MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 307         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 mai 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. 3 si ale art. 109 din Codul familiei

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

449. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.117/C. - Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 59

din 11 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Nicolau în Dosarul nr. 7.026/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neîntemeiată, arătând că textele legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 aprilie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 7.026/2001, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Nicolau.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale criticate încalcă art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 47 privind dreptul la petitionare, din Constitutie, deoarece, “speriati de o eventuală amendă ce ar putea primi ca urmare a cererii lor, multi cetăteni vor renunta la dreptul de a se adresa cu cereri sau petitii justitiei”. De asemenea, autorul exceptiei sustine că textele de lege criticate încalcă si art. 123 si art. 125 alin. (2) din Legea fundamentală.

Instanta de judecată apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, arătând că nu există contradictii între dispozitiile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă si prevederile constitutionale invocate.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că textele atacate ca neconstitutionale nu contravin principiului liberului acces la justitie prevăzut în art. 21 din Constitutie. Se arată că textele atacate nu sunt contrare nici art. 47 din Constitutie, care reglementează dreptul la petitionare, deoarece “adresarea unor cereri instantei de judecată, în timpul derulării unui proces, constituie aspecte de procedură reglementate de legea specială, cărora nu le sunt incidente prevederile constitutionale ale art. 47”. În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 123 din Legea fundamentală, se arată că textele criticate “răspund rigorii constitutionale atâta timp cât judecătorul, independent în exercitarea profesiei, apreciază în functie de prevederile legale incidente si de situatia de fapt asupra existentei relei-credinte”.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Arată că cetătenii beneficiază de drepturile si obligatiile prevăzute în Constitutie si în alte legi si că art. 54 din Constitutie prevede obligatia exercitării cu bună-credintă a drepturilor si a libertătilor. De asemenea, se arată că “textele criticate trebuie privite în contextul reglementării unitare a amenzii judiciare introduse în Codul de procedură civilă prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, în scopul sporirii eficientei măsurilor luate pentru asigurarea ordinii si solemnitătii sedintei de judecată, pentru desfăsurarea normală a judecătii sau a executării silite, fără amânări pricinuite cu rea intentie sau din culpă.”

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că “art. 1081 alin. 1 lit. a) si b) nu împiedică în nici un fel activitatea de judecată, ci, dimpotrivă, ocroteste înfăptuirea justitiei”. În ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei cu privire la buna-credintă, se apreciază că nu sunt încălcate prevederile art. 123 din Constitutie. Se mai arată că “sustinerea potrivit căreia prin aplicarea amenzii judiciare instanta s-a erijat într-o instantă extraordinară nu poate fi primită, deoarece amenda se stabileste în cadrul procesului civil în desfăsurare, iar împotriva încheierii prin care s-a stabilit există calea de atac de reexaminare”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Exceptia de neconstitutionalitate are ca obiect dispozitiile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: “Dacă legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvărsite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 500.000 la 7.000.000 lei:

a) introducerea, cu rea-credintă, a unor cereri vădit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credintă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;”

Autorul exceptiei, care, de altfel, a formulat în cursul judecătii numeroase cereri de recuzare, consideră, în esentă, că sanctionarea introducerii în justitie, cu rea-credintă, a unor cereri de recuzare sau de strămutare, ar încălca principiul liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie.

Critica este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce urmează.

Activitatea procesuală a părtilor trebuie să se desfăsoare cu respectarea normelor prevăzute de lege. Stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, solutie ce rezultă din dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Legea fundamentală.

Pentru valorificarea drepturilor si intereselor legitime părtile trebuie să actioneze cu bună-credintă, iar nu în spirit abuziv, sicanatoriu, vexator pentru magistrati ori pentru instantă. În opinia autorului exceptiei, nefiind definită prin lege, reaua-credintă nici nu poate exista, cu atât mai mult cu cât buna-credintă este prezumată, iar “netemeinicia” unei cereri sau petitii nu este de natură să păgubească justitia, de vreme ce acela care introduce cererea o si timbrează. Astfel autorul exceptiei ajunge să considere că abuzul este îngăduit, de vreme ce acela care îl săvârseste plăteste pentru aceasta taxa de timbru.

Activitatea de judecată devine astfel, în această viziune, o simplă prestare de servicii, comandată de reclamant.

Curtea Constitutională a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, că exercitarea de către o persoană a unui drept ce îi este recunoscut prin lege nu poate să justifice, prin ea însăsi, o prezumtie a relei-credinte. De altfel, exercitarea abuzivă a unui drept se produce numai în situatia în care acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.

De asemenea, Curtea retine că nu poate fi primită nici critica autorului exceptiei, potrivit căreia sanctionarea justitiabililor pentru nerespectarea regulilor de procedură ar împiedica accesul liber la justitie, deoarece, potrivit art. 1085 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de stabilire a sanctiunii se poate face cerere de reexaminare.

Si, în sfârsit, nu poate fi primită nici critica potrivit căreia partea ce foloseste în mod abuziv drepturi procesuale răspunde pentru pagubele pricinuite celui prejudiciat si nu ar mai fi cazul să mai “răspundă încă o dată” printr-o amendă. Or, răspunderea civilă delictuală nu exclude, în principiu, existenta, pentru aceleasi fapte, a răspunderii administrative.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Maria Nicolau în Dosarul nr. 7.026/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civilă si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 februarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 141

din 8 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. 3 si ale art. 109 din Codul familiei

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. 3 si ale art. 109 din Codul familiei, exceptie ridicată de Carmen Neacsu în Dosarul nr. 6.446/C/2002 al Tribunalului Timis - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textul de lege criticat nu contravine accesului liber la justitie, dreptul la viată intimă, familială si privată sau prevederilor constitutionale privind protectia copiilor si a tinerilor, întrucât dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul său reprezintă mijlocul prin intermediul căruia părintele îsi îndeplineste obligatiile care îi incumbă fată de minor, atâta vreme cât nu este decăzut din drepturile părintesti. În ceea ce priveste calitatea procesuală activă exclusivă a autoritătii tutelare la promovarea actiunii în decădere din drepturile părintesti, se apreciază că, datorită efectelor majore pe care le are admiterea unei astfel de actiuni, s-a impus reglementarea unui regim juridic special.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 22 octombrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 6.446/C/2002, Tribunalul Timis - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. 3 si ale art. 109 din Codul familiei, exceptie ridicată de Carmen Neacsu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 43 alin. 3 din Codul familiei, care permite părintelui divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, de a avea legături personale cu acesta, chiar dacă nu este în interesul copilului sau minorul, împlinind 10 ani, nu doreste să aibă legături cu unul dintre părinti, contravine prevederilor constitutionale ale art. 22 referitor la dreptul la viată si la integritate fizică si psihică si ale art. 45 privind protectia copiilor si a tinerilor. În ceea ce priveste art. 109 din Codul familiei, care statuează calitatea procesuală activă exclusivă a autoritătii tutelare de a solicita decăderea din drepturile părintesti dacă sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită, autoarea exceptiei sustine că această prevedere contravine art. 21 din Constitutie privind liberul acces la justitie al oricărei persoane pentru apărarea intereselor sale legitime.

Tribunalul Timis - Sectia civilă, exprimându-si punctul de vedere, consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Se arată că atâta timp cât părintele divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, nu este decăzut din drepturile părintesti, printr-o hotărâre judecătorească, nu poate fi acceptată ideea ca dreptul său de a avea legături cu minorul să fie îngrădit. În ceea ce priveste critica art. 109 din Codul familiei, instanta apreciază că există deplină compatibilitate între textul de lege si art. 21 din Constitutie referitor la accesul liber la justitie. Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul arată că părintii divortati păstrează drepturile si îndatoririle părintesti, însă exercitiul acestora de către părintele divortat, căruia nu i-a fost încredintat copilul, suferă “anumite limitări si particularităti”. Însă acest părinte continuă a avea dreptul si a fi tinut de îndatorirea de a creste copilul, dreptul la păstrarea legăturilor personale dintre părinte si copil fiind expresia principiului constitutional al respectării dreptului la viata de familie, precum si principiului protectiei speciale a drepturilor copiilor. Dispozitiile art. 43 alin. 3 din Codul familiei reprezintă tocmai mijlocul pus la dispozitia acestui părinte pentru a-si putea îndeplini îndatoririle părintesti. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate cu privire la acest text de lege este considerată ca fiind neîntemiată.

Referitor la critica art. 109 din Codul familiei, Guvernul arată că, “pornind de la continutul notiunii de calitate procesuală activă, si anume identitatea între persoana reclamantă si persoana care este titulară a dreptului în raportul juridic dedus judecătii, trebuie admis că, dacă pentru recunoasterea calitătii procesuale active - adică îndreptătirea de a sta în proces ca reclamant - este necesar să existe un interes, atunci cea mai îndreptătită persoană de a i se recunoaste calitatea procesuală activă într-o actiune care vizează protejarea drepturilor si intereselor minorului este titularul acestui drept, respectiv părintele copilului. De aceea, în situatia în care art. 109 din Codul familiei este interpretat în sensul că atribuie calitatea procesuală activă în cererea de decădere din drepturile părintesti exclusiv autoritătii tutelare, se încalcă prevederile art. 21, art. 22 alin. (1), precum si ale art. 44 alin. (1), partea finală, din Constitutie”. Prin urmare, art. 109 din Codul familiei este considerat ca fiind neconstitutional în măsura în care nu permite si părintelui copilului să solicite instantei decăderea celuilalt părinte din drepturile părintesti.

Avocatul Poporului apreciază că art. 43 alin. 3 din Codul familiei prevede dreptul părintelui divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, de a avea legături personale cu minorul si de a veghea la educarea, cresterea, învătătura si pregătirea lui profesională. Interesul copilului este apreciat de instanta de judecată în functie de mai multe criterii, astfel încât materializarea dreptului consacrat de art. 43 alin. 3 din Codul familiei nu poate contraveni dispozitiilor constitutionale prevăzute de art. 22 si 44.

În ceea ce priveste art. 109 din Codul familiei, Avocatul Poporului arată că motivele pentru decăderea din drepturile părintesti sunt limitativ prevăzute de lege, textul fiind de strictă interpretare, iar autoritatea tutelară este obligată să exercite un control efectiv si continuu asupra modului în care părintii îsi îndeplinesc îndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului, pe baza constatărilor efectuate stabilind măsurile ce se impun a fi luate în interesul minorului. Prin urmare, textul de lege criticat nu încalcă prevederile Constitutiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu

care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 43 alin. 3 si art. 109 din Codul familiei, text de lege care are următorul continut:

- Art. 43 alin. 3: “Părintele divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională.”;

- Art. 109: “Dacă sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părintesti, prin purtare abuzivă sau prin neglijentă gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte ori dacă educarea, învătătura sau pregătirea profesională a copilului nu se face în spirit de devotament fată de România, instanta judecătorească, la cererea autoritătii tutelare, va pronunta decăderea părintelui din drepturile părintesti. Citarea părintilor si a autoritătii tutelare este obligatorie.”

Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei ca fiind încălcate au următoarea redactare:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 22: “(1) Dreptul la viată, precum si dreptul la integritate fizică si psihică ale persoanei sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.”;

- Art. 45: “(1) Copiii si tinerii se bucură de un regim special de protectie si de asistentă în realizarea drepturilor lor.

(2) Statul acordă alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie socială a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităti care le-ar dăuna sănătătii, moralitătii sau care le-ar pune în primejdie viata ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.

(5) Autoritătile publice au obligatia să contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viata politică, socială, economică, culturală si sportivă a tării.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că art. 43 alin. 3 din Codul familiei a mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr. 82 din 25 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 26 martie 2003, Curtea Constitutională respingând exceptia ca fiind neîntemeiată. Cu acel prilej s-a retinut că dreptul părintelui divortat, căruia nu i s-a încredintat copilul, de a avea legături personale cu acesta si de a veghea la cresterea, educarea, învătătura si pregătirea lui profesională, prin derogare de la regula potrivit căreia orice drept dă expresie unui interes legitim, este recunoscut în considerarea interesului exclusiv al copilului. S-a arătat că exceptia nu este întemeiată, cu atât mai mult cu cât reglementarea criticată instituie o modalitate prin care autoritătile publice îsi îndeplinesc obligatiile de a respecta si a ocroti viata intimă, familială si privată, constituind, totodată, o componentă a regimului special de protectie si asistentă a copiilor si tinerilor în realizarea drepturilor lor.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 109 din Codul familiei în raport cu principiul liberului acces la justitie prevăzut de art. 21 din Constitutie, Curtea retine că sanctiunea decăderii din drepturile părintesti reprezintă o sanctiune civilă care se dispune în cazurile în care părintii, prin felul de exercitare a drepturilor părintesti sau prin purtarea lor abuzivă, ori prin abateri grave în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în primejdie sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului.

Pe de altă parte, din economia reglementării, autoritatea tutelară apare a fi concepută ca un factor de echilibru în acele situatii în care între părinti există o stare conflictuală exacerbată, care a dus la desfacerea căsătoriei si, pe al cărei fond acestia au tendinta să recurgă la orice mijloace pe care legea le oferă pentru a se sicana reciproc, ajungând până la dispute cu privire la situatia copiilor, care, doar aparent, dau expresie interesului acestora din urmă.

În considerarea unor asemenea ratiuni, legiuitorul a înteles să recunoască calitate procesuală activă exclusiv autoritătii tutelare, într-o actiune cu consecinte deosebit de severe, cum este aceea prin care se solicită decăderea unui părinte din drepturile părintesti.

Faptul că o asemenea calitate nu este recunoscută si părintelui nu constituie o încălcare a liberului acces la justitie, care, în această materie, nu este negat, ci se realizează însă doar mediat, pe calea sesizării autoritătii tutelare, singura care are posibilitatea să verifice cu obiectivitate si simt de răspundere măsura în care exigentele de fond pentru promovarea unei actiuni în decădere din drepturile părintesti sunt satisfăcute, actionând astfel ca un filtru în prevenirea unor eventuale abuzuri, degrevând totodată instantele judecătoresti de procese cu un atare obiect, fără suport real.

De altfel, reglementarea instituită prin art. 109 din Codul familiei nu face decât să dea expresie specificului acestui domeniu constând în aceea că drepturile părintesti se exercită, asa cum prevede art. 97 alin. 2 din Codul familiei, numai în interesul copiilor. Or, nefiind vorba despre un interes propriu al titularului dreptului, recte al părintelui, era normal ca valorificarea dreptului său, în situatia extremă în care tinde la anihilarea drepturilor celuilalt părinte, să fie supusă unui regim restrictiv, cu implicarea autoritătii de stat, în deplină concordantă cu cele prevăzute de art. 45 alin. (1) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. 3 si ale art. 109 din Codul familiei, exceptie ridicată de Carmen Neacsu în Dosarul nr. 6.446/C/2002 al Tribunalului Timis - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 aprilie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 33/2003 privind înfiintarea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, precum si al art. 10 alin. (2) si al art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, denumit în continuare CERONAV, este institutie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 2. - Organizarea, functionarea si atributiile CERONAV sunt stabilite în regulamentul de organizare si functionare, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 3. - Structura organizatorică a CERONAV se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei, la propunerea Consiliului de conducere al CERONAV.

Art. 4. - CERONAV preia toate drepturile si obligatiile care decurg din activitatea curentă si din contractele încheiate cu persoane fizice sau juridice, române sau străine, ale Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civilă si Calificare Personal pentru Exploatare Portuară Constanta, denumit în continuare CPPMC, si ale Centrului de Perfectionare a Personalului din Navigatia Fluvială Galati, denumit în continuare CPPNF, si se substituie acestora în litigiile aflate în curs de judecată.

Art. 5. - (1) Patrimoniul CERONAV se constituie prin preluarea patrimoniului CPPMC si a patrimoniului CPPNF în conformitate cu balantele de verificare si situatiile financiare întocmite de cele două persoane juridice la data de 31 martie 2003.

(2) Predarea-preluarea activului si pasivului se face pe bază de protocol în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 6. - (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a imobilelor proprietate publică a statului, care au datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care se află în administrarea

CPPMC si sunt înregistrate la pozitiile corespunzătoare cu nr. M.F. 38622, 38623 si 38625 din anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 45/2003 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului.

(2) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a bunurilor proprietate publică a statului, care au datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3 si care se află în administrarea CPPMC si, respectiv, a CPPNF, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 584/1997 privind transmiterea unor bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor.

(3) Terenurile proprietate publică a statului, înregistrate la pozitiile corespunzătoare cu nr. M.F. 38621 si 38624 din anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 45/2003, se transmit în administrarea CERONAV.

Art. 7. - Se aprobă trecerea din domeniul privat al statului în proprietatea CERONAV, cu titlu gratuit, a imobilelor prevăzute la art. 6 alin. (1) si a bunurilor prevăzute la art. 6 alin. (2), la valoarea actualizată potrivit prevederilor legale.

Art. 8. - (1) Obiectivul de investitii “Grupul de săli de învătământ”, aflat în administrarea CPPMC, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 584/1997, se transmite în administrarea CERONAV.

(2) Obiectivul de investitii prevăzut la alin. (1) trece la data punerii lui în functiune, cu titlu gratuit, în proprietatea CERONAV.

Art. 9. - (1) Pentru exercitarea atributiilor sale, atât în municipiul Constanta, cât si în celelalte localităti din tară sau din străinătate, în care sunt organizate cursuri sau alte activităti specifice, CERONAV utilizează un parc normat de 8 autoturisme, cu o normă de consum de combustibil de 350 litri pentru fiecare autoturism pe lună. Nu se consideră depăsiri ale consumului normat pe autoturism consumul care, la nivelul anului, se încadrează în cantitatea de combustibil normată în raport cu numărul total de autoturisme aprobat pentru CERONAV.

(2) CERONAV poate stabili, cu aprobarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, normative proprii de cheltuieli de natura celor care fac obiectul Ordonantei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 10. - (1) Finantarea cheltuielilor curente ale CERONAV se asigură din venituri proprii realizate din:

a) organizarea de cursuri de pregătire si perfectionare profesională în domeniul transportului naval, prevăzute la lit. a) a art. 4 din anexa nr. 1, obligatorii pentru obtinerea certificatelor de competentă si atestatelor personalului navigant român, pe bază de tarife stabilite de consiliul de conducere si aprobate prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei;

b) efectuarea de prestatii specifice, respectiv cursuri de initiere, calificare, perfectionare, specializare, recalificare a tuturor categoriilor de personal prevăzute la lit. b), c), d) si e) ale art. 4 din anexa nr. 1, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, române sau străine, în baza tarifelor stabilite prin negociere si a contractelor încheiate, cu respectarea reglementărilor în vigoare;

c) efectuarea de lucrări de specialitate, suporturi de curs si de alte activităti prevăzute la lit. f), i), j), k) si n) ale art. 4 din anexa nr. 1, prestatii editoriale sau tipografice, în baza preturilor si tarifelor proprii stabilite în conditiile legii;

d) închirierea bunurilor aflate în proprietate, cu aprobarea consiliului de conducere;

e) închirierea bunurilor proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrare, în conditiile legii, cu aprobarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(2) Finantarea cheltuielilor de capital ale CERONAV se asigură din surse proprii, credite bancare si din alte sume legal constituite.

(3) CERONAV poate realiza si dispune de venituri si cheltuieli în valută, în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 11. - (1) CERONAV întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli în conformitate cu normele metodologice aplicabile institutiilor publice, elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se aprobă de Consiliul de conducere al CERONAV, cu acordul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în conditiile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice.

(3) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli al CERONAV rămân la dispozitia acestuia si se folosesc în anul următor cu aceeasi destinatie.

Art. 12. - CERONAV poate să încheie contracte sau conventii cu centre similare, institutii de învătământ, asociatii profesionale si cu agenti economici din tară si din străinătate în vederea colaborării si cooperării pe plan national sau international în domeniul său de activitate, cu respectarea conditiilor legale.

Art. 13. - (1) Conducerea CERONAV este asigurată de către consiliul de conducere, compus din 9 persoane, al cărui presedinte este directorul general.

(2) Directorul general si ceilalti membri ai consiliului de conducere se numesc si se revocă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

(3) Salarizarea si celelalte drepturi de personal ale directorului general, precum si indemnizatiile membrilor consiliului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 14. - (1) În conformitate cu alin. (2) al art. 169 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, drepturile si obligatiile CPPMC si ale CPPNF, care decurg din contractele de muncă existente la data încetării activitătii acestora, vor fi transferate integral CERONAV, începând cu data înfiintării acestuia.

(2) Salarizarea personalului CERONAV se face potrivit reglementărilor aplicabile institutiilor publice finantate integral din venituri proprii. Drepturile salariale si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.

(3) Personalul transferat beneficiază de salariile si drepturile avute anterior înfiintării CERONAV, până la încheierea noului contract colectiv de muncă.

(4) Personalul CERONAV nu se încadrează în categoria functionarilor publici.

Art. 15. - Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 16. - (1) Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din

10 ianuarie 2001, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Pozitia nr. 27 de la litera A va avea următorul cuprins:

.27. Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, Integral venituri proprii, Constanta”

2. Pozitia nr. 28 de la litera A se abrogă.

(2) Pozitiile corespunzătoare nr. MF 38622, 38623 si 38625 din anexa nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 45/2003 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 82 din 10 februarie 2003, se abrogă, iar la rubrica “ordonator tertiar de credite” se înlocuieste “Centrul de Perfectionare a Personalului din Marina Civilă Constanta” cu “Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV”.

Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 517/1992 privind schimbarea denumirii Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civilă Constanta si completarea obiectului de activitate al acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 17 septembrie 1992;

b) Hotărârea Guvernului nr. 584/1997 privind transmiterea unor bunuri proprietate publică a statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 10 aprilie 2003.

Nr. 449.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENTUL

de organizare si functionare a Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - Centrul Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, denumit în continuare CERONAV, este înfiintat potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 33/2003,

functionează în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei si asigură functia de pregătire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfăsoară activităti conexe si auxiliare acestora, prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 412/2002.

Art. 2. - (1) CERONAV este institutie publică cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii.

(2) CERONAV are sediul în municipiul Constanta, Str. Pescarilor nr. 69A.

(3) CERONAV are o subunitate în municipiul Galati, Str. Portului nr. 23, si puncte de lucru în municipiul Constanta, str. Baba Novac nr. 101 si Baza Nautică - Siutghiol.

(4) CERONAV poate înfiinta subunităti si puncte de lucru si în alte localităti din tară, cu aprobarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, si poate organiza activităti temporare în străinătate pentru activităti specifice.

Art. 3. - (1) CERONAV este desemnat ca organism national de instruire în vederea perfectionării navigatorilor ce servesc la bordul navelor maritime, pentru atingerea nivelului minim de pregătire cerut de prevederile Conventiei internationale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 1978), la care România a aderat prin Legea nr. 107/1992, cu amendamentele din 1995 si 1997, pe care România le-a acceptat prin Ordonanta Guvernului nr. 122/2000, aprobată prin Legea nr. 20/2001.

(2) CERONAV asigură pregătirea teoretică si practică a personalului din transporturile navale, în concordantă cu reglementările interne în domeniu si cu legislatia europeană referitoare la: personalul navigant, profesia de transportator de mărfuri pe căile navigabile interioare, consilierii de sigurantă pentru transportul mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare, modalităti de navlosire si de stabilire a preturilor de transport, precum si la alte aspecte ale transporturilor navale pentru care se instituie standarde privind nivelul cunostintelor, în conformitate cu reglementările în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Atributii

 

Art. 4. - (1) CERONAV are următoarele atributii principale:

a) organizarea si derularea programelor de pregătire si perfectionare specifice, obligatorii pentru confirmarea competentei personalului navigant maritim, maritim-portuar, fluvial si de alte căi navigabile interioare, în conformitate cu reglementările nationale si internationale în domeniu, aflate în vigoare;

b) formarea profesională continuă si specializarea profesională a personalului navigant maritim, maritim-portuar, fluvial si de alte căi navigabile interioare;

c) organizarea si derularea programelor de formare profesională a transportatorilor de mărfuri pe căile navigabile interioare;

d) organizarea si derularea programelor de formare profesională a consilierilor de sigurantă si a expertilor pentru transportul mărfurilor periculoase pe apă, în conformitate cu reglementările nationale si internationale în domeniu;

e) formarea profesională continuă, specializarea si perfectionarea personalului de exploatare si operare portuară, a personalului care desfăsoară alte activităti conexe sau auxiliare activitătilor de transport naval, precum si a altor categorii de personal;

f) documentarea si cercetarea stiintifică, efectuarea de studii, expertize, prognoze, baze de date în domeniul de activitate, pentru necesităti proprii sau pentru terti, pe bază de contract;

g) participarea la lucrările organismelor internationale sau regionale din domeniul transporturilor navale, la care România este parte;

h) ducerea la îndeplinire a unor obligatii ce revin statului din conventiile si acordurile internationale, referitoare la pregătirea si perfectionarea personalului navigant maritim, fluvial si de alte căi navigabile interioare, la care România este parte;

i) consultantă de specialitate, pe bază de contract;

j) organizarea de si participarea la simpozioane, seminarii, expozitii pe teme de specialitate;

k) elaborarea, traducerea, multiplicarea, tipărirea si comercializarea de publicatii si lucrări proprii, specifice domeniului său de activitate;

l) administrarea terenurilor si a altor bunuri proprietate publică a statului, care i-au fost încredintate spre administrare;

m) administrarea obiectivelor de investitii, aprobate cu finantare de la bugetul de stat, al căror beneficiar este CERONAV;

n) alte activităti privind valorificarea unor produse din activităti proprii si prestări de servicii, în conditiile legii.

(2) CERONAV exercită si alte atributii, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 5. - În scopul realizării atributiilor sale, CERONAV se poate asocia cu institutii publice, regii autonome, societăti comerciale, asociatii si fundatii, în conditiile legii.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 6. - Patrimoniul CERONAV este în valoare de 122.362.080.774 lei.

Art. 7. - Patrimoniul CERONAV se constituie prin preluarea patrimoniului Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civilă si Calificare Personal pentru Exploatare Portuară Constanta si a patrimoniului Centrului de Perfectionare a Personalului din Navigatia Fluvială Galati în conformitate cu balantele de verificare si situatiile financiare întocmite de cele două persoane juridice la data de 31 martie 2003.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică

 

Art. 8. - (1) Structura organizatorică a CERONAV se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei, la propunerea Consiliului de conducere al CERONAV.

(2) În cadrul CERONAV se pot organiza departamente, directii, servicii, birouri, compartimente, laboratoare, poligoane, precum si subunităti si puncte de lucru.

Art. 9. - Subunitatea din municipiul Galati se organizează si functionează având buget de venituri si cheltuieli propriu, aprobat de consiliul de conducere, precum si conturi bancare separate. Limitele de competente ale conducătorului acestei subunităti, privind utilizarea conturilor bancare, se stabilesc de consiliul de conducere.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 10. - (1) Conducerea CERONAV este asigurată de către un consiliu de conducere, compus din 9 persoane, al cărui presedinte este directorul general.

(2) Directorul general al CERONAV si ceilalti membri ai consiliului de conducere sunt numiti si revocati prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

(3) Salarizarea si celelalte drepturi de personal ale directorului general, precum si indemnizatiile membrilor consiliului de conducere se stabilesc, în conditiile legii, prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

Art. 11. - Consiliul de conducere îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare.

Art. 12. - (1) Consiliul de conducere are următoarele atributii principale:

a) aprobă regulamentul propriu de organizare si functionare;

b) aprobă regulamentul intern al CERONAV;

c) propune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei structura organizatorică a CERONAV, precum si modificările la aceasta;

d) aprobă statul de functii;

e) aprobă strategia de dezvoltare si de modernizare a CERONAV;

f) numeste si revocă directorii CERONAV, în conditiile legii;

g) analizează clauzele contractului colectiv de muncă înainte de si după negocierea cu reprezentantii salariatilor, în conditiile legii;

h) aprobă invitarea unor cadre didactice sau a unor specialisti din străinătate si stabileste conditiile de încheiere a contractului cu acestia;

i) aprobă bugetul de venituri si cheltuieli cu acordul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în conditiile legii, si asigură executia acestuia;

j) aprobă bugetul de venituri si cheltuieli al subunitătii din municipiul Galati si limitele de competentă ale conducătorului acestei subunităti privind angajarea cheltuielilor si utilizarea conturilor bancare;

k) avizează programele de investitii, stabileste sursele proprii de finantare, aprobă contractarea de credite bancare, precum si constituirea de alte sume pentru finantarea investitiilor si prezintă spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei investitiile ce urmează a se realiza de către CERONAV;

l) aprobă modalitătile de finantare a dotării cu echipamente, inclusiv prin credite si/sau împrumuturi contractate de stat sau cu garantia statului, pe care le poate derula în conditiile legii;

m) stabileste si supune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei tarifele pentru cursurile de formare profesională, obligatorii pentru obtinerea certificatelor de capacitate, brevetelor si atestatelor de către personalul navigant român;

n) aprobă baremurile minime de negociere pentru tarifele cursurilor necuprinse la lit. m);

o) aprobă contractele încheiate de CERONAV;

p) aprobă situatiile financiare periodice ale CERONAV privind activitatea desfăsurată si stabileste măsuri pentru continuarea activitătii în conditiile de echilibrare a bugetului;

q) analizează periodic derularea exercitiului bugetar si eficienta cheltuielilor;

r) aprobă rapoartele periodice ale compartimentelor de control din cadrul CERONAV;

s) aprobă închirierea de clădiri, spatii, terenuri si de alte bunuri aflate în proprietatea CERONAV;

t) stabileste si supune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei închirierea bunurilor proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea CERONAV, în conformitate cu reglementările în vigoare;

u) aprobă scoaterea din functiune si valorificarea, în conditiile legii, a bunurilor din patrimoniul CERONAV;

v) aprobă deplasarea în străinătate a personalului CERONAV pentru participare la sesiuni, seminarii, conferinte, scolarizare, expozitii din domeniul specific de activitate, precum si pentru organizare de cursuri;

w) propune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei deplasarea în străinătate a directorului general;

x) aprobă participarea CERONAV ca partener în cadrul unor proiecte internationale, în cooperare cu institutii similare din alte tări, în special din Uniunea Europeană ca parte a programului de integrare europeană;

y) aprobă propunerile de premiere anuale, trimestriale si acordarea salariului de merit pentru persoanele din conducerea CERONAV;

z) avizează raportul anual de activitate, întocmit de conducerea executivă a CERONAV, care se supune spre aprobare Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

(2) Consiliul de conducere exercită orice atributii care îi revin din prevederile legale, din regulamentul de organizare si functionare si din dispozitiile Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 13. - (1) Consiliul de conducere se întruneste lunar sau ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2) Sedinta este condusă de presedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru al consiliului de conducere, delegat în scris de către presedinte.

(3) Sedintele consiliului de conducere se desfăsoară în prezenta a cel putin jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului.

(4) Hotărârile consiliului de conducere se iau cu majoritatea voturilor membrilor acestuia.

(5) Consiliul de conducere este asistat de un secretar, numit dintre angajatii CERONAV. Pentru această activitate secretarul primeste o indemnizatie stabilită de consiliul de conducere.

Art. 14. - Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul de conducere poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare, urmând ca activitatea acestora să fie remunerată în conditiile legii.

Art. 15. - Consiliul de conducere prezintă anual conducerii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei un raport asupra activitătii în perioada expirată si asupra programului de activitate pentru perioada în curs.

Art. 16. - (1) Directorul general al CERONAV are următoarele atributii si competente:

a) asigură conducerea operativă a CERONAV;

b) reprezintă CERONAV în relatiile cu tertii si semnează actele ce îl angajează fată de acestia, pe baza si în limitele împuternicirilor date de consiliul de conducere si ale celor conferite de legislatia în vigoare;

c) propune numirea si, după caz, revocarea directorilor CERONAV;

d) angajează si, după caz, concediază personalul de executie si de conducere din cadrul CERONAV, în conditiile legii;

e) încheie contractul colectiv de muncă al CERONAV, în conditiile legii;

f) încheie contractele individuale de muncă si dispune măsuri cu privire la modificarea, executarea, suspendarea si încetarea acestora, cu respectarea legislatiei în vigoare;

g) este ordonator de credite în conditiile prevăzute de lege;

h) exercită orice atributii care îi revin din regulamentul de organizare si functionare si din hotărârile consiliului de conducere, precum si din prevederile legale în vigoare.

(2) În exercitarea atributiilor sale directorul general emite decizii.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli

 

Art. 17. - (1) CERONAV întocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli al CERONAV se aprobă de consiliul de conducere cu acordul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în conditiile legii.

Art. 18. - Soldurile anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli al CERONAV rămân la dispozitia acestuia si se folosesc în anul următor cu aceeasi destinatie, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 19. - CERONAV poate realiza si poate dispune de venituri si de cheltuieli în lei si în valută, în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare.

 

CAPITOLUL VII

Personalul

 

Art. 20. - (1) Personalul CERONAV trebuie să respecte prevederile regulamentului de organizare si functionare si ale regulamentului intern.

(2) Criteriile si conditiile pentru încadrarea si promovarea personalului se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor legale pentru institutiile publice ale statului.

(3) Salarizarea personalului se face potrivit reglementărilor stabilite pentru institutiile publice finantate integral din venituri proprii.

(4) Atributiile si responsabilitătile individuale ale personalului CERONAV se stabilesc prin fisa postului, elaborată în baza regulamentului intern, si se aprobă de către directorul general. Fisa postului este anexă la contractul individual de muncă si se semnează de către salariat si de seful ierarhic al acestuia.

 

CAPITOLUL VIII

Relatiile

 

Art. 21. - CERONAV poate să încheie contracte sau conventii cu alte institutii similare, asociatii profesionale si cu agenti economici, din tară si din străinătate, în vederea colaborării si cooperării pe plan national sau international în domeniul său de activitate, în conditiile legii.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului

din Transporturi Navale - CERONAV

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor proprietate publică a statului, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului si se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea Centrului Român pentru Pregătirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV A. Bunurile aflate în administrarea Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civilă si Calificare Personal pentru Exploatare Portuară Constanta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici nr. 48/2003 de aprobare a Regulamentului de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public si nota cu observatii nr. 1.217/N/2003 a Directiei de publicitate mobiliară, imobiliară si notari publici, în baza art. 16 lit. g) din Legea notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995, precum si a art. 4-6 si 14-17 din Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi, în conformitate cu dispozitiile art. 4 alin. (1) pct. 21 si ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 5 februarie 2001, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Uniunea Natională a Notarilor Publici si Directia de publicitate mobiliară, imobiliară si notari publici vor duce la îndeplinire sarcinile ce le revin în conformitate cu dispozitiile regulamentului aprobat.

Două exemplare ale prezentului ordin se vor transmite Uniunii Nationale a Notarilor Publici, care va face comunicările corespunzătoare camerelor notarilor publici.

 

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

 

Bucuresti, 17 aprilie 2003.

Nr. 1.117/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL

de organizare si desfăsurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

 

TITLUL I

Organizarea si desfăsurarea examenului de notar public pentru notarii stagiari care au împlinit perioada de stagiu

CAPITOLUL I

Procedura de înscriere

 

Art. 1. - (1) La examenul de notar public se pot prezenta notarii stagiari care au împlinit 2 ani de stagiu efectiv. Vechimea se consideră îndeplinită până la data de 31 decembrie a fiecărui an, atunci când examenul se organizează în perioada prevăzută la art. 4 alin. (1).

(2) La cerere, Colegiul director al Camerei Notarilor Publici poate aproba participarea la examenul de notar public si a notarilor stagiari care au efectuat un an de stagiu până la data examenului, dacă acestia s-au distins în profesie si anterior angajării ca notar stagiar au exercitat si alte functii de specialitate juridică, perioade care, cumulate, să fie de cel putin 2 ani împliniti.

Art. 2. - (1) În vederea înscrierii, cu cel putin 30 de zile înainte de data examenului, notarul stagiar va depune la notarul îndrumător următoarele acte:

a) cererea de înscriere la examen;

b) declaratie pe propria răspundere, în sensul că are doar cetătenia română si nu i-a fost restrânsă capacitatea de exercitiu, în conditiile legii;

c) copie legalizată a diplomei de studii;

d) extras de cazier judiciar;

e) certificat medical care să ateste deplina capacitate de muncă;

f) copie de pe carnetul de muncă si de pe contractul de muncă;

g) dovada achitării taxei de înscriere la examen;

h) declaratie de luare la cunostintă a prevederilor prezentului regulament. Notarul îndrumător va înainta aceste acte, însotite de un referat si de dovada promovării examenului de admitere în profesia de notar stagiar, Colegiului director al Camerei Notarilor Publici, denumit în continuare Colegiu.

(2) Referatul notarului public îndrumător va face referire la:

a) data angajării notarului stagiar;

b) conduita acestuia pe perioada stagiului;

c) preocuparea pentru pregătirea profesională;

d) volumul de activitate din perioada stagiului, pe categorii de operatiuni.

În final referatul va cuprinde propunerea motivată de aviz de admitere sau de respingere a cererii de înscriere la examen.

Art. 3. - (1) Colegiul, primind actele stabilite la art. 2, va examina îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege în termen de 5 zile si va aviza motivat cererile notarilor stagiari.

Dosarele vor fi însotite de o situatie centralizată pe Cameră a candidatilor, cu datele de identificare a acestora.

(2) Avizele negative ale Colegiului vor fi comunicate în termen de 24 de ore de la emitere notarilor stagiari în cauză.

(3) Dosarele candidatilor pentru care Camerele au emis aviz favorabil de înscriere vor fi transmise Comisiei pentru verificarea conditiilor de înscriere la examen, constituită conform art. 14 lit. a), cu cel putin 20 de zile înainte de data examenului. Comisia verifică dosarele candidatilor si hotărăste cu majoritate de voturi asupra admisibilitătii înscrierii la examenul de notar public si comunică, cu cel putin 10 zile înainte de data examenului, situatia centralizată a notarilor stagiari admisi să se înscrie la examen, care se va afisa de îndată la sediul fiecărei Camere.

(4) Împotriva avizelor negative emise de Colegiu sau de comisia constituită la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, denumită în continuare Uniune, candidatul poate depune contestatie în termen de 48 de ore la Cameră, pe care o va înainta, împreună cu dosarul candidatului, comisiei constituite în acest sens conform art. 14 lit. b).

(5) Comisia prevăzută la alin. (4) se va pronunta asupra contestatiilor, în termen de 48 de ore de la primirea acestora. Hotărârea comisiei este definitivă si se comunică Colegiului, care o transmite si candidatului în cauză.

(6) În cazul în care se emite aviz negativ de înscriere la examen si Colegiul apreciază oportunitatea prelungirii perioadei de stagiu, poate dispune motivat, la cererea notarului stagiar, prelungirea contractului de muncă la notarul public îndrumător.

(7) Declararea ca respins sau, după caz, neprezentarea notarului stagiar la două sesiuni de examene consecutive atrage încetarea contractului de muncă.

 

CAPITOLUL II

Organizarea examenului

 

Art. 4. - (1) Examenul se organizează anual, la o dată stabilită de presedintele Uniunii, cu acordul ministrului justitiei, de regulă în perioada 1-31 octombrie, si se comunică cu cel putin 30 de zile Camerelor Notarilor

Publici, în vederea înstiintării candidatilor.

(2) Cu cel putin 15 zile înainte de data examenului presedintele Uniunii va stabili locul de desfăsurare si ora începerii examenului si va comunica aceste date tuturor Camerelor în vederea afisării la sediul acestora.

Art. 5. - (1) În vederea organizării examenului, Consiliul Uniunii va stabili tematica cu caracter teoretic si practic cu incidentă asupra activitătii notariale.

(2) Tematica va fi transmisă Camerelor în vederea afisării la sediul lor, cu cel putin 30 de zile înainte de data stabilită pentru examen.

Art. 6. - (1) Subiectele vor fi formulate conform tematicii de către Comisia de examinare, în componenta prevăzută la art. 14 lit. d), ce se va întruni cu 24 de ore înainte de data examenului.

(2) Subiectele vor fi formulate astfel încât să acopere toate ramurile de drept cuprinse în tematică si să reflecte si capacitatea de analiză si sinteză a candidatilor.

(3) După redactarea a 20 de seturi de subiecte pentru proba teoretică acestea vor fi semnate de toti membrii Comisiei de examinare si vor fi introduse în plicuri sigilate si semnate de toti membrii comisiei, care se vor depozita într-un loc stabilit de comun acord de către acestia, cu asigurarea măsurilor de sigurantă ce se impun.

(4) Pentru proba practică subiectele se stabilesc cu 24 de ore înainte de sustinerea probei, întocmindu-se 10 seturi a câte 5 subiecte.

Art. 7. - (1) Examenul se desfăsoară pe parcursul a două zile, prima fiind afectată probei teoretice, iar cea de-a doua probei practice.

(2) Durata fiecărei probe este de 3 ore. Data, ora începerii si cea a încheierii examenului se consemnează într-un proces-verbal semnat de comisia pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului, ce se comunică candidatilor.

Art. 8. - (1) Cu cel putin 3 ore înainte de începerea examenului, la locul desfăsurării acestuia se va afisa repartizarea pe săli a candidatilor.

(2) Cu 30 de minute înainte de începerea examenului se va face apelul nominal al candidatilor în vederea îndeplinirii formalitătilor prealabile examenului (verificarea identitătii, împărtirea colilor de examen etc.). Identitatea se stabileste numai pe baza buletinului de identitate sau a cărtii de identitate.

(3) După verificarea identitătii candidatilor, iesirea din sală a acestora, sub orice motiv, atrage eliminarea din examen.

(4) La ora stabilită pentru începerea examenului presedintele comisiei de examinare, în prezenta membrilor Comisiei de examinare, prezintă candidatilor cele 20 sau, respectiv, 10 plicuri cu seturile de subiecte si invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de examen.

După extragere se încheie procesul-verbal cu mentionarea subiectelor, care va fi semnat de toti membrii comisiei.

(5) După începerea comunicării subiectelor, accesul candidatilor care întârzie sau al oricărei alte persoane, în afara membrilor Comisiei de examinare si ai celei pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului, în sala de examen este interzis.

(6) În încăperea în care are loc examenul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalitătilor prealabile si a celor ulterioare finalizării examenului, candidatilor nu le este permisă detinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a oricăror alte mijloace de comunicare la distantă.

(7) Nerespectarea dispozitiilor prevăzute la alin. (5) si (6) atrage eliminarea din examen. Comisia pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului, constatând utilizarea unor surse de informare nepermise (inspirarea din anumite materiale, din lucrările celorlalti candidati, prin transmiterea informatiilor de la distantă etc.), va elimina candidatul din sală, va face mentiunea “anulat” pe lucrare si va consemna cele întâmplate în procesul-verbal.

(8) Lucrările vor fi redactate, sub sanctiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de Uniune, purtând sigiliul acesteia pe fiecare filă, în coltul din stânga sus. Prima filă, după înscrierea numelui si a prenumelui în coltul din dreapta, va fi lipită, astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate, si se va aplica sigiliul Uniunii.

(9) Cu 15 minute înainte de expirarea timpului de examen, supraveghetorii vor comunica candidatilor timpul efectiv rămas, iar la finalul probei vor strânge lucrările.

(10) Candidatul are obligatia de a preda lucrarea la expirarea timpului alocat probei, Comisiei pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului, semnând borderoul special întocmit în acest sens.

(11) După predarea lucrării candidatul va părăsi sala de examen. Revenirea sa este interzisă până la încheierea tuturor formalitătilor de examen.

 

CAPITOLUL III

Notarea lucrărilor

 

Art. 9. - (1) După comunicarea subiectelor comisia de examinare se întruneste în plen, în sala de sedintă, si stabileste baremul de notare, având în vedere complexitatea si gradul de dificultate al fiecărui răspuns si aptitudinea de a reflecta capacitatea de întelegere si sinteză a candidatilor.

(2) Baremul va fi întocmit si afisat cu 15 minute înainte de expirarea timpului de examen, pentru consultare de către candidati.

(3) La finalul examenului Comisia de examinare primeste lucrările pe bază de proces-verbal de la Comisia pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului si începe notarea acestora, conform baremului întocmit de către aceasta.

(4) Lucrările vor fi notate de membrii Comisiei de examinare. La notare se acordă un punct din oficiu. Pentru fiecare dintre cele 5 subiecte se va stabili punctajul maxim de notare, între 1 si 3 puncte, în raport de complexitatea subiectului, astfel încât suma punctelor acordate prin barem celor 5 subiecte să nu depăsească cifra 9, la care se adaugă punctul din oficiu. Punctele acordate fiecărui subiect din lucrare rezultă din suma fractiunilor de puncte, în limita baremului de notare. Suma punctelor obtinute la cele 5 subiecte adunate cu punctul din oficiu dau nota de apreciere a lucrării. Subdiviziunile rezultate din calculul mediilor sau din oricare alte situatii se neglijează la nivelul sutimilor, atunci când acestea sunt până la 0,05 si se întregesc la nivelul zecimilor când sunt peste 0,05.

(5) Media generală a candidatului reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la proba teoretică si practică.

(6) Candidatii care efectuează pe lucrare însemnări evidente, în scopul identificării, vor fi sanctionati prin anularea lucrării, care nu se mai notează. Mentiunea “anulat” se va face atât pe lucrare, cât si pe borderoul de notare si pe centralizator.

(7) Lucrările apreciate ca având însemnări, precum cele mentionate la alin. (6), nu se vor deschide decât după examinarea acestei situatii cu voturile majoritătii membrilor Comisiei de examinare.

(8) Fiecare dintre membrii Comisiei de examinare înscrie nota acordată lucrării într-un borderou primit în acest sens, semnând fiecare filă a acestuia (anexa nr. 1).

(9) Notele finale ale lucrărilor, în ordinea numerotării lor, vor fi înscrise într-un centralizator semnat pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii Comisiei de examinare (anexa nr. 2).

(10) Punctajul partial si cel final la fiecare subiect si, respectiv, lucrare, care se înscriu în centralizator (anexa nr. 2), sunt reprezentate de media celor 4 punctaje partiale si finale acordate de cei 4 membri ai Comisiei de examinare.

(11) Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai putin de 5,00 la fiecare dintre probe.

(12) După terminarea notării lucrărilor si a întocmirii centralizatorului presedintele Comisiei de examinare, în prezenta tuturor membrilor acesteia, desface lucrările în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele si prenumele candidatului si nota obtinută la fiecare probă, întocmindu-se centralizatorul nominal (anexa nr. 3).

(13) Datele din centralizatorul nominal se vor înscrie în lista cu rezultatele finale ale examenului (în forma prevăzută în anexa nr. 4) ce va fi semnată, pe fiecare filă, de fiecare dintre membrii Comisiei de examinare.

(14) Lista finală va fi transmisă în termen de 24 de ore Camerelor, care o vor afisa în termen de 24 de ore la sediul lor, întocmind proces-verbal, cu precizarea datei la care a fost afisată.

(15) În centralizatorul nominal se vor mentiona, pentru fiecare candidat, punctajul desfăsurat obtinut la fiecare dintre subiectele celor două probe de examen, pentru a putea, în cazul contestării, să facă mentiunile prevăzute la art. 10 alin. (2).

(16) Lucrările de examen împreună cu borderourile, centralizatorul nominal si lista finală vor fi depozitate de către presedintele Comisiei de examinare la sediul Uniunii, în locurile de depozitare sigilate, până la expirarea termenului de contestatie.

 

CAPITOLUL IV

Solutionarea contestatiilor

 

Art. 10. - (1) După afisarea rezultatelor candidatii nemultumiti pot face contestatie, în termen de 10 zile de la data afisării rezultatelor la sediul Camerei, sub sanctiunea decăderii din acest drept.

(2) Contestatiile, cu precizarea subiectelor la care se contestă punctajul acordat, se depun la Camera din care fac parte candidatul, mentionându-se pe acestea numărul si data înregistrării. Contestatiile formulate la modul general nu vor fi luate în considerare.

(3) Camera va comunica toate contestatiile depuse, în termen de 48 de ore, Uniunii.

Art. 11. - (1) Comisia de solutionare a contestatiilor, constituită conform art. 14 lit. e), va analiza si va solutiona toate contestatiile în termen de 10 zile de la înregistrarea lor la Uniune.

(2) În solutionarea contestatiilor Comisia de solutionare a contestatiilor se va pronunta doar asupra subiectelor contestate, fără a putea extinde analiza si asupra celorlalte subiecte.

(3) Comisia de solutionare a contestatiilor, reexaminând lucrarea, nu poate micsora nota initială obtinută de candidat. În situatia în care, în urma analizării contestatiei, se constată că notarea a fost acordată potrivit baremului si răspunsurilor din lucrare sau între punctajul acordat de comisia de examinare si cel apreciat de comisia de solutionare a contestatiilor nu este o diferentă mai mare de 0,5 puncte pe subiect ori lucrarea este inferioară notei obtinute initial, contestatia va fi respinsă.

(4) Cu prilejul renotării lucrării ca urmare a contestatiilor, comisia de solutionare a contestatiilor nu poate acorda mai mult de două puncte pentru întreaga lucrare.

(5) Solutia dată de Comisia de solutionare a contestatiilor este definitivă si se comunică Camerei la care a fost depusă contestatia, aceasta din urmă afisând-o la sediul său.

 

CAPITOLUL V

Validarea rezultatelor

 

Art. 12. - (1) Candidatii care au obtinut medii de promovare vor putea opta, în ordinea mediilor, pentru locurile vacante existente la nivelul Camerelor Notarilor Publici.

(2) La medii egale are prioritate candidatul care a obtinut media cea mai mare la proba practică, iar dacă egalitatea persistă, are prioritate cel care are activitate mai îndelungată de la obtinerea licentei sau care a obtinut note mai mari la colocviile de stagiu ori are acordul si, respectiv, avizul în vederea asocierii cu un notar public titular de biroul notarial, fără a influenta numărul de birouri din acea localitate.

Art. 13. - (1) În termen de cel mult 10 zile de la solutionarea contestatiilor, Consiliul Uniunii va proceda la validarea rezultatelor examenului, care se comunică în termen de 48 de ore Camerelor.

(2) În termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Consiliului Uniunii de validare a rezultatelor examenului, Camerele vor comunica cererile de numire ca notar public, cu mentiunea circumscriptiei si a localitătii, în raport de optiunile sau de prioritătile stabilite potrivit art. 12 alin. (2).

 

CAPITOLUL VI

Organizarea si functionarea comisiilor

 

Art. 14. - În vederea bunei organizări si desfăsurări a examenului de notar public, vor functiona următoarele comisii:

a) Comisia pentru verificarea conditiilor de înscriere la examen, care va fi alcătuită din 3 notari publici si un reprezentant desemnat de ministrul justitiei din cadrul directiei de specialitate;

b) Comisia pentru solutionarea contestatiilor formulate de cei respinsi la înscrierea la examen, formată din alti 3 notari în afara celor stabiliti pentru comisia prevăzută la lit. a) si un alt reprezentant al Ministerului Justitiei. Comisia va examina contestatiile formulate. Decizia acestei comisii este definitivă;

c) Comisia pentru organizarea si supravegherea desfăsurării examenului, care va fi formată din 3 notari publici. Pentru desfăsurarea activitătii acestei comisii vor putea fi cooptati pe lângă membrii comisiei, după caz, si alti notari publici sau personal angajat al Uniunii. Această comisie are următoarele atributii: verifică identitatea candidatilor, distribuie colile de examen, sigilează colturile lucrărilor cuprinzând datele de identificare a candidatilor, completează procesul-verbal cu datele stabilite de prezentul regulament, supraveghează candidatii în timpul examenului si asigură, în general, respectarea tuturor conditiilor de organizare si desfăsurare a examenului, stabilite prin prezentul regulament. La predarea lucrărilor, comisia va verifica dacă sigiliul este aplicat corect, dacă datele de identificare nu sunt vizibile si dacă fiecare candidat a semnat de predare a lucrării. Lucrările vor fi semnate, spre neschimbare, de către toti membrii acestei comisii. Toate lucrările vor fi numerotate, fără a fi desfăcute colturile si vor fi predate Comisiei de examinare, pe bază de proces-verbal;

d) Comisia de examinare, constituită în vederea elaborării subiectelor si a notării lucrărilor. Comisia de examinare va fi formată din: un membru al Consiliului Uniunii, un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat prin ordin al ministrului justitiei, un membru al corpului didactic din învătământul superior de specialitate si 2 notari publici cu cel putin 10 ani vechime, desemnati de Consiliul Uniunii dintre notarii propusi de Camere. În vederea constituirii acestei comisii fiecare Cameră va desemna un notar cu cel putin 10 ani vechime. Presedintele comisiei este reprezentantul Consiliului Uniunii. Acesta nu participă la notarea lucrărilor, având ca atributie supravegherea desfăsurării activitătii comisiei, în conformitate cu normele legale si ale prezentului regulament;

e) Comisia de solutionare a contestatiilor împotriva notării lucrărilor, care va fi formată din 3 notari publici, un cadru didactic universitar si un reprezentant al Ministerului Justitiei, altii decât cei care fac parte din comisia mentionată la lit. d).

Art. 15. - Componenta comisiilor prevăzute de prezentul regulament se stabileste, prin hotărâre a Consiliului Uniunii, dintre notarii publici cu vechimea, experienta si autoritatea necesare, în conformitate cu dispozitiile Legii notarilor publici si a activitătii notariale nr. 36/1995.

 

TITLUL II

Organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

 

Art. 16. - (1) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile candidatilor care au exercitat cel putin 5 ani functii de specialitate juridică până la data concursului si doresc ocuparea functiei de notar public.

(2) Verificarea cunostintelor profesionale se face prin concurs organizat în conditiile prevăzute de prezentul regulament.

(3) Numărul de posturi vacante se stabileste în functie de actualizarea anuală a numărului notarilor publici si a numărului de birouri notariale, cu respectarea prioritătilor pentru notarii stagiari.

 

CAPITOLUL I

Procedura de înscriere

 

Art. 17. - (1) Locurile vacante si data concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel putin 30 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(2) În vederea înscrierii, cu cel putin 20 de zile înainte de data concursului, candidatul va depune la sediul Camerei în circumscriptia căreia se află postul vacant următoarele acte:

a) cererea de înscriere la concurs;

b) declaratie pe propria răspundere, în sensul că are doar cetătenia română si nu i-a fost restrânsă capacitatea de exercitiu, în conditiile legii;

c) copie legalizată a diplomei de studii;

d) extras de cazier judiciar;

e) certificat medical care să ateste deplina capacitate de muncă;

f) copie de pe contractul de muncă, certificată pentru conformitate la primirea dosarului (pentru avocati, adeverintă eliberată de baroul de avocati) sau, după caz, de pe carnetul de muncă ori alte dovezi din care să rezulte că au exercitat timp de 5 ani functii de specialitate juridică;

g) recomandare de la ultimul loc de muncă;

h) dovada achitării taxei de înscriere la concurs;

i) declaratie de luare la cunostintă a prevederilor prezentului regulament.

Art. 18. - (1) Dosarele candidatilor vor fi transmise Comisiei pentru verificarea conditiilor de înscriere la examen, cu cel putin 15 zile înainte de data concursului.

(2) Comisia va verifica dosarele candidatilor, va hotărî cu majoritate de voturi asupra admisibilitătii înscrierii la concursul de notar public si va comunica, cu cel putin 10 zile înainte de data concursului, situatia centralizată a candidatilor admisi să se înscrie la concurs, de îndată, la sediul fiecărei Camere.

(3) Împotriva hotărârii comisiei, de respingere a solicitării de înscriere la concurs, candidatul poate depune contestatie în termen de 48 de ore la Cameră, pe care o va înainta Comisiei pentru solutionarea contestatiilor formulate de cei respinsi la înscrierea la examen.

(4) Comisia pentru solutionarea contestatiilor formulate de cei respinsi la înscrierea la examen se va pronunta în termen de 48 de ore de la primirea acestora, hotărârea acesteia fiind definitivă, comunicându-se de îndată candidatului si Camerei.

 

CAPITOLUL II

Organizarea concursului, tematica si notarea lucrării. Solutionarea contestatiilor, validarea rezultatelor. Comisii

 

Art. 19. - Prevederile art. 5-11 se aplică în mod corespunzător.

Art. 20. - La medii egale are prioritate candidatul care are titlul de doctor sau este doctorand în drept; dacă egalitatea se mentine, are prioritate cel care are domiciliul în localitatea respectivă.

Art. 21. - Prevederile art. 13, 14 si 15 se aplică în mod corespunzător.

 

TITLUL III

Dispozitii finale comune

 

Art. 22. - În termen de 10 zile de la primirea cererilor de numire ca notari publici, atât din partea fostilor notari stagiari, cât si a candidatilor admisi la concursul de notar public, Consiliul Uniunii va înainta ministrului justitiei propunerile de numire a notarilor publici în conditiile prevăzute la art. 28 lit. a) din Legea nr. 36/1995.

Art. 23. - Membrii comisiilor prevăzute de prezentul regulament vor beneficia de diurnă si cazare.

Art. 24. - Candidatii îsi vor asigura si vor suporta personal contravaloarea cazării si a transportului.

Art. 25. - (1) Cuantumul taxei de înscriere la examen sau concurs si conditiile de plată se stabilesc de către Consiliul Uniunii.

(2) Taxele de înscriere la examen sau concurs se fac venit la bugetul Camerei, fără a putea fi folosite înainte de stabilirea cotei de contributie a fiecărei Camere la cheltuielile ocazionate de examen sau concurs, în raport cu numărul candidatilor din acea Cameră.

Art. 26. - Orice modificare sau completare a dispozitiilor prezentului regulament se va putea face prin hotărâre a Consiliului Uniunii, cu aprobarea ministrului justitiei, si va fi adusă la cunostintă candidatilor prin intermediul Camerelor.

Art. 27. - (1) Prezentul regulament intră în vigoare la data comunicării către Camere prin grija Uniunii.

(2) La data adoptării prezentului regulament orice dispozitie contrară se abrogă.

 

Anexa Nr. 1

 

BORDEROU

Proba teoretică (I)/proba practică(II)

 

Nr. lucrării

Subiectul 1

Subiectul 2

Subiectul 3

Subiectul 4

Subiectul 5

Din oficiu

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Semnătura

……………………………………….

(numele si prenumele memebrului Comisiei de examinare)

 

Anexa Nr. 2

 

CENTRALIZATOR

 

Numărul de ordine al lucrării

Nota

Media generală

Proba teoretică I

Proba teoretică II

S1

S2

S3

S4

S5

Media

S1

S2

S3

S4

S5

Media*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare :

……………………………..

(numele si prenumele)

Semnături

Presedinte,

…………………………..

 


*) Media cuprinde si punctul din oficiu.

 

Anexa Nr. 3

 

 

CENTRALIZATOR NOMINAL

 

Nr.crt.

Numele si prenumele

Proba teoretică I

Proba teoretică II

Media generală

Nr. lucrării

Nota

Nr. lucrării

Nota

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare :

……………………………..

(numele si prenumele)

Semnături

Presedinte,

…………………………..

 

Anexa Nr. 4

 

LISTA

rezultatelor finale ale examenului

 

Numărul de ordine al lucrării

Nota

Media generală

Observatii

P.I

P.II

S1

S2

S3

S4

S5

Media

S1

S2

S3

S4

S5

Media*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Membrii Comisiei de examinare :

……………………………..

(numele si prenumele)

Semnături

Presedinte,

…………………………..

 


*) Media cuprinde si punctul din oficiu.