MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 311 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 8 mai 2003

SUMAR

LEGI SI DECRETE

164. - Lege pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998

Protocol aditional la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre privind combaterea criminalitãtii, în special a formelor ei organizate

243. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

400. - Hotãrâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

457. - Hotãrâre privind asigurarea securitãtii utilizatorilor de echipamente electrice de joasã tensiune

477. - Hotãrâre privind trecerea unui imobil din proprietatea privatã a statului si din administrarea Ministerului de Interne în proprietatea publicã a municipiului Aiud si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Aiud, judetul Alba

486. - Hotãrâre privind transmiterea unor sectoare de drumuri judetene din domeniul public al judetului Vâlcea si din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România” si încadrarea acestora în categoria functionalã a drumurilor nationale

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

197. - Ordin al ministrului administratiei publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, datorate anticipat prestãrii serviciului taxabil

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se ratificã Protocolul aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin Legea nr. 6/2000.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 20 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 24 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

OVIDIU CAMELIU PETRESCU

Bucuresti, 22 aprilie 2003.

Nr. 164.

PROTOCOL ADITIONAL

la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre privind combaterea criminalitãtii, în special a formelor ei organizate*)

PREAMBUL

Guvernele statelor membre ale Cooperãrii Economice a Mãrii Negre (CEMN), pãrti la prezentul protocol aditional, denumite în continuare pãrti, în conformitate cu prevederile art. 2, 4 si 6 si ale paragrafului 5 al art. 10 din Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, denumit în continuare Acordul CEMN, constiente de cresterea rolului si importantei initiativelor regionale referitoare la cooperarea în domeniul combaterii criminalitãtii,

reafirmând hotãrârea lor de a contribui, prin eforturi comune, la îmbunãtãtirea continuã a modului de aplicare a prevederilor Acordului CEMN, în vederea asigurãrii nivelului corespunzãtor de coordonare a cooperãrii dintre autoritãtile statelor membre,

au convenit urmãtoarele:

---

*) Traducere.

ARTICOLUL 1

Constituirea unei retele a ofiterilor de legãturã

Pãrtile vor constitui Reteaua CEMN a ofiterilor de legãturã pentru combaterea criminalitãtii, denumitã în continuare Retea, care va fi formatã din ofiteri de legãturã desemnati de statele membre, în calitate de reprezentanti ai lor.

ARTICOLUL 2

Obiective

Obiectivele Retelei sunt urmãtoarele:

1. sã întãreascã cooperarea în domeniul controlului criminalitãtii si sã asigure coordonarea actiunilor de cooperare între institutiile competente ale pãrtilor;

2. sã constituie o retea pentru schimburile de informatii între institutiile cu rol de aplicare a legii din statele membre, care sã permitã combaterea efectivã a criminalitãtii si a actiunilor infractorilor, în conformitate cu prevederile Acordului CEMN.

ARTICOLUL 3

Sarcini si responsabilitãti

Ofiterii de legãturã ai Retelei au urmãtoarele sarcini si responsabilitãti:

1. sã transmitã solicitãrile formulate de alti ofiteri de legãturã în respectivele lor tãri, în termen de o zi pentru cazuri de urgentã si de 3 zile pentru celelalte cazuri, în conformitate cu prevederile art. 5 din Acordul CEMN;

2. la solicitarea acestora, sã transmitã pãrtilor informatia solicitatã, în conformitate cu prevederile art. 9 din Acordul CEMN;

3. sã se întâlneascã periodic pentru a evalua tendintele criminalitãtii transnationale din regiune, în vederea identificãrii unor noi forme de cooperare între institutiile cu rol de aplicare a legii din statele membre CEMN;

4. sã aducã la cunostintã si sã propunã respectivelor institutii cãile pentru întãrirea în continuare a cooperãrii;

5. sã faciliteze realizarea schimbului de legislatie si de experientã practicã din domeniul combaterii criminalitãtii transnationale, între institutiile cu rol de aplicare a legii din statele membre CEMN.

ARTICOLUL 4

Statutul Retelei în cadrul CEMN

Reteaua este un grup de cooperare în sfera combaterii criminalitãtii, constituitã în conformitate cu prevederile art. 6 din Acordul CEMN.

ARTICOLUL 5

Locul de desfãsurare a întâlnirilor Retelei

Întâlnirile Retelei vor avea loc la sediul Secretariatului Permanent International al CEMN, cu exceptia cazurilor în care, la initiativa presedintelui în exercitiu al CEMN, nu se ecide altfel.

ARTICOLUL 6

Organizare si functionare

1. Reteaua îsi va desfãsura activitatea în conformitate cu carta si cu regulile de procedurã ale CEMN, precum si cu prevederile Acordului CEMN.

2. Fiecare stat membru CEMN, parte la prezentul protocol aditional, va desemna un ofiter de legãturã si supleantul sãu în Retea.

3. Pãrtile vor notifica Secretariatului Permanent International al CEMN desemnarea sau retragerea ofiterilor de legãturã din cadrul Retelei, în vederea informãrii tuturor statelor membre.

4. Reteaua se va reuni periodic, cel putin o datã pe an.

5. Reteaua îsi va îndeplini în întregime sarcinile sub autoritatea grupului de lucru pentru cooperarea în combaterea criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, si va prezenta acestuia rezultatele activitãtii sale.

ARTICOLUL 7

Cheltuieli

Toate cheltuielile efectuate de ofiterii de legãturã, determinate de aplicarea prevederilor prezentului protocol aditional, vor fi suportate de partea trimitãtoare.

ARTICOLUL 8

Punctele nationale de contact

Pãrtile vor stabili un punct national de contact în cadrul autoritãtilor lor nationale de aplicare a legii, de preferat din cadrul structurilor cu sarcini de cooperare internationalã (Interpol, Centrul SECI pentru Combaterea Criminalitãtii Transfrontaliere etc.).

ARTICOLUL 9

Protectia informatiilor si datelor personale

1. Informatiilor obtinute în baza acestui protocol aditional le va fi acordat de cãtre autoritatea solicitantã acelasi grad de confidentialitate pe care aceasta îl acordã informatiilor similare pe care le detine.

2. Fãrã a aduce atingere obligatiilor internationale asumate de cãtre statele membre CEMN, pãrti la Acordul EMN si la prezentul protocol aditional, datele personale primite în baza prezentului protocol aditional vor beneficia de un nivel de protectie cel putin echivalent cu cel asigurat

de partea care le furnizeazã.

ARTICOLUL 10

Observatori si invitati

1. Reprezentantii statelor cu statut de observator la CEMN pot lua parte la activitatea Retelei, în conformitate cu carta si cu regulile de procedurã ale CEMN.

2. Institutiile internationale cu competente în materie pot fi invitate la întâlnirile Retelei.

ARTICOLUL 11

Dispozitii finale

1. Prezentul protocol aditional va fi deschis pentru semnare sau aderare oricãrui stat membru CEMN.

2. Secretariatul Permanent International al CEMN va fi depozitarul prezentului protocol aditional. Originalul prezentului protocol aditional, redactat într-un singur exemplar în limba englezã, va fi depozitat la Secretariatul Permanent International al CEMN, care va transmite fiecãrei pãrti câte o copie autentificatã.

3. Prezentul protocol aditional va intra în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data la care al treilea document de ratificare sau de aprobare a fost depus la Secretariatul Permanent International al CEMN.

4. Pentru fiecare parte care a ratificat sau a aprobat prezentul protocol aditional, dupã depunerea celui de-al treilea document de ratificare sau de aprobare, prezentul protocol aditional va intra în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data depunerii de cãtre aceastã parte a documentului

de ratificare sau de aprobare.

5. Orice parte se poate retrage de la prezentul protocol aditional, printr-o notificare oficialã transmisã la Secretariatul Permanent International al CEMN. Retragerea va intra în vigoare dupã 3 luni de la data la care notificarea retragerii a fost primitã de cãtre Secretariatul Permanent International al CEMN.

6. Orice parte poate propune amendamente la prezentul protocol aditional. Amendamentele vor fi acceptate prin consimtãmântul tuturor pãrtilor si vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafelor 3 si 4 ale prezentului articol.

7. Dupã 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol aditional pãrtile vor proceda la o evaluare preliminarã a rezultatelor înregistrate în urma aplicãrii prevederilor prezentului protocol aditional. O evaluare finalã va fi realizatã dupã 4 ani de la intrarea în vigoare a acestuia, în vederea convenirii mãsurilor necesare pentru îmbunãtãtirea în continuare a cooperãrii.

Încheiat la Kiev la 15 martie 2002.

Statele semnatare ale protocolului aditional

Pentru Guvernul Republicii Albania,

Stefan Chipa,

ministrul ordinii publice

Pentru Guvernul Republicii Armenia,

Ararat Mahtesyan,

prim-loctiitor al ministrului afacerilor interne

Pentru Guvernul Republicii Azerbaidjan,

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria,

Alexander Dimitrov,

ambasadorul extraordinar si plenipotentiar

al Republicii Bulgaria în Ucraina

Pentru Guvernul Georgiei,

Shota Asatiani,

general-maior de politie, adjunct al ministrului

Pentru Guvernul Republicii Elene,

Michailis Chrryssochoidis,

ministrul ordinii publice

Pentru Guvernul Republicii Moldova,

Georgiy Papuk,

ministrul afacerilor interne

Pentru Guvernul României,

Toma Zaharia,

general de divizie, prim-loctiitor al ministrului de interne

Pentru Guvernul Federatiei Ruse,

Pentru Guvernul Republicii Turcia,

Muzaffer Ecemis,

subsecretar de stat în Ministerul de Interne

Pentru Guvernul Ucrainei,

Yuriy Smyrnov,

general de militie, ministrul afacerilor interne

Federatia Rusã si Azerbaidjan au informat cã vor semna

dupã îndeplinirea unor formalitãti interne.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Protocolului aditional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãtii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 243.

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002, si al art. 68 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Normele metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã: cap. IV “Administrarea clãdirilor de locuinte” si cap. V “Repartizarea cheltuielilor si veniturilor rezultate din întretinerea, repararea si exploatarea condominiilor”, cu exceptia art. 90, din Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.275/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 22 decembrie 2000, cu modificãrile ulterioare; Ordinul ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului nr. 139/N/1997 pentru aprobarea Precizãrilor privind constituirea, înregistrarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 bis din 2 decembrie 1997, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

p. Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Sergiu Sechelariu,

secretar de stat

p. Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Ion Giurescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 2 aprilie 2003.

Nr. 400.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE

privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispozitie asociatiilor de proprietari si autoritãtilor administratiei publice centrale si locale a cadrului general pentru organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exploatarea si administrarea clãdirilor – blocuri de locuinte - condominii, precum si exercitarea controlului financiar-contabil si gestionar asupra activitãtii asociatiilor de proprietari în aplicarea prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Ordonantei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002.

(2) În întelesul prezentelor norme metodologice, prin bloc de locuinte - clãdire - condominiu, denumit în continuare condominiu, se întelege o proprietate imobiliarã din care unele pãrti sunt proprietãti individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã, iar restul, proprietate comunã indivizã. Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scãri, din cadrul clãdirii de locuit, în conditiile în care se poate delimita proprietatea comunã.

Art. 2. - (1) În scopul reprezentãrii si sustinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comunã indivizã din clãdirea ce alcãtuieste un condominiu, proprietarii locuintelor si ai spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã se pot constitui în asociatii de proprietari cu personalitate juridicã.

(2) Asociatia de proprietari este forma juridicã de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridicã, nonprofit, înfiintatã în conditiile prevãzute de lege.

Art. 3. - Asociatiile de locatari din clãdirile ale cãror apartamente au fost dobândite în proprietate în conditiile legii si care nu au fost reorganizate în asociatii de proprietari au obligatia sã se reorganizeze potrivit prevederilor legale.

Art. 4. - Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin compartimentele specializate din aparatul propriu, sprijinã asociatiile de proprietari pentru înfiintare, organizare si functionare, pentru realizarea scopurilor si sarcinilor ce le revin, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, sprijinind totodatã asociatiile de locatari pentru a se transforma si a se reorganiza în asociatii de proprietari.

CAPITOLUL II

Administrarea condominiilor

Art. 5. - (1) Condominiile pot fi administrate de persoane fizice atestate în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) si angajate cu contract individual de muncã ori cu conventie civilã de prestãri de servicii sau de persoane juridice specializate, cu care se încheie un contract de administrare, potrivit hotãrârii adunãrii generale a proprietarilor.

Administratorii trebuie sã prezinte garantii morale, materiale si profesionale acceptate de proprietarul clãdirii sau de reprezentantul legal al acestuia.

(2) Obligatiile administratorului sunt cele stabilite prin lege, precum si cele stabilite prin contractul încheiat cu proprietarul sau cu reprezentantul legal al acestuia.

(3) Pentru administrator sau, dupã caz, persoana fizicã gestionarã a bunurilor si mijloacelor bãnesti ale asociatiei de proprietari prevederile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si rãspunderea în legãturã cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritãtilor sau institutiilor publice, cu modificãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Suma ce constituie garantia materialã se depune în contul asociatiei de proprietari respective si se restituie la data încetãrii contractului sau conventiei încheiate cu administratorul.

Art. 6. - (1) Administrarea condominiilor are ca obiect utilizarea clãdirilor în scopul pentru care au fost construite, în conditiile mentinerii pe toatã perioada de existentã a performantelor functionale, tehnice si calitative pentru care acestea au fost realizate.

(2) În acest scop activitatea de administrare a condominiului trebuie sã asigure:

a) mentinerea în sigurantã a clãdirii potrivit prevederilor legale si aducerea la cunostintã tuturor persoanelor care locuiesc în clãdire despre starea acesteia din punct de vedere al sigurantei la actiuni seismice;

b) functionarea în bune conditii a tuturor instalatiilor si pãrtilor de constructii ale imobilului;

c) aducerea la cunostintã tuturor persoanelor care locuiesc în clãdire despre conditiile generale de functionare a instalatiilor si dotãrilor clãdirii, precum si despre regulile de folosire a instalatiilor si dotãrilor care se utilizeazã în comun;

d) stabilirea conditiilor în care pot fi realizate serviciile de întretinere si de reparatii curente ale elementelor de constructii si instalatii ale clãdirii, atât la pãrtile comune, cât si la cele folosite în exclusivitate, care pot perturba folosinta normalã a pãrtilor comune;

e) aducerea la cunostintã, prin afisare la loc vizibil, tuturor persoanelor care locuiesc în clãdire despre modul de stabilire a cheltuielilor curente pentru functionarea si întretinerea clãdirii, precum si a cheltuielilor ce decurg din alte plãti efectuate, inclusiv cele pentru reparatia capitalã a clãdirii - constructii si instalatii. Lista de platã a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, care se afiseazã, se întocmeste conform prevederilor Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitãtii în partidã simplã de cãtre persoanele juridice fãrã scop lucrativ, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.329/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 15 ianuarie 2002;

f) preluarea sau reconstituirea cãrtii constructiei potrivit prevederilor legale si evidentierea tuturor modificãrilor aduse, în conditiile legii, la pãrtile comune ale clãdirii.

(3) Schimbarea destinatiei locuintelor si/sau a spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã, situate în clãdiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului clãdirii sau al asociatiei de proprietari si, în mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor cu care se învecineazã pe orizontalã si pe verticalã, indiferent dacã proprietarul care intentioneazã sã facã aceastã schimbare este sau nu este membru al asociatiei de proprietari.

Art. 7. - Asociatiile de proprietari se constituie prin hotãrârea a cel putin jumãtate plus unu din numãrul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã din cadrul unui condominiu.

Art. 8. - (1) În clãdirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scãri se pot constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson sau scarã, dacã proprietatea comunã aferentã tronsonului ori scãrii poate fi delimitatã si dacã este posibilã repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scãri.

(2) Asociatiile de proprietari se pot constitui potrivit alin. (1) prin hotãrârea adunãrii generale si cu acordul expres al coproprietarilor cu privire la delimitarea efectivã a pãrtilor de proprietate comunã care se preiau în administrare de respectiva asociatie de proprietari si cu privire la obligatiile si drepturile legale care vor continua sã rãmânã în sarcina tuturor coproprietarilor.

(3) Pentru a se stabili dacã este posibilã defalcarea tehnicã a consumurilor si repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scãri, precum si modalitatea acestei defalcãri/repartizãri, se va solicita avizul furnizorilor de servicii implicati - electricitate, gaze naturale, apã sau altele asemenea - cu privire la posibilitãtile tehnice de furnizare a utilitãtilor pe tronsoane sau pe scãri.

(4) Prin acordul de asociere pe scarã sau tronson se reglementeazã si raporturile cu celelalte asociatii de proprietari constituite în clãdire.

Art. 9. - (1) Anterior adunãrii de constituire, proprietarii din clãdirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotãrî cu privire la înfiintarea asociatiei de proprietari sau la transformarea asociatiei de locatari în asociatie de proprietari. Totodatã vor hotãrî si cu privire la persoana fizicã sau juridicã însãrcinatã cu întocmirea acordului de asociere si a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora si la data de convocare a adunãrii de constituire. Hotãrârea proprietarilor se consemneazã într-un procesverbal care se semneazã de toti cei prezenti.

(2) Cu cel putin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire proprietarii se convoacã prin afisare într-un loc vizibil.

(3) Adunarea de constituire a asociatiei de proprietari este legal întrunitã în cvorumul prevãzut la art. 7.

(4) Hotãrârea privind înfiintarea asociatiei de proprietari poate fi luatã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul proprietarilor prezenti, dar nu mai putin de jumãtate plus unu din numãrul proprietarilor locuintelor si ai spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã din cadrul clãdirii, scãrii sau tronsonului respectiv, dupã caz.

(5) Dacã nu este întrunit cvorumul, o nouã convocare va avea loc dupã cel putin 5 zile de la data primei întâlniri, în conditiile prevãzute la alin. (1). În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate lua hotãrârea de constituire din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, dupã cel putin 5 zile de la data celei de-a doua; în acest caz, hotãrârea privind înfiintarea asociatiei de proprietari poate fi luatã cu votul a cel putin jumãtate plus unu din numãrul proprietarilor prezenti, dar nu mai putin de o treime din numãrul proprietarilor.

(6) În adunarea de constituire se prezintã si se adoptã statutul asociatiei de proprietari, în care se vor cuprinde precizãri cu privire la:

a) denumirea, forma juridicã, sediul, durata de functionare ale asociatiei de proprietari;

b) scopul si obiectul de activitate ale asociatiei de proprietari;

c) mijloace materiale si bãnesti de care poate dispune asociatia de proprietari; venituri si cheltuieli;

d) membrii asociatiei de proprietari, drepturile si obligatiile acestora;

e) structura organizatoricã, modul de functionare, managementul asociatiei de proprietari;

f) repartizarea cheltuielilor asociatiei de proprietari;

g) conditiile în care se dizolvã asociatia de proprietari;

h) dispozitii finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relatii contractuale, penalizãri, dacã adunarea generalã a proprietarilor a adoptat sistemul propriu de penalizãri, în conditiile legii.

Art. 10. - (1) Acordul proprietarilor privind constituirea asociatiei de proprietari se consemneazã într-un proces-verbal întocmit în douã exemplare originale, semnate de toti proprietarii care si-au dat consimtãmântul. Procesul-verbal constituie anexã la acordul de asociere.

(2) Proprietarii îsi dau consimtãmântul, de regulã, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenti consimtãmântul poate fi exprimat prin simpla semnare a procesului-verbal prevãzut la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire, conform art. 9 alin. (3) sau (4), dupã caz.

(3) În cazul în care vreun proprietar nu poate semna se va consemna cã acesta si-a dat consimtãmântul si se face mentiune despre cauza acestei imposibilitãti.

Art. 11. - Acordul de asociere se redacteazã pe baza procesului-verbal al adunãrii de constituire si va cuprinde numele, prenumele si domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietãtii potrivit actului de proprietate, dupã caz, respectiv contractului de vânzare-cumpãrare, contractului de construire si procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb sau contractului de donatie, enumerarea si descrierea pãrtilor aflate în proprietatea comunã si cotaparte din proprietatea comunã ce revine fiecãrui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã.

Art. 12. - Înscrierea ulterioarã în asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenti la adunarea de constituire si care nu si-au dat consimtãmântul în conditiile prevãzute la art. 10 se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor prevãzute la art. 11 într-un act aditional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fãrã alte formalitãti.

Art. 13. - În cadrul adunãrii de constituire a asociatiei de proprietari, în baza statutului adoptat, proprietarii vor alege un comitet executiv si o comisie de cenzori si vor hotãrî numãrul membrilor acestora, precum si durata mandatelor lor.

Art. 14. - Asociatia de proprietari poate delega, prin contract, atributiile comisiei de cenzori privind controlul financiar-contabil si gestionar unor persoane fizice sau juridice specializate.

Art. 15. - (1) Comitetul executiv va fi condus de un presedinte, care va fi desemnat în persoana celui care întruneste cel mai mare numãr de voturi la alegerea comitetului executiv. Acesta reprezintã asociatia de proprietari în raporturile cu autoritãtile si cu institutiile publice, precum si cu celelalte persoane fizice sau juridice cu care asociatia de proprietari are relatii.

(2) În cazul imposibilitãtii de exercitare a atributiilor de cãtre presedinte, acestea vor fi îndeplinite de cãtre un vicepresedinte desemnat de comitetul executiv cu majoritate de voturi.

Art. 16. - Cererea de acordare a personalitãtii juridice, împreunã cu copiile de pe procesul-verbal al adunãrii de constituire, de pe acordul de asociere si de pe statutul asociatiei de proprietari, precum si, dacã este cazul, cu avizele prevãzute la art. 8, se depun de persoana împuternicitã de proprietarii asociati la organul financiar local în a cãrui circumscriptie teritorialã se aflã clãdirea.

Art. 17. - Dupã înfiintarea asociatiei de proprietari aceasta se identificã prin denumire, adresa condominiului, încheierea judecãtorului delegat si codul fiscal al asociatiei.

Actele care emanã de la asociatiile de proprietari vor cuprinde atributele de identificare.

Art. 18. - (1) Asociatia de proprietari adoptã hotãrâri în adunarea generalã, care se tine obligatoriu cel putin o datã pe an, de regulã, în primul trimestru, si la care au dreptul si obligatia sã participe toti membrii sãi. Adunarea generalã este alcãtuitã din toti membrii asociatiei de proprietari.

(2) Pentru situatii speciale, adunarea generalã a asociatiei de proprietari poate fi convocatã oricând de cãtre comitetul executiv sau de cãtre membri ai asociatiei care detin în total cel putin 20% din cotele de proprietate.

(3) Toti proprietarii trebuie anuntati despre convocarea oricãrei adunãri generale a asociatiei de proprietari cu cel putin 10 zile înainte ca aceasta sã aibã loc.

(4) Asociatia de proprietari poate adopta hotãrâri, dacã majoritatea membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant. Dacã nu este întrunit cvorumul, adunarea va fi suspendatã si reconvocatã. La adunarea reconvocatã, dacã existã dovada cã toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotãrârile pot fi adoptate prin votul majoritãtii membrilor prezenti. Dovada convocãrii membrilor asociatiei de proprietari se face cu afisul de la avizierul asociatiei si convocatorul semnat de acestia.

(5) Adunarea generalã a asociatiei de proprietari analizeazã principalele aspecte si adoptã hotãrâri cu privire la:

a) activitatea de administrare si de întretinere a condominiului, aprobarea lucrãrilor de reparatii capitale si reparatii curente ce urmeazã a se efectua în cursul anului, derularea contractelor încheiate cu agentii economici furnizori ai serviciilor de care aceasta beneficiazã, precum si modul de realizare a obligatiilor pe care asociatia de proprietari le are fatã de persoanele juridice sau fizice cu care are relatii;

b) expertizarea tehnicã a clãdirilor care prezintã niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradãri sau avarieri si a lucrãrilor de interventie/consolidãrilor, potrivit legislatiei în vigoare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli; stabilirea cotelor de participare pe persoanã la cheltuielile aferente persoanelor cu domiciliul stabil în clãdire, pentru persoanele care locuiesc temporar, aflate în vizitã, sau care presteazã activitãti gospodãresti în timpul zilei de minimum 15 zile pe lunã; stabilirea perioadei minime de la care proprietarii, respectiv chiriasii, pot solicita, în scris, scutirea de la plata cheltuielilor pe persoanã si care trebuie sã fie de cel putin 15 zile pe lunã; participarea proprietarilor la cheltuielile de administrare si de întretinere a clãdirii; modul de folosire a fondurilor proprii; prin prestare de activitãti gospodãresti se întelege ajutorul pe care îl primesc membrii asociatiei de proprietari din partea unor persoane strãine de asociatie, care ajutã la gospodãrire, respectiv curãtenie, gãtit, cresterea copiilor, pazã apartament si altele asemenea;

d) modul de folosire a spatiilor comune si, în unele cazuri, schimbarea destinatiei unor asemenea spatii. Schimbarea destinatiei acestor spatii nu se va putea face decât cu acordul majoritãtii membrilor asociatiei de proprietari si, în mod obligatoriu, cu acordul celor direct afectati din vecinãtate, atât pe orizontalã, cât si pe verticalã;

e) activitatea de administrare a condominiului, respectiv prin persoanã fizicã atestatã în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) si angajatã cu contract individual de muncã sau cu conventie civilã de prestãri de servicii ori persoanã juridicã specializatã, cu care se încheie un contract de administrare;

f) conditiile de angajare a administratorului prin prezentarea si analiza dosarului de angajare a acestuia sau, dupã caz, a contractului de administrare ce urmeazã a fi încheiat cu o persoanã juridicã specializatã;

g) cuantumul garantiei materiale care trebuie depusã de cãtre administrator;

h) alegerea comisiei de cenzori, precum si stabilirea sarcinilor detaliate ale membrilor acesteia;

i) numãrul si functiile persoanelor necesare pentru administrarea si gospodãrirea clãdirii, functiile care se remunereazã, cuantumul si modalitatea de actualizare a remuneratiilor;

j) activitatea comitetului executiv si a presedintelui;

k) rotunjirea la leu a contravalorii obligatiilor de platã.

(6) Hotãrârile adunãrii generale a asociatiei de proprietari privind buna întretinere si exploatare a condominiului sunt obligatorii si pentru proprietarii din acelasi condominiu care nu sunt membri ai asociatiei.

(7) Pentru adoptarea hotãrârilor asociatiei de proprietari se vor avea în vedere urmãtoarele:

a) votul fiecãrui proprietar are o pondere egalã cu cotaparte din proprietatea comunã;

b) proprietarul poate fi reprezentat de un membru al familiei sau de un alt reprezentant care are o împuternicire semnatã de proprietarul în numele cãruia voteazã;

c) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult încã un membru absent, prin împuternicire scrisã;

d) în cazul unui vot paritar, votul presedintelui este decisiv.

Art. 19. - (1) Comitetul executiv, format dintr-un numãr de 3-11 membri stabiliti de adunarea generalã dintre membrii asociatiei de proprietari, asigurã ducerea la îndeplinire a hotãrârilor adunãrii generale si actioneazã operativ în legãturã cu:

a) activitatea curentã de administrare si de întretinere a condominiului; repartizarea lunarã a cheltuielilor comune pe fiecare proprietate din condominiu, încheierea sau sistarea contractelor privind furnizarea serviciilor necesare, inclusiv pentru administrarea condominiului; angajarea personalului de administrare, întretinere si curãtenie, potrivit legii, si aprobarea cheltuielilor curente;

b) constatarea prin inspectii periodice si stabilirea mãsurilor necesare care sã asigure functionarea în bune conditii a pãrtilor comune ale condominiului, a constructiilor si instalatiilor, precum si în locuinte sau în spatiul cu altã destinatie decât cea de locuintã, cu respectarea prevederilor art. 23 lit. f) din Statutul asociatiei de proprietari (anexa nr. 2), pentru a constata dacã instalatiile sunt în stare bunã de functionare si nu produc pierderi prin neîntretinerea corespunzãtoare a acesteia, constatãri care se vor înscrie într-o fisã de inspectie care se va depune la presedintele asociatiei de proprietari;

c) problemele ridicate de membrii asociatiei de proprietari, luând mãsuri pentru rezolvarea lor;

d) organizarea adunãrilor generale, precum si a altor actiuni stabilite de adunarea generalã.

(2) Comitetul executiv al asociatiei de proprietari pregãteste si supune spre aprobare adunãrii generale bugetul anual de venituri si cheltuieli.

(3) Dupã aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli comitetul executiv va urmãri derularea acestuia în conditiile legii.

Art. 20. - (1) Presedintele asociatiei de proprietari este ales, prin votul adunãrii generale, dintre membrii comitetului executiv al acesteia.

(2) Presedintele asociatiei de proprietari urmãreste si asigurã respectarea statutului si a hotãrârilor asociatiei de proprietari, realizarea contractelor angajate de aceasta, îndeplinirea în conditiile legii a prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli, respectarea de cãtre asociatia de proprietari a ordinii publice si a reglementãrilor autoritãtilor publice centrale si locale.

(3) Presedintele asociatiei de proprietari convoacã si conduce sedintele de lucru ale comitetului executiv si ale adunãrii generale.

(4) Presedintele asociatiei de proprietari angajeazã prin semnãtura sa asociatia de proprietari în relatiile acesteia cu tertii.

(5) Presedintele asociatiei de proprietari pãstreazã si urmãreste tinerea la zi a cãrtii tehnice a constructiei, precum si celelalte documente privitoare la activitatea asociatiei de proprietari.

Art. 21. - (1) Comisia de cenzori urmãreste si asigurã respectarea legalitãtii în administrarea bunurilor materiale si a fondurilor financiare ale asociatiei de proprietari.

(2) Comisia de cenzori este formatã dintr-un numãr impar de membri, care au cunostinte de specialitate si experientã în domeniile financiar, economic si/sau juridic si care nu fac parte din comitetul executiv.

(3) Comisia de cenzori îsi alege la prima reuniune presedintele din rândul membrilor ei.

(4) Atributiile comisiei de cenzori sunt urmãtoarele:

a) verificarea executiei bugetare;

b) verificarea si validarea documentelor si a angajamentelor de platã;

c) urmãrirea depunerii în contul curent al asociatiei de proprietari a numerarului care depãseste plafonul de casã;

d) verificarea trimestrialã a gestiunii asociatiei de proprietari;

e) verificarea modului de stabilire a cotelor de contributie la cheltuielile curente si constituirea fondurilor speciale ale asociatiei de proprietari, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (5);

f) verificarea lunarã a situatiei de încasãri si plãti;

g) controlul inopinat al încasãrilor si al plãtilor;

h) verificarea lunarã a situatiei soldurilor elementelor de activ si de pasiv.

(5) Comisia de cenzori prezintã în fata adunãrii generale a proprietarilor, o datã pe an, raportul asupra activitãtii sale.

(6) Asociatiile de proprietari au obligatia sã organizeze si sã conducã contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002, în partidã dublã sau în partidã simplã, prin optiune, potrivit hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

(7) Asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã dublã aplicã Planul de conturi pentru persoanele juridice fãrã scop lucrativ si normele metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1.591/1998, cu modificãrile ulterioare.

(8) Asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã simplã aplicã prevederile Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitãtii în partidã simplã de cãtre persoanele juridice fãrã scop lucrativ, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.329/2001.

Art. 22. - (1) Activitatea de management de proprietate si management financiar se asigurã fie de persoane fizice angajate prin contracte individuale de muncã sau prin conventii civile de prestãri de servicii, fie de persoane juridice, prin contracte de administrare, în functie de hotãrârea adunãrii generale a proprietarilor.

(2) Administratorul, persoanã fizicã, poate fi angajat dintre membrii asociatiei sau dintre alte persoane cu cunostinte profesionale si atestat de cãtre o comisie formatã din 5 membri, specialisti în domeniul financiar-contabil si al legislatiei muncii, constituitã de consiliul local prin hotãrâre.

(3) Administratorul asigurã managementul de proprietate al condominiului prin:

a) efectuarea formalitãtilor necesare în angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare pentru exploatarea si întretinerea condominiului (inclusiv instalatiile si echipamentele aflate în proprietate comunã), derularea si urmãrirea realizãrii acestor contracte;

b) urmãrirea comportãrii în timp a constructiei, pe toatã durata contractului; întocmirea fiselor tehnice periodice cu privire la starea clãdirii si a instalatiilor acesteia; asigurarea punerii în sigurantã a clãdirii potrivit prevederilor legale, evidentierea în cartea tehnicã a clãdirii a tuturor modificãrilor aduse, în conditiile stabilite de statut si de legile în vigoare, la pãrtile comune ale condominiului;

c) rãspunderea fatã de functionalitatea si integritatea elementelor proprietãtii comune, de mijloacele materiale ale asociatiei de proprietari si de utilizarea în bune conditii a acestora;

d) procurarea mijloacelor materiale necesare întretinerii si reparatiilor curente ale elementelor proprietãtii comune, rãspunderea asupra integritãtii acestora;

e) înstiintarea comitetului executiv al asociatiei de proprietari si luarea mãsurilor necesare pentru efectuarea la timp si eficient a lucrãrilor de întretinere si reparatii; supune spre aprobare comitetului executiv ofertele pentru efectuarea lucrãrilor de întretinere si reparatii aprobate de adunarea generalã a asociatiei de proprietari;

f) angajarea si urmãrirea realizãrii contractelor cu persoane fizice sau juridice pentru: reparatii, închirierea unor spatii sau elemente din proprietatea comunã, activitãti sociale si alte tipuri de activitãti. În contractele privind reparatiile se vor prevedea clauze referitoare la perioada de garantie a lucrãrilor executate conform normativelor tehnice în vigoare;

g) verificarea contractelor de închiriere între asociatia de proprietari si persoane fizice sau juridice care folosesc spatii ori elemente din proprietatea comunã. Dacã aceste contracte nu existã administratorul îi înstiinteazã pe cei în cauzã, punându-le în vedere ca în termen de 30 de zile lucrãtoare sã încheie contracte cu asociatia de proprietari;

h) supravegherea executiei lucrãrilor de reparatii si întretinere si participarea la receptia lor, consemnând finalizarea acestora; asigurã efectuarea de plãti corespunzãtoare stadiului lucrãrii;

i) controlul personalului angajat de asociatia de proprietari pentru curãtenie, încãrcarea si evacuarea gunoiului menajer si alte activitãti, cu privire la îndeplinirea obligatiilor contractuale si, în caz de încãlcare a acestora, sesizarea comitetului executiv;

j) inspectarea, în conformitate cu prevederile art. 23 lit. f) din Statutul asociatiei de proprietari (anexa nr. 2), referitor la drepturile proprietarilor din condominiu, a proprietãtii individuale în vederea înlãturãrii defectiunilor apãrute la instalatiile de folosintã comunã si a eliminãrii pierderilor care determinã cresterea nejustificatã a cheltuielilor asociatiei de proprietari. Dacã se constatã defectiuni la instalatiile apartinând proprietãtii individuale – apartament sau spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã -, se înstiinteazã proprietarul asupra obligatiei acestuia de a remedia defectiunile;

k) citirea, lunar sau periodic, în functie de hotãrârea adunãrii generale a asociatiei de proprietari, a indexului contoarelor individuale apartinând proprietarilor si înscrierea sau verificarea înscrierii acestuia în fisa de apartament, cu conditia ca acestea sã fie montate cu acordul adunãrii generale a asociatiei de proprietari si al furnizorului de utilitãti;

l) asigurarea cunoasterii si respectãrii regulilor de locuit în condominiu;

m) aducerea la cunostintã tuturor persoanelor care locuiesc în condominiu despre conditiile generale de functionare a instalatiilor si dotãrilor clãdirii, precum si despre regulile de folosire a instalatiilor si dotãrilor care se utilizeazã în comun;

n) stabilirea conditiilor în care pot fi realizate serviciile de întretinere si de reparatii curente ale elementelor de constructii si instalatii ale condominiului, atât la pãrtile comune, cât si la cele folosite în exclusivitate, care pot perturba folosinta normalã a pãrtilor comune;

o) întocmirea listelor lunare de plãti;

p) aducerea la cunostinta tuturor proprietarilor care locuiesc în condominiu despre modul de stabilire a cheltuielilor curente pentru functionarea si întretinerea condominiului, precum si a cheltuielilor care decurg din alte plãti efectuate, inclusiv cele pentru reparatia capitalã a condominiului; introducerea la plata consumurilor si a persoanelor care locuiesc temporar sau presteazã activitãti gospodãresti, care depãsesc limita minimã de sedere în condominiu prevãzutã de hotãrârea adunãrii generale a asociatiei de proprietari, conform procesului-verbal consemnat în registrul asociatiei de proprietari.

Constituie obligatie din partea proprietarilor sã anunte, tot prin cerere, numãrul persoanelor care locuiesc temporar, venite în vizitã, sau care presteazã activitãti gospodãresti conform prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c).

Persoanele care locuiesc temporar sau presteazã activitãti gospodãresti pot fi constatate si vizual sau la sesizarea altor persoane;

r) propune presedintelui comitetului executiv, motivat din oficiu sau la sesizarea altor persoane, anularea cererii de scutire a cheltuielilor privind consumurile atunci când se constatã cã solicitantul nu a anuntat în timp util modificarea datelor înscrise în respectiva cerere;

s) sesizarea comitetului executiv în vederea somãrii restantierilor la plata cheltuielilor comune si aplicarea procedurii de recuperare a restantelor cu penalizãrile aferente;

t) calcularea si încasarea penalizãrilor conform sistemului aprobat de adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

(4) Contabilul rãspunde de organizarea si conducerea contabilitãtii, în conditiile legii. La asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã simplã, administratorii de imobile pot cumula si functia de contabil.

(5) Casierul rãspunde de efectuarea de încasãri si plãti în numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiunilor de casã. La asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã simplã, administratorii de imobile pot cumula si functia de casier.

Art. 23. - Proprietarii, pe lângã drepturile si îndatoririle prevãzute la cap. V si VI din modelul statutului asociatiei de proprietari cuprins în anexa nr. 2, au si urmãtoarele drepturi si obligatii:

A. Drepturi:

a) sã participe la adunarea generalã a asociatiei de proprietari, sã aleagã si sã fie alesi în organele asociatiei de proprietari, dacã au calitatea de membru al asociatiei de proprietari;

b) sã primeascã explicatii cu privire la calculul cotei de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari si, eventual, sã o conteste presedintelui asociatiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afisarea listei de platã. Presedintele asociatiei de proprietari este obligat sã rãspundã la contestatie în termen de 5 zile;

c) sã foloseascã spatiile si instalatiile comune din interiorul si din exteriorul condominiului.

B. Obligatii:

a) sã contribuie la constituirea mijloacelor bãnesti si materiale ale asociatiei de proprietari si sã achite în termenul stabilit cota de contributie care le revine în cadrul cheltuielilor asociatiei de proprietari;

b) sã întretinã în bune conditii spatiile si instalatiile comune din interiorul si din exteriorul condominiului - casa scãrii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fatade, poduri, acoperisuri, scãri exterioare, ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apã, de canalizare, instalatii de încãlzire centralã si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antenã colectivã, telefonie si altele asemenea - si sã ia mãsuri pentru repararea si mentinerea în stare de sigurantã si de functionalitate a condominiului;

c) sã contribuie la repararea sau, dupã caz, la consolidarea si la mentinerea în stare de sigurantã a proprietãtii comune indivize din cadrul condominiului.

Art. 24. - (1) În scopul asigurãrii fondurilor necesare pentru plãti curente asociatia de proprietari stabileste cuantumul si cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regulã fondul de rulment se dimensioneazã astfel încât sã poatã acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice.

Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesarã pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociatia de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflatiei, iar în cazurile asociatiilor de proprietari nouînfiintate, prin constatarea si însusirea experientei în domeniu a unor condominii echivalente ca mãrime.

(2) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipatã a cotei-pãrti ce revine fiecãrui proprietar, potrivit hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afisate pe lista de platã.

(3) În situatiile în care prin contractul de închiriere încheiat cu proprietarul chiriasul se obligã sã participe la plata cheltuielilor curente ale condominiului în care locuieste, acesta va participa si la formarea fondului de rulment.

(4) Fondul de rulment deja încasat se restituie numai în situatiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacã prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosintei locuintei nu se stipuleazã altfel.

(5) Asociatia de proprietari va putea constitui un fond distinct pentru repararea instalatiilor sau a unor elemente ale condominiului, cu perioadã de folosire limitatã, fond care va fi depus în contul asociatiei de proprietari si nu va putea fi folosit decât cu acordul adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

Art. 25. - (1) Cotele de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de acestia, dupã caz, în termen de maximum 15 zile de la data afisãrii listei de platã, datã care trebuie sã fie înscrisã în lista de platã respectivã. În vederea respectãrii termenelor legale de platã a facturilor cãtre furnizorii de utilitãti, administratorii au obligatia de a afisa lista de platã în termen de maximum 5 zile de la data primirii facturii expediate prin postã, certificatã prin înscrisul de pe stampila postei, sau de la data confirmãrii de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat.

Dupã o perioadã de 30 de zile de la expirarea termenului stabilit pentru platã, asociatia de proprietari poate calcula si percepe penalizãri de întârziere pentru suma neachitatã, în conditiile stabilite si aprobate de adunarea generalã a asociatiei de proprietari. Penalizãrile de întârziere nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere si se vor aplica pentru fiecare cotã de întretinere lunarã, fãrã ca suma penalizãrilor sã poatã depãsi suma cotei de întretinere lunare la care s-a aplicat.

(2) Modul de folosire a sumelor încasate din penalitãti de întârziere si din dobânzile la sumele depuse în contul asociatiei de proprietari se stabileste de adunarea generalã a asociatiei de proprietari, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 26. - Asociatia de proprietari are, potrivit legii, un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si a altor spatii, proprietate a membrilor sãi, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contributie la cheltuielile comune ale clãdirii cu mai multe apartamente si/sau spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã, în cazul în care creanta reprezintã o restantã de cel putin 3 luni. Acest privilegiu opereazã dupã cheltuielile de judecatã datorate tuturor creditorilor în interesul cãrora au fost fãcute.

Art. 27. - (1) Privilegiul imobiliar se va intabula în partea a III-a a Cãrtii funciare, conform procedurii publicitãtii imobiliare prevãzute în titlul II din Legea cadastrului si a publicitãtii imobiliare nr. 7/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si la art. 43 si urmãtoarele din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciarã ale judecãtoriilor, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.371/C/1997.

(2) Pânã la deschiderea noilor cãrti funciare, în conditiile art. 61 din Legea nr. 7/1996, privilegiul se va înscrie în registrul de transcriptiuni si inscriptiuni de la biroul de carte funciarã de pe lângã judecãtoria în a cãrei circumscriptie este situat imobilul.

Art. 28. - Privilegiul înscris asupra bunurilor imobile ale debitorului se întinde si asupra bunurilor mobile ale acestuia.

Art. 29. - (1) În toate cazurile privilegiul se înscrie la cererea presedintelui asociatiei de proprietari.

(2) Cererea se adreseazã biroului de carte funciarã al judecãtoriei în a cãrei circumscriptie este situat imobilul si va cuprinde numele, prenumele si domiciliul solicitantului, numele, prenumele si domiciliul debitorului, suma datoratã pentru care se solicitã înscrierea privilegiului, precum si individualizarea imobilului asupra cãruia urmeazã sã se înscrie privilegiul, prin mentionarea adresei acestuia.

(3) La cerere se vor anexa, în douã exemplare, extrase de pe listele lunare de platã a cotelor de contributie, din care rezultã suma datoratã.

(4) Cererea, precum si extrasele de pe listele de platã vor purta stampila asociatiei de proprietari.

Art. 30. - Cererea poate fi depusã de presedintele asociatiei de proprietari sau de o altã persoanã împuternicitã de acesta, care va atasa procura, împuternicirea avocatialã sau delegatia de jurisconsult.

Art. 31. - Privilegiul este opozabil celorlalti creditori numai de la data îndeplinirii formalitãtilor de publicitate.

Art. 32. - Privilegiul se radiazã la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a altei persoane împuternicite de acesta ori la cererea proprietarului, în baza chitantei sau a altui înscris prin care asociatia de proprietari confirmã plata sumei datorate.

Art. 33. - Executarea silitã se va efectua numai în temeiul unei hotãrâri judecãtoresti ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Art. 34. - (1) În cazurile în care unii proprietari sau chiriasi nu respectã regulile si obligatiile adoptate de asociatia de proprietari, în conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, acestia pot fi actionati în justitie de cãtre asociatia de proprietari legal constituitã, potrivit dreptului comun.

(2) Presedintele asociatiei de proprietari rãspunde în fata adunãrii generale de rezolvarea situatiilor litigioase apãrute în cadrul asociatiei de proprietari.

CAPITOLUL III

Repartizarea cheltuielilor si veniturilor rezultate din întretinerea, repararea si exploatarea condominiilor

Art. 35. - (1) Pentru întretinerea, repararea si exploatarea proprietãtilor individuale, precum si a proprietãtii comune indivize din cadrul unor condominii, astfel cum sunt acestea definite prin lege, utilizatorii acestora, proprietari sau chiriasi, efectueazã cheltuieli sau au obligatii financiare care nu se pot înregistra pe fiecare proprietate individualã. De asemenea, din valorificarea sau exploatarea unor spatii ori pãrti ale proprietãtii comune indivize proprietarii acesteia pot obtine venituri care nu se pot înregistra pe fiecare proprietate individualã.

(2) Veniturile obtinute de asociatia de proprietari din activitãti economice sau din alte activitãti desfãsurate se constituie ca fond special si se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunãtãtirea confortului si eficientei condominiului, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune. În aceste venituri se cuprind si cele obtinute din închirierea unor spatii aflate în proprietate comunã indivizã, a spatiilor pentru instalarea de reclame, firme luminoase, precum si alte venituri obtinute din orice sursã. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociatiei de proprietari, nu se repartizeazã proprietarilor si nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment.

(3) Repartizarea cheltuielilor sau a obligatiilor financiare pe fiecare proprietate individualã revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociatiei de proprietari a condominiului.

(4) În functie de modul de calcul si de criteriile de repartizare a cheltuielilor pentru fiecare proprietate din condominiu, acestea se clasificã în:

A. cheltuieli pe persoanã;

B. cheltuieli pe cotã-parte de proprietate detinutã în condominiu;

C. cheltuieli pe consumatori tehnici si de altã naturã.

Art. 36. - (1) Pentru spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã din condominiu ori pentru apartamentele sau spatiile ai cãror detinãtori prin natura activitãtilor lor - croitori, cosmeticieni, coafori, notari, avocati si altii - primesc la domiciliu si alte persoane, criteriile de calcul al cheltuielilor aferente acestora se stabilesc prin conventie anualã încheiatã cu proprietarii acestor spatii sau apartamente. Cheltuielile pentru apã rece si canalizare, apã caldã menajerã, încãlzire, gaze naturale, energie electricã pentru pãrtile comune, pentru functionarea ascensorului/ascensoarelor, colectarea si transportul gunoiului menajer, ridicarea reziduurilor, precum si pentru salarii si indemnizatii se repartizeazã conform criteriilor stabilite de comun acord între asociatia de proprietari si proprietarii acestor spatii, folosindu-se, dupã caz, baremurile stabilite potrivit normelor legale. Toate aceste cheltuieli se scad din totalul cheltuielilor pe condominiu, diferenta reprezentând cheltuielile aferente locuintelor/apartamentelor.

(2) În situatia în care, la notificarea asociatiei de proprietari, proprietarii spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã din condominiu refuzã încheierea de conventii pentru stabilirea criteriilor de repartizare a cheltuielilor si obligatiilor financiare ce le revin, sunt aplicabile criteriile stabilite si adoptate în acest sens în adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

A. Repartizarea cheltuielilor pe persoanã

Art. 37. - Cheltuielile pe persoanã reprezintã cheltuielile privind serviciile de care beneficiazã persoanele - proprietari/locatari, care locuiesc/desfãsoarã activitãti în mod curent în cadrul condominiului, în proprietãti individuale.

Art. 38. - (1) Dacã nu existã contoare de apã la fiecare apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, din condominiu, montate cu acordul asociatiei de proprietari si furnizorilor de utilitãti potrivit prevederilor legale, cheltuielile pentru consumul de apã si pentru canalizare, corespunzãtoare facturilor prezentate de furnizor si însusite de beneficiar/asociatia de proprietari, vor fi repartizate proportional cu numãrul de persoane care locuiesc/desfãsoarã activitãti în mod curent în condominiu, pentru perioada în care s-a produs consumul.

(2) În cazuri exceptionale, în lipsa aparatelor de înregistrare a consumului de apã, la intrarea în reteaua de alimentare a condominiului, la bransament, acest consum se determinã potrivit normelor legale, în sistem pausal, pe fiecare tip de consumator.

(3) La defalcarea cheltuielilor pentru consumul de apã si pentru canalizare la apartamentele/spatiile care folosesc bãi sau dusuri comune în condominiu se va lua în calcul jumãtate din suma ce revine unei persoane din apartamentele/spatiile dotate individual cu bãi si dusuri.

(4) În cazurile în care condominiul dispune numai de dusuri si bãi comune care deservesc apartamentele/spatiile, cheltuielile se repartizeazã în raport cu numãrul persoanelor care locuiesc curent în clãdire, aferent fiecãrui apartament/spatiu.

(5) Cheltuielile pentru ridicarea reziduurilor si a gunoaielor menajere, pentru deratizarea, dezinfectia, dezinsectia condominiului, precum si cheltuielile pentru vidanjarea haznalelor se repartizeazã în conformitate cu clauzele prevãzute în contractul încheiat cu furnizorul respectivului serviciu sau, în lipsa acestora, proportional cu numãrul persoanelor care locuiesc curent în condominiu.

Art. 39. - (1) Consumul de energie electricã aferent pãrtilor comune/proprietãtii comune din clãdire, exclusiv garaje, boxe si alte spatii aflate în proprietate individualã, care se mãsoarã prin contor montat separat de cele aferente proprietãtilor individuale, se repartizeazã proportional cu numãrul persoanelor care locuiesc/desfãsoarã activitãti în mod curent în clãdire.

(2) În cazuri exceptionale, când nu se pot separa, prin mãsurare, consumurile de energie electricã la pãrtile comune ale clãdirii sau în apartamentele locuite în comun de mai multe familii, din cheltuielile totale aferente acestor consumuri se determinã pe baza baremurilor stabilite potrivit normelor legale, aferente consumului detinãtorilor de suprafete de locuit ocupate în exclusivitate, tinându-se seama de dotarea fiecãruia: numãrul de becuri si de aparate electrice de uz casnic, masini de cãlcat si de spãlat, aparate de radio, televizoare, frigidere si altele asemenea; sumele astfel determinate se scad din totalul cheltuielilor pentru consumul de energie electricã înregistrat, iar diferenta reprezintã cheltuielile aferente pãrtilor de folosintã comunã si se repartizeazã pe proprietarii/locatarii apartamentelor proportional cu numãrul de persoane care locuiesc în mod curent în clãdire.

(3) Consumul de energie electricã aferent functionãrii ascensorului/ascensoarelor, care se mãsoarã prin contoare montate separat de cele ale proprietãtilor individuale, se repartizeazã proportional cu numãrul persoanelor care locuiesc în mod curent în clãdire.

(4) Prin hotãrâre a adunãrii generale a asociatiei de proprietari, pot sã nu contribuie la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electricã pentru functionarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum si la etajul 1 din condominiile fãrã mezanin. De asemenea, în cazul condominiilor care au amplasate la etajele superioare bãi, spãlãtorii, uscãtorii, prin hotãrâre a adunãrii generale a asociatiei de proprietari, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum si la etajul 1 din condominiile fãrã mezanin, toate sau în parte, pot sã nu contribuie la cheltuielile aferente consumului de energie electricã pentru functionarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris cãtre asociatia de proprietari de cãtre persoanele care nu folosesc spatiile de la etajele superioare. În contextul celor de mai sus, adunarea generalã a asociatiei de proprietari va hotãrî, în conditiile statutului asociatiei de proprietari, în legãturã cu participarea persoanelor care locuiesc în mod curent în condominiu la sustinerea acestor cheltuieli. Celelalte cheltuieli determinate de întretinerea-revizia ascensorului/ascensoarelor se suportã de toti proprietarii apartamentelor sau spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã, chiar dacã nu locuiesc în aceste spatii, ascensorul/ascensoarele fiind o instalatie comunã ca si acoperisul, fatada, casa scãrii si altele asemenea.

(5) Cheltuielile aferente consumului de energie electricã necesar pentru functionarea hidrofoarelor aflate în proprietatea sau în exploatarea/folosinta asociatiilor de proprietari se repartizeazã proportional cu numãrul de persoane care locuiesc în mod curent în condominiu.

Art. 40. - Dacã nu existã contoare de apã caldã menajerã la fiecare apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, din condominiu, montate cu acordul asociatiei de proprietari si furnizorilor de utilitãti potrivit prevederilor legale, cheltuielile pentru consumul apei calde menajere se repartizeazã proportional cu numãrul de persoane care locuiesc în mod curent în condominiu.

Art. 41. - Cheltuielile privind consumul de gaze naturale pentru bucãtãrii si spãlãtoriile/dusurile comune, în situatiile în care nu existã aparate de mãsurã a consumului respectiv pe fiecare apartament, se repartizeazã pe fiecare proprietar corespunzãtor numãrului de persoane care locuiesc în mod curent în condominiu.

Art. 42. - (1) Dacã numai o parte dintre proprietarii din condominiu detin aparate de înregistrare a consumului de apã rece, apã caldã menajerã, agent termic de încãlzire si/sau gaze naturale pentru toate instalatiile aferente proprietãtii individuale, atunci repartizarea cheltuielilor se stabileste prin hotãrâre a adunãrii generale a asociatiei de proprietari, care trebuie sã cuprindã prevederi cu privire la modul de citire, repartizare/defalcare a consumurilor respective, precum si la modul de încasare si de efectuare a plãtilor corespunzãtoare consumurilor.

(2) Dacã toate proprietãtile individuale din condominiu au sisteme proprii de înregistrare a consumurilor, asociatia de proprietari va stabili modul de facturare si de platã a cheltuielilor comune, împreunã cu furnizorul si cu beneficiarii serviciului respectiv. În toate cazurile de existentã a aparatelor de înregistrare a consumurilor aferente proprietãtilor individuale, plata consumurilor proprii nu scuteste de la plata contributiei aferente cotei din cheltuielile comune, conform modalitãtii stabilite în adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

Art. 43. - Cheltuielile pentru curãtenie si evacuarea gunoiului menajer se repartizeazã proportional cu numãrul de persoane care locuiesc în mod curent în condominiu.

B. Repartizarea cheltuielilor pe cotã-parte de proprietate

Art. 44. - Cheltuielile pe cotã-parte de proprietate sunt cheltuieli efectuate pentru întretinerea, repararea, exploatarea si, dupã caz, consolidarea pãrtilor din condominiu aflate în proprietate comunã indivizã.

Art. 45. - (1) Cota-parte de proprietate este cea stabilitã potrivit actului de proprietate, dupã caz, prin contractul de vânzare-cumpãrare, contractul de construire sau procesul-verbal de predare-primire si contractul de schimb sau contractul de donatie.

(2) În cazul în care totalul cotelor-pãrti de proprietate, care sunt fractiuni abstracte pentru fiecare locuintã sau spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã, din clãdirea sau blocul care constituie condominiul, nu se închide cu 100%, adunarea generalã a asociatiei de proprietari poate hotãrî reconsiderarea lor.

(3) Cota-parte de proprietate reprezintã raportul suprafetei utile totale a locuintei sau spatiului cu altã destinatie decât cea de locuintã fatã de totalul suprafetei utile a tuturor locuintelor si spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã din condominiu.

Art. 46. - Cheltuielile pentru lucrãri de întretinere, servicii, de reparatii si, dupã caz, de consolidare la pãrtile de constructii si instalatii aflate în proprietatea comunã indivizã - astfel cum este descrisã în cartea tehnicã a constructiei si în acordul de asociere ca: subsolul; conductele de distributie si coloanele instalatiilor de apã, canalizare, termoficare, energie electricã; casa scãrii; podul; spãlãtoria; uscãtoria; terasa; ascensorul; centrala termicã proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a gunoiului menajer; structura de rezistentã; fatade; acoperis si altele asemenea - se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã a fiecãrui proprietar, astfel cum este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45 alin. (3).

Art. 47. - (1) Cheltuielile pentru încãlzirea spatiilor aflate în proprietate comunã într-o clãdire - casa scãrii, culoare, spãlãtorii, uscãtorii, holuri si alte spatii comune - se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã care revine fiecãrui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45.

(2) Suma aferentã cheltuielilor pentru încãlzirea spatiilor aflate în proprietatea comunã a tuturor proprietarilor este aceea rezultatã prin scãderea din valoarea înscrisã în factura aferentã consumurilor de energie termicã pentru încãlzire a sumei aferente tuturor suprafetelor echivalente termic ale corpurilor de încãlzire din apartamentele si spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã din cadrul condominiului. Suprafata echivalentã termic a tuturor corpurilor de încãlzire din condominiu trebuie sã fie înscrisã pe factura emisã de furnizorul de energie termicã.

(3) Cheltuielile aferente consumului de gaze la sobe pentru încãlzire, în cazul în care nu existã aparate de mãsurare a acestuia pentru fiecare apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, inclusiv proprietatea comunã aferentã acestora, se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã care revine fiecãrui proprietar, astfel cum este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45.

Art. 48. - Cheltuielile privind consumurile de apã, canalizare, apã caldã menajerã, gaze naturale, aferente proprietãtii comune, se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã care revine fiecãrui proprietar din proprietatea comunã, astfel cum este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45, având la bazã contracte încheiate cu furnizorii acestor utilitãti.

Art. 49. - (1) Cheltuielile aferente indemnizatiilor acordate membrilor asociatiei de proprietari si/sau persoanelor alese în functii de conducere a asociatiei de proprietari se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã care revine fiecãrui proprietar, astfel cum este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45.

(2) Cu exceptia personalului pentru curãtenie si evacuare a gunoiului menajer, cheltuielile ce privesc personalul angajat al asociatiei de proprietari, inclusiv cheltuielile privind contractele de prestãri de servicii administrative cãtre asociatia de proprietari, precum si cheltuielile aferente materialelor consumabile folosite si celor administrative se repartizeazã proportional cu cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã care revine fiecãrui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisã în acordul de asociere sau care a fost recalculatã conform prevederilor art. 45.

C. Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici si de altã naturã

Art. 50. - Cheltuielile pe consumatori tehnici sau de altã naturã reprezintã cheltuielile efectuate pentru administrarea condominiului si pentru furnizarea de utilitãti de naturã energeticã.

Art. 51. - Cheltuielile pentru încãlzirea centralã asiguratã prin centrale termice proprii sau aflate în exploatarea directã a asociatiei de proprietari cuprind: costul combustibilului, costul transportului acestuia pânã la locul de consum, cheltuieli efectuate cu îndepãrtarea reziduurilor, costul energiei electrice consumate pentru functionarea instalatiilor de încãlzire centralã si iluminatul încãperilor în care sunt amplasate acestea, costul echipamentului de uzurã si protectie pentru fochistii care deservesc centralele termice, indemnizatiile, respectiv salariile acestora, inclusiv contributia pentru asigurãri sociale, costul materialelor necesare pentru pãstrarea curãteniei în centralele termice, costul apei pentru umplerea instalatiei.

Art. 52. - (1) Cheltuielile efectuate cu furnizarea energiei termice prin centralele sau prin punctele termice din exploatarea unitãtilor de gospodãrie comunalã sau a altor furnizori se stabilesc dupã tarifele negociate cu reprezentantii asociatiilor de proprietari, în conditiile legii.

(2) În cazul în care la centralele sau la punctele termice sunt racordate mai multe clãdiri, suma totalã a cheltuielilor pentru încãlzirea tuturor clãdirilor se repartizeazã pe fiecare clãdire proportional cu suprafata echivalentã termic, determinatã potrivit normativelor legale, a tuturor corpurilor de încãlzire - radiatoare din fontã sau otel, convectori, convectoradiatoare, conducte si coloane neizolate si altele asemenea -, aflate în dotarea acestora conform normelor si normativelor tehnice de proiectare.

Art. 53. - (1) Cheltuielile pentru încãlzirea locuintelor/apartamentelor, indiferent de modul de înregistrare a consumului de energie termicã si de sursa de agent termic, se repartizeazã proportional cu suprafata echivalentã termic a tuturor corpurilor de încãlzire apartinând fiecãrui apartament.

(2) Dacã proprietarul unui apartament sau al unui spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã modificã suprafata echivalentã termic de încãlzire din apartamentul sau din spatiul pe care îl detine, cota-parte de participare la cheltuielile pentru încãlzire se va recalcula fie prin mãrirea cu un coeficient de modificare a suprafetei echivalente termic initiale, conform normativelor legale, în baza procesului-verbal de constatare emis de comitetul executiv al asociatiei de proprietari, fie proportional cu suprafata echivalentã termic a tuturor corpurilor de încãlzire, recalculatã, pentru fiecare apartament/spatiu în care s-au produs modificãri asupra corpurilor de încãlzire - tip, numãr de elemente si altele asemenea, conform aceluiasi proces-verbal de constatare emis de comitetul executiv. Hotãrârea definitivã privind modul de calcul al cheltuielilor de încãlzire în noile conditii se adoptã de adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

(3) Suprafata echivalentã termic a tuturor corpurilor de încãlzire apartinând fiecãrui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã din clãdire, bloc sau condominiu, se va determina pânã la data de 1 septembrie 2003 de cãtre asociatia de proprietari în colaborare cu specialisti din cadrul unitãtii furnizoare de utilitãti, iar plata în acest sistem se va aplica începând din iarna 2003-2004, dacã sunt întrunite conditiile tehnice necesare.

Art. 54. - Cheltuielile pentru lucrãrile de întretinere, reparatii si înlocuiri la antenele colective de televiziune se repartizeazã în raport cu numãrul prizelor de televizoare aflate în locuinte si în spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, iar pentru cutiile postale si pentru cheile de la usa de intrare comunã în clãdire se repartizeazã în raport cu numãrul locuintelor si spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã existente în clãdire, bloc, condominiu.

Art. 55. - Posesorii de autovehicule care folosesc pentru întretinerea acestora apã din conductele de alimentare aferente clãdirii, inclusiv instalatiile de alimentare cu utilitãti din garajele proprii, în conditiile în care nu existã nici o interdictie legalã în acest sens, vor suporta cheltuielile pentru consumul de apã si canalizare. Aceste cheltuieli, calculate pe baza unor baremuri stabilite potrivit normelor legale sau în baza consumurilor înregistrate prin aparate de mãsurã legal instalate si autorizate, se scad din totalul cheltuielilor lunare ce revin clãdirii respective pentru apã si canalizare, restul urmând sã se repartizeze conform art. 38.

Art. 56. - În clãdirile în care consumul de gaze naturale pentru bucãtãrii si spãlãtorii se înregistreazã prin acelasi aparat care mãsoarã si consumul aferent încãlzirii, se stabileste consumul aferent bucãtãriilor si spãlãtoriilor pe baza unor baremuri stabilite potrivit normelor legale, care se scade din consumul total pe clãdire, diferenta considerându-se ca fiind aferentã încãlzirii.

Art. 57. - Cheltuielile pentru curãtatul cosurilor de fum se repartizeazã fiecãrui proprietar proportional cu numãrul sobelor si al masinilor de gãtit racordate la cosurile de fum ale clãdirii.

CAPITOLUL IV

Îndrumarea metodologicã a asociatiilor de proprietari

Art. 58. - Îndrumarea metodologicã a asociatiilor de proprietari în realizarea scopurilor si sarcinilor ce le revin, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se efectueazã prin compartimentele specializate în sprijinirea si îndrumarea asociatiilor de proprietari, create în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 85/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002.

Art. 59. - Compartimentele specializate în sprijinirea si îndrumarea asociatiilor de proprietari vor lua în evidentã toate asociatiile înfiintate potrivit prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si asociatiile de locatari care, pânã la data intrãrii în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 85/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002, nu au fost transformate în asociatii de proprietari.

Art. 60. - Compartimentele specializate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale vor actiona pentru:

a) îndrumarea si sprijinirea asociatiilor de locatari prin consilierea proprietarilor apartamentelor de bloc si spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã în scopul înfiintãrii asociatiilor de proprietari, în conditiile legii;

b) îndrumarea si sprijinirea asociatiei de proprietari pentru îndeplinirea de cãtre acestea a obligatiilor ce le revin pentru întretinerea si repararea constructiilor si instalatiilor din condominiu;

c) întocmirea si distribuirea materialelor informative de interes pentru asociatia de proprietari prin care sã contribuie la buna desfãsurare a acestora;

d) organizarea, în colaborare cu organizatii neguvernamentale, a seminariilor de instruire pentru presedintii si administratorii de condominii;

e) organizarea si asigurarea exercitãrii controlului financiar-contabil si gestionar asupra activitãtii asociatiilor de proprietari, în conditiile legii. În situatia descoperirii unor fraude sau lipsuri în gestiune de cãtre comisia de cenzori a asociatiei de proprietari, vor fi sesizate organele competente, iar comitetul executiv al asociatiei de proprietari va fi îndrumat sã foloseascã cãile legale pentru recuperarea prejudiciului si pentru a actiona în justitie împotriva celui care se face vinovat;

f) confirmarea achitãrii la zi a cheltuielilor prin dovadã eliberatã de presedintele comitetului executiv si de administratorul asociatiei de proprietari, în situatia în care proprietarii doresc sã-si înstrãineze apartamentele sau spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, având la bazã extrasul din ultima listã de platã a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, precum si copia chitantei de platã de pe ultima lunã;

g) îndrumarea si sprijinirea asociatiilor de proprietari pentru respectarea de cãtre acestea a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 85/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002, si ale prezentelor norme metodologice;

h) în situatia în care comitetul executiv al asociatiei de proprietari si presedintele acesteia nu îsi îndeplinesc obligatiile legale ce le revin potrivit prevederilor legale si statutului, consiliile locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, vor organiza cu sprijinul unui comitet de initiativã din cadrul asociatiei de proprietari o adunare generalã care va dezbate probleme ivite în activitatea asociatiei de proprietari si, dacã este cazul, vor organiza chiar noi alegeri.

CAPITOLUL V

Atestarea administratorilor - persoane fizice

Art. 61. - Consiliile locale vor constitui, prin hotãrâre, o comisie pentru atestarea administratorului propus de adunarea generalã a asociatiei de proprietari, formatã din 5 membri, specialisti în domeniul financiar-contabil si al legislatiei muncii.

Art. 62. - Administratorul este persoana fizicã, atestatã în conditiile prezentelor norme metodologice si care asigurã managementul de proprietate (administrarea propriu-zisã a structurii condominiului, instalatiilor si tuturor elementelor proprietãtii comune, functionarea centralelor termice aflate în proprietatea sau administrarea asociatiei) si managementul financiar (contabilitate si casierie) de calitate.

Art. 63. - Pot fi atestate ca administratori de condominii numai persoanele care îndeplinesc urmãtoarele conditii:

a) au capacitate deplinã de exercitiu;

b) prezintã garantii morale pentru îndeplinirea corectã a obligatiilor ce revin administratorilor;

c) prezintã garantii materiale, stabilite în conditiile legii.

Art. 64. - Persoanele fizice care nu au desfãsurat o activitate de administrare în cadrul unei asociatii de proprietari, pe lângã îndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 63 lit. a)-c), trebuie sã fi urmat un curs de pregãtire profesionalã organizat în conditiile legii de cãtre consiliile locale în colaborare cu asociatiile profesionale neguvernamentale de specialitate.

Art. 65. - Nu pot fi administratori de condominii persoanele care au suferit o condamnare prin hotãrâre judecãtoreascã, rãmasã definitivã, pentru sãvârsirea cu intentie a unei infractiuni.

Art. 66. - Pentru obtinerea atestatului de administrator solicitantii trebuie sã îndeplineascã conditiile necesare în vederea desfãsurãrii acestei activitãti.

Art. 67. - (1) Persoanele care solicitã atestarea calitãtii de administrator de condominiu vor adresa o cerere de evaluare a capacitãtii lor comisiei de specialitate constituite de consiliul local, prin hotãrâre, potrivit art. 7 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002.

(2) Cererea de atestare se adreseazã consiliului local de pe raza unitãtii administrativ-teritoriale în care se aflã condominiul.

(3) La cererea de atestare a solicitantului se vor anexa urmãtoarele acte:

a) curriculum vitae;

b) copii legalizate de pe actele de stare civilã;

c) copii legalizate de pe actele de studii, inclusiv certificatul de pregãtire profesionalã emis în conditiile legii;

d) certificatul de cazier;

e) recomandãri din partea presedintelui comitetului executiv al asociatiei de proprietari, în cazul în care a desfãsurat muncã de administrare în cadrul asociatiei de proprietari.

(4) Persoanele prevãzute la art. 64 vor prezenta si o recomandare din partea a cel putin 2 vecini din cadrul condominiului în care locuiesc.

Art. 68. - Capacitatea de a fi atestati ca administratori de condominii a solicitantilor care au prezentat cereri în conditiile art. 67 va fi evaluatã de comisia de specialitate constituitã de consiliul local, în termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii.

Art. 69. - Evaluarea capacitãtii solicitantului va fi determinatã prin:

a) interviuri luate acestuia;

b) recomandãri;

c) orice investigatii suplimentare care sunt considerate utile de cãtre comisia de atestare.

Art. 70. - (1) Comisia pentru atestarea administratorilor solutioneazã cererea de eliberare a atestatului de administrator în urma studierii documentelor prezentate si intervievãrii solicitantului.

(2) În vederea solutionãrii cererii, comisia poate cere si alte informatii suplimentare pe care le considerã necesare.

Art. 71. - (1) Atestatul de administrator de imobil se elibereazã pentru o perioadã determinatã de maximum 3 ani, la expirarea cãreia se va proceda la o nouã atestare.

(2) Atestatul va mentiona datele de identitate ale titularului, durata de valabilitate a atestatului si autoritatea administratiei publice locale emitentã.

(3) Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de cãtre autoritatea emitentã, la propunerea motivatã a compartimentului specializat al consiliului local, sesizat din oficiu sau la cererea asociatilor.

Art. 72. - Activitatea persoanelor atestate ca administratori de condominii se desfãsoarã în baza unui contract individual de muncã sau a unei conventii civile de prestãri de servicii încheiate cu asociatia de proprietari, potrivit dispozitiilor legale.

CAPITOLUL VI

Dispozitii sanctionatorii, tranzitorii si finale

Art. 73. - Atestarea administratorilor persoane fizice, aflati în functie la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice, se va realiza pânã la data de 31 august 2003.

Art. 74. - Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii, prin hotãrâre, în conditiile legii, pentru urmãtoarele fapte:

a) angajarea unui administrator, persoanã fizicã, neatestat potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice;

b) mentinerea în functie, dupã termenul prevãzut la art. 73, a unui administrator, persoanã fizicã, neatestat potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice;

c) alte cazuri de încãlcare a prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 75. - Modelele de acord de asociere si de statut al asociatiei de proprietari sunt prevãzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantã din prezentele norme metodologice. Continutul acordului de asociere si al statutului asociatiei de proprietari, prezentate ca model, nu este obligatoriu si limitativ.

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

ACORD DE ASOCIERE

(model)

1. Asocierea

1.1. Prin prezentul acord de asociere, noi, proprietarii de bunuri imobiliare (locuinte/apartamente si/sau spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã) din condominiul situat în localitatea ., str. ….. nr. .., judetul ..., sectorul ..., am hotãrât sã ne asociem în asociatie de proprietari.

1.2. Asocierea a fost determinatã de existenta proprietãtii comune, indivizibil legatã de proprietãtile individuale pe care le detinem în cadrul condominiului. Asociatia de proprietari constituie forma de organizare si de reprezentare a intereselor tuturor proprietarilor, legate de întretinerea, functionarea, dezvoltarea si exploatarea proprietãtii pe care o detinem în comun.

2. Descrierea proprietãtii

2.1. Condominiul are urmãtoarele caracteristici:

a) bloc de locuinte cu/fãrã spatii comerciale la parter (nivelul .) si cu/fãrã alte spatii destinate unor activitãti lucrative ..;

b) regim de înãltime: subsol, demisol, parter, mezanin si numãr de etaje. Subsolurile sunt niveluri tehnice sau, dupã caz, destinate unor activitãti lucrative, depozite, adãposturi de apãrare civilã si altele asemenea;

c) structura în functie de destinatia proprietãtii:

- un numãr de ... apartamente, cu o suprafatã utilã totalã de m2, destinate locuirii, din care:

- cu 1 camerã/garsoniere: (nr.) .;

- cu 2 camere: (nr.) ...;

- cu 3 camere: (nr.) ...;

- cu 4 camere: (nr.) ...;

- etc. ..;

- un numãr de …. spatii comerciale (nivelul), birouri, sedii de societãti comerciale si altele asemenea, situate la , însumând o suprafatã utilã de ...m2;

d) structura clãdirii (de exemplu: diafragme din beton armat, integral prefabricate, cu pereti interiori neportanti, stâlpi si grinzi, precum si cadre; diafragme din beton armat sau înlocuitori, plansee din beton armat sau din lemn si altele asemenea, cu acoperis tip sarpantã/terasã);

e) clãdirea a fost datã în folosintã în anul .. si este/nu este inclusã în Lista monumentelor istorice;

f) clãdirea este legatã la retelele de utilitãti (termoficare, apã rece, canalizare, telefonie, electricitate si altele asemenea) comunale sau, dupã caz, are centralã termicã proprie ori alte surse proprii de utilitãti.

2.2. Proprietatea, în cadrul asociatiei de proprietari, este reprezentatã prin proprietatea individualã si proprietatea comunã.

2.3. Proprietatea individualã (apartamentul sau spatiul cu altã destinatie decât cea de locuintã) apartine exclusiv proprietarului si este un bun al sãu, asupra cãruia poate decide în deplinã libertate. Fiecare apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã constã din suprafata cuprinsã între zidurile, subdiviziunile dintr-un apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã si zidurile de perimetru cu suprafata interioarã a acestora. Zidurile interioare, podelele si tavanele se considerã ca fãcând parte din apartament, respectiv din spatiul în care sunt cuprinse. Zidurile de învecinare între apartamente si/sau spatiu fac parte în cotã-parte egalã din fiecare dintre acestea. Sunt considerate cã fac parte din proprietatea individualã si dependintele situate la acelasi nivel sau la niveluri diferite, nelegate structural de apartamentul sau de spatiul respectiv, dar fãcând parte din acesta. Proprietãtii asupra unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã îi corespunde si o cotã-parte proportionalã din proprietatea comunã, alocatã conform cotelor înscrise în anexa la prezentul acord de asociere, preluate potrivit actului de proprietate sau care au fost recalculate potrivit prevederilor art. 45 din Normele metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Prin proprietate individualã, în sensul prezentului acord de asociere, se întelege si proprietatea apartinând unei singure persoane, în indiviziune cu cotele stabilite sau în devãlmãsie, ca bunuri comune ale sotilor.

2.4. Proprietatea comunã include toate pãrtile din condominiu care nu sunt pãrti dintr-un apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã. Toate aceste pãrti formeazã obiecte ale coproprietãtii fortate, adicã ale stãrii de indiviziune fortatã si perpetuã, destinate a fi utilizate în comun de proprietari.

Proprietatea comunã include urmãtoarele: terenul aferent constructiei, în suprafatã totalã de ...m2, fundatiile, fatada, intrãrile, suprafata exterioarã a zidurilor de perimetru ale proprietãtii individuale, scãrile comune, casa scãrii, casa ascensorului, ascensoarele, trotuarele, centrala termicã sau punctul termic, canalizarea, instalatiile de apã si încãlzire centralã, de gaze, electricitate si telefonice de la punctul de bransament sau de racordare la reteaua stradalã (exclusiv acesta) pânã la punctul de racord la instalatia interioarã a apartamentului sau spatiului cu altã destinatie decât cea de locuintã, spãlãtoria, uscãtoria, culoarele clãdirii, subsolul sau nivelul tehnic, încãperile personalului de serviciu al clãdirii, încãperea/constructia destinatã depozitãrii gunoaielor, tubul colector, instalatii de ventilatie, canale termice, spatiile care deservesc crematorii, podul, acoperisul si învelitoarea acestuia, antena si cablul TV pânã la priza de bransament.

Se considerã, de asemenea, în indiviziune fortatã boxele din subsoluri sau camerele de serviciu din mansarde, poduri, magazii si garaje, platforme exterioare sau încorporate clãdirii, amplasate, de regulã, separat de proprietatea individualã, dacã au destinatia de a servi, în comun, toate aceste proprietãti individuale. Suprafetele exterioare zidurilor de perimetru ale proprietãtilor individuale, podelele si tavanele din jurul acestor proprietãti si orice conducte, cabluri, linii de utilitãti, care trec prin acestea si care deservesc mai mult de o asemenea proprietate, sunt considerate obiecte de folosintã comunã, fiind supuse stãrii de indiviziune fortatã.

Toate aceste componente ale proprietãtii sau folosintei comune se vor defini concret, dupã caz.

2.5. Fiecare apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, împreunã cu cota-parte indivizã a sa din proprietatea comunã, reprezintã o parcelã individualã de proprietate imobiliarã si formeazã o unitate care poate fi înstrãinatã sau transferatã în orice mod numai ca un tot.

2.6. Fiecare dintre aceste proprietãti imobiliare poate fi folositã, ipotecatã sau înstrãinatã în deplinã libertate de cãtre proprietarul/proprietarii acesteia, tinându-se seama de conditia mentionatã mai sus si de legile si reglementãrile în vigoare.

2.7. Pentru identificarea, prin localizare si suprafatã, a fiecãrui apartament, respectiv spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, sunt anexate la prezentul acord de asociere planse sau schite, inclusiv ale terenului aferent constructiei.

3. Înregistrarea proprietãtii

3.1. Proprietãtile imobiliare sunt în numãr de .., în totalitate, înscrise în cartea funciarã ori, dupã caz, în registrul de transcriptiuni si inscriptiuni de la biroul de carte funciarã de pe lângã judecãtoria în a cãrei circumscriptie este situat imobilul.

3.2. În cadrul condominiului, un numãr de .. proprietãti imobiliare sunt proprietate a persoanelor juridice de drept public sau privat si sunt gestionate de .. (autoritate sau institutie publicã, agent economic, persoanã juridicã fãrã scop patrimonial si altele asemenea).

3.3. Pentru fiecare proprietate imobiliarã care a fost trecutã în proprietate privatã si la fiecare transfer de proprietate ulterior se vor face consemnãrile necesare în cartea funciarã, prin grija proprietarului/proprietarilor acesteia.

3.4. În momentul dobândirii unui apartament sau a unui spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, fiecare proprietar poate deveni membru al asociatiei de proprietari.

3.5. Fiecare proprietar va rãmâne membru al asociatiei de proprietari pânã la pierderea calitãtii de proprietar în cadrul condominiului.

4. Restrictii privind folosinta si constructiile

4.1. Fiecare proprietar, indiferent dacã face parte sau nu din prezenta asociatie de proprietari, are dreptul de a folosi proprietatea comunã din clãdire, în conditiile stabilite de lege, de regulamente ale autoritãtilor în drept, dar nici un proprietar nu poate folosi aceastã proprietate astfel încât sã lezeze drepturile sau interesele oricãrui alt proprietar al acesteia, inclusiv cele stabilite prin prezentul acord de asociere si prin statutul asociatiei de proprietari.

4.2. Proprietatea comunã, definitã la pct. 2.4., se aflã în grija tuturor proprietarilor, care participã, proportional, cu cotã-parte indivizã de proprietate la întretinerea si repararea ei.

4.3. Chiriasii din proprietãtile imobiliare individuale, aferente condominiului, nu pot participa la managementul acestora sau la adoptarea de decizii ale asociatiei de proprietari, ci trebuie sã se supunã regulilor adoptate de asociatia de proprietari, în mãsura în care acestea se aplicã tuturor ocupantilor clãdirii.

4.4. Proprietarul unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã îl poate folosi conform destinatiei: pentru sine, pentru familia sa, pentru chiriasi sau pentru musafiri.

Proprietarul unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã are dreptul de a-l închiria, cu conditia ca respectivul chirias sã accepte folosirea acestuia în conditiile prevãzute în prezentul acord de asociere sau respectând orice reguli ori regulamente ale asociatiei de proprietari.

4.5. Proprietarul unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã este obligat sã mentinã apartamentul sau spatiul respectiv în bunã stare si este rãspunzãtor de daunele provocate din cauza neîndeplinirii acestei obligatii.

Proprietarul unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã poate face lucrãri de constructii sau renovãri ale acestuia fãrã a afecta structura de rezistentã a imobilului, doar dacã aceste lucrãri sunt realizate în conformitate cu prevederile stabilite de lege si pe riscul si cheltuiala sa.

4.6. Orice instalatie suplimentarã fatã de cele cuprinse în cartea tehnicã a constructiei pe proprietatea comunã, în favoarea unuia sau a mai multor proprietari (fire electrice, elemente de calorifer, antene de televiziune, masini si echipamente, dispozitive de aer conditionat, instalatii telefonice si altele asemenea), pe peretii exteriori ai clãdirii, precum si pe peretii interiori ai spatiilor comune sau strãpungerea acoperisului se poate realiza numai cu acordul asociatiei de proprietari si dupã obtinerea aprobãrilor legale.

4.7. Reprezentantii asociatiei de proprietari au dreptul sã intre într-un apartament sau într-un spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã, în baza unui preaviz de 15 zile, semnat pentru luare la cunostintã de cãtre proprietar si înmânat acestuia, pentru a efectua lucrãri de întretinere, reparare, renovare sau de înlocuire a pãrtilor proprietãtii comune din apartament sau din spatiul cu altã destinatie decât cea de locuintã, la care accesul se poate face numai prin acestea. Dacã necesitatea de a intra în apartament sau în spatiul cu altã destinatie decât cea de locuintã este urgentã (cazuri de calamitate: incendiu, inundatie, emanatii de gaz, scurgeri de substante chimice nocive si altele asemenea), nu este nevoie de preaviz, iar reprezentantii asociatiei de proprietari pot intra, indiferent dacã proprietarul este sau nu este prezent, cu respectarea prevederilor legale referitoare la cazurile de necesitate. În cazul în care proprietarii care nu au semnat acordul de asociere se opun acestor prevederi, se vor utiliza cãile legale de atac al unor asemenea pozitii, asociatia de proprietari rezervându-si dreptul de a calcula si de a pretinde daune morale si materiale provocate de acest refuz.

4.8. Orice tip de publicitate în/pe proprietatea comunã se poate face numai cu acordul adunãrii generale a asociatiei de proprietari. Ocupantii apartamentelor si ai spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã trebuie sã se abtinã de la actiunile care duc la tulburarea linistii locatarilor între orele 22,00 - 8,00, prin producerea de zgomote, larmã sau prin folosirea oricãrui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare. (Se pot preciza si alte restrictii, ca de exemplu: depozitarea de substante si produse periculoase si altele asemenea.)

Proprietarii care detin animale în apartament sau în spatiul cu altã destinatie decât cea de locuintã nu pot lãsa în libertate ori fãrã supraveghere animalele care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri.

5. Administrare, sanctiuni si reguli interne

5.1. Asociatia de proprietari va rãspunde de administrarea si de functionarea condominiului/condominiilor si de întretinerea, repararea, renovarea si îmbunãtãtirea proprietãtii comune, iar costurile aferente vor fi calculate conform coteipãrti proportionale de proprietate sau, dupã caz, conform numãrului de persoane prevãzute în anexa la prezentul acord de asociere. (Se pot face precizãri concrete privind repartizarea cheltuielilor comune de întretinere pe cotã-parte indivizã sau pe numãr de persoane, dupã caz, avându-se în vedere prevederile legale si optiunile asociatiilor de proprietari, acolo unde legea permite acest lucru.)

5.2. Nici un proprietar de apartament sau de spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã nu va fi exceptat de obligatia de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renuntãrii la folosirea unei pãrti din proprietatea comunã, a abandonãrii apartamentului sau a spatiului cu altã destinatie decât cea de locuintã ori în alte situatii.

5.3. Administrarea condominiului se va face în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare, ale prezentului acord de asociere si ale statutului asociatiei de proprietari, precum si cu regulile si regulamentele care se vor adopta prin hotãrâre de cãtre adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

5.4. Fiecare proprietar, chirias sau ocupant al unui apartament ori spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã se va conforma regulilor prezentului acord de asociere, regulilor si regulamentelor asociatiei de proprietari, precum si hotãrârilor si rezolutiilor adoptate legal de cãtre asociatia de proprietari.

Nerespectarea acestor prevederi, hotãrâri si rezolutii va constitui temeiul actiunii în justitie a asociatiei de proprietari împotriva celor în cauzã, pentru recuperarea daunelor sau în vederea obligãrii la conformare. În cazul în care un chirias sau alt ocupant al apartamentului ori spatiului cu altã destinatie decât cea de locuintã nu respectã reglementãrile mentionate, asociatia de proprietari îl poate chema în judecatã pe chiriasul/ocupantul sau pe proprietarul respectivului apartament ori al spatiului cu altã destinatie decât cea de locuintã sau pe ambii, dupã cum hotãrãste asociatia de proprietari.

5.5. Dacã o hotãrâre a adunãrii generale a asociatiei de proprietari sau prevederile prezentului acord de asociere conduc la lezarea intereselor unei minoritãti a proprietarilor, orice proprietar poate intenta actiune în justitie împotriva asociatiei de proprietari, pentru invalidarea hotãrârii sau a prevederii respective, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia.

Presedintele comitetului executiv va reprezenta asociatia de proprietari în procesele intentate împotriva proprietarilor sau de cãtre proprietari.

Orice hotãrâre a adunãrii generale a asociatiei de proprietari ce intrã sub incidenta acestei reglementãri se aplicã numai dupã expirarea termenului de 60 de zile de la adoptarea acesteia.

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

STATUTUL

asociatiei de proprietari

(model)

CAPITOLUL I

Denumirea, forma juridicã, obiectul de activitate, sediul, durata si membrii asociatiei de proprietari

ARTICOLUL 1

Denumirea asociatiei de proprietari

Denumirea asociatiei de proprietari este ……..

ARTICOLUL 2

Forma juridicã a asociatiei de proprietari

(1) Asociatia de proprietari ……. (denumirea) este persoanã juridicã românã de drept privat, nonprofit (fãrã scopuri patrimoniale), constituitã în baza prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Ordonantei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 234/2002.

(2) Asociatia de proprietari îsi desfãsoarã activitatea în conformitate cu legile române si cu prezentul statut.

Asociatia de proprietari are stampilã proprie.

ARTICOLUL 3

Obiectul de activitate

(1) Asociatia de proprietari are ca obiect de activitate asigurarea conditiilor de functionare normalã atât a locuintelor (apartamentelor) si spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã, denumite în continuare spatii, aflate în proprietate exclusivã, cât si a spatiilor constructiilor si

instalatiilor, aflate în proprietate comunã indivizibilã, aferentã condominiului.

(2) În scopul realizãrii obiectului sãu de activitate asociatia de proprietari are urmãtoarele atributii principale:

a) încheie contracte cu furnizorii de produse si de servicii si îsi asumã obligatii în nume propriu si în numele proprietarilor;

b) angajeazã si, dupã caz, suspendã din functie administratorul proprietãtii comune indivize si personalul necesar bunei gospodãriri a acestei proprietãti;

c) reglementeazã folosirea, întretinerea, repararea, înlocuirea si modificarea proprietãtii comune;

d) adoptã si amendeazã bugetul de venituri si cheltuieli, precum si fondul de rulment; asigurã calcularea si încasarea cotelor obisnuite si speciale pentru cheltuieli comune de la proprietari; impune penalizãri pentru întârzierea la plata cotelor de întretinere;

e) adoptã sau amendeazã decizii, reguli sau regulamente;

f) initiazã si apãrã în procese, în nume propriu si/sau al asociatilor, interesele comune legate de clãdire; g) exercitã si alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul asociatilor.

(3) Pentru furnizarea unor servicii necesare realizãrii obiectului sãu de activitate asociatia de proprietari poate angaja persoane fizice sau juridice specializate, din cadrul asociatiei si/sau din afara acesteia. Personalul necesar bunei gospodãriri a proprietãtii comune din clãdire poate fi angajat prin contract individual de muncã sau prin conventie civilã de prestãri de servicii, conform celor ce se stabilesc prin negociere.

ARTICOLUL 4

Sediul asociatiei

Sediul asociatiei de proprietari este în România, localitatea ..., str. . nr. ..., judetul/sectorul .. (se va specifica si locul/adresa de primire a corespondentei).

ARTICOLUL 5

Durata asociatiei de proprietari

Durata asociatiei de proprietari este nelimitatã.

ARTICOLUL 6

Membrii asociatiei de proprietari

Membrii asociatiei de proprietari sunt toti proprietarii, persoane fizice sau juridice, detinãtori ai uneia sau mai multor locuinte ori spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã din condominiu (pentru cazurile în care asociatia se constituie pe mai multe clãdiri, în conditiile de exceptie

prevãzute de lege), care au semnat acordul de asociere, prezentati în anexã.

CAPITOLUL II

Patrimoniul asociatiei de proprietari

ARTICOLUL 7

(1) Patrimoniul asociatiei de proprietari este format din:

a) mijloace bãnesti, în valoare de ……... lei, care pot fi majorate sau reduse în urma deciziei adunãrii generale a asociatiei de proprietari, cu respectarea prevederilor legale.

Majorarea acestor fonduri se poate face numai prin vãrsarea de lichiditãti;

b) mijloace materiale: scule, dispozitive, utilaje si mijloace fixe necesare în administrarea proprietãtii comune,

(2) Mijloacele bãnesti ale asociatiei de proprietari sunt alcãtuite din fondurile constituite la înfiintarea asociatiei, din sumele prevãzute si încasate conform listelor lunare de platã a cotelor de contributie a proprietarilor la cheltuielile asociatiei, care reprezintã contravaloarea facturilor sau actelor de platã, precum si din alte venituri ale asociatiei.

Asociatia de proprietari are unul sau mai multe conturi la unitatea bancarã sau la filiala C.E.C. stabilitã de comitetul executiv al acesteia.

(3) Fondul de rulment se constituie pe baza hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari. Necesitatea constituirii acestuia este determinatã de modul de întocmire a listei lunare de platã, termenul de platã a cotelor de contributie si sistemul de penalizãri al asociatiei de proprietari si al furnizorilor de servicii.

(4) Fondul de rulment se calculeazã pentru fiecare proprietar în functie de numãrul de persoane înregistrate în cartea de imobil si de cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã, dupã natura serviciului facturat (modul de repartizare a consumurilor aferente facturilor).

(5) Valoarea fondului de rulment trebuie sã fie egalã cu suma corespunzãtoare acoperirii cheltuielilor lunare, la nive- lul lunii cu cheltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic.

(6) Dacã este cazul, în conditii de instabilitate economicã, fondul de rulment se actualizeazã periodic prin depunerea de cãtre fiecare proprietar a unei sume reprezentând diferenta dintre valoarea existentã si cea necesarã acoperirii cheltuielilor lunare ale asociatiei de proprietari, corespunzãtoare fiecãrui proprietar.

(7) Fiecare proprietar va beneficia de propriul fond de rulment pentru acoperirea cheltuielilor curente.

(8) Fondul de rulment constituit se utilizeazã numai pentru plata facturilor curente, aferente consumurilor lunii anterioare. Dupã plata facturilor curente fondul de rulment se reîntregeste lunar prin încasarea cotelor de contributie afisate pe lista de platã a lunii în curs, având ca referintã de calcul aceste facturi curente, corespunzãtoare consumurilor lunii anterioare.

(9) În perioadele în care valoarea fondului de rulment este mai mare decât volumul cheltuielilor, diferenta devine depozit bancar purtãtor de dobândã.

(10) Fondul de rulment se încaseazã distinct fatã de cota de contributie lunarã.

(11) Fondul de rulment se restituie în întregime respectivului proprietar, în momentul pierderii calitãtii de membru al asociatiei de proprietari, urmând ca viitorul proprietar, membru al asociatiei, sã achite fondul de rulment, corespunzãtor cheltuielilor aferente lui.

(12) Fondul de reparatii se constituie pânã la limita maximã aprobatã de adunarea generalã a asociatiei de proprietari la stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli anual, în functie de necesitãtile stabilite de comitetul executiv, prin contributia lunarã a membrilor, proportional cu cota-parte din proprietatea comunã.

(13) Dupã efectuarea reparatiilor, fondul de reparatii se întregeste lunar prin contributia fiecãrui proprietar, iar sumele rãmase necheltuite fie se restituie proprietarilor, fie se constituie într-un depozit bancar, urmând a fi incluse în bugetul anual urmãtor, potrivit hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

(14) În momentul pierderii calitãtii de membru al asociatiei de proprietari, fondul de reparatii nu se restituie decât în conditiile alineatului precedent, urmând a fi alimentat în continuare de viitorul proprietar.

15) Fondurile special constituite si alte fonduri au acelasi regim ca si fondul de reparatii.

(16) Mijloacele materiale se compun din: mobilier, unelte, utilaje, materiale pentru curãtenie si iluminat, consumabile necesare desfãsurãrii activitãtilor în cadrul asociatiei de proprietari si altele asemenea.

(17) Mijloacele materiale se dobândesc prin cumpãrare sau prin donatie. Sumele necesare pentru cumpãrarea mijloacelor materiale, altele decât cele care sunt cuprinse în cheltuielile administrative, se obtin prin contributia proprietarilor, proportional cu cota-parte din proprietatea comunã, si se restituie sau se depoziteazã, în mãsura în care nu au fost cheltuite, conform hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

ARTICOLUL 8

(1) Patrimoniul asociatiei de proprietari poate proveni si din donatii si sponsorizãri.

(2) Apartamentele sau spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, cumpãrate de asociatia de proprietari, vor face parte din patrimoniul asociatiei.

ARTICOLUL 9

(1) Gestionarea patrimoniului, precum si activitatea financiar-contabilã se exercitã fie de membri ai comisiei de cenzori sau alti membri ai asociatiei de proprietari, cu cunostinte de specialitate si experientã în domeniile economic, financiar si juridic, fie de persoane fizice sau juridice, asociatii ori agenti economici specializati.

(2) Controlul gestiunii patrimoniului, precum si al activitãtii financiar-contabile se exercitã de comitetul executiv al asociatiei de proprietari.

ARTICOLUL 10

Patrimoniul asociatiei de proprietari nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale asociatilor.

CAPITOLUL III

Structura organizatoricã

ARTICOLUL 11

Adunarea generalã

(1) Asociatia de proprietari este condusã de adunarea generalã. Dupã prima întrunire organizatoricã adunarea generalã se întruneste cel putin o datã în fiecare an calendaristic.

(2) Întrunirea adunãrii generale va fi anuntatã în scris prin afisare la loc vizibil, cu cel putin 10 zile înainte de data convocãrii.

(3) Pentru ca hotãrârile adunãrii generale sã fie valabile, este necesarã prezenta majoritãtii membrilor asociati, personal sau prin reprezentant.

(4) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, adunarea generalã va fi convocatã la o datã ulterioarã, când proprietarii prezenti pot hotãrî, cu majoritate de voturi, asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, indiferent de cvorum.

(5) Hotãrârile adunãrii generale vor fi luate cu majoritate de voturi (cu cel putin jumãtate plus unu din voturile proprietarilor prezenti la adunarea generalã).

(6) Hotãrârile adunãrii generale privind modificarea statutului sau dizolvarea asociatiei de proprietari ori perceperea unei sume speciale destinate achitãrii cheltuielilor comune neprevãzute în buget, dar necesare, se adoptã cu votul a douã treimi din numãrul membrilor asociatiei de proprietari.

(7) Votul fiecãrui proprietar are o pondere egalã cu cota-parte din proprietatea comunã. Proprietarul poate fi reprezentat de un membru al familiei sau de un alt reprezentant care are o împuternicire semnatã de proprietarul în numele cãruia voteazã. Un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta cel mult încã un membru absent, prin împuternicire scrisã. În cazul egalitãtii de voturi, votul presedintelui este decisiv.

(8) Dacã o decizie a asociatiei de proprietari este contrarã legii sau acordului de asociere ori este de naturã sã producã daune considerabile intereselor unei minoritãti a proprietarilor, orice proprietar poate initia actiune în justitie împotriva respectivei decizii, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actiunea în justitie nu trebuie sã întrerupã aplicarea deciziei decât atunci când instanta hotãrãste suspendarea aplicãrii deciziei respective.

(9) Adunarea generalã are urmãtoarele atributii principale:

a) aprobã darea de seamã anualã asupra activitãtii comitetului executiv al asociatiei de proprietari, raportul comisiei de cenzori si raportul exercitiului bugetar, acordând anual descãrcare de gestiune comitetului executiv si celui care exercitã administrarea condominiului, în mãsura în care cei în cauzã nu se fac vinovati de lipsuri în gestiune sau de alte fapte care implicã rãspunderi materiale ori penale; adoptã si amendeazã bugetele de venituri si cheltuieli, precum si fondul de rulment, dacã acesta se constituie; valideazã rectificãri ale bugetului de venituri si cheltuieli;

b) adoptã sau amendeazã deciziile, regulile si regulamentele asociatiei de proprietari;

c) hotãrãste cu majoritate de voturi din numãrul membrilor prezenti asupra necesitãtii constituirii fondului de rulment, fondului de reparatii si a altor fonduri speciale, în conditiile legii;

d) hotãrãste cu acordul a cel putin douã treimi din numãrul membrilor asociati modificãrile ulterioare ale statutului asociatiei de proprietari si/sau ale acordului de asociere;

e) hotãrãste asupra: naturii si volumului mijloacelor materiale si bãnesti necesare desfãsurãrii activitãtii asociatiei de proprietari; modului de folosire a mijloacelor bãnesti, sumele pânã la care comitetul executiv poate angaja cheltuieli în numele asociatiei de proprietari si limita maximã sau cuantumul sumelor ce se pot retine în casa proprie pentru efectuarea plãtilor curente (plafonul de casã);

f) hotãrãste modul de asigurare a administrãrii condominiului de cãtre o persoanã fizicã sau juridicã;

g) hotãrãste volumul serviciilor necesare a fi efectuate pentru buna functionare a condominiului;

h) hotãrãste asupra cuantumului salariilor, indemnizatiilor si premiilor pentru personalul angajat cu contract individual de muncã sau cu conventie civilã de prestãri de servicii, membri sau nemembri ai asociatiei de proprietari, si asupra valorii de contractare (procent, criterii si altele asemenea), în cazul în care managementul clãdirii este asigurat de persoane juridice; hotãrãste care dintre functiile din structura organizatoricã a asociatiei de proprietari pot fi salarizate;

i) hotãrãste asupra acordãrii unor drepturi bãnesti membrilor asociatiei de proprietari, alesi sau nu în structura organizatoricã a asociatiei, care desfãsoarã activitãti lucrative folositoare acesteia;

j) hotãrãste asupra duratei celor care locuiesc temporar, veniti în vizitã, sau care presteazã activitãti gospodãresti în timpul zilei, precum si asupra perioadei de la care proprietarii, respectiv chiriasii, pot solicita, în scris, scutirea de la plata cheltuielilor pe persoanã;

k) la constituirea asociatiei de proprietari, hotãrãste numãrul membrilor comitetului executiv si ai comisiei decenzori, precum si durata mandatelor acestora;

l) alege, dintre membrii asociatiei de proprietari, comitetul executiv al asociatiei, validându-l dintre acestia pe presedinte;

m) alege, dintre membrii asociatiei de proprietari, comisia de cenzori sau hotãrãste delegarea atributiilor comisiei de cenzori unor persoane fizice sau juridice, asociatii ori agenti economici specializati, pe bazã de contract;

n) revocã, atunci când este cazul, oricare dintre membrii comitetului executiv sau ai comisiei de cenzori, alegând un succesor pentru ocuparea locului vacant, prin votul majoritãtii simple a celor prezenti;

o) hotãrãste termenul si forma de platã a cotelor de contributie a membrilor asociatiei de proprietari;

p) valideazã sistemul de penalizãri stabilit de comitetul executiv al asociatiei de proprietari;

r) hotãrãste cu votul tuturor membrilor asociatiei de proprietari asupra necesitãtii angajãrii de credite bancare pentru îndeplinirea scopurilor asociatiei de proprietari si modul de garantare a acestora;

s) hotãrãste cu votul tuturor membrilor asociatiei de proprietari asupra participãrii cu capital la constituirea de agenti economici sau asupra oportunitãtii cumpãrãrii ori preluãrii în locatie de gestiune a spatiilor comerciale situate la parterul condominiului; de asemenea, decide, cu acelasi numãr de voturi, asupra cumpãrãrii de apartamente sau de spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã, din cadrul condominiului, de la persoane fizice sau juridice, membre ale asociatiei de proprietari, în scopul eficientizãrii activitãtii acesteia; hotãrãste destinatia spatiilor cumpãrate sau preluate de asociatia de proprietari;

t) hotãrãste cu votul tuturor membrilor asociatiei de proprietari preluarea în administrare, concesiune sau închiriere a terenurilor aferente condominiului;

u) adoptã mãsuri sau programe sociale privind ajutorarea familiilor nevoiase, membre ale asociatiei de proprietari, pe perioade limitate; adoptã programe de instruire si constientizare a proprietarilor asupra importantei folosirii rationale a utilitãtilor (apã, curent electric, gaze naturale si altele asemenea);

v) hotãrãste cu votul a douã treimi dintre membrii asociatiei de proprietari schimbarea instalatiilor comune precum: încãlzirea centralã, boilerele cu apã caldã, rezervoarele cu apã, lifturile si alte dotãri de amploare similarã;

x) adoptã mãsuri privind conditiile ce trebuie îndeplinite de detinãtorii de animale de casã din cadrul condominiului.

(10) Discutiile si hotãrârile adunãrii generale se consemneazã într-un registru de procese-verbale, care se pãstreazã la presedintele asociatiei de proprietari; procesul-verbal se va semna de toti membrii participanti.

ARTICOLUL 12

Comitetul executiv

(1) Autoritatea de a stabili directiile privind functionalitatea si administrarea condominiului poate fi delegatã de cãtre asociatia de proprietari cãtre comitetul executiv al acesteia.

(2) Comitetul executiv va actiona în numele proprietarilor în ceea ce priveste administrarea si functionalitatea condominiului, cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv acestora.

(3) Comitetul executiv se va întruni de cel putin 4 ori pe an. Numãrul membrilor ce formeazã comitetul executiv va fi stabilit de adunarea generalã a asociatiei de proprietari, dar va fi un numãr impar si nu mai mic de 3.

(4) Comitetul executiv va fi condus de un presedinte care va fi desemnat în persoana celui care întruneste cel mai mare numãr de voturi la alegerea comitetului executiv.

(5) Comitetul executiv va alege vicepresedintele si secretarul, care sunt membri ai comitetului executiv.

(6) Presedintele asociatiei de proprietari va fi si presedintele comitetului executiv.

(7) Atributiile comitetului executiv sunt:

a) aduce la îndeplinire hotãrârile adunãrii generale a asociatiei de proprietari, executã bugetul de venituri si cheltuieli al asociatiei de proprietari si întocmeste proiectul bugetului pentru anul urmãtor; prezintã dãri de seamã asu- pra activitãtii desfãsurate, precum si propuneri de mãsuri pentru îmbunãtãtirea acesteia; în situatii exceptionale, hotãrãste rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul în curs, în prima adunare generalã validându-se aceastã rectificare; convoacã adunarea generalã a asociatiei de proprietari în sedinte extraordinare ori de câte ori este nevoie;

b) rãspunde de îngrijirea, pãstrarea în bune conditii si supravegherea utilitãtilor condominiului, spatiilor comune si instalatiilor. Angajarea personalului se face cu contract individual de muncã sau cu conventie civilã de prestãri de servicii, prin negociere;

c) analizeazã oferte si negociazã contracte, în cazul în care administrarea condominiului, partial sau total, va fi asiguratã de persoane juridice (societãti comerciale, institutii specializate, asociatii);

d) rãspunde de încasarea lunarã a cotelor de contributie de la proprietari; emite somatii cãtre restantierii care depãsesc termenul de platã; rezolvã contestatiile proprietarilor cu privire la cuantumul cotelor de contributie;

e) urmãreste, în conditiile legii, recuperarea pagubelor produse asociatiei de proprietari; în cazul persoanelor angajate cu contract individual de muncã, sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, dispozitiile Codului muncii; în cazul neidentificãrii persoanelor vinovate, dã dispozitii de reparare din contul asociatiei de proprietari, în conditiile legii;

f) negociazã contracte cu persoane fizice sau juridice, membre sau nemembre ale asociatiei de proprietari, pentru închirierea ori întrebuintarea unor elemente sau suprafete din proprietatea comunã. Elementele proprietãtii comune sunt prevãzute în acordul de asociere;

g) propune adunãrii generale ca managementul de proprietate si managementul financiar, inclusiv atributiile comisiei de cenzori, sã fie preluate, pe bazã de contract, de cãtre persoane juridice;

h) hotãrãste necesitatea efectuãrii operatiunilor de verificare si control asupra modului de gestionare a bunurilor asociatiei de proprietari;

i) înstiinteazã proprietarii despre necesitatea efectuãrii reparatiilor la pãrtile si instalatiile comune ale clãdirii (pentru apartamentele sau spatiile proprietate de stat înstiintarea va fi fãcutã institutiei care le are în administrare); avizeazã începerea, într-o ordine de prioritãti, a lucrãrilor de reparatii;

j) dã dispozitii de realizare a unui sistem propriu de protejare a bunurilor asociatiei de proprietari, de securitate a clãdirii, a proprietãtii;

k) propune adunãrii generale crearea unor fonduri speciale necesare pentru buna functionare si dezvoltare a clãdirii, precum si pentru crearea unei ambiante plãcute pentru petrecerea timpului liber în cadrul condominiului de cãtre proprietarii membri ai asociatiei si alte persoane; urmãreste completarea la zi a cãrtii tehnice a constructiei;

l) împuterniceste administratorul pentru a putea efectua verificãri privind: situatia reparatiilor la instalatiile proprietate comunã, înlãturarea pierderilor de apã datorate instalatiilor pe verticalã sau pe orizontalã defecte ori a altor pierderi în instalatiile interioare, care determinã cresterea nejustificatã a cheltuielilor, citirea contoarelor individuale, acolo unde existã, si, dacã este cazul, în functie de prevederile contractuale cu furnizorii, asigurarea unei igiene corespunzãtoare, sugerând, când este cazul, proprietarilor efectuarea de dezinsectii, dezinfectii, deratizãri asupra proprietãtii individuale si rezolvarea altor probleme;

m) participã la receptia lucrãrilor angajate de asociatia de proprietari pentru reparatii asupra proprietãtii comune, precum si a altor lucrãri;

n) stabileste modul de calcul si de încasare a fondului de rulment, dacã acesta se constituie, si avizeazã actualizarea acestuia, dacã este cazul;

o) hotãrãste asupra managementului financiar al asociatiei de proprietari (data afisãrii listei de platã, formatul si caracteristicile listei de platã, locul si programul de încasãri si altele asemenea), dacã acesta este asigurat de o persoanã fizicã; stabileste si supune validãrii adunãrii generale a asociatiei de proprietari sistemul de penalizãri pentru neplata cotelor lunare de contributie si pentru pierderi datorate inexistentei depozitelor bancare rezultate din exercitiul financiar-contabil, tinând cont de nivelul cel mai ridicat permis de legislatie; hotãrãste conditiile în care se efectueazã introducerea la platã a persoanelor care locuiesc clandestin în bloc;

p) hotãrãste actionarea în justitie a proprietarilor vinovati de neplata cotelor lunare de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele neprevãzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit;

r) hotãrãste actionarea în justitie a celor ce se fac vinovati de încãlcarea prevederilor contractuale pe care asociatia de proprietari le-a angajat, în cazul în care nu se gãsesc solutii de rezolvare prin conciliere;

s) asigurã conditiile necesare securitãtii si igienei în procesul muncii, precum si mãsuri de prevenire si stingere a incendiilor, conform prevederilor legale;

t) supune aprobãrii adunãrii generale a asociatiei de proprietari si transmite hotãrârea acesteia cu privire la transformarea suprafetelor apartamentelor în spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã sau cu privire la modificarea destinatiei suprafetelor deja transformate, tinând cont de respectarea de cãtre solicitant a prevederilor statutului si a legilor; anuntã furnizorii de servicii dacã în termenul prevãzut de statut proprietarii cu astfel de solicitãri nu prezintã asociatiei dosar cu copii de pe contractele individuale angajate cu acestia. Dacã în urma acestor transformãri activitatea ce urmeazã sã se desfãsoare implicã cheltuieli suplimentare pentru asociatie, negociazã si încheie, anual, o conventie cu proprietarul/proprietarii;

u) hotãrãste societatea bancarã la care asociatia de proprietari îsi va deschide unul sau mai multe conturi;

v) propune adunãrii generale a asociatiei de proprietari mãsuri si solutii cu privire la dezvoltarea condominiului si eficientizarea activitãtii asociatiei de proprietari, modificãri ale statutului, participãri cu capital, cumpãrãri sau închirieri de spatii, concesionãri de terenuri, contractãri de credite, asigurãri si altele asemenea, în conditiile art. 11 alin. (9) lit. s);

x) rãspunde tuturor întrebãrilor si solicitãrilor venite de la proprietari; încurajeazã si sprijinã initiative personale alemembrilor asociatiei de proprietari, în scopurile acesteia.

(8) Asociatia de proprietari, prin comitetul executiv, poate suspenda din functie sau poate rezilia contractul individual de muncã ori conventia civilã de prestãri de servicii, încheiatã cu oricine din rândul personalului angajat ori, dupã caz, poate rezilia contractele încheiate cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii.

(9) Comitetul executiv lucreazã valabil în prezenta a jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi si adoptã hotãrâri cu cel putin douã treimi din numãrul membrilor prezenti.

(10) Discutiile si hotãrârile se consemneazã în registrul de procese-verbale, care se pãstreazã la presedinte, procesele-verbale semnându-se de toti membrii comitetului executiv prezenti.

ARTICOLUL 13

Comisia de cenzori

(1) Adunarea generalã a asociatiei de proprietari alege dintre membrii asociatiei de proprietari o comisie de cenzori care va verifica situatia financiarã si contabilã si va consilia asociatia în ceea ce priveste problemele financiare si statutare.

(2) Numãrul membrilor comisiei de cenzori, care va fi impar, dar nu mai mic de 3, si durata mandatului acestora se stabilesc la adunarea generalã de constituire a asociatiei de proprietari.

(3) Membrii comisiei de cenzori nu pot face parte din comitetul executiv si trebuie sã aibã cunostinte în domeniile financiar, economic si/sau juridic. Comisia de cenzori va alege dintre membrii sãi un presedinte.

(4) Mandatul membrilor comisiei de cenzori înceteazã înainte de expirarea duratei sale, prin revocare sau în cazul imposibilitãtii de a-si continua atributiile.

(5) Comisia de cenzori are urmãtoarele atributii:

a) verificã îndeplinirea conditiilor statutare privind prezenta si votul în adunãrile generale ale asociatiei de proprietari;

b) verificã executia bugetarã, propunerile pentru proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul urmãtor si propunerile pentru rectificarea bugetului pentru anul în curs;

c) efectueazã controlul preventiv pentru plãtile cu numerar si urmãreste depunerile în contul curent al asociatiei de proprietari ale numerarului ce depãseste plafonul de casã, în cazul în care managementul financiar al asociatiei de proprietari este asigurat de o persoanã fizicã. Viza de control preventiv se acordã de un membru al comisiei de cenzori, în cazul în care asociatia de proprietari nu are o persoanã care îndeplineste functia de contabil;

d) dacã managementul financiar este asigurat de o persoanã fizicã, verificã, cel putin o datã pe semestru, gestiunea asociatiei de proprietari, stabilirea si încasarea cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei, consemnând constatãrile într-un registru de procese-verbale, care se pãstreazã de presedintele comisiei de cenzori sau de un alt membru stabilit de aceasta;

e) verificã dacã registrele asociatiei de proprietari îndeplinesc conditiile legale necesare desfãsurãrii corespunzãtoare a managementului financiar;

f) întocmeste, pe baza verificãrilor efectuate, si prezintã adunãrii generale a asociatiei de proprietari rapoarte asupra activitãtii sale si asupra gestiunii asociatiei de proprietari, propunând anual descãrcarea de gestiune a comitetului executiv si a celui care asigurã managementul condominiului;

g) propune spre aprobare adunãrii generale a asociatiei de proprietari sau, dupã caz, comitetului executiv programe, proiecte de programe cu mãsuri necesare desfãsurãrii managementului financiar; propune recuperarea, în conditiile legii, a pagubelor produse de personalul ce deserveste asociatia de proprietari sau de membri ai acesteia.

Recomandã comitetului executiv sesizarea instantelor de urmãrire penalã, când constatã sãvârsirea unor infractiuni prevãzute de legislatia financiar-contabilã;

h) în cazul în care managementul financiar se hotãrãste a fi asigurat de persoane juridice, comisia de cenzori, prin presedinte sau membri delegati, participã la negocierea contractelor respective, stabilind si modalitãtile de exercitare a acestuia.

(6) Adunarea generalã a asociatiei de proprietari poate hotãrî transferarea atributiilor comisiei de cenzori unor persoane fizice sau juridice, asociatii sau agenti economici specializati, pe bazã de contract.

ARTICOLUL 14

Presedintele

(1) Conducãtorul executiv al asociatiei de proprietari este presedintele. Presedintele este înlocuit de vicepresedinte, care îi va îndeplini atributiile, în cazul absentei acestuia sau când se aflã în imposibilitatea de a-si îndeplini atributiile.

(2) Presedintele asociatiei de proprietari are urmãtoarele atributii:

a) verificã respectarea si îndeplinirea hotãrârilor adoptate de adunarea generalã a asociatiei de proprietari si de comitetul executiv, controleazã persoanele care deservesc asociatia de proprietari si propune solutii corespunzãtoare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora; în cazul în care administrarea condominiului este asiguratã de persoane juridice, supravegheazã stricta respectare a clauzelor contractuale;

b) reprezintã asociatia de proprietari în încheierea si derularea contractelor si îsi asumã obligatii în numele asociatiei; reprezintã asociatia de proprietari împotriva unor terti, inclusiv în actiunile judecãtoresti initiate de asociatie împotriva unui proprietar, membru al asociatiei, care nu si-a îndeplinit obligatiile statutare fatã de asociatie, sau în procesele initiate de unul dintre proprietari, care contestã o decizie a asociatiei;

c) avizeazã ordinea de prioritãti si planul lucrãrilor de întretinere si reparatii ale pãrtilor si instalatiilor comune ale condominiului;

d) are drept de semnãturã asupra conturilor asociatiei de proprietari;

e) primeste cererile si reclamatiile de la proprietari si sesizãrile administratorului, pe care le supune dezbaterii comitetului executiv;

f) convoacã comitetul executiv trimestrial sau ori de câte ori este nevoie;

g) întocmeste ordinea de zi a sedintei comitetului executiv si conduce lucrãrile acesteia;

h) elibereazã adeverintele necesare proprietarilor care îsi înstrãineazã apartamentele sau spatiile cu altã destinatie decât cea de locuintã, din care sã rezulte dacã acestia si-au achitat sau nu au achitat la zi cheltuielile care le devin în cadrul asociatiei de proprietari;

i) semneazã deciziile de imputare, precum si orice alte acte (cereri, actiuni de chemare în judecatã, sesizãri, reclamatii si altele asemenea) emise de comitetul executiv; semneazã contractele individuale de muncã sau conventiile civile de prestãri de servicii cu personalul angajat, precum si orice alte contracte încheiate de asociatia de proprietari cu persoane fizice sau juridice;

j) pãstreazã si foloseste stampila asociatiei de proprietari.

(3) La asociatiile de proprietari care cuprind pânã la 10 proprietari presedintele poate îndeplini si functia de administrator.

ARTICOLUL 15

Secretarul comitetului executiv

(1) Secretarul comitetului executiv va pãstra si vaîntocmi procesele-verbale ale sedintelor comitetului executiv si procesele-verbale ale tuturor adunãrilor generale ale asociatiei de proprietari.

(2) Secretarul comitetului executiv poate pãstra registrele si celelalte acte ale asociatiei de proprietari, potrivit hotãrârii comitetului executiv.

ARTICOLUL 16

Contabilul asociatiei de proprietari

Contabilul asociatiei de proprietari rãspunde de organizarea si conducerea contabilitãtii potrivit legii. La asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã simplã administratorul poate cumula si functia de contabil.

ARTICOLUL 17

Casierul asociatiei de proprietari

Casierul asociatiei de proprietari rãspunde de efectuarea de încasãri si plãti în numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiunilor de casã. La asociatiile de proprietari care opteazã pentru conducerea contabilitãtii în partidã simplã administratorul poate cumula si functia de casier.

CAPITOLUL IV

Managementul asociatiei de proprietari

ARTICOLUL 18

(1) Prin managementul asociatiei de proprietari, managementul condominiului sau administrarea condominiului se întelege managementul de proprietate (administrarea propriu-zisã a condominiului, a instalatiilor si a tuturor elementelor proprietãtii comune, functionarea centralelor termice sau a punctelor termice aflate în proprietatea sau în administrarea asociatiei de proprietari) si managementul financiar (contabilitate si casierie).

(2) Activitatea de management al condominiului se asigurã fie de persoane fizice angajate cu contracte individuale de muncã sau conventii civile de prestãri de servicii, fie de persoane juridice, prin contracte de administrare, potrivit hotãrârii adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

ARTICOLUL 19

Administratorul

(1) Administratorul, persoanã fizicã, poate fi desemnat dintre membrii asociatiei de proprietari sau dintre alte persoane cu cunostinte profesionale ori cu experienta necesarã în domeniu.

(2) Administratorul, persoanã fizicã, poate fi angajat si pe functia de contabil, dacã îndeplineste conditiile prevãzute în statut si în normele metodologice.

(3) Asociatia de proprietari angajeazã administratorul si contabilul, persoane fizice, pe bazã de contract individual de muncã sau de conventie civilã de prestãri de servicii, care prevede drepturile si obligatiile fiecãreia dintre pãrti, stabilite prin negociere.

(4) Pentru reparatii si pentru alte activitãti de întretinere administratorul, tinând cont de cost, timp de executie si calitate, propune comitetului executiv, spre analizã si aprobare, agenti economici care satisfac cerintele în vederea executãrii lucrãrilor, conform legilor existente.

(5) Pentru asigurarea functionãrii centralelor termice apartinând asociatiilor de proprietari sau aflate în administrarea acestora pot fi angajati fochisti si alte persoane, prin contract individual de muncã sau prin conventie civilã de prestãri de servicii, sau poate fi delegat un agent economic specializat, persoanã juridicã.

(6) Încadrarea personalului cu contract individual de muncã se face cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare.

(7) Durata si valoarea contractului individual de muncã si a conventiei civile de prestãri de servicii, sarcinile, drepturile si obligatiile se stabilesc prin negocieri între pãrti, cu respectarea prevederilor legale.

(8) Administratorul, persoanã fizicã sau juridicã, are urmãtoarele atributii principale:

A. asigurã managementul financiar al asociatiei de proprietari prin:

a) gestiunea bunurilor si fondurilor bãnesti;

b) întocmirea listelor lunare de platã;

c) încasarea, în locuri specifice, a cotelor de contributie a proprietarilor la cheltuielile curente ale asociatiei de proprietari;

d) efectuarea plãtilor si încasãrilor;

e) sesizarea comitetului executiv în vederea somãrii restantierilor si aplicarea procedurii de recuperare a restantelor, cu penalizãrile aferente;

f) calcularea si încasarea penalizãrilor conform sistemului aprobat de adunarea generalã a asociatiei de proprietari;

g) actualizarea, dacã este cazul, cu avizul comitetului executiv, a fondului de rulment;

h) întocmirea si pãstrarea evidentelor contabile si a registrelor asociatiei de proprietari, specifice managementului financiar;

i) prezentarea, la solicitarea comitetului executiv sau a comisiei de cenzori, a rapoartelor ori a documentelor necesare unor verificãri financiar-contabile ale asociatiei de proprietari;

j) verificarea sau avizarea, dacã este cazul, a indexului contoarelor de retea aferente mai multor asociatii de proprietari;

k) controlul facturãrii corecte a consumurilor în functie de indexul contoarelor de bloc sau al contoarelor individuale, dacã acestea existã si au fost montate în conformitate cu prevederile legale, si în functie de normele metodologice de repartizare a consumurilor, acolo unde nu existã contorizare la nivel de asociatie de proprietari;

l) verificarea existentei contractelor între persoanele juridice, membre ale asociatiei de proprietari si furnizorii de servicii (apã, gaze, energie electricã si termicã, salubrizare si altele asemenea);

m) respectarea altor prevederi privind modul de exercitare a managementului financiar;

B. asigurã managementul de proprietate al asociatiei de proprietari prin:

a) urmãrirea comportãrii în timp a constructiei, pe toatã durata contractului; întocmirea fiselor tehnice periodice cu privire la starea clãdirii si a instalatiilor acesteia;

b) rãspunderea fatã de functionalitatea si integritatea elementelor proprietãtii comune, fatã de mijloacele materiale ale asociatiei de proprietari si de utilizarea în bune conditii a acestora;

c) procurarea mijloacelor materiale necesare pentru întretinerea si reparatiile curente ale elementelor proprietãtii comune; rãspunderea asupra integritãtii acestora;

d) înstiintarea comitetului executiv si luarea mãsurilor necesare pentru efectuarea la timp si eficient a lucrãrilor de întretinere si reparatii;

e) urmãrirea realizãrii contractelor cu persoane fizice sau juridice pentru reparatii, închirierea unor spatii sau elemente din proprietatea comunã, activitãti sociale si alte tipuri de activitãti;

f) verificarea existentei contractelor de închiriere între asociatia de proprietari si persoane fizice sau juridice care la data constituirii acesteia folosesc spatii ori elemente din proprietatea comunã. Dacã aceste contracte nu existã, administratorul îi înstiinteazã pe cei în cauzã, punându-le în vedere ca în termen de 30 de zile lucrãtoare sã încheie contracte cu asociatia de proprietari;

g) supravegherea executiei lucrãrilor de reparatii si de întretinere si participarea la receptia lor, consemnând finalizarea acestora; asigurarea efectuãrii de plãti corespunzãtoare stadiului lucrãrii;

h) controlul personalului angajat de asociatia de proprietari pentru curãtenie, încãrcarea si evacuarea gunoiului menajer si alte activitãti, cu privire la îndeplinirea obligatiilor contractuale si, în caz de încãlcare a acestora, sesizarea comitetului executiv;

i) efectuarea de verificãri în vederea înlãturãrii defectiunilor apãrute la instalatiile de folosintã comunã si a eliminãrii pierderilor care determinã cresterea nejustificatã a cheltuielilor asociatiei de proprietari (scurgeri de apã si altele asemenea). Dacã se constatã defectiuni la instalatiile apartinând proprietãtii individuale (apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã), se înstiinteazã proprietarul respectiv asupra obligatiei de a remedia aceste defectiuni;

j) asigurarea cunoasterii si respectãrii regulilor de locuit în condominiu;

C. îndeplineste orice alte obligatii prevãzute de legislatia în vigoare.

ARTICOLUL 20

Venituri si cheltuieli comune; calculul cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari

(1) Anul fiscal al asociatiei de proprietari va fi anul calendaristic.

(2) Înainte de începutul urmãtorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce urmeazã comitetul executiv va pregãti si va prezenta proprietarilor, în adunarea generalã a asociatiei de proprietari, un buget de venituri si cheltuieli anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate ale asociatiei.

(3) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se adoptã prin votul majoritãtii simple a adunãrii generale a asociatiei de proprietari.

(4) Toti proprietarii trebuie sã plãteascã în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune - cheltuieli repartizate în functie de cota-parte de proprietate indivizã din proprietatea comunã. Plata se face conform hotãrârii luate în adunarea generalã a asociatiei de proprietari.

(5) Cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari reprezintã suma pe care fiecare proprietar trebuie sã o plãteascã lunar.

(6) Cheltuielile lunare ale asociatiei de proprietari sunt repartizate în cheltuieli de întretinere si cheltuieli comune.

(7) Cotele de contributie se calculeazã în baza facturilor emise de furnizorii de servicii, fondurilor aprobate în adunarea generalã a asociatiei de proprietari si a normelor metodologice în domeniu.

(8) Cheltuielile de întretinere (apã rece si caldã; combustibil pentru prepararea apei calde; gaze naturale; energie electricã; iluminarea scãrii; instalatii scarã si fortã ascensor; salubritate; salarii pentru administrare, contabilitate, casierie si curãtenie; materiale consumabile; pentru întretinere; alte servicii ce deservesc proprietarii) se repartizeazã în functie de numãrul de persoane care locuiesc în luna respectivã în condominiu.

(9) Pentru proprietarii care determinã consumuri suplimentare (spãlãri de masini, covoare si altele asemenea) calculul cotei de contributie se face conform baremurilor stabilite prin legile sau actele normative existente.

(10) Cheltuielile comune (fonduri stabilite; cheltuieli administrative; întretinerea si repararea ascensorului; întretinerea interfonului; salarii pentru fochist, instalator, electrician, portar si altele asemenea; prime; credite bancare; alte servicii cãtre proprietatea comunã) se calculeazã în functie de cota-parte indivizã din proprietatea comunã.

(11) Facturile primite de asociatia de proprietari de la furnizorii de servicii, care nu contin index de consum, trebuie sã respecte normele metodologice de repartizare a consumurilor, conform prevederilor legale.

(12) Stabilirea cotelor-pãrti din veniturile asociatiei de proprietari, care sunt venituri comune, se face proportional cu cota-parte din proprietatea comunã aferentã fiecãrui proprietar.

(13) Pentru neplata cotelor de contributie prevãzute în lista de platã afisatã lunar, inclusiv a celor neprevãzute, asociatia de proprietari, prin sistemul de penalizãri propriu, impune o penalizare oricãrui proprietar care se face vinovat, dupã o perioadã mai mare de 30 de zile calendaristice de la termenul stabilit pentru platã, fãrã ca suma penalizãrilor sã poatã depãsi suma cotei de întretinere lunare la care s-a aplicat.

(14) Urmãrirea de cãtre asociatia de proprietari a sumelor datorate de proprietarii restantieri se face în baza extrasului din ultima listã de platã. Cheltuielile efectuate în scopul recuperãrii datoriilor vor fi suportate de restantierii în cauzã.

(15) Sentinta datã în favoarea asociatiei de proprietari pentru sumele datorate de oricare proprietar poate fi pusã în aplicare prin orice modalitate permisã de Codul de procedurã civilã pentru acoperirea datoriilor.

CAPITOLUL V

Obligatiile proprietarilor

ARTICOLUL 21

Fiecare proprietar este obligat sã îsi mentinã proprietatea imobiliarã (proprietatea individualã si cota-parte de proprietate comunã indivizã aferentã acesteia) în bunã stare si este rãspunzãtor de daunele provocate din cauza neîndeplinirii acestei obligatii.

ARTICOLUL 22

Proprietarii de apartamente si spatii cu altã destinatie decât cea de locuintã sunt obligati sã plãteascã cotele de întretinere obisnuite sau speciale cãtre asociatia de proprietari, pentru a se putea acoperi toate cheltuielile comune ale clãdirii.

ARTICOLUL 23

Proprietarii din condominiu, indiferent dacã fac parte sau nu din asociatia de proprietari, sunt obligati:

a) sã plãteascã în avans cota ce le revine din bugetul de venituri si cheltuieli al asociatiei de proprietari;

b) sã anunte, în scris, numele persoanelor care locuiesc temporar, venite în vizitã, sau care presteazã activitãti gospodãresti în timpul zilei, de minimum 15 zile pe lunã, conform prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Normele metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari;

c) sã semnaleze în timp util orice problemã care apare la instalatiile de folosintã comunã;

d) sã respecte regulamentul intern al asociatiei de proprietari cu privire la normele de convietuire socialã în cadrul condominiului, sã anunte comitetul executiv al asociatiei de proprietari despre intentia de a schimba destinatia proprietãtii individuale, cerând acordul în scris, si sã prezinte, în copie, toate documentele necesare desfãsurãrii activitãtilor propuse (contracte, avize si altele asemenea), în termen de 30 de zile lucrãtoare de la obtinerea acordului;

e) sã nu schimbe aspectul proprietãtii comune fãrã acceptul scris al comitetului executiv al asociatiei de proprietari;

f) sã accepte accesul în spatiul sãu, cu un preaviz de 15 zile, al unui reprezentant al asociatiei de proprietari, atunci când este necesar sã se repare sau sã se înlocuiascã elemente din proprietatea comunã, la care se poate avea acces numai prin spatiul respectiv.

Reprezentantul asociatiei de proprietari va fi însotit de persoana care va repara defectiunea si de cel putin un martor din cadrul asociatiei de proprietari. Fac exceptie cazurile de maximã urgentã, când nu este necesar nici un preaviz;

g) în conditii de neparticipare la luarea deciziilor si la desfãsurarea activitãtilor în cadrul asociatiei de proprietari, sã nu aducã prejudicii morale celorlalti proprietari asociati sau celor care desfãsoarã activitãti pentru asociatie;

h) sã încheie cu asociatia de proprietari contracte de închiriere, pe care le negociazã cu comitetul executiv, pentru elemente sau suprafete din proprietatea comunã folositã în interes personal.

ARTICOLUL 24

Proprietarii, membri ai asociatiei de proprietari, au urmãtoarele obligatii:

a) sã respecte statutul asociatiei de proprietari;

b) sã se supunã hotãrârilor adunãrii generale a asociatiei de proprietari;

c) sã participe la adunãrile generale ale asociatiei de proprietari;

d) sã respecte orice angajament fãcut fatã de asociatia de proprietari;

e) sã nu aducã prejudicii materiale asociatiei de proprietari;

f) sã participe, atunci când este solicitat, la actiuni deosebite, de maximã urgentã, corespunzãtoare scopurilor asociatiei de proprietari;

g) sã se conformeze obligatiilor proprietarilor din condominiu, prevãzute la art. 23.

ARTICOLUL 25

Dacã proprietarul unui apartament sau spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã sau orice altã persoanã care actioneazã în numele sãu provoacã daune oricãrei pãrti din proprietatea comunã sau altei proprietãti individuale, trebuie sã realizeze reparatiile necesare ori sã plãteascã cheltuielile pentru lucrãrile de reparatii.

ARTICOLUL 26

În cazul spatiilor cu altã destinatie decât cea de locuintã, respectiv al apartamentelor, cu mai mult de un proprietar, relatiile de coproprietate dintre proprietari vor fi reglementate în conformitate cu prevederile Codului civil.

ARTICOLUL 27

(1) Zidurile dintre apartamentele alãturate, care nu fac parte din structura de rezistentã a condominiului, pot fi reamplasate, prin acord între proprietarii apartamentelor sau spatiilor respective si cu înstiintarea asociatiei de proprietari, în conditiile legii.

(2) Zidurile dintre apartamente si proprietatea comunã, care nu fac parte din structura de rezistentã a condominiului, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere.

ARTICOLUL 28

Dacã unul dintre proprietari împiedicã, cu bunã stiintã si sub orice formã, folosirea normalã a condominiului, creând prejudicii celorlalti proprietari, dupã caz, mãsurile pentru folosirea normalã a condominiului se vor hotãrî pe cale judecãtoreascã, la solicitarea asociatiei de proprietari.

ARTICOLUL 29

Fiecare proprietar, chirias sau ocupant al unui apartament ori spatiu cu altã destinatie decât cea de locuintã areobligatia sã se conformeze regulilor prezentului statut, precum si regulilor, regulamentelor, hotãrârilor si rezolutiilor adoptate legal de asociatia de proprietari.

CAPITOLUL VI

Drepturile proprietarilor

ARTICOLUL 30

Fiecare proprietar, indiferent dacã face parte sau nu din asociatia de proprietari, are dreptul de a folosi proprietatea comunã din condominiu în conditiile stabilite de lege, de regulamente ale autoritãtilor în drept, dar nici un proprietar nu poate folosi aceastã proprietate astfel încât sã lezeze drepturile sau interesele oricãrui alt proprietar al acesteia, inclusiv cele stabilite prin prezentul statut.

ARTICOLUL 31

Fiecare proprietar poate folosi, poate ipoteca sau poate înstrãina, în deplinã libertate, proprietatea imobiliarã pe care o detine în cadrul condominiului.

ARTICOLUL 32

Membrii asociatiei de proprietari au si urmãtoarele drepturi:

a) sã participe cu vot deliberativ la adunarea generalã a asociatiei de proprietari, sã aleagã si sã fie alesi în structura organizatoricã a asociatiei. Pentru a beneficia de acest drept, persoana în cauzã trebuie sã posede capacitate juridicã deplinã. Minorii si persoanele puse sub interdictie nu pot fi alesi în organele de conducere sau de control ale asociatiei de proprietari;

b) sã solicite si sã primeascã, ori de câte ori este necesar si motivat, explicatii cu privire la calculul cotei de contributie afisat pe lista de platã si sã conteste, în scris, la comitetul executiv al asociatiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afisarea listei, cuantumul stabilit al acestei cote, iar în cazul în care contestatia a fost respinsã, sã se adreseze adunãrii generale; contestatia nu suspendã plata contributiei, dar determinã, în cazul aprobãrii, aplicarea unei proceduri de reglementare ulterioarã, în cadrul comitetului executiv sau al adunãrii generale a asociatiei de proprietari;

c) dacã o decizie a asociatiei de proprietari este contrarã statutului, acordului de asociere, legilor sau este de naturã sã producã daune considerabile unei minoritãti a proprietarilor, orice proprietar poate actiona în justitie valabilitatea respectivei decizii, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia;

d) sã solicite, în baza unei cereri cãtre presedintele asociatiei de proprietari, diminuarea temporarã a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei (reducerea cheltuielilor de întretinere, dar nu si a cheltuielilor comune), dacã lipsa din apartament este de cel putin 15 zile calendaristice pe lunã;

e) sã punã întrebãri si sã solicite explicatii comitetului executiv, referitoare la activitatea asociatiei de proprietari;

f) sã beneficieze, când este cazul, de toate facilitãtile rezultate în urma activitãtilor desfãsurate de asociatia de proprietari, în functie de cota-parte de proprietate si de gradul de implicare;

g) sã participe la activitãtile lucrative ale asociatiei, benevol, în functie de capacitãtile profesionale;

h) sã beneficieze de garantii morale si materiale, stabilite de adunarea generalã a asociatiei de proprietari, pentru initiative personale, finalizate, în folosul asociatiei de proprietari;

i) sã prezinte spre rezolvare probleme specifice asociatiei de proprietari sau probleme deosebite, care nu au putut fi solutionate pe cale obisnuitã, si sã participe activ la actiunea de solutionare.

CAPITOLUL VII

Dizolvarea asociatiei de proprietari

ARTICOLUL 33

Asociatia de proprietari se va dizolva în situatia în care numãrul proprietarilor condominiului scade sub 5 sau cu acordul tuturor proprietarilor ori al reprezentantilor acestora, în conditii de maximã urgentã, când situatia sau când starea condominiului o impune.

ARTICOLUL 34

Asociatia de proprietari se va putea dizolva si în urmãtoarele cazuri:

a) când scopul pentru care a fost legal înfiintatã nu se îndeplineste;

b) prin hotãrârea adunãrii generale a asociatiei de proprietari, adoptatã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul membrilor asociati.

ARTICOLUL 35

În momentul dizolvãrii patrimoniul asociatiei de proprietari, respectiv veniturile provenite din preluarea sau din lichidarea bunurilor asociatiei, acesta va fi distribuit proprietarilor proportional cu cotele-pãrti din proprietatea comunã sau, dacã este cazul, dupã cota de participare a proprietarilor la constituirea bunurilor asociatiei.

ARTICOLUL 36

Dizolvarea asociatiei de proprietari va fi anuntatã la judecãtoria sau administratia financiarã unde aceasta a fost înregistratã.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

ARTICOLUL 37

(1) Activitatea asociatiei de proprietari se desfãsoarã si cu respectarea metodologiei de încheiere, de executare si încetare a raporturilor de muncã, de conducere a evidentei, de efectuare a operatiunilor de disciplinã financiarã si de casã, precum si de verificare financiar-contabilã, stabilite de ministerele de resort si consiliile locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

(2) Arhivarea documentelor si a registrelor asociatiei de proprietari se face conform prevederilor legale.

ARTICOLUL 38

(1) Dacã toti proprietarii, membri ai asociatiei, sunt abonati individuali, pe bazã de contract, ai furnizorilor de servicii, asociatia de proprietari este degrevatã de atributiile avute pânã la data respectivã, cu referire la calculul si încasarea cotelor de contributie, precum si la plata facturilor aferente.

(2) Pe baza unui contract între furnizorii de servicii si asociatia de proprietari, cu aprobarea adunãrii generale a asociatiei de proprietari, asociatia poate presta servicii de intermediere, conform statutului si legilor în vigoare.

ARTICOLUL 39

Pentru obtinerea de venituri necesare desfãsurãrii activitãtilor sale, asociatia de proprietari poate desfãsura activitãti lucrative, în conditiile legii.

ARTICOLUL 40

(1) Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si, respectiv, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu sprijinul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, vor organiza exercitarea controlului financiar-contabil si gestionar asupra activitãtii asociatiei de proprietari, la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociatiei de proprietari.

(2) În acest scop asociatia de proprietari este obligatã sã punã la dispozitie autoritãtilor prevãzute la alineatul precedent registrele, actele asociatiei si toate informatiile considerate utile de acestea.

(3) În situatia în care se constatã fraude sau lipsuri în gestiune, vor fi sesizate organele de cercetare, iar comitetul executiv al asociatiei de proprietari va fi îndrumat sã foloseascã cãile legale pentru recuperarea prejudiciului si pentru a actiona în justitie împotriva celui care se face vinovat.

ARTICOLUL 41

Organizarea si conducerea contabilitãtii asociatiei de proprietari se face potrivit legii.

ARTICOLUL 42

În cazul decesului unuia dintre asociati, activitatea asociatiei de proprietari va putea continua cu succesorii testamentari sau legali, dupã caz.

ARTICOLUL 43

(1) Solutionarea litigiilor dintre asociatia de proprietari si terte persoane fizice sau juridice române este de competenta instantelor judecãtoresti române.

(2) Litigiile asociatiei de proprietari cu persoane fizice sau juridice strãine sunt de competenta organelor judecãtoresti prevãzute în legislatia românã.

ARTICOLUL 44

(1) Pentru recuperarea banilor datorati si a dobânzii aferente, asociatia de proprietari îi va putea chema în justitie pe proprietarii care nu îsi achitã cotele de întretinere datorate mai mult de 90 de zile.

(2) Executarea accestor hotãrâri judecãtoresti se va face conform Codului de procedurã civilã.

ARTICOLUL 45

Prezentul statut a fost redactat în …. exemplare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind asigurarea securitãtii utilizatorilor de echipamente electrice de joasã tensiune

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 5 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor, al art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si al art. 12 alin. (4) si al art. 47 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicatã, cu modificãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Prezenta hotãrâre se aplicã unor echipamente electrice de joasã tensiune fabricate în tarã sau importate, destinate pietei interne.

(2) În sensul prezentei hotãrâri, prin echipament electric de joasã tensiune se întelege orice aparat sau echipament proiectat sã fie utilizat la o tensiune nominalã cuprinsã între 50 V-1.000 V în curent alternativ si 75 V-1.500 V în curent continuu.

(3) Nu sunt supuse prevederilor prezentei hotãrâri echipamentele electrice si fenomenele fizice prevãzute în anexa nr. 2.

Art. 2. - (1) Echipamentele electrice prevãzute la art. 1 alin. (1) si (2), construite în concordantã cu bunele practici ingineresti în materie de securitate în vigoare în România sau în Uniunea Europeanã, pot fi introduse pe piatã sau utilizate numai dacã nu pun în pericol securitatea oamenilor, animalelor domestice si a bunurilor mobile si imobile, atunci când sunt instalate, utilizate si întretinute conform destinatiei si specificatiilor.

(2) Prin practici ingineresti se întelege ansamblul de activitãti, de la proiectarea produsului pânã la receptia produsului finit, incluzând activitãti de control si verificare, desfãsurate si consemnate în documentele firmei producãtoare.

(3) Cerintele esentiale de securitate mentionate la alin. (1) sunt prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - Echipamentele electrice de joasã tensiune care îndeplinesc cerintele esentiale de securitate prevãzute la art. 2 si sunt supuse conditiilor prevãzute la art. 4 si 7 nu pot face obiectul interzicerii introducerii pe piatã si punerii în functiune din considerente de securitate.

Art. 4. - (1) Este interzisã introducerea pe piatã sau utilizarea echipamentelor electrice de joasã tensiune care nu îndeplinesc cerintele esentiale de securitate prevãzute în anexa nr. 1.

(2) Se considerã cã sunt respectate cerintele esentiale de securitate prevãzute în anexa nr. 1 dacã echipamentele electrice de joasã tensiune sunt conforme cu standardele române si/sau cu standardele nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene, care adoptã standardele europene armonizate, ale cãror numere de referintã au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene.

(3) Lista standardelor române din domeniul echipamentelor electrice de joasã tensiune, care adoptã standardele europene armonizate, se aprobã prin ordin comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului muncii si soli- daritãtii sociale si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceastã listã va fi actualizatã periodic.

(4) În cazul în care standardele europene armonizate, astfel cum sunt definite la alin. (2), nu au fost încã adoptate si publicate, se considerã cã echipamentele electrice de joasã tensiune sunt conforme cu prevederile art. 2 dacã sunt fabricate conform cerintelor de securitate cuprinse în standardele nationale în vigoare sau cu prevederile de securitate elaborate de Comisia Internationalã pentru Reguli de Aprobare a Echipamentelor Electrice (CEE) ori de Comisia Electrotehnicã Internationalã (CEI).

(5) Atunci când se importã un echipament electric de joasã tensiune dintr-un stat membru al Uniunii Europene în conditiile în care nu existã standarde sau prevederi de securitate, astfel cum sunt definite la alin. (2) si (4), în scopul introducerii pe piatã sau al asigurãrii liberei circulatii, se considerã cã acesta este conform cu prevederile art. 2 dacã a fost fabricat conform cerintelor de securitate cuprinse în standardele în vigoare în tara producãtorului si dacã acestea asigurã un nivel de securitate echivalent cu acela din România.

Art. 5. - Se interzice distribuitorilor de energie electricã, în conditiile legii, sã impunã utilizatorilor de echipamente electrice de joasã tensiune, pentru conectare la retea si pentru furnizarea energiei electrice, conditii de securitate suplimentare celor prevãzute în anexa nr. 1.

Art. 6. - (1) Când se constatã cã un echipament electric de joasã tensiune nu satisface cerintele esentiale de securitate prevãzute în anexa nr. 1, organele de control vor lua mãsuri de retragere de pe piatã si interzicerea introducerii pe piatã.

(2) Reintroducerea pe piatã a unui echipament electric de joasã tensiune se efectueazã numai dupã îndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 2 alin. (1) si (3).

(3) În cazul situatiilor prevãzute la alin. (1) organele de control vor informa în scris, dupã caz, Ministerul Industriei si Resurselor sau Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, indicând motivele deciziilor si specificând urmãtoarele:

a) dacã neconformitatea constatatã se datoreazã unor deficiente ale standardelor care adoptã standardele europene armonizate prevãzute la art. 4 alin. (2) sau prevederilor de securitate prevãzute la art. 4 alin. (4) si (5);

b) dacã neconformitatea constatatã se datoreazã aplicãrii gresite a standardelor sau prevederilor prevãzute la art. 4 alin. (2), (4) si (5);

c) dacã neconformitatea constatatã este atribuitã nerespectãrii bunelor practici ingineresti prevãzute la art. 2.

(4) Ministerul Industriei si Resurselor sau, dupã caz, Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale vor informa de îndatã statele membre implicate si Comisia Europeanã asupra neconformitãtilor constatate si a mãsurilor luate, potrivit prevederilor alin. (1) si (3).

Art. 7. - (1) Înainte de introducerea pe piatã, echipamentele electrice prevãzute la art. 1 trebuie sã poarte marcajul european de conformitate CE, prevãzut la art. 8 alin. (1), în conformitate cu Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãtii produselor, si în anexa nr. 3 lit. A, care atestã conformitatea acestuia cu prevederile prezentei hotãrâri, inclusiv cu procedurile de evaluare a conformitãtii prevãzute în anexa nr. 4.

(2) La solicitarea organelor de control, producãtorul, reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene ori importatorul trebuie sã prezinte un raport de încercãri în care este atestatã conformitatea echipamentului electric de joasã tensiune cu prevederile prevãzute la art. 2 si în anexa nr. 1. Acest raport va fi întocmit de un organism recunoscut, conform procedurii prevãzute la art. 9.

(3) Pentru echipamentele electrice de joasã tensiune introduse pe piatã cu marcaj CE producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene întocmeste si pãstreazã dosarul tehnic de conformitate, care va fi prezentat spre examinare, la cerere, organului de control. În mãsura în care organele de control considerã necesar pentru întelegerea continutului, acestea pot solicita traducerea în limba românã a unor documente care însotesc echipamentele din import.

În cazul în care nici producãtorul, nici reprezentantul sãu autorizat nu au sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a detine dosarul tehnic de conformitate revine persoanei responsabile cu introducerea pe piatã a echipamentului electric.

(4) Conformitatea echipamentului electric de joasã tensiune cu cerintele prezentei hotãrâri trebuie certificatã printr-o declaratie de conformitate emisã de producãtor ori de reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, conform modelului prevãzut în anexa nr. 5.

Art. 8. - (1) Producãtorul sau reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene aplicã într-un mod vizibil, usor lizibil si durabil marcajul CE pe echipamentul electric de joasã tensiune, ambalaj, instructiuni de exploatare sau pe certificatul de garantie.

(2) În cazul în care echipamentului electric de joasã tensiune îi sunt aplicabile si alte reglementãri care prevãd aplicarea marcajului CE, marcajul va trebui sã ateste conformitatea cu prevederile tuturor acestor reglementãri.

(3) În cazul în care una sau mai multe dintre aceste reglementãri permit producãtorului, pentru o perioadã de tranzitie, sã aleagã reglementãrile aplicabile, marcajul CE va indica conformitatea numai cu reglementãrile aplicate de producãtor. În acest caz datele de identificare a reglementãrilor aplicate, asa cum au fost ele publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene, trebuie sã fie mentionate în documentele, notele sau instructiunile prevãzute de reglementãri si care însotesc echipamentele electrice.

(4) Se interzice aplicarea pe echipament a oricãrui marcaj asemãnãtor cu marcajul CE, care ar putea induce în eroare organele de control sau utilizatorii. Este admisã totusi aplicarea altui marcaj pe echipamentul electric de joasã tensiune, pe ambalaj, pe instructiunile de prezentare sau pe certificatul de garantie, cu conditia ca vizibilitatea si lizibilitatea marcajului CE sã nu fie diminuate.

(5) Atunci când organele de control constatã cã marcajul CE a fost aplicat nejustificat, producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene va fi obligat sã ia toate mãsurile pentru ca aceastã încãlcare sã înceteze, iar echipamentul electric de joasã tensiune sã se supunã prevederilor referitoare la acest marcaj, conform prevederilor art. 7 alin. (1).

(6) Dacã neconformitatea prevãzutã la alin. (5) continuã, organele de control vor restrictiona sau vor interzice, dupãcaz, introducerea pe piatã a echipamentului electric de joasã tensiune, în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 6.

Art. 9. - (1) Recunoasterea laboratoarelor si/sau a organismelor pentru evaluarea conformitãtii cu cerintele esentiale de securitate din domeniul echipamentelor electrice de joasã tensiune se face, dupã caz, de Ministerul Industriei si Resurselor sau de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, pe baza unei metodologii de evaluare proprii, aprobatã prin ordin al ministrului autoritãtii respective.

(2) Listele organismelor/laboratoarelor recunoscute în conditiile prevãzute la alin. (1) se aprobã prin ordin al ministrului industriei si resurselor si, dupã caz, al ministrului muncii si solidaritãtii sociale si se actualizeazã periodic.

(3) Listele cuprinzând organismele recunoscute în conditiile prevãzute la alin. (1) pentru efectuarea rapoartelor de încercãri, prevãzute la art. 7 alin. (2), inclusiv modificãrile si/sau actualizãrile acestora, se transmit de Ministerul Industriei si Resurselor sau Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale, dupã caz, statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene.

Art. 10. - (1) Constituie contraventii urmãtoarele fapte si se sanctioneazã astfel:

a) nerespectarea cerintelor esentiale de securitate prevãzute la art. 2 alin. (3), cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piatã si/sau interzicerea utilizãrii si introducerii pe piatã a echipamentelor electrice de joasã tensiune neconforme;

b) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1) si ale art. 13 alin. (2), cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piatã si/sau interzicerea introducerii pe piatã a produselor nemarcate sau marcate incorect;

c) nerespectarea prevederilor anexei nr. 4, cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei si interzicerea comercializãrii produselor pânã la o datã stabilitã de organele de control prevãzute la art. 11 împreunã cu producãtorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul, dupã caz, pentru eliminarea neconformitãtii;

d) nerespectarea îndeplinirii permanente de cãtre organismele recunoscute a cerintelor minime prevãzute de Legea nr. 608/2001, cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei si retragerea certificatului de recunoastere de cãtre autoritatea competentã care l-a emis.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale se fac de personalul anume împuternicit de Autoritatea Nationalã pentru Protectia Consumatorilor pentru echipamentele destinate consumatorilor si de Inspectia Muncii, pentru echipamentele tehnice.

Art. 11. - Contraventiilor prevãzute la art. 10 alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

Art. 12. - Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplicã echipamentelor electrice de joasã tensiune destinate exportului în tãri altele decât cele care fac parte din Uniunea Europeanã.

Art. 13. - (1) Pânã la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA, se admite introducerea pe piatã atât a echipamentelor electrice de joasã tensiune cu marcaj CE, cât si a celor cu marcajul national de conformitate CS, în conditiile prevãzute de prezenta hotãrâre.

(2) Se interzice, în conditiile prevãzute de prezenta hotãrâre, aplicarea pe echipamentele electrice de joasã tensiune, concomitent, a marcajului CE si a marcajului CS.

(3) Prevederile prezentei hotãrâri referitoare la marcajul CE se aplicã si marcajului CS.

Art. 14. - (1) Pânã la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA, se admite introducerea pe piatã a echipamentelor electrice de joasã tensiune cu marcaj CS, aplicat în conditiile prevãzute de prezenta hotãrâre pentru marcajul CE. Elementele de identificare a marcajului CS sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 608/2001 si sunt prevãzute în anexa nr. 3 lit. B.

(2) În cazul în care echipamentului electric de joasã tensiune îi sunt aplicabile si alte reglementãri care prevãd aplicarea marcajului CS, acest marcaj trebuie sã ateste conformitatea cu prevederile tuturor acelor reglementãri.

Art. 15. - (1) Responsabilitãtile producãtorului, reprezentantului sãu autorizat sau ale importatorului, în legãturã cu echipamentele electrice de joasã tensiune introduse pe piatã cu marcaj CS, sunt aceleasi cu cele prevãzute de prezenta hotãrâre pentru echipamentele electrice de joasã tensiune cu marcaj CE.

(2) Sanctiunile si mãsurile prevãzute la art. 10 alin. (1) se aplicã si în cazul echipamentelor electrice de joasã tensiune introduse pe piatã cu marcaj CS.

Art. 16. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, vor fi admise la comercializare numai echipamentele electrice de joasã tensiune care poartã marcajul CE.

Art. 17. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 18. - (1) Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 6 alin. (4), care intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, si ale art. 9 alin. (3), care se aplicã de la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitãtii si acceptarea produselor industriale - PECA.

(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 567/2002 privind asigurarea securitãtii utilizatorilor de echipamente electrice de joasã tensiune, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 27 iunie 2002, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Presedintele Autoritãtii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb,

secretar de stat

Bucuresti, 18 aprilie 2003.

Nr. 457.

ANEXA Nr. 1

CERINTE ESENTIALE

de securitate pentru echipamentul electric de joasã tensiune

1. Conditii generale

a) Caracteristicile principale, indicatiile de recunoastere si de respectare, care vor asigura functionarea echipamentului electric de joasã tensiune în sigurantã si în scopurile pentru care a fost fabricat, trebuie sã fie marcate pe echipament sau, dacã aceasta nu este posibil, într-un document însotitor.

b) Denumirea producãtorului, firmei sau marca înregistratã trebuie sã fie aplicate în mod vizibil si lizibil pe echipamentul electric de joasã tensiune sau, dacã nu este posibil, pe ambalaj.

c) Echipamentul electric de joasã tensiune, precum si componentele sale trebuie sã fie fabricate astfel încât sã poatã fi asamblate si conectate sigur si corect.

d) Echipamentul electric de joasã tensiune trebuie sã fie proiectat si fabricat astfel încât sã se asigure protectia împotriva riscurilor prevãzute la pct. 2 si 3, conditionat de utilizarea si întretinerea adecvatã scopului pentru care a fost fabricat.

2. Protectia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montãrii si utilizãrii echipamentului electric de joasã tensiune

Mãsurile de naturã tehnicã trebuie sã fie prescrise cu respectarea cerintelor prevãzute la pct. 1, pentru a se asigura cã:

a) persoanele si animalele domestice sunt protejate corespunzãtor fatã de pericolul rãnirilor fizice sau de altã naturã care pot fi cauzate de contactul electric direct ori indirect;

b) nu se produc încãlziri, radiatii sau arcuri electrice periculoase;

c) persoanele, animalele domestice si bunurile mobile si imobile sunt protejate corespunzãtor împotriva pericolelor de naturã neelectricã ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joasã tensiune, asa cum rezultã din experientã;

d) izolatia este corespunzãtoare unor cerinte previzibile.

3. Protectia împotriva riscului cauzat de influente externe asupra echipamentului electric de joasã tensiune

Mãsurile tehnice trebuie luate cu respectarea cerintelor prevãzute la pct. 1, pentru a se asigura cã:

a) echipamentul electric de joasã tensiune satisface cerintele previzibile de naturã mecanicã astfel încât persoanele, animalele domestice si proprietatea sã nu fie puse în pericol;

b) echipamentul electric de joasã tensiune este rezistent la influente de naturã nemecanicã în conditii previzibile de mediu, astfel încât persoanele, animalele domestice si proprietatea sã nu fie puse în pericol;

c) echipamentul electric de joasã tensiune nu pericliteazã persoanele, animalele domestice si proprietatea în conditii previzibile de suprasarcini.

ANEXA Nr. 2

ECHIPAMENTE SI FENOMENE FIZICE

care nu sunt supuse prevederilor prezentei hotãrâri

1. Echipament electric pentru utilizare în atmosferã explozivã

2. Echipament electric pentru utilizare radiologicã si medicalã

3. Componente electrice pentru lifturi de mãrfuri si de persoane

4. Contoare de energie electricã

5. Fise si prize de uz casnic

6. Sisteme de supraveghere cu gard electric

7. Interferente radioelectrice

8. Echipamente electrice specializate, utilizate pe nave, avioane sau calea feratã, care se supun prevederilor elaborate de organizatiile internationale la care România este parte

9. Echipamente furnizate ca obiecte de muzeu, însotite de documente corespunzãtoare în acest sens.

ANEXA Nr. 3

A. Marcajul de conformitate CE

1. Marcajul de conformitate CE este format din literele C si E, având urmãtoarea formã:

Dacã marcajul CE este redus sau mãrit, proportiile date în desenul de mai sus trebuie sã fie respectate.

2. Marcajul CE trebuie sã aibã o înãltime de cel putin 5 mm, cu exceptia cazurilor când aceasta nu este posibil, tinându-se seama de natura aparatelor.

B. Marcajul de conformitate CS

Marcajul de conformitate CS este format din literele C si S, cu forma prezentatã în figura urmãtoare:

NOTÃ :

- fontul (stilul literei): Times New Roman - corp 36;

- diametrul cercului: 20 mm.

În cazul în care marcajul CS trebuie sã fie mãrit sau micsorat, este necesar sã se respecte proportiile prezentate în figura de mai sus.

Componentele C si S ale marcajului CS trebuie sã aibã aceeasi dimensiune pe verticalã, dar nu trebuie sã fie mai micã de 5 mm.

ANEXA Nr. 4

CONTROLUL INTERN AL PRODUCTIEI

1. Producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene asigurã si declarã cã echipamentele electrice de joasã tensiune satisfac cerintele de securitate care sunt aplicabile.

Producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene trebuie sã fixeze marcajul CE pe fiecare produs si sã întocmeascã în scris o declaratie de conformitate. Modelul declaratiei de conformitate este prevãzut în anexa nr. 5.

2. Producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene este obligat sã întocmeascã un dosar tehnic de conformitate care va fi prezentat spre examinare, la cerere, organismelor de control.

3. Dosarul tehnic de conformitate trebuie sã ateste conformitatea echipamentului electric de joasã tensiune cu principalele cerinte de securitate si, în mãsura în care este relevant, sã fie acoperitã proiectarea, producerea si functionarea acestuia.

4. Dosarul tehnic de conformitate va cuprinde:

a) descrierea generalã a echipamentului electric de joasã tensiune;

b) instructiuni de exploatare, manual de utilizare;

c) desene de proiectare si de fabricatie, scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor;

d) descriere si explicatii necesare pentru întelegerea celor prezentate la lit. c);

e) rezultatele calculelor de proiectare, controale efectuate etc.;

f) lista cuprinzând standardele ce se aplicã integral sau partial si descrierea solutiilor aplicate pentru a satisfacecerintele esentiale de securitate în situatia neaplicãrii integrale a standardelor;

g) rapoarte de încercãri;

h) declaratie de conformitate, în copie, inclusiv traducerea legalizatã în limba românã pentru echipamentele electrice de joasã tensiune din import.

5. Dosarul tehnic de conformitate trebuie tinut la dispozitia organelor de control minimum 10 ani de la data fabricatiei ultimului echipament electric de joasã tensiune.

Atunci când este cazul, în mãsura în care organele de control considerã necesar pentru întelegerea continutului, acestea pot solicita traducerea în limba românã a unor documente. În cazul în care producãtorul ori reprezentantul sãu autorizat nu este stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, obligatia de a pãstra documentatia tehnicã revine persoanei responsabile cu introducerea echipamentului electric de joasã tensiune pe piata româneascã.

6. Producãtorul trebuie sã ia mãsurile necesare pentru ca procesul de productie sã asigure conformitatea echipamentului electric de joasã tensiune fabricat cu documentatia tehnicã prezentatã la pct. 4 si cu cerintele esentiale de securitate prevãzute în anexa nr. 1.

ANEXA Nr. 5

DECLARATIE DE CONFORMITATE

(model)

Noi, … (denumirea si sediul producãtorului ori reprezentantului sãu autorizat cu sediul în România într-un stat membru al Uniunii Europene) declarãm pe propria rãspundere cã echipamentul ….., (denumirea, tipul sau modelul, numãrul lotului si al seriei) produs de …., (denumirea si sediul producãtorului) la care se referã aceastã declaratie, respectã cerintele de protectie si este în conformitate cu urmãtorul/urmãtoarele standard/standarde sau cu alt/alte document/documente normativ/normative: …………………... (titlul si/sau numãrul, editia si data publicãrii standardului/standardelor sau al altui/altor document/documente normativ/normative, emitentul acestor documente)

Locul si data emiterii declaratiei ……………..... (functia si numele persoanei (locul si data emiterii) autorizate sã îl reprezinte pe emitentul declaratiei)

…………………...

(semnãtura si stampila)

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind trecerea unui imobil din proprietatea privatã a statului si din administrarea Ministerului de Interne în proprietatea publicã a municipiului Aiud si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Aiud, judetul Alba

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã trecerea unui imobil, format din blocul de locuinte P2f - obiectiv de investitii în curs de executie -, situat în municipiul Aiud, str. Ecaterina Verga, judetul Alba, identificat potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din proprietatea privatã a statului si din administrarea Ministerului de Interne în proprietatea publicã a municipiului Aiud si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Aiud, judetul Alba.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului care se transmite potrivit art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 3. - La darea în folosintã a blocului de locuinte prevãzut la art. 1, în baza unui nou protocol, Ministerul de Interne dobândeste dreptul de administrare asupra unui numãr de apartamente cu o suprafatã locuibilã proportionalã cu ponderea valorii actualizate a lucrãrilor executate din bugetul propriu în valoarea finalã a obiectivului.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

p. Ministrul de interne,

Toma Zaharia,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 18 aprilie 2003.

Nr. 477.

ANEXÃ

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din proprietatea privatã a statului si din administrarea Ministerului de Interne

în proprietatea publicã a municipiului Aiud si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Aiud, judetul Alba

Locul unde este situat imobilul care se transmite	Persoana juridicã de la care se transmite imobilul	Persoana juridicã la care se transmite imobilul	Caracteristicile tehnice ale imobilului
Municipiul Aiud, bl. P2f, str. Ecaterina Verga, judetul Alba	Statul român, Ministerul de Interne	Municipiul Aiud, Consiliul Local al Municipiului Aiud, judetul Alba	Suprafata construitã = 327,85 m2 Terenul aferent = 295 m2

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind transmiterea unor sectoare de drumuri judetene din domeniul public al judetului Vâlcea si din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România” si încadrarea acestora în categoria functionalã a drumurilor nationale

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si al art. 9 alin. (2) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã transmiterea sectoarelor de drum, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul public al judetului Vâlcea si din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România”.

Art. 2. - Patrimoniul Consiliului Judetean Vâlcea se diminueazã cu valoarea sectoarelor de drum transmise si, în mod corespunzãtor, se majoreazã patrimoniul Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România” cu valoarea sectoarelor de drum preluate potrivit art. 1.

Art. 3. - Predarea-preluarea sectoarelor de drum prevãzute la art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 4. - Sectoarele de drum intrate în patrimoniul Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România” se încadreazã în categoria functionalã a drumurilor nationale.

Art. 5. - Anexele nr. 1 si 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrãrii în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privatã deschise circulatiei publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã în mod corespunzãtor cu prevederile prezentei hotãrâri.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

p. Ministrul lucrãrilor publice, transporturilor si locuintei,

Traian Panait,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 18 aprilie 2003.

Nr. 486.

ANEXÃ

LISTA

cuprinzând sectoarele de drum care se transmit din domeniul public al judetului Vâlcea si din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România” si care se claseazã ca drum national

Nr. crt.	Denumirea sectoarelor de drum	Pozitia din inventarul bunurilor apartinând domeniului public al judetului, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.362/2001	Persoana juridicã de la care se transmit sectoarele de drum	Persoana juridicã la care se transmit sectoarele de drum	Lungimea totalã (km) si pozitiile kilometrice	Indicativul vechi	Indicativul nou
1.	DJ 703 G Cãlimãnesti-Jiblea	Nr. inventar 449 Cod de clasificare 1.3.7.2	Judetul Vâlcea, din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea	Statul român, în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România”	2,2 0+000 - 2+200	DJ 703 G	DN
2.	DJ 703 L Turnu-Jiblea	Nr. inventar 451 Cod de clasificare 1.3.7.2	Judetul Vâlcea, din administrarea Consiliului Judetean Vâlcea	Statul român, în administrarea Regiei Autonome “Administratia Nationalã a Drumurilor din România”	5,534 0+000 - 5+534	DJ 703 L	DN

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, datorate anticipat prestãrii serviciului taxabil

Având în vedere pct. 61.03 alin. 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 8/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul administratiei publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Normele metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, datorate anticipat prestãrii serviciului taxabil, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Bucuresti, 14 aprilie 2003.

Nr. 197.

ANEXÃ

NORME METODOLOGICE

privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã,

datorate anticipat prestãrii serviciului taxabil

Art. 1. - În temeiul art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarialã, republicatã, si al pct. 61.03 alin. 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.278/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, la cererea temeinic justificatã a contribuabililor, consiliile locale, în functie de destinatia bugetarã a venitului pentru plata cãruia s-a soli- citat înlesnirea, pot acorda scutiri, reduceri, amânãri sau esalonãri la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, datorate anticipat prestãrii serviciului taxabil.

Art. 2. - (1) La cererea temeinic justificatã a contribuabililor, persoane fizice sau juridice, consiliile locale pot acorda pentru plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã pe care le administreazã urmãtoarele înlesniri la platã:

a) amânãri la platã pânã cel târziu 15 decembrie a anului fiscal;

b) esalonãri la platã, care se acordã pe o perioadã de pânã la 2 ani si pot începe cu un termen de gratie de pânã la 3 luni, cuprins în perioada de esalonare;

c) scutiri sau reduceri de taxe de timbru datorate pentru activitatea notarialã.

(2) Cererile de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã se depun la compartimentul de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale din unitatea administrativ-teritorialã sau din sectorul municipiului Bucuresti la al cãrei/cãrui buget local se constituie ca venit acestea, potrivit pct. 74.07, 74.09, 74.10 si 74.17 din normele metodologice prevãzute la art. 1.

Art. 3. - (1) Înlesnirile la platã se acordã numai pe baza cererilor motivate ale contribuabililor, însotite de documentele prevãzute la art. 4.

(2) Cererile de acordare a înlesnirilor la platã, formulate de cetãtenii români cu domiciliul în strãinãtate, vor fi însotite de dovada privind cetãtenia românã a petentilor, de dovada privind veniturile, obtinutã de la autoritatea fiscalã în tara de domiciliu, tradusã în limba românã si legalizatã, precum si de alte acte în sprijinul cererii.

(3) Cetãtenii români cu domiciliul în strãinãtate pot beneficia de amânãri sau de esalonãri la platã numai în situatia existentei unui garant cu domiciliul/sediul în România, care sã facã dovada cã are posibilitatea de a achita suma pentru care se solicitã înlesnire la platã si care sã îsi asume obligatia de platã printr-un angajament de platã ori printr-un act încheiat în formã autenticã.

(4) Persoanele fizice si juridice strãine care solicitã înlesniri la platã pot beneficia de scutiri sau de reduceri la plata taxelor notariale de timbru pentru activitatea notarialã în conditiile prevãzute de legislatia cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

(5) Pentru obtinerea înlesnirilor la platã petentii vor formula cerere separatã pentru fiecare serviciu taxabil.

Art. 4. - (1) Cererile de acordare a înlesnirilor la platã vor cuprinde:

a) elementele de identificare a contribuabilului, respectiv denumirea sau numele si prenumele acestuia, sediul ori domiciliul, codul fiscal, codul unic de înregistrare sau codul numeric personal; dupã caz, numele, prenumele si calitatea celor care reprezintã contribuabilul în relatiile cu tertii; dacã este cazul, suma datoratã, precum si felul înlesnirilor solicitate;

b) motivul solicitãrii înlesnirii la platã;

c) alte elemente în sustinerea cererii.

(2) Cererile de acordare a înlesnirilor la platã, depuse de persoanele fizice, vor fi însotite de:

a) acte doveditoare ale veniturilor de care dispun petentii, inclusiv ale membrilor familiei care au capacitate de exercitiu deplinã si care locuiesc si gospodãresc împreunã cu petentii;

b) declaratie pe propria rãspundere privind copiii, sotul sau sotia aflati în întretinere si copii de pe certificatele de nastere si de stare civilã, dupã caz;

c) copii de pe documentele care atestã eventuala stare de incapacitate de muncã;

d) declaratie pe propria rãspundere, datã în fata reprezentantului din compartimentul de specialitate al autoritãtii administrative, din care sã rezulte cã petentii nu dispun de alte venituri decât cele pentru care au depus acte doveditoare;

e) orice alte documente în sustinerea cererii de acordare a înlesnirilor la platã.

(3) Cererile de acordare a înlesnirilor la platã, depuse de persoanele juridice, vor fi însotite de:

a) copie de pe ultimul bilant contabil depus la organul fiscal teritorial;

b) situatia privind soldul conturilor de disponibil în lei si în valutã la data depunerii cererii, precum si situatia privind creditele curente si cele nerambursate la scadentã;

c) copie de pe ultima balantã de verificare;

d) situatia privind avansurile acordate furnizorilor si vechimea acestora;

e) situatia privind debitorii conform evidentelor contabile;

f) situatia privind depozitele bancare constituite;

g) orice alte elemente si documente considerate utile pentru solutionarea cererii;

h) alte documente în sustinerea cererii de acordare a înlesnirilor la platã.

(4) Situatiile prevãzute la alin. (3) lit. d), e) si f) se întocmesc de contribuabili pe propria rãspundere.

(5) Cererile de acordare a înlesnirilor la platã, depuse de persoanele fizice care desfãsoarã activitãti independente, precum si de alti contribuabili fãrã personalitate juridicã, trebuie sã fie însotite de:

a) copie de pe autorizatia de functionare, de pe certificatul de înmatriculare la registrul comertului sau actul de numire pentru profesiile libere, dupã caz;

b) date privind situatia economico-financiarã a contribuabililor, inclusiv disponibilitãtile din conturile bancare;

c) alte documente în sustinerea cererii.

(6) Pe lângã documentele prevãzute la alin. (2), (3) si (5), în functie de natura taxei de timbru pentru care se solicitã înlesnirea la platã, cererile vor fi însotite si de confirmarea notarului public asupra serviciului supus taxãrii si a cuantumului taxei datorate. În acest sens, pe baza unei cereri motivate a solicitantului procedurii notariale, notarul public va emite un certificat din care vor rezulta serviciul supus taxãrii si cuantumul taxei de timbru, stabilitã la momentul emiterii acestuia.

(7) Cererile de acordare a unor înlesniri la platã se înregistreazã într-un registru special la compartimentele de specialitate, separat pentru contribuabili persoane fizice, juridice si alti contribuabili fãrã personalitate juridicã.

(8) Documentatia întocmitã de persoanele juridice sau de contribuabili fãrã personalitate juridicã va fi completatã de compartimentul de specialitate cu un referat care va cuprinde sinteza informatiilor prezentate în documentatie de cãtre contribuabili, precum si propunerea privind modul de solutionare a cererii.

(9) Documentatia întocmitã de contribuabili persoane fizice va fi completatã de compartimentul de specialitate la care sunt înregistrati ca plãtitori de impozite si taxe locale cu copii de pe extrasele de rol din ultimii 2 ani anteriori anului curent, precum si cu actul constatator întocmit cu ocazia verificãrii pe teren a cererii de acordare a înlesnirilor la platã, din care sã rezulte:

a) situatia stãrii materiale a contribuabilului, referitoare la bunurile imobile si mobile proprietatea sa, precum si a membrilor familiei sale;

b) posibilitãti de încasare a debitului, în cazul solicitãrii amânãrii sau esalonãrii;

c) alte elemente utile pentru solutionarea cererii;

d) propunerea de solutionare a cererii.

Documentele prevãzute în prezentul alineat vor fi transmise la compartimentul de specialitate competent, dupã caz.

(10) Cererile care contin date sau au anexate documente justificative incomplete vor fi restituite în vederea completãrii.

(11) Termenul de solutionare a cererilor de acordare a înlesnirilor la platã este de 30 de zile lucrãtoare de la data înregistrãrii.

(12) Compartimentul de specialitate competent va înainta, în termen de 15 zile lucrãtoare, calculate de la data înregistrãrii, primarului unitãtii administrativ-teritoriale sau primarului sectorului, dupã caz, sub a cãrui autoritate functioneazã, proiectul de hotãrâre privind solutionarea cererilor.

(13) Primarul, în termen de 10 zile lucrãtoare, calculate de la data înregistrãrii proiectului de hotãrâre privind solutionarea cererilor la cabinetul primarului, are obligatia supunerii spre dezbatere consiliului local.

(14) Hotãrârile consiliului local privind solutionarea cererii de acordare a înlesnirilor la platã se aduc la cunostintã persoanelor interesate, conform prevederilor art. 85 alin. (1) lit. h) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 5. - (1) La solutionarea cererilor de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã se au în vedere urmãtoarele:

a) lipsa posibilitãtii de platã anticipatã a taxelor, rezultatã din analiza situatiei materiale sau economico-financiare a contribuabililor;

b) posibilitatea recuperãrii sumelor pentru care se propune acordarea amânãrii sau esalonãrii la platã, inclusiv a majorãrilor aferente.

(2) Pentru analiza si solutionarea cererilor de acordare a înlesnirilor la platã se pot solicita si alte informatii si documente referitoare la contribuabil.

Art. 6. - (1) Pentru acordarea înlesnirilor la platã creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garantii.

(2) Pentru acordarea de înlesniri la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, în cazul persoanelor fizice garantia este:

a) o sumã egalã cu douã rate medii din esalonare, reprezentând taxe notariale esalonate si dobânzi calculate, în cazul esalonãrilor la platã;

b) o sumã rezultatã din raportul dintre contravaloarea taxelor notariale amânate si dobânzile calculate si numãrul de luni aprobate pentru amânare la platã, în cazul amânãrilor la platã.

(3) Pentru acordarea de înlesniri la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, în cazul persoanelor juridice garantia este de 100% din totalul creantei bugetare locale pentru care s-a acordat înlesnirea si poate fi sub formã de scrisoare de garantie bancarã, gaj ori ipotecã, precum si sub orice altã formã de garantie prevãzutã de lege.

(4) Neconstituirea garantiei prevãzute în conditiile alin. (2) si (3) conduce, de drept, la încetarea efectelor hotãrârii consiliului local privind solutionarea cererii de acordare a înlesnirilor la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã.

Art. 7. - (1) Înlesnirile la plata taxelor de timbru pentru activitatea notarialã se acordã în urmãtoarele conditii:

a) de la data aprobãrii cererii de acordare a înlesnirilor la platã, pentru sumele esalonate sau amânate, se datoreazã si se calculeazã dobânzi conform prevederilor legale, plata acestora efectuându-se împreunã cu rata respectivã;

b) pe perioada de gratie acordatã la esalonare si pe perioada amânãrii la platã dobânzile datorate conform legii se achitã lunar.

(2) Înlesnirile la platã se pot acorda si cu impunerea altor conditii care se considerã stimulative pentru încasarea veniturilor bugetare.

Art. 8. - Dacã prin cerere contribuabilul solicitã reducerea sau scutirea la platã, iar din analiza întregii documentatii rezultã cã acordarea unei înlesniri dintre cele mentionate anterior nu este oportunã, se poate acorda, cu acceptul scris al contribuabilului, o altã înlesnire la platã, respectiv amânare sau esalonare.

Art. 9. - Nerespectarea înlesnirilor la platã, astfel cum au fost acordate, conduce la executarea silitã pentru întreaga sumã neplãtitã si la obligatia de platã a dobânzilor si a penalitãtilor de întârziere, calculate de la data la care termenul si/sau conditiile nu au fost respectate.

Art. 10. - Compartimentele de specialitate urmãresc permanent tinerea evidentei cererilor de acordare a înlesnirilor la platã, stadiul solutionãrii acestora, precum si respectarea termenelor de solutionare, potrivit legii.

Art. 11. - Cererile de acordare a înlesnirilor la platã, depuse si nesolutionate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice, vor fi solutionate conform acestor norme.

Art. 12. - În cazul înlesnirilor la plata taxelor de timbru serviciul notarial se va putea efectua de cãtre notarul public pe baza hotãrârii consiliului local al unitãtii administrativ-teritoriale beneficiare a taxei de timbru.