pentru cazuri de inundatii;

d) monitorizarea inundatiiilor în vederea instituirii sistemelor de prognoză si avertizare;

e) alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite să diminueze riscul la inundatii;

f) realizarea planurilor de apărare împotriva inundatiilor.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 14. - (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului initiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate si aprobă ghidurile, metodologiile si studiilepilot necesare elaborării hărtilor de risc natural la inundatii.

(2) Finantarea actiunilor prevăzute la alin. (1) se asigură din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, al sefului Departamentului pentru Administratie Publică Locală, secretar de stat, si al ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998, va fi actualizat conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodelor de măsurare si analiză folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafată

 

În temeiul prevederilor art. 110 din Legea nr. 107/1996, ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si ale art. 5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 118/2002,

ministrul apelor si protectiei mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodele de măsurare si analiză folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafată, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică la determinarea concentratiilor de substante prioritare/prioritare periculoase din toate tipurile de ape uzate evacuate în receptori naturali sau retele de canalizare si din toate tipurile de ape de suprafată.

Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

 

Bucuresti, 2 aprilie 2003.

Nr. 35

 

ANEXĂ*)

 

METODELE DE MĂSURARE SI ANALIZĂ

folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafată

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct în banda de 3,5 GHz

 

În temeiul dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 591/2002, având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.337/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Procedura de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct în banda de 3,5 GHz, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

 

Bucuresti, 17 aprilie 2003.

Nr. 127.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct în banda de 3,5 GHz

 

Art. 1. - (1) Licentele de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct în banda de 3,5 GHz, denumite în continuare licente punct-multipunct, se acordă prin licitatie organizată de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, denumit în continuare MCTI.

(2) Etapele licitatiei sunt următoarele:

1. publicarea anuntului de participare la licitatie;

2. elaborarea caietului de sarcini;

3. obtinerea caietului de sarcini de către persoanele interesate;

4. depunerea ofertelor si a garantiei de participare de către persoanele care au obtinut caietul de sarcini;

5. evaluarea ofertelor;

6. transmiterea comunicărilor privind rezultatul evaluării tuturor ofertelor depuse.

Art. 2. - (1) Pentru organizarea si conducerea procedurii de licitatie, MCTI va desemna o comisie de licitatie formată din 5 membri care nu pot fi actionari, asociati, administratori sau cenzori ai vreuneia dintre persoanele juridice care participă la licitatie sau ai vreunei persoane juridice care are control asupra vreunui ofertant, în acest sens membrii comisiei depunând o declaratie pe propria răspundere. În cadrul comisiei de licitatie se va desemna un presedinte care va conduce procedura de licitatie si un secretar care va întocmi procesele-verbale de sedintă.

(2) O persoană juridică are control asupra ofertantului dacă exercită, direct sau indirect, cel putin o treime din drepturile de vot în adunarea generală a acestuia.

Art. 3. - Comisia de licitatie va avea următoarele atributii:

a) publicarea anuntului de participare la licitatie;

b) elaborarea caietului de sarcini;

c) evaluarea ofertelor;

d) prezentarea rezultatului evaluării ofertelor ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Art. 4. - (1) MCTI va publica cel putin într-un cotidian de circulatie natională, precum si pe pagina de Internet www.mcti.ro un anunt de participare la licitatie, prin care va anunta intentia de a acorda licente punct-multipunct.

(2) Anuntul de participare va contine în mod obligatoriu perioada în care se poate obtine un exemplar al caietului de sarcini.

Art. 5. - (1) Caietul de sarcini va contine în mod obligatoriu cerintele tehnico-economice minimale pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească, grila de punctaj, obligatiile minime pe care ofertantul va trebui să si le asume în cazul în care va fi declarat câstigător al licitatiei, precum si data limită până la care se pot depune ofertele.

(2) MCTI va asigura obtinerea unui exemplar al caietului de sarcini de către orice persoană care îsi manifestă intentia în acest sens.

Art. 6. - (1) MCTI va accepta orice solicitare de clarificări asupra prezentei proceduri, efectuată până la data limită prevăzută în caietul de sarcini, si va publica întrebările si răspunsurile pe pagina de Internet mentionată la art. 4 alin. (1).

(2) Solicitările de clarificări trebuie făcute în scris si adresate MCTI prin postă la adresa Bd. Libertătii nr. 14, sectorul 5, Bucuresti sau prin e-mail la adresa pmp@mcti.ro. În cazul în care solicitările de clarificări sunt

făcute în alt mod, MCTI nu are obligatia de a răspunde la acestea.

Art. 7. - (1) Comisia de licitatie va evalua exclusiv ofertele depuse în termenul prevăzut în caietul de sarcini.

(2) Licitatia se desfăsoară pe bază de oferte ferme, definitive, irevocabile si neconditionate, depuse în conformitate cu caietul de sarcini pentru elaborarea si prezentarea ofertei.”(3) O dată cu oferta, ofertantii vor depune o garantie de participare în cuantum de 30.000 euro. Garantia de participare se constituie prin scrisoare de garantie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă străină cu care o bancă română are relatii de corespondent, din care să rezulte fără echivoc angajamentul irevocabil al acesteia de a plăti imediat, fără a invoca vreo exceptie legată de procedura de licitatie, o sumă în cuantum egal cu garantia de participare în cazul în care câstigătorul licitatiei renuntă la dreptul de a i se acorda licenta punct-multipunct.

(4) Scrisoarea de garantie bancară trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel putin 120 de zile de la data limită până la care se pot depune ofertele.

(5) Garantia de participare se restituie integral tuturor participantilor, cu exceptia câstigătorilor licentelor punctmultipunct, cărora această garantie le va fi restituită la momentul eliberării licentelor.

(6) Comisia de licitatie va evalua doar acele oferte care au fost depuse în termenul mentionat în caietul de sarcini si care sunt însotite de garantia de participare în cuantumul si în forma prevăzute în prezentul ordin.

(7) În procesul de evaluare a ofertelor se tine cont de obligatiile pe care ofertantul se angajează să si le asume în cazul în care va fi declarat câstigător al licitatiei, conform grilei de punctaj.

Art. 8. - (1) Comisia de licitatie va comunica persoanelor care au depus oferte rezultatele evaluării acestora, prin afisarea pe pagina de Internet mentionată la art. 4 alin. (1).

(2) Persoanele ale căror oferte au fost declarate câstigătoare vor fi invitate de către MCTI pentru eliberarea licentelor punct-multipunct, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului licitatiei.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind înfiintarea agentiilor teritoriale ale Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală

 

Având în vedere:

- dispozitiile art. 1, art. 3 alin. (1) si ale art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C., în temeiul art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se înfiintează 8 agentii teritoriale în subordinea Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, ca servicii publice descentralizate, fără personalitate juridică.

Art. 2. - Agentiile teritoriale vor functiona în următoarele localităti: Arad, Bistrita, Miercurea-Ciuc, Botosani, Bucuresti, Galati, Slatina si Ploiesti.

Art. 3. - Prefectii împreună cu consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale vor sprijini Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală pentru asigurarea spatiilor necesare desfăsurării activitătii agentiilor sale teritoriale.

Art. 4. - Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală si institutiile mentionate la art. 3 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 5 aprilie 2003.

Nr. 192.