MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 316 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 12 mai 2003

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 137 din 3 aprilie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

484. - Hotãrâre pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivã

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 137

din 3 aprilie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare

Costicã Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecãtoriei Galati.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinând cã dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 6.519/2002, Judecãtoria Galati a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de inculpatul Romeo Badiu într-o cauzã penalã având ca obiect sãvârsirea infractiunii de înselãciune prevãzute de art. 215 alin. 1, 2 si 3 din Codul penal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine cã dispozitiile criticate încalcã prevederile constitutionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la statutul procurorilor, deoarece controlul ierarhic, ca principiu ce guverneazã activitatea procurorilor, este incompatibil cu substituirea procurorului ierarhic superior în activitãtile ce revin prin lege procurorului ierarhic inferior, nefiind de conceput ca procurorul ierarhic superior sã si controleze si sã-si aroge si dreptul de a efectua lucrãri si desfãsura activitãti ce revin celui pe care-l controleazã.

Judecãtoria Galati a opinat cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale supuse controlului sunt în concordantã cu dispozitiile Legii fundamentale, având în vedere cã principiul controlului ierarhic se referã la functionalitatea Ministerului Public, instituind exercitarea controlului din interior asupra activitãtii procurorilor pe linie ierarhicã, în conditiile stabilite de lege.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece “Constitutia doar enuntã principiul controlului ierarhic care guverneazã activitatea procurorilor, urmând ca legea sã stabileascã continutul concret al acestui principiu, ceea ce face însãsi Legea nr. 92/1992, republicatã, cu modificãrile ulterioare, prin art. 27 si art. 28, care reglementeazã atributiile Ministerului Public.

Subordonarea pe linie ierarhicã este cea care diferentiazã statutul procurorilor de cel al judecãtorilor. În temeiul acestei subordonãri, legea prevede cã procurorul poate sã suspende, sã infirme actele procurorilor din subordine, sã dea dispozitii acestora si, mai mult, sã îndeplineascã atributiile procurorilor din subordine, în acord cu dispozitiile constitutionale si cu principiul potrivit cãruia cine poate mai mult poate si mai putin. Este greu de imaginat cum procurorul ierarhic superior poate exercita controlul asupra lucrãrilor procurorului, fãrã ca el însusi sã aibã competenta de a le efectua”.

Avocatul Poporului considerã cã “dispozitiile legale criticate prevãd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare din atributiile procurorilor din subordine, iar prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutia României reglementeazã cele trei principii care guverneazã activitatea procurorilor, si anume: principiul legalitãtii, principiul impartialitãtii si principiul controlului ierarhic”. Din acest din urmã principiu rezultã “legãtura între magistratii ce compun Ministerul Public” si, “în virtutea acestei legãturi, procurorii sunt obligati sã se supunã sefilor lor, adicã sã efectueze sau sã se abtinã de la efectuarea unor acte, din ordinul acestora”.

Controlul ierarhic permite procurorului ierarhic superior sã efectueze el însusi actele si lucrãrile procurorilor din subordine si ar fi de neconceput ca aceastã substituire sã nu fie posibilã. Legiuitorul a instituit însã o serie de limitãri ale controlului ierarhic, care trebuie realizat în conformitate cu legea.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Textul de lege criticat are urmãtorul continut:

- Art. 28 alin. 3 teza întâi: “Procurorul ierarhic superior poate sã îndeplineascã oricare dintre atributiile procurorilor în subordine […].”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine cã prin dispozitiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constitutionale ale art. 131 alin. (1), care au urmãtorul continut:

- Art. 131 alin. (1): “Procurorii îsi desfãsoarã activitatea potrivit principiului legalitãtii, al impartialitãtii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã dispozitiile legale criticate sunt incluse în capitolul I - “Dispozitii comune” al titlului III - “Ministerul Public” si prevãd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare dintre atributiile procurorilor din subordine.

În opinia autorului, posibilitatea parchetului de pe lângã tribunal de a efectua activitatea de supraveghere pentru o infractiune care, conform dispozitiilor din Codul de procedurã penalã, urmeazã a fi judecatã în primã instantã de judecãtorie si de a sesiza instanta prin rechizitoriu echivaleazã cu adãugarea la principiile constitutionale ale activitãtii procurorilor, mentionate mai sus, a încã unui principiu, acela al subordinii ierarhice, caracteristic organizãrii si functionãrii vechii procuraturi, care a fost înlãturat o datã cu adoptarea si intrarea în vigoare a Constitutiei din anul 1991.

În examinarea criticilor formulate, Curtea retine cã principiul subordonãrii ierarhice sau al unitãtii de actiune a membrilor Ministerului Public constituie o aplicare a prevederilor art. 131 alin. (1) din Constitutie si semnificã legãtura existentã între membrii Ministerului Public, în virtutea cãreia sunt obligati sã se supunã sefilor lor, adicã sã efectueze sau sã se abtinã de la efectuarea unor acte care intrã în competenta lor, din ordinul acestora.

În virtutea organizãrii ierarhice, dispozitiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Procurorul ierarhic superior poate sã îndeplineascã oricare dintre atributiile procurorilor din subordine si sã suspende ori sã infirme actele si dispozitiile acestora, dacã sunt contrare legii.

Acest principiu diferentiazã actiunea magistratilor procurori de cea a magistratilor judecãtori si se justificã prin rolul Ministerului Public în asigurarea aplicãrii unitare a legii.

Asadar, dispozitia legalã ce formeazã obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu contravine art. 131 alin. (1) din Constitutie si nici unei alte norme consacrate prin Legea fundamentalã, ci constituie o regulã de procedurã, pe care legiuitorul are libertatea sã o adopte, în conformitate cu art. 125 alin. (3) din Constitutie. Prevederile legale criticate nu aduc atingere temeiului constitutional invocat, ci, dimpotrivã, dezvoltã principiul controlului ierarhic în activitatea procurorilor, reprezentând totodatã o garantie a respectãrii dispozitiilor constitutionale.

În sfârsit, Curtea constatã cã s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, prin Decizia nr. 293 din 5 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 4 decembrie 2002, în sensul cã nu contravine Legii fundamentale.

Având în vedere cã nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele Deciziei nr. 293/2002 îsi pãstreazã valabilitatea si în acest caz, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992, republicatã, urmeazã a fi respinsã.

Fatã de cele mai sus arãtate, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) si al art. 131 alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecãtoriei Galati.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 3 aprilie 2003.

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICÃ BULAI

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivã

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã Normele privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivã, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 766/2001 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 22 august 2001, cu modificãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul tineretului si sportului,

Georgiu Gingãras

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 18 aprilie 2003.

Nr. 484.

ANEXÃ

NORME

privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivã

CAPITOLUL I

Cheltuieli ce pot fi efectuate pentru pregãtirea si participarea la actiuni si competitii sportive interne si internationale

A. Actiuni interne

Art. 1. - (1) Cantonamentele, semicantonamentele si taberele de pregãtire se aprobã de conducerea autoritãtilor/institutiilor publice sau structurilor sportive care le initiazã si se organizeazã cu:

a) sportivi care participã la etapele locale, de zonã si finale ale campionatelor nationale de seniori, tineret, juniori, copii, scolare si universitare, tabere de selectie si pregãtire sportivã, centre nationale olimpice de pregãtire a juniorilor;

b) sportivi care participã în superligã, liga nationalã, diviziile A, B, diviziile scolare si de juniori (tineret) si competitiile universitare.

(2) În cantonamente, semicantonamente si tabere, în afarã de sportivi si antrenori pot participa, în functie de specificul ramurii de sport si de numãrul sportivilor, câte un conducãtor de cantonament, respectiv conducãtor de lot, medic, asistent medical, masor, fizioterapeut, cercetãtor, operator video, alti specialisti si tehnicieni. În cazul pregãtirii sportive a copiilor si elevilor pot participa, pentru asigurarea pregãtirii scolare a acestora, si cadre didactice.

(3) Persoanele prevãzute la alin. (2) beneficiazã pe perioada cantonamentelor, semicantonamentelor si a taberelor de aceleasi drepturi ca si sportivii. Se excepteazã cazurile în care actiunile sunt organizate în localitãtile în care îsi au domiciliul aceste persoane, iar organizatorii au stabilit ca unii dintre ei sã nu locuiascã cu sportivii cantonati, situatie în care vor beneficia, dupã caz, de una-douã mese pe zi.

(4) Numãrul participantilor la cantonamente, semicantonamente si tabere se stabileste de cãtre autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive organizatoare, în functie de ramura de sport, de scopul actiunii si de posibilitãtile financiare.

(5) Pe durata cantonamentelor, semicantonamentelor si taberelor de pregãtire sportivã se pot efectua cheltuieli pentru activitãti culturale si de presã în limita sumei de pânã la 40.000 lei/persoanã/zi. Cheltuielile de refacere dupã efort, recuperare si igienã personalã se efectueazã la tarife negociate cu unitãtile prestatoare, dar care nu vor fi mai mari decât cele practicate pentru alti clienti.

(6) Persoanele care controleazã loturile de sportivi aflati în cantonamente, semicantonamente si tabere de pregãtire sportivã, indiferent de functia si de natura controlului, nu pot servi masa la nivelul alocatiei acordate sportivilor sau tehnicienilor; ele beneficiazã numai de diurna de deplasare stabilitã potrivit normelor legale.

(7) Persoanele care îndeplinesc functia de sef de cantonament pot beneficia la masã de drepturile pe care le au antrenorii, în perioada în care sunt delegate de conducãtorii structurii sportive care angajeazã cheltuiala, numai dacã folosesc si servicii de cazare.

(8) Pe perioada deplasãrii si participãrii la competitii sportive interne, antrenorii si tehnicienii care însotesc sportivii beneficiazã de aceleasi drepturi privind cazarea si masa ca acestia.

Art. 2. - Numãrul maxim de sportivi si tehnicieni care se pot deplasa la competitii sportive interne este cel prevãzut în regulamentele de organizare si desfãsurare ale acestora.

Art. 3. - Cheltuielile de participare la toate competitiile interne sunt asigurate de cluburile sportive, iar cele cu organizarea, de cãtre organizatorii acestora, cu exceptia situatiilor în care federatiile sportive nationale fac alte precizãri în regulamentele competitionale.

Art. 4. - (1) Transportul sportivilor si al însotitorilor la actiuni sportive se poate face cu mijloace de transport proprii ale autoritãtilor/institutiilor publice sau structurilor sportive ori închiriate, cu cele în comun - autobuz, microbuz, tren, avion -, folosindu-se mijlocul de transport cel mai avantajos ca duratã si cost. În cazul deplasãrii pe distante mai mari de 300 km se va putea cãlãtori cu tren Intercity, cu tren clasa I ori cu vagon de dormit sau cu avion. Cãlãtoria cu vagonul de dormit sau cu avionul se poate face, cu aprobarea conducãtorului autoritãtii/institutiei publice sau structurii sportive respective si numai în situatii de strictã necesitate. Se pot folosi si autoturisme personale, cu decontarea cheltuielilor conform prevederilor legale care se aplicã în cazul deplasãrii salariatilor institutiilor publice.

(2) Pentru participarea la competitii sau antrenamente, sportivii si însotitorii acestora se pot deplasa de la hotel sau de la restaurant la bazele sportive cu mijloace de transport proprii, închiriate sau cu cele în comun, cheltuielile urmând a fi decontate în cadrul actiunilor respective.

Art. 5. - (1) Cazarea participantilor la actiunile sportive se va face, cu prioritate, în unitãtile de cazare pentru sportivi, în cãmine, internate scolare sau studentesti, moteluri, campinguri sau în hoteluri pânã la categoria trei stele inclusiv. Spatiile din unitãtile de cazare pentru sportivi se vor folosi în primul rând pentru actiunile sportive si, în limita locurilor disponibile, si pentru actiuni cu alt caracter.

(2) Detinãtorii de baze sportive din reteaua Ministerului Tineretului si Sportului si Comitetului Olimpic Român vor practica pentru activitãtile sportive tarife diferentiate în functie de confort, stabilite anual prin ordin al ministrului tineretului si sportului, respectiv al presedintelui Comitetului Olimpic Român.

(3) Pentru delegatiile sportive strãine, invitate de Ministerul Tineretului si Sportului, institutiile din subordinea acestuia, de Comitetul Olimpic Român sau de federatiile sportive nationale, pe bazã de reciprocitate, tariful de cazare va fi acelasi cu cel perceput pentru sportivii români.

Art. 6. - Transportul materialelor, echipamentelor, aparaturii, al medicamentelor necesare pentru antrenamente si competitii se poate efectua cu mijloace de transport proprii sau închiriate, decontându-se cheltuielile efective.

Art. 7. - (1) Pentru organizarea de consfãtuiri, conferinte stiintifice, analize anuale, întruniri cu caracter metodic, schimburi de experientã, cursuri de perfectionare a cadrelor tehnice, conferinte de presã, gale si manifestãri sportive si alte actiuni similare, Ministerul Tineretului si Sportului, institutiile din subordinea sa, Comitetul Olimpic Român si federatiile sportive nationale pot efectua cheltuieli privind:

a) cazarea si transportul participantilor;

b) închirierea de spatii, instalatii (de sonorizare, de traducere simultanã), aparaturã audio-video, calculatoare si echipamente periferice si de alte bunuri necesare desfãsurãrii actiunilor;

c) transportul materialelor;

d) materiale consumabile, pavoazare, aranjamente florale;

e) plata lectorilor si translatorilor.

(2) De asemenea, se pot efectua cheltuieli cu masa pentru fiecare participant, în limita diurnei legal stabilite, pentru asigurarea de gustãri, sucuri, cafea si altele asemenea.

B. Actiuni internationale

Art. 8. - Numãrul participantilor care compun delegatiile sportive strãine la actiuni internationale organizate în tarã sau care compun delegatiile sportive române care se deplaseazã la actiuni sportive si la competitii în strãinãtate, numãrul de zile, precum si conditiile de participare sunt cele stabilite prin conventii si protocoale încheiate cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Comitetul Olimpic Român si cu federatiile sau cluburile respective, prin comunicãri ale organizatorilor sau prin prevederi ale regulamentelor organismelor internationale.

Art. 9. - Transportul intern al delegatiilor sportive strãine se poate efectua cu avion, autocar, microbuz sau autoturism din dotare ori închiriat, inclusiv cu tren Intercity, tren clasa I, indiferent de distantã, sau cu vagon de dormit, urmãrindu-se realizarea lui în conditii cât mai apropiate de cele oferite, pe bazã de reciprocitate, de parteneri.

Art. 10. - (1) Pentru cazarea delegatiilor sportive strãine, participante la actiuni sau la competitii internationale organizate în tarã, se pot folosi hoteluri pânã la categoria patru stele inclusiv. Plata cazãrii pentru aceste actiuni poate fi asiguratã de cãtre organizatori, în limita sumelor legale.

(2) În cazul folosirii hotelurilor care apartin societãtilor comerciale de turism cu capital exclusiv sau majoritar de stat, pentru delegatiile sportive din strãinãtate, în situatii bine justificate, la propunerea Ministerului Tineretului si Sportului si cu avizul Ministerului Turismului, se vor practica tarife similare celor pentru sportivii români.

(3) Pentru specialistii strãini implicati în pregãtirea loturilor sportive olimpice si nationale ministrul tineretului si sportului poate aproba gratuitate pentru plata cazãrii numai în spatiile din cadrul complexurilor sportive nationale.

(4) Pentru cazarea unor delegatii strãine în componenta cãrora sunt inclusi demnitari sau mari personalitãti sportive se pot folosi hoteluri categoria cinci stele.

Art. 11. - Membrilor delegatiilor sportive strãine li se pot asigura cheltuieli pentru activitãti culturale, refacere dupã efort, igienã personalã si transport local, în limita bugetului actiunii, la tarife negociate cu unitãtile prestatoare, dar care nu vor fi mai mari decât cele practicate pentru alti clienti.

Art. 12. - Sumele în lei care se acordã drept cheltuieli zilnice delegatiilor sportive strãine pe perioada sederii în România sunt cele stabilite conform protocoalelor sau conventiilor încheiate de Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Român sau de cãtre federatiile sportive nationale, pe bazã de reciprocitate, cu organismele similare din tãrile partenere, cu respectarea normativelor în vigoare.

Art. 13. - La întâlnirile si actiunile sportive internationale organizate în tarã, ocazie cu care au loc conferinte de presã sau întâlniri protocolare, autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive pot efectua cheltuieli pentru fiecare sedintã tehnicã în limita sumei de 50.000 lei/persoanã.

Art. 14. - (1) Cu ocazia competitiilor si actiunilor internationale, delegatiilor sportive strãine li se pot oferi atentii simbolice, cadouri, dupã cum urmeazã:

(2) Costul materialelor de promovare a activitãtii, cum ar fi: cupe, tricouri, cravate cu însemne, diplome, medalii, fanioane, pliante, plachete, insigne, brelocuri, flori si altele asemenea, nu se include în valoarea cadourilor.

Art. 15. - (1) Arbitrii si observatorii strãini, delegati la competitii internationale organizate în tarã, beneficiazã de aceleasi drepturi ca si participantii la acestea.

(2) Indemnizatia de arbitraj se plãteste în lei sau în valutã, dupã caz, corespunzãtor prevederilor regulamentelor si în cuantumul stabilit de organismele sportive internationale.

Art. 16. - Reprezentantii organizatorilor, care însotesc delegatiile strãine participante la actiuni internationale desfãsurate în tarã, si translatorii vor beneficia de aceleasi drepturi privind transportul, cazarea si hrana ca si delegatiile strãine.

Art. 17. - Pentru delegatiile sportive care se deplaseazã în strãinãtate, autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive pot efectua cheltuieli în valutã pentru diurnã, cazare, transport si alte cheltuieli, în conditiile legii.

Cuantumul diurnei care se acordã pentru deplasãri în strãinãtate se poate stabili de cãtre ordonatorii de credite bugetare sau, dupã caz, de cãtre conducerea structurilor sportive, fãrã a se depãsi nivelurile prevãzute prin actele normative în vigoare.

Art. 18. - Autoritãtile, institutiile publice si structurile sportive pot efectua cheltuieli pentru achizitionarea de materiale sportive, echipament sportiv si tinutã de prezentare, dupã caz, în vederea pregãtirii, participãrii la competitii sportive, precum si pentru derularea altor actiuni sportive în cadrul programelor sportive, în limita fondurilor aprobate cu aceastã destinatie în bugetele proprii.

C. Alocatii de hranã

Art. 19. - (1) Alocatiile zilnice de hranã pentru activitatea sportivã de performantã internã si internationalã, potrivit normelor legale în vigoare, se diferentiazã pe categorii de actiuni, dupã cum urmeazã:

Activitatea sportivã de performantã:

a) la competitiile si actiunile internationale organizate în tarã:

Beneficiari	Finantarea cheltuielilor	Valoarea
Sportivii	Cluburile sportive sau federatiile sportive nationale	pânã la 100.000 lei/persoanã
Conducãtorii adjuncti, antrenorii, arbitrii, care fac parte din delegatie	Cluburile sportive sau federatiile sportive nationale	pânã la 180.000 lei/persoanã
Conducãtorul delegatiei, arbitrii internationali si observatorii, delegati ai forurilor internationale	Cluburile sportive sau federatiile sportive nationale	pânã la 270.000 lei/persoanã
Membrii delegatiilor sportive oficiale strãine care participã la actiuni organizate de Ministerul Tineretului sI Sportului, Comitetul Olimpic Român sau alte institutii centrale	Organizatorul actiunii	pânã la 1.200.000 lei/persoanã

b) la competitiile si actiunile internationale organizate în strãinãtate:

Actiunea	Finantarea cheltuielilor	Valoarea
Întâlniri bilaterale	Cluburile sportive sau federatiile sportive nationale	pânã la 1.800.000 lei/actiune
Concursuri, turnee internationale, cantonamente si tabere internationale	Cluburile sportive sau federatiile sportive nationale	pânã la 3.700.000 lei/actiune
Campionate mondiale si europene, cupe mondiale si europene	Federatiile sportive nationale	pânã la 7.500.000 lei/actiune
Universiade, campionate mondiale universitare, militare, feroviare etc.	Ministerele de resort	pânã la 6.000.000 lei/actiune
Congrese si conferinte ale organismelor europene si internationale	Titularul actiunii	pânã la 9.000.000 lei/actiune
Schimburi bilaterale si multilaterale, întâlniri oficiale pe probleme sportive		pânã la 4.500.000 lei/actiune
Jocurile olimpice	Comitetul Olimpic Român	pânã la 22 000.000 lei/ramurã de sport

Actiunea	Plafoane valorice
	La cantine (exclusiv regia)	La restaurante (inclusiv regia)
a) Competitii sportive interne:
- etapa pe localitate	pânã la 165.000	pânã la 260.000
- etapa judeteanã	pânã la 165.000	pânã la 260.000
- etapa de zonã si divizia B	pânã la 225.000	pânã la 375.000
- etapa finalã, cupe, competitii cu etape direct finale, divizia A, superligã	pânã la 225.000	pânã la 375.000
b) Cantonamente, semicantonamente, întruniri cu caracter metodic si tabere, schimburi de experientã, cursuri de perfectionare a cadrelor tehnice si alte actiuni similare, la care se desfãsoarã activitãti practice, organizate, dupã caz, de:
- directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, cluburile sportive cu sportivii din sectiile acestora	pânã la 225.000	pânã la 375.000
- autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive cu sportivi din loturile olimpice si nationale	pânã la 300.000	pânã la 500.000
c) Competitii sportive internationale si actiuni sportive internationale (congrese si conferinte ale organismelor europene si mondiale, schimburi bilaterale si multilaterale, întâlniri oficiale pe problemele sportului), organizate de:
- directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, cluburile sportive	pânã la 310.000	pânã la 435.000
- federatiile sportive nationale	pânã la 350.000	pânã la 500.000
- Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Român, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, alte ministere si institutii centrale si autoritãtile administratiei publice locale	pânã la 400.000	pânã la 570.000
(2) Pentru celelalte actiuni sportive, altele decât cele de performantã, alocatiile de hranã zilnice sunt urmãtoarele:
Actiunea	La cantine (exclusiv regia)	La restaurante (exclusiv regia)
Competitii sportive interne	pânã la 150.000	pânã la 230.000
Cantonamente, semicantonamente si tabere	pânã la 150.000	pânã la 230.000
Competitii sportive internationale	pânã la 210.000	pânã la 300.000

(3) Directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, cluburile sportive, complexurile sportive nationale din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, care detin unitãti de alimentatie pentru sportivi, percep sume pentru cheltuielile de regie de maximum 35% din valoarea alocatiei de masã în cazul servirii mesei de cãtre sportivii din loturile olimpice si nationale, din cluburile sportive, precum si de cãtre alti participanti la actiuni cu caracter sportiv; în cazul Complexului Sportiv National “Piatra Arsã” se percep sume pentru cheltuieli de regie de maximum 45%.

(4) Preturile percepute pentru servirea mesei în cazul altor actiuni decât cele sportive sunt stabilite în conditiile legii.

(5) Alocatiile de hranã stabilite în prezentul articol reprezintã plafoane maxime. Cuantumul concret al alocatiei de hranã se stabileste de cãtre ordonatorul de credite, respectiv conducãtorul structurii sportive, în functie de specificul ramurii de sport, de valoarea sportivilor, de unitatea la care li se asigurã hrana, în limita prevederilor bugetare aprobate. Alocatia de hranã se repartizeazã, în principiu, pe durata unei zile, astfel:

- masa de dimineatã 20%

- masa de prânz 40%

- masa de searã 40%.

Alocatia de hranã astfel stabilitã se acordã pe perioada desfãsurãrii actiunii prevãzute în calendarele sportive competitionale si în programele autoritãtilor/institutiilor publice sau structurilor sportive.

(6) La actiunile interne si internationale sunt interzise includerea si decontarea în cadrul alocatiei de hranã a bãuturilor alcoolice.

(7) Delegatiilor sportive strãine li se va putea acorda la plecare hranã rece, pe durata cãlãtoriei pânã la destinatie, în limita alocatiei de care au beneficiat în tarã si în conditiile prevãzute la alin. (5), numai dacã transportul se efectueazã cu trenul, autobuzul sau autoturismul.

(8) La încheierea actiunilor sportive internationale se va putea organiza o masã oficialã cu sportivii, antrenorii, arbitrii si oficialii participanti, precum si cu un numãr limitat de alte persoane care au contribuit la organizarea actiunii, în limita sumei de 300.000 lei la cantinã sau de 500.000 lei la restaurant, de persoanã. În acest caz alocatia de hranã pentru masa de searã nu se mai foloseste. În cadrul meselor oficiale se pot deconta si bãuturi alcoolice.

(9) În cazul deplasãrii în strãinãtate cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, delegatiile sportive române beneficiazã de hranã rece la nivelul alocatiei de cantonament numai pe durata cãlãtoriei pe teritoriul României.

(10) La competitiile programate în tarã în cadrul superligii, a diviziilor A si B, la finalele campionatelor nationale si ale competitiilor internationale, organizatorii pot asigura spor- tivilor rãcoritoare în sumã de pânã la 35.000 lei/persoanã/joc sau reuniune.

(11) Nivelul alocatiilor de hranã prevãzut în prezentul articol poate fi majorat dacã asigurarea diferentei se realizeazã de cãtre sponsori.

(12) În cadrul sumelor prevãzute la alin. (1), (2), (8) si (11) este inclusã si taxa pe valoarea adãugatã.

D. Alimentatia de efort

Art. 20. - (1) Pentru asigurarea unei alimentatii corespunzãtoare efortului depus în pregãtire, sportivii pot beneficia de alimentatie de efort - în hranã, alimente sau în numerar -, acordatã dupã cum urmeazã:

a) de cãtre federatii sportive nationale, cluburi sportive, pentru sportivii din loturile olimpice si nationale, la toate categoriile de vârstã - pânã la 5.000.000 lei lunar;

b) de cãtre directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, cluburile sportive, pentru sportivii de performantã din sectiile cluburilor si ale asociatiilor sportive, la toate categoriile de vârstã - pânã la 3.000.000 lei lunar.

(2) Criteriile de acordare vor fi stabilite de federatiile sportive nationale, directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, de cluburi sportive, în raport cu valoarea sportivului, cu efortul depus si cu rezultatele obtinute.

Art. 21. - Alimentatia de efort se acordã, pentru aceeasi perioadã, de cãtre o singurã structurã sportivã sau de cãtre directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 22. - Pe perioada cantonamentelor si taberelor structurile sportive si directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti nu pot acorda si alimentatie de efort.

Art. 23. - Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii si juniori, care se pregãtesc conform normelor stabilite de federatii, pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau altele cu efect nutritiv similar, în limita sumei de pânã la 45.000 lei/sportiv.

Art. 24. - (1) Comitetul Olimpic Român si federatiile sportive nationale pot sã procure vitamine, sustinãtoare de efort si medicamente, în baza referatului de necesitate prezentat de medicul lotului, pentru actiunile de pregãtire si competitionale organizate, în limita bugetului aprobat în acest scop, astfel:

a) vitamine si sustinãtoare de efort, în sumã de pânã la 200.000 lei/zi pentru fiecare sportiv;

b) medicamente si materiale sanitare, unguente si produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere-recuperare dupã traumatisme si îmbolnãviri, în sumã de pânã la 50.000 lei/zi pentru fiecare sportiv.

(2) Celelalte structuri sportive, precum si directiile pentru tineret si sport judetene pot sã procure:

a) vitamine si sustinãtoare de efort, în sumã de pânã la 100.000 lei/zi pentru fiecare sportiv;

b) medicamente, materiale sanitare, unguente si produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere-recuperare dupã traumatisme si îmbolnãviri, în sumã de pânã la 25.000 lei/zi pentru fiecare sportiv, în cadrul prevederilor bugetare aprobate în acest scop.

(3) Sustinãtoarele de efort sunt: substante sintetice sau naturale cu efecte ergo ori profotrope, utilizate în vederea reechilibrãrii biologice a sportivilor. Acestea au scop profilactic, curativ si accelereazã refacerea dupã efort, contribuind indirect la sustinerea biologicã a efortului urmãtor, substante care nu sunt incluse pe listele doping ale Agentiei Mondiale Antidoping (WADA).

(4) Aplicarea prevederilor lit. a) si b) ale alin. (1) si (2) se realizeazã în baza prescriptiei medicale.

E. Alte cheltuieli

Art. 25. - (1) La competitiile sau la actiunile sportive interne si internationale se pot aloca fonduri pentru: materiale consumabile, pavoazare, panouri publicitare, multiplicãri, rechizite, aranjamente florale la preturile de piatã, asistentã medicalã si salvare, ordine publicã, servicii de pazã contra incendiilor.

(2) Pentru participarea la actiunile si competitiile sportive internationale se pot efectua cheltuieli cu taxe de participare, de vizã, asigurare medicalã, taxã de parcare si altele asemenea.

(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Român, federatiile sportive nationale pot efectua cheltuieli privind contributiile si cotizatiile anuale la organismele internationale cu profil sportiv la care sunt afiliate, conform actelor normative în vigoare.

(4) Pentru buna desfãsurare si optimizare a activitãtilor de documentare, sintezã si prognozã din domeniul sportului, precum si pentru perfectionarea personalului de specialitate, autoritãtile/institutiile publice - structurile sportive, în limita prevederilor bugetare aprobate si cu respectarea dispozitiilor legale, pot efectua:

a) cheltuieli pentru studii de cercetare si documentare în domeniul educatiei fizice si sportului;

b) cheltuieli pentru procurarea de cãrti si alte publicatii cu profil sportiv;

c) cheltuieli pentru traduceri, tipãrituri, multiplicãri si alte materiale de specialitate din domeniu;

d) cheltuieli pentru realizarea materialelor audio-video metodice si de promovare a activitãtii sportive;

e) cheltuieli pentru servicii de consultantã în domeniul sportului;

f) achizitii de licente pentru software de bazã si upgrade, servicii de programare si de întretinere pentru aplicatii software, inclusiv lucru on-line, în domeniul sportului.

(5) Cluburile sportive detinãtoare de cai pot prevedea în buget cheltuieli pentru asigurarea hranei acestora, pentru medicamente, vitamine si sustinãtoare de efort.

(6) Pentru ramurile de sport individuale de luptã prin contact, structurile sportive pot efectua cheltuieli cu plata indemnizatiei pentru parteneri (sparring partener) pânã la valoarea de 2.000.000 lei/meci.

(7) Comitetul Olimpic Român poate acorda lunar burse olimpice sportivilor din categoria juniori si tineret, cu calitãti deosebite si care se pregãtesc într-un sistem organizat, pentru a participa la competitii nationale si internationale.

Bursa olimpicã cuprinde costurile de asigurare a mesei într-un sistem controlat si în cuantumul stabilit pentru sportivii componenti ai centrelor olimpice nationale de pregãtire a juniorilor.

(8) Structurile sportive pot sã efectueze cheltuieli pentru investigatii medicale de înaltã tehnicitate (rezonantã magneticã nuclearã, tomografie computerizatã, coronarografie, scintigrame cu raze, izotopi etc.) privind starea de sãnãtate a sportivilor de performantã, precum si pentru realizarea interventiilor chirurgicale si a tratamentelor postoperatorii ale acestora, astfel:

a) Comitetul Olimpic Român, pentru sportivii loturilor olimpice;

b) federatiile sportive nationale, pentru sportivii loturilor nationale;

c) celelalte structuri sportive, pentru sportivii legitimati.

(9) Institutiile publice si structurile sportive care au în administrare baze sportive pot efectua cheltuieli pentru dotarea cabinetelor medicale cu medicamente, materiale si aparaturã sanitarã si de refacere dupã efort, pentru acordarea asistentei medicale de urgentã, în limita prevederilor bugetare aprobate în acest scop.

(10) Pentru realizarea controalelor doping autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive pot efectua cheltuieli în lei pentru testele efectuate în tarã sau în valutã pentru cele impuse de reglementãrile internationale a fi efectuate în strãinãtate.

Art. 26. - (1) Pentru folosirea la antrenamente si competitii a bazelor sportive, institutiile publice si structurile sportive plãtesc tarife de folosire a acestora. Detinãtorii bazelor sportive din reteaua Ministerului Tineretului si Sportului vor lua în calculul tarifelor de folosire a bazelor sportive cheltuielile de functionare si întretinere a acestora, precum si cheltuielile de personal ale salariatilor implicati direct în întretinerea bazelor sportive respective.

(2) În cazul folosirii simultane a unei baze sportive, respectiv culoare de înot, pistã de atletism, salã sportivã, de cãtre mai multe sectii sportive, tariful de folosire a bazelor sportive se va împãrti proportional cu gradul de folosire.

(3) Încasarea sumelor aferente tarifelor de folosire a bazelor sportive se efectueazã conform contractului încheiat între pãrti.

(4) La folosirea bazelor sportive vor avea prioritate, în ordine, sportivii din loturile olimpice si nationale, sectiile de performantã care activeazã în superligã, diviziile A si B, de juniori, scolare, universitare si actiunile sportive organizate de directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti si asociatiile judetene si ale municipiuluiBucuresti pe ramuri de sport.

(5) Pentr u alte activitãti în afara celor prevãzute la alin. (1), cum ar fi: spectacole, concerte, adunãri si alte manifestãri asemãnãtoare, care nu împiedicã buna desfãsurare a activitãtilor sportive, detinãtorii de baze sportive percep tarife negociate prin contract, în conditiile legii.

(6) În situatia în care detinãtorii de baze sportive din reteaua Ministerului Tineretului si Sportului obtin venituri suplimentare din exploatarea acestora sau din alte surse, mai mari decât nivelul costurilor de întretinere si de functionare, acestia pot acorda structurilor sportive scolare si universitare o reducere a cuantumului tarifelor de folosire a bazelor sportive de pânã la 50%.

(7) Prin exceptie de la prevederile prezentului articol, Ministerul Tineretului si Sportului poate aproba punerea la dispozitie, în mod gratuit, a bazelor sportive aflate în administrarea institutiilor din subordine, la solicitarea Comitetului Olimpic Român, a federatiilor sportive nationale, a cluburilor sportive din subordine si a directiilor pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, numai pentru activitãtile sportive ale acestora, cu prioritate pentru loturile olimpice si nationale.

Art. 27. - Persoanele care participã la actiuni sportive pot fi scoase de la locul de muncã, prin negociere între federatiile sportive nationale, cluburile sportive si unitãtile în care îsi desfãsoarã activitatea persoanele respective sau prin plata contravalorii drepturilor salariale pe perioada solicitatã.

CAPITOLUL II

Premii, prime si alte drepturi

A. Premii pentru sportivi

Art. 28. - (1) Pentru performantele deosebite obtinute în competitii sportive Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Român, federatiile sportive nationale, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, alte ministere si institutii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în functie de valoarea performantei, de importanta si amploarea competitiei, de aportul personal si în limita bugetului aprobat, premii în lei sau în obiecte pânã la valoarea brutã a sumelor prevãzute în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1*)

Pagina a 2-a

Premiile prevãzute mai sus se acordã dupã cum urmeazã:

Ramura/proba	Cuantumul lit. a)- h)	Cuantumul lit. i)- j)
A. Sporturi olimpice:
1. - probe olimpice	pânã la 100%	pânã la 100%
2. - probe neolimpice în cadrul sporturilor olimpice	pânã la 50%	pânã la 75%
B. Sporturi neolimpice Pentru aceastã categorie cuantumul premiilor pentru fiecare ramurã de sport si disciplinã se stabileste anual prin ordin al ministrului tineretului si sportului	pânã la 40%	pânã la 50%

(2) În mod exceptional, ministrul tineretului si sportului, respectiv presedintele Comitetului Olimpic Român, poate aproba, pentru câstigarea titlului mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv a locurilor I, II si III la jocurile olimpice, suplimentarea cu pânã la 100% a premiului prevãzut la alin. (1).

(3) În cadrul sporturilor individuale cu probe pe echipe sau pe echipaje, precum si al jocurilor sportive valoarea premiului prevãzut în prezentele norme este individualã.

Art. 29. - (1) Sportivii premiati de Ministerul Tineretului si Sportului si de Comitetul Olimpic Român conform prevederilor de mai sus, clasati pe primele sase locuri la campionatele mondiale si europene, respectiv la jocurile olimpice, precum si antrenorii lor pot primi premii si din partea cluburilor sportive de care apartin ori a ministerelor si celorlalte institutii centrale cãrora le sunt subordonate sau din partea directiilor pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti si din partea autoritãtilor administratiei publice locale, din bugetul acestora, în sumã de pânã la 50% din valoarea premiului acordat de forul respectiv mentionat anterior, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

(2) În situatia sportivilor care au dublã legitimare, acestia pot fi premiati de unul sau ambele cluburi la care sunt legitimati. Cuantumul premiilor nu va putea depãsi 50% din valoarea premiului acordat de Ministerul Tineretului si Sportului sau de Comitetul Olimpic Român.

Art. 30. - La ramurile de sport la care, pe baza rezultatelor obtinute de sportivi la probele individuale, se întocmesc, potrivit regulamentului de concurs, si clasamentele pe echipe, premierea sportivilor se face pentru fiecare medalie primitã.

Art. 31. - La ramurile de sport la care, în conformitate cu reglementãrile oficiale, sunt prevãzute întâlniri internationale pe echipe, separat de probele individuale, premierea sportivilor se poate face atât pentru rezultatele obtinute la probele individuale, cât si pentru cele obtinute în cadrul concursului pe echipe.

Art. 32. - La jocurile sportive, în cadrul etapelor campionatelor nationale, superligã, diviziile A si B, cluburile sportive pot acorda un premiu de pânã la: 5.000.000 lei/sportiv pentru meciurile câstigate în superligã, 4.000.000 lei pentru meciurile câstigate în divizia A si 3.000.000 lei pentru meciurile câstigate în divizia B, diferentiat în functie de valoarea jocurilor si de aportul fiecãrui sportiv. Aceeasi prevedere se aplicã si sporturilor individuale care au organizate si campionate nationale sub formã de divizie.

Art. 33. - Sportivilor români si strãini, clasati pe locurile I, II si III la campionatele sau turneele internationale ale României, li se vor putea acorda, din bugetul federatiilor sportive nationale, separat de premiile în numerar, premii în obiecte în valoare de pânã la 5.000.000 lei/persoanã, diferentiate în functie de locul ocupat în clasament si de valoarea performantei pe plan international.

Art. 34. - Sportivii clasati pe locurile I, II si III în competitiile interne neprevãzute la art. 28 vor putea primi din partea organizatorilor un premiu în bani sau în obiecte în valoare de pânã la 2.000.000 lei, 1.500.000 lei si, respectiv, 1.000.000 lei.

Art. 35. - Premiile sau alte drepturi materiale care se asigurã de unele federatii sportive nationale cu activitate specificã la competitii interne si internationale sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezentele norme si vor fi finantate din bugetul propriu.

Art. 36. - Sportivii care, în baza ordinului ministrului tineretului si sportului, sunt distinsi cu titlul “Maestru emerit al sportului” vor putea primi un premiu în valoare de pânã la 8.000.000 lei, iar cei care sunt distinsi cu titlul de

“Maestru al sportului”, un premiu în valoare de pânã la 4.000.000 lei. Premiile se acordã de federatiile sportive nationale si pot fi suplimentate cu pânã la 50% de cluburile sportive la care au activat sau activeazã cei premiati, din bugetul propriu al acestora.

Art. 37. - (1) Pentru realizarea unor recorduri omologate de forurile sportive abilitate se pot acorda premii în lei pânã la valoarea sumelor prezentate mai jos:

- lei -

a)	Olimpic		170.000.000
b)	Mondial
	- seniori	probe olimpice	170.000.000
		probe neolimpice	70.000.000
	- tineret	probe olimpice	100.000.000
		probe neolimpice	50.000.000
	- juniori	probe olimpice	70.000.000
		probe neolimpice	40.000.000
c) European
	- seniori	probe olimpice	125.000.000
		probe neolimpice	50.000.000
	- tineret	probe olimpice	75.000.000
		probe neolimpice	40.000.000
	- juniori	probe olimpice	50.000.000
		probe neolimpice	30.000.000
d) National
	- seniori	probe olimpice	20.000.000
		probe neolimpice	8.000.000
	- tineret	probe olimpice	12.000.000
		probe neolimpice	6.000.000
	- juniori I	probe olimpice	10.000.000
		probe neolimpice	5.000.000
	- juniori II	probe olimpice	8.000.000
		probe neolimpice	4.000.000
	- juniori III	probe olimpice	5.000.000
		probe neolimpice	2.000.000

(2) Premiile pentru recordurile olimpice se asigurã din bugetul Comitetului Olimpic Român, cele pentru recordurilemondiale si europene din bugetul Ministerului Tineretului si Sportului, iar cele pentru recordurile nationale din bugetul federatiilor sportive nationale.

(3) Cluburile sportive pot suplimenta cu pânã la 50% valoarea premiului acordat pentru performanta omologatã.

(4) Premierea pentru recorduri poate fi acordatã numai dupã omologarea acestora de cãtre forurile sportive abilitate.

B. Premii pentru antrenori, specialisti si alti tehnicieni

Art. 38. - (1) Antrenorii sau profesorii care au contribuit la realizarea performantelor de cãtre sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale si europene, precum si la alte competitii prevãzute la art. 28 vor putea fi premiati în raport cu: numãrul sportivilor promovati la loturile olimpice si nationale, frecventa selectionãrii acestora si valoarea performantelor obtinute în competitii; responsabilitatea avutã în pregãtirea sportivilor; durata participãrii acestora la pregãtirea sportivilor, calitatea muncii depuse; aportul personal la obtinerea performantelor; gradul de realizare a obiectivelor programate, dupã cum urmeazã:

a) La sporturile individuale:

- dacã au pregãtit un singur sportiv premiat - un premiu pânã la valoarea celui acordat sportivului premiat;

- dacã au pregãtit mai multi sportivi premiati – un premiu care cumuleazã valoarea unitarã a premiilor sportivilor pregãtiti.

La ramurile de sport individuale, la care pregãtirea este asiguratã de mai multi antrenori, iar competitia se desfãsoarã separat pe mai multe probe la care se acordã titluri si medalii, premierea persoanelor respective se va face astfel:

- antrenorul principal - un premiu compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulat cu valoarea fiecãruia dintre celelalte premii obtinute de cãtre sportivii pregãtiti;

- antrenorii secunzi - câte un premiu de pânã la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal, în raport cu contributia adusã la obtinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau stafete din cadrul sporturilor individuale antrenorul poate primi un premiu pentru fiecare probã pe echipe, echipaje sau stafete al cãrui cuantum va fi echivalent cu cel mult premiul individual acordat unui sportiv la proba respectivã. În cazul în care pregãtirea a fost asiguratã de mai multi antrenori, premierea persoanelor respective se va face astfel:

- antrenorul principal - un premiu compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulat cu 50% din valoarea fiecãruia dintre celelalte premii obtinute de cãtre sportivii pregãtiti;

- antrenorii secunzi - câte un premiu de pânã la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal, în raport cu aportul la obtinerea rezultatelor.

b) La jocurile sportive:

- antrenorul principal va putea beneficia de un premiu echivalent cu cel mai mare premiu acordat unuia dintre sportivi, majorat cu pânã la 200%;

- antrenorii secunzi pot beneficia de un premiu de pânã la 80% din premiul acordat antrenorului principal.

(2) În mod exceptional, ministrul tineretului si sportului, respectiv presedintele Comitetului Olimpic Român, poate aproba antrenorilor care au contribuit la câstigarea titlului mondial sau european de seniori la probele olimpice, respectiv a locurilor I, II si III la jocurile olimpice, suplimentarea cu pânã la 100% a premiului acordat conform prevederilor art. 28 coroborat cu alin. (1) din prezentul articol.

Art. 39. - (1) Ceilalti specialisti si tehnicieni din cadrul colectivelor tehnice, aprobati de structurile sportive, cum ar fi: cadre medicale, cercetãtori, metodisti, specialisti pentru pregãtirea fizicã, operatori video, corepetitori, pianisti, maestri de balet, marangozi, armurieri si alt personal de specialitate din aceastã categorie, vor putea primi un premiu individual de pânã la 35% din valoarea premiului antrenorului care a obtinut premiul cel mai mare.

(2) Valoarea globalã a premiilor acordate acestor specialisti nu va putea depãsi premiul cuvenit antrenorului care a obtinut premiul cel mai mare.

(3) Pentru prevederile alin. (1) si (2) nu se aplicã dispozitiile art. 28 alin. (2) si ale art. 38 alin. (2).

Art. 40. - (1) Personalul de conducere si de specialitate, salariat al federatiilor sportive nationale, respectiv presedinte, secretar general, secretar federal, antrenor federal, expert sportiv, referent, instructor, contabil, economist, care a contribuit nemijlocit la clasarea sportivilor pe locurile I-VI la jocurile olimpice, la campionatele mondiale si europene, cupe mondiale si europene (reprezentative nationale de seniori), poate beneficia de un premiu la încheierea fiecãreia dintre aceste competitii, astfel:

a) pentru sporturile individuale, valoarea globalã a acestui premiu va fi de pânã la 40% din suma valorii unitare a premiilor corespunzãtoare fiecãrui loc ocupat, prevãzutã la art. 28 alin. (1), si se acordã din bugetul Ministerului Tineretului si Sportului;

b) pentru jocurile sportive, valoarea premiului va fi de pânã la 100% din valoarea unitarã a premiului corespunzãtor locului ocupat, prevãzutã la art. 28 alin. (1), si se acordã din bugetul Ministerului Tineretului si Sportului.

(2) Pentru prevederile alin. (1) lit. a) si b) nu se aplicã dispozitiile art. 28 alin. (2).

(3) În situatia în care o persoanã salariatã a unei federatii sportive nationale este nominalizatã de organul de conducere al acesteia sã îndeplineascã functia de antrenor de lot national pe o perioadã limitatã, conducerea federatiei poate sã propunã, iar Ministerul Tineretului si Sportului, respectiv Comitetul Olimpic Român, poate sã aprobe celui în cauzã acordarea drepturilor prevãzute la art. 38.

Art. 41. - Personalul salariat al cluburilor sportive, respectiv presedinte (director), vicepresedinte (director adjunct), instructor, expert sportiv, contabil-sef si personal administrativ, care a contribuit nemijlocit la obtinerea de cãtre sportivii clubului a unor clasãri pe locurile I-VI la jocurile olimpice si la campionatele mondiale si europene, cupe mondiale si cupe europene (reprezentative nationale de seniori), conform prevederilor art. 29, sau a unor medalii la celelalte competitii, poate beneficia de un premiu la încheierea fiecãrei competitii. Valoarea globalã a acestui premiu este de 40% din suma valorii unitare a premiilor efectiv plãtite sportivilor de cãtre club din bugetul propriu.

Presedintele (directorul) clubului va putea primi un premiu de pânã la 25% din suma astfel calculatã. Pentru ceilalti salariati îndreptãtiti sã primeascã premii, cuantumul individual al acestora va fi stabilit de presedintele (directorul) clubului sportiv.

Art. 42. - Cu ocazia jocurilor olimpice membrii comisiilor si cei ai colectivelor multidisciplinare ale Comitetului Olimpic Român si Ministerului Tineretului si Sportului, precum si salariatii acestora, care pe parcursul ciclului olimpic au sprijinit pregãtirea sportivilor olimpici, pot fi premiati cu un premiu individual de pânã la 75.000.000 lei. Valoarea globalã a acestor premii nu va depãsi 10% din valoarea totalã a premiilor acordate.

Art. 43. - Antrenorii sau profesorii care au depistat si au initiat sportivi care, ulterior, sub îndrumarea altor specialisti, s-au clasat pe locurile I-VI la jocurile olimpice, I-III la campionatele mondiale ori europene si cupe mondiale sau europene (reprezentative nationale de seniori) ori care au realizat recorduri olimpice, mondiale sau europene vor putea fi recompensati de cãtre Ministerul Tineretului si Sportului sau Comitetul Olimpic Român, pentru fiecare dintre aceste performante, cu câte un premiu de pânã la 15% din valoarea celui acordat sportivului depistat si initiat.

Art. 44. - Titlul de “Antrenor emerit” se acordã, la propunerea federatiilor sportive nationale, prin ordin al ministrului tineretului si sportului. Cuantumul premiului acordat pentru acest titlu este de pânã la 10.000.000 lei si se asigurã din bugetul federatiilor sportive nationale.

Art. 45. - În afara premiilor în numerar prevãzute în aceste norme, la competitiile interne, începând cu etapa pe localitate, organizatorii pot acorda, dupã caz, din bugetul propriu aprobat, premii sub formã de medalii, tricouri, diplome, cupe, conform regulamentelor competitiilor respective.

C. Indemnizatii si prime de lot

Art. 46. - (1) Sportivii componenti ai loturilor nationale, antrenorii si profesorii lor, precum si membrii colectivelor tehnice aprobati de organele de conducere ale federatiilor sportive nationale pot primi pe perioada de pregãtire centralizatã, respectiv cantonament, participare la competitii, recuperare si refacere o indemnizatie de lot national, care se acordã din bugetul federatiilor sportive nationale respective.

Valoarea lunarã brutã a acestei indemnizatii se acordã dupã cum urmeazã:

(2) Criteriile de acordare a indemnizatiilor vor fi stabilite de Ministerul Tineretului si Sportului, la propunerea federatiilor sportive nationale.

(3) Pentru aceeasi perioadã sportivii si componentii colectivelor tehnice vor beneficia de o singurã indemnizatie.

Art. 47. - (1) Comitetul Olimpic Român poate acorda lunar, pe perioadele de pregãtire centralizatã, respectiv cantonament, participare la competitii, recuperare si refacere, prima de lot olimpic*) sportivilor, antrenorilor, medicilor, consultantilor stiintifici, metodistilor, cercetãtorilor stiintifici, psihologilor, coregrafilor, corepetitorilor, asistentilor medicali-masori, asistentilor medicali, masorilor si celorlalti specialisti, cum ar fi: armurieri, marangozi, mecanici, electronisti, operatori video, operatori calculator, din cadrul loturilor olimpice.

---

*) La art. 47, notiunea prima de lot olimpic se asimileazã cu notiunea premiu.

(2) Valoarea acestei prime este de pânã la 7.000.000 lei si se acordã din fondurile prevãzute cu aceastã destinatie în bugetul Comitetului Olimpic Român.

(3) Criteriile de acordare vor fi stabilite de Comisia tehnicã olimpicã si vor fi aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Olimpic Român. Cuantumul primei de lot olimpic va fi acordat astfel:

- sportiv pânã la 7.000.000 lei = 100%

- antrenor principal 100%

- antrenor de lot 80%

- medic de lot, consultant stiintific, metodist, cercetãtor stiintific, psiholog 75%

- coregraf, corepetitor 70%

- asistent medical-masor, biochimist, kinetoterapeut 60%

- asistent medical 55%

- masor 50%

- ceilalti specialisti: armurieri, marangozi, mecanici, electronisti, operatori video, operatori calculator 40%

(4) Pentru aceeasi perioadã sportivilor, antrenorilor, medicilor, consultantilor stiintifici, metodistilor, cercetãtorilor stiintifici, psihologilor, coregrafilor, corepetitorilor, asistentilor medicali-masori, asistentilor medicali, masorilor si celorlalti specialisti, cum ar fi: armurieri, marangozi, mecanici, electronisti, operatori video, operatori calculator, li se va putea acorda o singurã indemnizatie sau primã de lot.

(5) Comitetul Olimpic Român poate acorda lunar, la propunerea federatiilor, indemnizatii antrenorilor, medicilor, consultantilor stiintifici, metodistilor, cercetãtorilor stiintifici, psihologilor, coregrafilor, corepetitorilor, asistentilor medicalimasori, asistentilor medicali, masorilor si celorlalti specialisti, cum ar fi: armurieri, marangozi, mecanici, electronisti, operatori video, operatori calculator, din centrele nationale olimpice de pregãtire a juniorilor.

(6) Nivelul indemnizatiei prevãzute la alin. (5) este în sumã de pânã la 2.500.000 lei si se acordã pentru perioadele de pregãtire centralizatã, respectiv cantonament, participare la competitii, recuperare si refacere.

(7) Comitetul Olimpic Român poate acorda lunar o indemnizatie antrenorilor care asigurã pregãtirea sportivilor beneficiari ai bursei olimpice. Nivelul acestei indemnizatii este în sumã de pânã la 1.000.000 lei si se acordã pentru perioadele de pregãtire.

D. Premii pentru alte activitãti

Art. 48. - (1) La sfârsitul fiecãrui an Ministerul Tineretului si Sportului împreunã cu Comitetul Olimpic Român vor putea stabili cel mai bun sportiv, la masculin si feminin, pentru rezultatele obtinute în anul respectiv, si acorda “premiul national pentru sport”; acesta constã într-un trofeu si un premiu individual în obiecte sau în numerar, pânã la valoarea sumei de 30.000.000 lei, care se va acorda de Ministerul Tineretului si Sportului.

(2) Anual aceleasi foruri vor stabili primii 10 sportivi, la masculin si feminin, care au obtinut rezultate deosebite pe plan international, cãrora le vor putea acorda trofee, precum si premii în obiecte sau în numerar pânã la valoarea individualã de 20.000.000 lei. Diferentierea va fi stabilitã de Ministerul Tineretului si Sportului si de Comitetul Olimpic Român în raport cu locul ocupat în clasament.

(3) La nivelul directiilor pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti si al structurilor sportive valoarea globalã a premiilor acordate primilor 10 sportivi ai anului, la masculin si feminin, seniori si juniori, stabiliti conform rezultatelor obtinute, va fi de pânã la 75.000.000 lei.

Art. 49. - Ministerul Tineretului si Sportului si Comitetul Olimpic Român pot acorda anual unui numãr de pânã la 40 de sportivi si antrenori “premii speciale pentru activitate deosebitã” în valoare de maximum 7.500.000 lei/persoanã/an.

Art. 50. - Directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti pot acorda anual, din venituri proprii, premii individuale de pânã la 2.700.000 lei pentru activul voluntar. Valoarea globalã a acestor premii este de maximum 60.000.000 lei.

Art. 51. - Cluburile sportive de drept public pot acorda anual din venituri proprii premii individuale de pânã la 2.300.000 lei pentru activul voluntar. Valoarea globalã a acestor premii este de maximum 60.000.000 lei.

Art 52. - Cu prilejul unor aniversãri jubiliare, al retragerii din activitate a unor sportivi de valoare internationalã sau a unor cadre tehnice cu o îndelungatã activitate în domeniul sportului si cu rezultate deosebite la nivel international, precum si al unor actiuni speciale, autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive pot acorda trofee sportive, precum si premii în bani sau în obiecte, în limita prevederilor bugetare aprobate, în valoare de pânã la 20.000.000 lei/persoanã.

Art. 53. - Ministrul tineretului si sportului, presedintele Comitetului Olimpic Român si presedintii federatiilor sportive nationale pot acorda ca recompensã unor personalitãti din tarã si din strãinãtate, care sprijinã în mod deosebit dezvoltarea activitãtii sportive, trofee, plachete, cupe, albume, insigne, brelocuri, alte obiecte simbolice, în limita prevederilor bugetare aprobate.

Art. 54. - (1) În conformitate cu prevederile legale, sponsorii si partenerii structurilor sportive sau ai sportivilor pot acorda, suplimentar fatã de premiile prevãzute la cap. II, premii în valutã, în lei sau în obiecte pentru rezultatele obtinute atât în competitiile internationale, cât si în competitiile nationale. Valoarea acestor premii individuale se stabileste de cãtre sponsor sau partener.

(2) În cazul competitiilor interne amicale, cu prilejul cãrora institutiile sau structurile sportive organizatoare realizeazã venituri proprii, acestea pot acorda câstigãtorilor premii în obiecte sau în numerar pânã la valoarea de 5.000.000 lei, din veniturile realizate.

CAPITOLUL III

Dispozitii comune

Art. 55. - (1) Cuantumul taxelor si al cotizatiilor percepute pentru organizarea si desfãsurarea activitãtii competitionale interne se stabileste pe ramuri de sport de cãtre federatiile sportive nationale de specialitate, conform prevederilor statutelor si regulamentelor proprii.

(2) Pentru organizarea campionatelor judetene si locale taxele se vor stabili de cãtre directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti la niveluri minimale, tinându-se seama de posibilitãtile financiare ale structurilor sportive din fiecare judet.

Art. 56. - (1) Numãrul arbitrilor la competitiile interne si internationale se stabileste de fiecare federatie sportivã nationalã prin regulamente proprii, corelate cu prevederile regulamentelor federatiilor internationale.

(2) În cazul în care arbitrii participanti la o competitie nu se pot deplasa la locul de servire a mesei din cauza programului de desfãsurare a acesteia, ei pot beneficia de acordarea contravalorii alocatiei de hranã în numerar, la baremele prevãzute în conventii, impozitatã în conformitate cu prevederile legale.

(3) Asociatiile judetene pe ramuri de sport si a municipiului Bucuresti vor respecta regulile în acest domeniu si le vor adapta specificului activitãtii lor.

(4) Federatiile sportive nationale si cluburile sportive pot finanta, pentru arbitri si oficialii delegati la competitii interne si internationale desfãsurate în tarã, cheltuieli de transport, cazare, hranã si pentru scoaterea de la locul de muncã în aceleasi conditii ca si pentru sportivii români, conform normativelor si tarifelor legale în vigoare, precum si indemnizatia de arbitraj prevãzutã în anexa nr. 2 la prezentele norme.

Art. 57. - Pentru organizarea competitiilor interne si internationale, precum si pentru pregãtirea loturilor nationale si a altor actiuni sportive se poate folosi personal ocazional, cum ar fi: organizatori, casieri, personal de ordine, muncitori si alt personal similar care va fi plãtit conform prevederilor legale, în functie de numãrul de ore efectiv lucrate.

Art. 58. - Cheltuielile pentru încheierea de asigurãri de risc si accidente pentru componentii loturilor sportive pot fi efectuate astfel:

Nr.crt.	Categoria de asigurati	Finantarea cheltuielilor	Perioada
1.	Sportivi, antrenori, tehnicieni ai clubului si cei aflati în pregãtire în cadrul centrelor olimpice nationale de pregãtire a juniorilor	Cluburile sportive sau Comitetul Olimpic Român	Anual
2.	Sportivi, antrenori si tehnicieni din cadrul loturilor nationale si olimpice	- Federatiile sportive nationale pentru loturile nationale - Comitetul Olimpic Român pentru loturile olimpice	Pe perioada pregãtirilor centralizate si a competitiilor internationale ale loturilor nationale sI olimpice
3.	Membrii delegatiilor participante la ocurile olimpice	Comitetul Olimpic Român	Pe perioada actiunii
4.	Materiale, echipament, mijloace de ransport si alte bunuri	Titularul actiunii	Pe perioada actiunii

Art. 59. - (1) Cluburile sportive pot efectua încasãri pentru transferarea sportivilor proprii la alte cluburi sportive, în conformitate cu prevederile grilelor sau normelor de transfer ale federatiilor sportive nationale de specialitate.

(2) Cluburile sportive pot efectua plãti pentru transferul de la alte cluburi al sportivilor, din veniturile proprii realizate, cu respectarea grilelor sau normelor de transfer mentionate la alin. (1).

Art. 60. - Autoritãtile/institutiile publice sau structurile sportive au dreptul sã procure instalatii, materiale si echipament sportiv de antrenament, concurs si reprezentare pentru sportivii, antrenorii si ceilalti tehnicieni, cu încadrarea în sumele prevãzute în bugetul propriu.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 61. - Organizarea contabilitãtii patrimoniului structurilor sportive, complexurilor sportive nationale, directiilor pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti se va face potrivit prevederilor Legii contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã.

Art. 62. - Premiile, primele si alte drepturi acordate în baza prezentelor norme se impoziteazã potrivit legii.

Art. 63. - (1) Prezentele norme se aplicã autoritãtilor si institutiilor publice care finanteazã activitatea sportivã, precum si structurilor sportive de drept privat pentru sumele acordate acestora de autoritãtile administratiei publice centrale si locale în vederea finantãrii programelor sportive.

(2) Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor reglementate prin prezentele norme se realizeazã potrivit normelor privind finantele publice.

(3) Pentru realizarea actiunilor si activitãtilor sportive prevãzute de prezentele norme se pot efectua plãti în avans, în conditiile existentei unor contracte ferme, încheiate în conditiile legii, în cuantum de pânã la 30% din valoarea contractului.

(4) Finantarea structurilor sportive de drept privat se poate realiza din fonduri publice alocate de la bugetul de stat si/sau bugetele locale, precum si din veniturile proprii ale autoritãtilor si institutiilor publice destinate finantãrii programelor sportive ale acestora.

Art. 64. - (1) Problemele financiare în domeniul activitãtii sportive care nu sunt cuprinse în prezentele norme, vizând situatii specifice, se vor reglementa prin ordin al ministrului tineretului si sportului, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

(2) Asimilarea unor competitii sportive pe baza prezentelor norme se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului.

Art. 65. - Prin delegatie sportivã, în sensul prezentelor norme, se întelege delegatia românã sau strãinã, alcãtuitã din sportivi, tehnicieni, alti specialisti, personal din cadrul federatiilor sportive nationale, al directiilor pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, al cluburilor sportive, al ministerelor si institutiilor cu atributii în activitatea sportivã, al altor structuri sportive care îndeplineste misiuni legate de problemele sportului.

Art. 66. - Pentru personalul salariat al Complexului Sportiv National “Piatra Arsã”, care îsi desfãsoarã nemijlocit activitatea la altitudine, la solicitarea conducãtorului acestei institutii, ministrul tineretului si sportului poate aproba cazarea gratuitã a acestora.

Art. 67. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1

la norme

PREMII ÎN OBIECTE SAU NUMERAR

care pot fi acordate cu prilejul actiunilor din domeniul de activitate al unor federatii sportive nationale

I. Federatia Sportivã Nationalã “Sportul pentru Persoanele cu Handicap”

1. Premiile în obiecte sau în numerar acordate primilor trei clasati la campionatele sportive nationale ale persoanelor cu nevoi speciale vor fi asigurate de cãtre federatie, pânã la valoarea sumelor prevãzute, astfel:

- locul I 8.000.000 lei

- locul II 6.000.000 lei

- locul III 4.000.000 lei

2. La campionatele mondiale, paralimpice si europene, Ministerul Tineretului si Sportului poate acorda premii în obiecte sau în numerar astfel:

- lei -

	Campionate mondiale si paralimpice	Campionate europene
locul I	80.000.000	60.000.000
locul II	60.000.000	40.000.000
locul III	40.000.000	20.000.000

3. La celelalte competitii internationale, organizatiile în numele cãrora persoanele cu nevoi speciale participã pot acorda premii în obiecte sau în numerar, din bugetul propriu, pânã la 75% din valoarea premiului corespunzãtor locului ocupat, prevãzut la pct. 2 pentru campionatele europene.

II. Federatia Sportivã Nationalã “Sportul pentru Toti”

Pentru activitãtile specifice sportului pentru toti pot fi efectuate cheltuieli de cãtre Federatia Sportivã Nationalã “Sportul pentru Toti”, directiile pentru tineret si sport judetene si a municipiului Bucuresti, autoritãtile administratiei publice locale, pânã la cuantumurile prevãzute în prezentele norme, pentru fiecare categorie de cheltuieli, tip de actiune sau nivel de organizare.

ANEXA Nr. 2

la norme

INDEMNIZATIA DE ARBITRAJ

A. Repartizarea sporturilor pe grupe

Grupa I de sporturi (jocuri sportive cu mare audientã la public):

- indemnizatie/meci: baschet, handbal, volei, hochei pe gheatã, polo, rugby.

Grupa a II-a de sporturi:

- indemnizatie/meci: tenis

- indemnizatie/reuniune: atletism, box, canotaj, gimnasticã, haltere, judo, caiac-canoe, lupte, natatie, pentatlon modern, scrimã, schi, biatlon, tir, tenis de masã.

Grupa a III-a de sporturi:

- indemnizatie/meci: badminton, baseball, hochei pe iarbã, oinã;

- indemnizatie/reuniune: badminton, patinaj, popice, bob-sanie, aeronaticã, alpinism, arte martiale, bridge, cãlãrie, ciclism, culturism, go, modelism, moto, orientare sportivã, radioamatorism, scrabble, sportul pentru persoane cu handicap (persoane cu nevoi speciale), sportul pentru toti, sah, tir arc, iahting, alte sporturi necuprinse mai sus.

Medicii vor primi 75% din indemnizatia de arbitraj prevãzutã pentru arbitrii principali, iar asistentii medicali 75% din indemnizatia medicilor.

B. Nivelul indemnizatiei de arbitraj

- arbitru principal - 100%;

- arbitru secund - 50% din indemnizatia arbitrului principal

- Pentru activitatea de secretariat desfãsuratã înaintea sau dupã derularea competitiei, la ramurile de sport la care se impune, pot fi plãtite 1-2 indemnizatii, în functie de nivelul competitiei.