MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 314         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 9 mai 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

            12. - Hotărâre privind participarea României la procesul de constituire si operationalizare a noii armate afgane, în perioada mai 2003 - iulie 2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 125 din 27 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 din Codul de procedură penală

 

            Decizia nr. 162 din 22 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, a Legii nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată si a dispozitiilor art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            496. - Hotărâre privind garantarea unor credite externe în valoare de 5 milioane dolari S.U.A. pentru crearea Parcului industrial “TESTMAT” la Universitatea “Transilvania” din Brasov

 

            501. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2003

 

            503. - Hotărâre pentru indexarea intervalelor de venituri pe baza cărora se stabileste contributia lunară de întretinere datorată de persoanele asistate sau de sustinătorii legali ai acestora, aflate în institutiile de protectie specială a persoanelor cu handicap

 

            510. - Hotărâre privind aprobarea normelor pentru stabilirea cuantumului subventiei de la bugetul de stat ce se poate acorda în anul 2003 categoriilor de persoane prevăzute la art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

            88. - Decizie pentru retragerea la cerere a unor avize de retransmisie

 

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind participarea României la procesul de constituire si operationalizare a noii armate afgane, în perioada mai 2003 - iulie 2004

 

            Având în vedere solicitarea Presedintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea României la procesul de constituire si operationalizare a noii armate afgane,

            în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apărării nationale a României nr. 45/1994, modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2000, aprobată si modificată prin Legea nr. 398/2001, si ale art. 1 pct. 27 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,

           

            Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Art. 1. - Se aprobă participarea României la procesulde constituire si operationalizare a noii armate afgane cu 10 ofiteri si 15 maistri militari si subofiteri din Ministerul Apărării Nationale, cu armamentul, munitia si tehnica necesare îndeplinirii misiunii, în perioada mai 2003 - iulie 2004.

            Art. 2. - Finantarea pregătirii si participării personalului militar si tehnicii specifice la misiunea prevăzută la art. 1 va fi reglementată prin hotărâre a Guvernului.

 

            Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comună din 7 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Bucuresti, 7 mai 2003.

Nr. 12.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 125

din 27 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 din Codul de procedură penală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Cristina Nicoară - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ioan Ghise în Dosarul nr. 1.041/2002 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca nefondată, arătând că dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constitutionale invocate în motivarea exceptiei.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 6 decembrie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 1.041/2002, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 din Codul de procedură penală, ridicată de Ioan Ghise, inculpat în dosarul mentionat pentru săvârsirea infractiunii de calomnie.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece permite persoanei vătămate să formuleze plângerea prealabilă după expirarea termenului de două luniprevăzut la art. 284 din Codul de procedură penală.

            Totodată organul de cercetare penală, care aduce la cunostintă persoanei vătămate că actiunea nu poate fi pusă în miscare din oficiu, dar că poate fi pusă în miscare la plângerea penală a acesteia, dacă doreste, devine “consultantul judiciar al părtii vătămate”. Se invocă si art. 20 din Constitutie referitor la tratatele internationale privind drepturile omului.

            În spetă, împotriva inculpatului Ioan Ghise s-a pornit procesul penal pentru săvârsirea infractiunii de ultraj, iar după efectuarea cercetărilor s-a constatat că fapta nu con stituie infractiunea de ultraj, ci infractiunea de calomnie, pentru care actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Constatând această situatie, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infractiunea de ultraj, iar fată de starea de fapt expusă de persoana vătămată în plângere, i-a adus la cunostintă solutia dată si l-a întrebat dacă formulează plângere pentru infractiunea prevăzută la art. 206 din Codul penal. Persoana vătămată a formulat plângerea, care a fost trimisă Judecătoriei Brasov. 

            Judecătoria Brasov arată că dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constitutionale. Dacă actele de urmărire penală au fost începute pentru o faptă încadrată initial ca infractiune urmărită din oficiu, iar ulterior se schimbă încadrarea juridică într-o faptă urmărită numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, este firesc ca aceasta, fiind încunostintată de noua situatie, să poată formula plângerea, chiar dacă au trecut mai mult de două luni de la săvârsirea faptei. Altfel i s-ar crea acesteia o situatie discriminatorie în raport cu persoana care a stiut de la început că trebuie să formuleze plângere prealabilă. Art. 286 nu încalcă dispozitiile art. 284 din Codul de procedură penală, întrucât manifestarea de vointă a părtii vătămate s-a concretizat prin participarea sa în procesul penal, iar ulterior, în situatia schimbării încadrării juridice a faptei, este necesară o nouă manifestare de vointă, si anume o plângere prealabilă, care este astfel formulată în termen. În consecintă, instanta apreciază că dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală sunt în concordantă cu Constitutia si cu întreaga procedură a plângerii prealabile.

            Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

            De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

            Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 286 din Codul de procedură penală, raportate la prevederile art. 16 din Constitutie, este neîntemeiată. În situatia la care se referă dispozitiile legale criticate, persoanei vătămate nu i se poate impune obligatia

de a introduce plângere prealabilă în termen de două luni de când l-a cunoscut pe făptuitor, deoarece această obligatie există numai pentru infractiunile pentru care se cere conditia plângerii prealabile. Nu i se poate cere persoanei vătămate să stie din primul moment al săvârsirii faptei că aceasta nu este o infractiune pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, ci la plângerea prealabilă. Când încadrarea juridică a faptei se impune a fi schimbată în raport cu noile elemente intervenite în cursul urmăririi penale, ca faptă pentru care este necesară plângerea prealabilă, de la schimbarea încadrării începe să curgă, pentru persoana vătămată, termenul de două luni, fapt ce trebuie să i se aducă la cunostintă de organul judiciar. A interpreta în sensul că depăsirea acestui termen, desi nu este imputabilă părtii vătămate, are ca efect pierderea dreptului acesteia de a mai sesiza organul judiciar înseamnă a refuza accesul liber la justitie al acesteia.

Textul art. 286 din Codul de procedură penală reglementează astfel de situatii si acordă persoanei vătămate dreptul de a introduce plângere prealabilă la organul judiciar.

Art. 286 din Codul de procedură penală nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalitătii în drepturi enumerate la art. 4 din Constitutie si aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeasi situatie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală sunt constitutionale. Dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală se referă la procedura plângerii prealabile în cazul schimbării încadrării juridice a faptei. Astfel, în cazul în care persoana vătămată întelege să facă plângere, organul competent să sesizeze instanta este organul de cercetare penală. Invocarea art. 16 alin. (1) din Constitutie este neîntemeiată, deoarece principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate si nu este lezat atunci când legiuitorul stabileste un tratament diferit în situatii diferite. În consecintă, este constitutională reglementarea prin lege a două momente de începere a termenului de sesizare a instantei, acestea fiind diferite pentru cele două situatii diferite, si anume: sesizarea instantei de judecată direct de persoana vătămată, în cazurile expres prevăzute de lege, si sesizarea instantei de către organul de cercetare penală, ca urmare a schimbării încadrării faptei. Pe de altă parte, dispozitiile legale criticate reprezintă normele procedurale, a căror stabilire intră exclusiv în competenta legiuitorului potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie.

Celelalte sustineri ale autorului exceptiei nu au relevantă în cauză si de altfel nu sunt argumentate (de exemplu referirea la art. 20 din Constitutie, fără a fi indicată nici o dispozitie din tratatele internationale privind drepturile omului la care România este parte).

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală, care au următorul continut: “Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de cercetare penală se consideră ulterior că fapta urmează a primi o încadrare juridică pentru care este necesară plângerea prealabilă, organul de cercetare penală cheamă partea vătămată si o întreabă dacă întelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de cercetare penală, după caz, continuă cercetarea sau trimite dosarul instantei competente. În caz contrar, transmite actele procurorului în vederea încetării urmăririi penale.

Când schimbarea încadrării juridice se face în fata instantei, aceasta cheamă persoana vătămată si o întreabă dacă întelege să facă plângere pentru infractiunea respectivă si, după caz, continuă sau încetează procesul penal.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece creează un privilegiu pentru persoana vătămată, care, într-o cauză în care s-au făcut acte de cercetare penală si apoi se consideră că fapta urmează a primi o încadrare juridică pentru care este necesară plângerea prealabilă, este chemată de organul de cercetare si întrebată dacă întelege să facă plângere, iar în caz afirmativ trimite dosarul instantei competente. Plângerea astfel formulată este valabil introdusă, chiar dacă a fost depăsit termenul de două luni prevăzut la art. 284 din Codul de procedură penală. Se mai arată că dispozitiile legale sunt contrare si art. 20 din Constitutie, fără însă a se arăta care este conventia internatională la care se referă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, dispozitiile legale criticate nu numai că nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate, ci, dimpotrivă, reglementează, în perfectă concordantă cu prevederile constitutionale, procedura plângerii prealabile într-o situatie specială, si anume atunci când, după pornirea procesului penal, pentru o faptă la care actiunea penală se pune în miscare din oficiu, se constată că este necesară schimbarea calificării faptei într-o infractiune pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În această situatie procesul penal n-ar putea continua fără plângere prealabilă, fapt pentru care legea obligă organul judiciar să cheme persoana vătămată si să o întrebe dacă întelege să formuleze plângere. Dacă răspunsul este negativ, se pronuntă încetarea urmăririi penale sau, dacă este cazul, încetarea procesului penal.

Când persoana vătămată face plângere, organul judiciar continuă urmărirea sau, în cazul infractiunilor prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, trimite dosarul judecătoriei competente. Solutiile sunt constitutionale, deoarece, dacă nu s-ar da posibilitatea persoanei vătămate să facă plângere, chiar dacă au trecut mai mult de două luni de la data când făptuitorul este cunoscut, s-ar încălca prevederile art. 21 din Constitutie referitoare la dreptul la accesul liber la justitie.

De asemenea, Curtea constată că dispozitiile art. 286 din Codul de procedură penală sunt constitutionale si în raport cu art. 16 din Constitutie, referitoare la principiul egalitătii în drepturi, deoarece situatia avută în vedere de dispozitiile legale criticate este diferită de cea în care persoana vătămată cunoaste de la început că trebuie să formuleze plângere prealabilă în termen de două luni de la data săvârsirii faptei sau de la data când a aflat cine este făptuitorul. Era firesc deci ca solutiile să fie diferite.

Curtea observă că nu se poate retine nici încălcarea vreunei conventii internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 286 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ioan Ghise în Dosarul nr. 1.041/2002 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 27 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 162

din 22 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, a Legii nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată si a dispozitiilor art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, a Legii nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobată prin Legea nr. 742/2001, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Dupress” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.094/COM/2002 al Tribunalului Bihor - Sectia comercială si de contencios administrativ într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibilă, în ceea ce priveste art. 399 din Codul de procedură civilă, si ca fiind neîntemeiată, în privinta Legii nr. 295/2002 si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 ianuarie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 5.094/COM/2002, Tribunalul Bihor – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dis- pozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, a Legii nr. 295/2002 si a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Dupress” - S.R.L. din Oradea într-o cauză având ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 399 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale prin omisiune, întrucât nu se prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul procesului de contestatie la executare, a executorului judecătoresc, acesta situându-se astfel mai presus de lege, ceea ce contravine prevederilor art. 16 alin. (2) din Constitutie. Legea nr. 295/2002 este considerată neconstitutională în ansamblu, deoarece creează privilegii pentru creditor si îngrădeste exercitiul dreptului la apărare al debitorului, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1) din Constitutie. Dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 încalcă, în opinia autorului exceptiei, principiul egalitătii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin faptul că în cazul cererilor pentru emiterea somatiei de plată prevede taxa judiciară de timbru în suma fixă de 300.000 lei, desi pentru celelalte litigii cu obiect evaluabil în bani se stabileste plata taxelor judiciare de timbru în raport cu valoarea obiectului cauzei.

Tribunalul Bihor - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 295/2002 este neîntemeiată. Pe de o parte, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 252/2002 s-a stabilit că Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1) din Constitutie, iar pe de altă parte, “prin această procedură a somatiei de plată s-a urmărit rezolvarea cu celeritate a unor litigii comerciale în situatia în care obiectul litigiului nu comportă discutii, creanta creditorului fiind certă, lichidă si exigibilă.” Instanta consideră că exceptia este neîntemeiată si în ceea ce priveste dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, întrucât acestea nu-l favorizează pe creditor într-un mod care ar încălca principiul egalitătii în drepturi, deoarece prin instituirea taxei fixe legiuitorul urmăreste, de asemenea, rezolvarea cu celeritate a acestui tip de litigii.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată nu este întemeiată. Asupra constitutionalitătii Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 Curtea Constitutională a statuat prin Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002, stabilind că dispozitiile acestei ordonante nu creează discriminări între cetăteni pe criteriile prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, nici dispozitiile art. I pct. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 nu creează privilegii sau discriminări. Prin instituirea acestei taxe fixe legiuitorul a urmărit să pună la îndemâna creditorilor o procedură accesibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie următoarele dispozitii legale:

- Art. 399 din Codul de procedură civilă, care reglementează dreptul persoanelor interesate de a face contestatie împotriva executării silite însăsi, precum si împotriva oricărui act de executare ori pentru lămuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu;

- Legea nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002;

- cu privire la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, cu toate că atât autorul exceptiei, cât si instanta judecătorească mentionează acest text drept obiect al exceptiei, în realitate critica de neconstitutionalitate vizează art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, text introdus prin art. I pct. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001. Acest text are următorul continut:

“Actiunile si cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: […]

o1) cereri pentru emiterea somatiei de plată 300.000 lei;”.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 24, care au următorul continut:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apărare este garantat.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce priveste dispozitiile art. 399 din Codul de procedură civilă, nu se poate retine neconstitutionalitatea prin omisiune, deoarece Curtea Constitutională are competenta să se pronunte numai asupra constitutionalitătii unui text de lege existent. Astfel, potrivit art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, “În exercitarea controlului, Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului.”

Pe de altă parte, critica de neconstitutionalitate cu privire la art. 399 din Codul de procedură civilă nu poate fi primită, deoarece în cadrul executării silite, ca si în cazul contestatiei la executare, organul de executare nu are interese proprii si, în consecintă, nu are calitatea de parte în proces si nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calităti a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestatie la executare pentru motivul că “organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în conditiile prevăzute de lege.

II. Referitor la critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, Curtea retine că, desi prin această lege s-au adus unele modificări si completări ordonantei, esenta prevederilor care sunt criticate de autorul exceptiei se regăseste în actul normativ de bază, care este Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. Atât această ordonantă în ansamblul său, cât si diferite dispozitii ale sale au fost supuse controlului de constitutionalitate în numeroase cazuri, Curtea Constitutională retinând de fiecare dată că dispozitiile ordonantei nu încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si nu îngrădeste nici exercitiul dreptului la apărare pentru vreuna dintre părtile implicate în litigiu. În acest sens Curtea a statuat, spre exemplu, prin Decizia nr. 72 din 5 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 22 aprilie 2002, sau prin Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002.

III. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cuantumul acestor taxe este stabilit în mod diferit, în raport cu obiectul actiunilor sau al cererilor, prin sume fixe în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani si prin cote procentuale aplicate la valoarea obiectului cererii, când acesta este evaluabil în bani.

Stabilirea si dimensionarea taxelor judiciare de timbru reprezintă atributia exclusivă a legiuitorului, potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) din Constitutie, care prevăd că “Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.” Totodată Curtea constată că dispozitiile Legii nr. 146/1997 nu instituie nici privilegii si nici discriminări, toate persoanele care promovează un anumit tip de actiune sau cerere fiind obligate să plătească taxele judiciare de timbru în valoare si în conditii identice.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de reprezentantul Societătii Comerciale “Dupress” - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.094/COM/2002 al Tribunalului Bihor - Sectia comercială si de contencios administrativ.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 295/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată si a dispozitiilor art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 aprilie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind garantarea unor credite externe în valoare de 5 milioane dolari S.U.A. pentru crearea Parcului industrial “TESTMAT” la Universitatea “Transilvania” din Brasov

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 35 alin. (1) si al art. 37 alin. (4) din Legea datoriei publice nr. 81/1999, precum si al art. 15 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă contractarea de către Universitatea “Transilvania” din Brasov a unor credite externe în limita sumei de 5 milioane dolari S.U.A. pentru crearea Parcului industrial “TESTMAT”.

Art. 2. - Managementul proiectului va fi asigurat de Agentia Natională pentru Parteneriatul Universitătilor cu Mediul Economico-Social (APART).

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice garantează în proportie de 100% credite externe în limita sumei de 5 milioane dolari S.U.A., precum si plata primelor de asigurare, a dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente, în favoarea Universitătii “Transilvania” din Brasov pentru realizarea Parcului industrial “TESTMAT”.

Art. 4. - Rambursarea creditului extern si plata primelor de asigurare, a dobânzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestuia se vor efectua din resursele financiare proprii ale Universitătii “Transilvania” din Brasov.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Ecaterina Andronescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 18 aprilie 2003.

Nr. 496.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2003

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si al art. 19 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 60 miliarde lei pentru executarea de lucrări la Muzeul National de Artă Contemporană al României.

Art. 2. - Cu suma prevăzută la art. 1 se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2003 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, la capitolul “Autorităti publice”, titlul “Cheltuieli de capital”. 

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în bugetul de stat si în bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2003, inclusiv în fisele obiectivelor de investitii, anexe la bugetul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 aprilie 2003.

Nr. 501.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru indexarea intervalelor de venituri pe baza cărora se stabileste contributia lunară de întretinere datorată de persoanele asistate sau de sustinătorii legali ai acestora, aflate în institutiile de protectie specială a persoanelor cu handicap

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie si având în vedere prevederile art. 5 alin. (3) din Metodologia de stabilire a nivelului contributiei de întretinere în institutiile de asistentă socială, datorată de persoanele asistate sau de sustinătorii legali ai acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 532/1999, cu modificările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Intervalele de venituri pe baza cărora se stabileste contributia lunară de întretinere datorată de persoanele asistate sau de sustinătorii legali ai acestora, aflate în institutiile de protectie specială a persoanelor cu handicap, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) din Metodologia de stabilire a nivelului contributiei de întretinere în institutiile de asistentă socială, datorată de persoanele asistate sau de sustinătorii legali ai acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 532/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, cu modificările ulterioare, sunt următoarele:

 

Venitul mediu net lunar pe o persoană(lei)

Contributia lunară (% din contributia de întretinere calculată)

până la 1.050.000

scutit

1.050.001 - 1.260.000

20

1.260.001 - 1.600.000

40

1.600.001 - 1.950.000

60

1.950.001 - 2.300.000

80

peste 2.300.000

100

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 24 aprilie 2003.

Nr. 503.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normelor pentru stabilirea cuantumului subventiei de la bugetul de stat ce se poate acorda în anul 2003 categoriilor de persoane prevăzute la art. 7 din Legea locuintei nr. 114/1996

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 8 alin. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Subventia de la bugetul de stat prevăzută la art. 7 alin. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru cumpărarea de locuinte în anul 2003, se acordă în cuantum de 30% din valoarea locuintei, calculată la valoarea finală, categoriilor de persoane prevăzute la alin. 1 din acelasi articol, care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de până la 3.700.000 lei.

Art. 2. - Pentru categoriile de persoane cu venituri medii nete lunare pe membru de familie mai mari de 3.700.000 lei cuantumul subventiei de la bugetul de stat prevăzute la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se stabileste după cum urmează:

a) 20% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 3.700.001 lei si 4.200.000 lei;

b) 10% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 4.200.001 lei si 4.500.000 lei;

c) 5% pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 4.500.001 lei si 5.000.000 lei.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 aprilie 2003.

Nr. 510.

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru retragerea la cerere a unor avize de retransmisie

 

Consiliul National al Audiovizualului decide:

 

Articol unic. - Având în vedere cedarea către un tert a autorizatiei tehnice de functionare, în conformitate cu art. 8 lit. c) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 12 din 17 ianuarie 2003 privind eliberarea avizului de retransmisie, se retrag la cerere avizele de retransmisie ale Societătii Comerciale “Mega Construct” - S.R.L. conform cererilor nr. 3.670 si 3.671 din 21 aprilie 2003, înregistrate la Consiliul National al Audiovizualului.

 

Nr. crt.

Numărul avizului

Data avizului

Localitatea Statia

Judetul Statia

Localităti

retea

1.

A0279

10 aprilie 2003

Albestii de Muscel

Arges

Albestii de Muscel, Leresti, Schitu Golesti, Valea Mare-Pravăt

2.

A0281

10 aprilie 2003

Berca

Buzău

Berca

3.

A0282

10 aprilie 2003

Brăila

Brăila

Brăila

4.

A0283

10 aprilie 2003

Buzău

Buzău

Buzău

5.

A0280

10 aprilie 2003

Bârlad

Vaslui

Bârlad

6.

A0293

10 aprilie 2003

Cetăteni

Arges

Cetăteni

7.

A0287

10 aprilie 2003

Cilieni

Olt

Cilieni

8.

A0288

10 aprilie 2003

Cislău

Buzău

Cislău

9.

A0289

10 aprilie 2003

Corbi

Arges

Corbi, Domnesti

10.

A0284

10 aprilie 2003

Costesti

Buzău

Costesti

11.

A0290

10 aprilie 2003

Cosesti

Arges

Cosesti, Dârmănesti

12.

A0285

10 aprilie 2003

Călărasi

Călărasi

Călărasi

13.

A0286

10 aprilie 2003

Câmpulung Muscel

Arges

Câmpulung Muscel

14.

A0291

10 aprilie 2003

Dorohoi

Botosani

Dorohoi

15.

A0278

10 aprilie 2003

Dragoslavele

Arges

Dragoslavele

16.

A0292

10 aprilie 2003

Focsani

Vrancea

Focsani

17.

A0294

10 aprilie 2003

Galati

Galati

Galati

18.

A0277

10 aprilie 2003

Godeni

Arges

Godeni

19.

A0295

10 aprilie 2003

Grivita

Vaslui

Grivita

20.

A0297

10 aprilie 2003

Manasia

Ialomita

Manasia

21.

A0296

10 aprilie 2003

Merei

Buzău

Merei

22.

A0299

10 aprilie 2003

Modelu

Călărasi

Modelu

23.

A0298

10 aprilie 2003

Mărăcineni

Buzău

Mărăcineni

24.

A0300

10 aprilie 2003

Năvodari

Constanta

Năvodari

25.

A0301

10 aprilie 2003

Oltenita

Călărasi

Oltenita

26.

A0303

10 aprilie 2003

Pietroasele

Buzău

Pietroasele

27.

A0302

10 aprilie 2003

Prundeni

Vâlcea

Prundeni

28.

A0304

10 aprilie 2003

Râmnicu Sărat

Buzău

Râmnicu Sărat

29.

A0305

10 aprilie 2003

Râmnicu Vâlcea

Vâlcea

Râmnicu Vâlcea

30.

A0306

10 aprilie 2003

Siret

Suceava

Siret

31.

A0309

10 aprilie 2003

Suceava

Suceava

Suceava

32.

A0310

10 aprilie 2003

Tecuci

Galati

Tecuci

33.

A0311

10 aprilie 2003

Urziceni

Ialomita

Urziceni

34.

A0313

10 aprilie 2003

Vadu Pasii

Buzău

Vadu Pasii

35.

A0312

10 aprilie 2003

Vatra Dornei

Suceava

Vatra Dornei

36.

A0314

10 aprilie 2003

Zorleni

Vaslui

Zorleni

37.

A0307

10 aprilie 2003

Stefănesti

Vâlcea

Stefănesti

38.

A0308

10 aprilie 2003

Sutesti

Vâlcea

Sutesti

 

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

 

Bucuresti, 24 aprilie 2003.

Nr. 88.