MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 323         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 mai 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            154. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002

 

            Memorandum de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”

 

            231. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            144. - Ordin al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R1-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind montarea, punerea în functiune, utilizarea, repararea si verificarea tehnică a macaralelor”

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se ratifică Memorandumul de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002.

Art. 2. - (1) În cadrul contractelor încheiate cu contractorii locali pentru executarea de lucrări, furnizarea de bunuri si servicii plătile pot fi efectuate si în euro.

(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finantare prevăzut în anexa nr. II la memorandumul de finantare se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite.

(3) Sumele necesare pentru continuarea finantării proiectului, în cazul indisponibilitătii temporare a contributiei comunitare ISPA, se prevăd în bugetul de stat la alineatul “Transferuri aferente Fondului national de preaderare”, în bugetul Ministerului Finantelor Publice - “Actiuni generale”, si se transferă, prin bugetul ordonatorului principal de credit, autoritătii responsabile cu implementarea măsurii - Regia Autonomă “Administratia Natională a Drumurilor din România”, urmând a se regulariza cu fondurile transferate de către Comisia Europeană, în limita sumelor eligibile cheltuite.

(4) În cazul în care sumele prevăzute la alin. (3) vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finantare, autoritatea responsabilă cu implementarea măsurii va restitui aceste sume la bugetul de stat.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 6 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 16 aprilie 2003.

Nr. 154.


*) Traducere.

 

Măsura ISPA Nr. 2001/RO/16/P/PT/006

 

MEMORANDUM DE FINANTARE

convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”*)

 

            Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, actionând pentru si în numele Comunitătii Europene, denumită în continuare Comunitatea, reprezentată de către comisarul pentru politică regională, domnul Michel Barnier, pe de o parte, si Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

            Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată si finantată din resursele bugetare ale Comunitătii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea Conditiilor generale prevăzute în anexa la acordul-cadru semnat între Comisie si Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.

 

ARTICOLUL 2

Identificarea măsurii

 

            Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:

            Numărul măsurii: 2001/RO/16/P/PT/006

Denumirea măsurii: Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”

Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finantare de către Comisie

- data finalizării: 31 decembrie 2007

Localizare: Oltenia si Banat, România

Grup: Coridorul IV de transport european (drum), ramura de sud.

 

ARTICOLUL 3

Angajamentul

 

1. Cheltuiala publică sau echivalentă maximă care va fi luată în considerare pentru calcularea grantului va fi de 184.015.500 euro.

2. Ponderea asistentei acordate de Comunitate pentru această măsură este stabilită la 75% din totalul cheltuielilor publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finantare prezentat în anexa nr. II.

3. Valoarea maximă a asistentei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 138.011.625 euro.

4. O sumă de 10.790.000 euro este angajată din bugetul pe anul 2001 din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind transele ulterioare se vor baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru măsura respectivă, în functie de stadiul implementării măsurii si de disponibilitătile bugetare.

 

ARTICOLUL 4

Plătile

 

1. Asistenta Comunitătii va acoperi plătile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere legal de către Beneficiar si pentru care s-a alocat în mod specific finantarea necesară. Aceste plăti trebuie să fie corelate cu lucrările descrise în anexa nr. I.

2. Plătile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finantare de către Comisie nu vor fi eligibile pentru asistenta prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.

3. Măsura descrisă în anexa nr. I si plătile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2007.

Raportul solicitat pentru efectuarea plătii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată.

4. Plata în avans este stabilită la 27.602.325 euro si va fi transferată după cum urmează:

- suma de 13.801.162 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;

- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract major de lucrări ce se va conveni între Beneficiar si Comisie si după îndeplinirea conditiilor specificate la art. 8 paragraful 3.

5. În conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plătilor în avans si intermediare reprezentând 90% din totalul asistentei financiare nerambursabile acordate.

 

ARTICOLUL 5

Respectarea legilor si politicilor Comunitătii

 

            Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene si va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la transporturi si retele transeuropene.

 

ARTICOLUL 6

Proprietatea intelectuală

 

            Beneficiarul si autoritatea responsabilă cu implementarea mentionată la pct. 3 din anexa nr. I se vor asigura în ceea ce priveste obtinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate si pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul si dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism ori persoană delegată de Comisie. Comisia va utiliza acceste materiale numai în scop propriu.

 

ARTICOLUL 7

Permise si autorizatii

 

            Orice tipuri de permise si/sau autorizatii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de către autoritătile competente ale Beneficiarului la timp si în conformitate cu legislatia natională.

 

ARTICOLUL 8

Conditii specifice referitoare la măsură

 

Fără a se aduce atingere conditiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenta financiară nerambursabilă din partea Comunitătii se află sub rezerva următoarelor conditii:

1. Conditia privind evaluările si situatia activelor Comisia îsi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistentei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor conditiile de exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ fată de evaluările initiale făcute pentru stabilirea nivelului asistentei financiare nerambursabile si/sau dacă există o modificare substantială care:

a) afectează natura exploatării sau conditiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si

b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părti a infrastructurii finantate, fie din încetarea sau modificarea esentială a aranjamentelor de exploatare.

Tara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări si se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.

2. Conditia privind viabilitatea

Asistenta financiară nerambursabilă a Comunitătii pentru măsură este acordată sub rezerva punerii la dispozitie de către autoritătile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării si întretinerii eficiente a activelor.

3. Conditii privind plata în avans

A doua transă a plătii în avans este conditionată de:

- numirea unui manager de proiect în cadrul unitătii responsabile pentru managementul proiectului din Administratia Natională a Drumurilor;

- prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achizitie final, care trebuie să fie aprobat de Comisie;

- prezentarea unei evaluări complete a impactului asupra mediului (EIA), inclusiv transmiterea documentatiei relevante care să dovedească si să descrie felul cum:

- a fost consultat publicul;

- au fost consultate si/sau informate alte organisme competente;

- au fost luate în considerare rezultatele consultatiilor mentionate mai sus;

- nu vor fi afectate de proiect zonele sensibile;

- transmiterea unui rezumat netehnic al versiunii finale revizuite a studiului de impact asupra mediului mentionat mai sus;

- un angajament al Administratiei Nationale a Drumurilor privind luarea de măsuri de corectie necesare pentru atenuarea impactului proiectului asupra mediului;

acest document va contine o descriere detaliată a măsurilor de atenuare prevăzute si a felului cum ele vor fi puse în aplicare;

- transmiterea si publicarea unei autorizatii de mediu emise de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului pe baza evaluării impactului asupra mediului (EIA), mentionată mai sus.

4. Implementarea Sistemului de management al pavajelor rutiere (SMP): programele PHARE anterioare au sprijinit dezvoltarea si implementarea SMP, permitând definirea strategiilor de întretinere si îmbunătătirea activitătilor de planificare. Concordanta deplină cu SMP va fi garantată înainte de efectuarea primei plăti intermediare.

5. Conditii privind plata finală

a) Un program de întretinere va fi prezentat de către Beneficiar, în formatul mentionat mai sus, înainte ca plata finală să fie efectuată de către Comisie. Acest program va acoperi o perioadă de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2007 si va fi în conformitate cu standardele de exploatare cerute de Directiva nr. 96/53/CE.

b) Un studiu de impact asupra sigurantei traficului va fi transmis Comisiei, cel mai târziu în momentul finalizării executiei lucrărilor.

6. Se vor aplica regulamentele Comunitătii Europene privind procedura de licitare si contractare.

 

ARTICOLUL 9

 

            Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finantare, fac parte integrantă din acesta.

Nerespectarea conditiilor si prevederilor privind implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în sectiunea a VIII-a din anexa III.1.

 

ARTICOLUL 10

 

            Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document semnat mai jos:

            Semnat la Bucuresti la 17 aprilie 2002.

            Semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001.

 

Pentru Beneficiar,

Hildegard Carola Puwak,

ministrul integrării europene, coordonatorul national ISPA

Pentru Comunitate,

Michel Barnier,

membru al Comisiei Europene

 

Lista anexelor

 

Anexa nr. I “Descrierea măsurii”

Anexa nr. I a “Planul de achizitii provizoriu”

Anexa nr. II “Plan de finantare”

Anexa nr. III:

- Anexa nr. III.1 “Prevederi financiare privind implementarea ISPA”

- Anexa nr. III.2 “Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.3 “Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar si fizic si pentru solicitarea de modificări”

- Anexa nr. III.4 “Acord privind cerintele minime de control financiar aplicabile măsurilor finantate prin ISPA”

- Anexa nr. III.5 “Acord cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA”

- Anexa nr. III.6 “Cerinte privind informarea si publicitatea”

 

ANEXA Nr. I

 

DESCRIEREA MĂSURII

“Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6

(faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”

 

            Codul măsurii nr.: 2001/RO/16/P/PT/006

            1. Denumirea măsurii: Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova - Lugoj), România”

            2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul national ISPA)

2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene

2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene

Directia coordonarea programelor ISPA si SAPARD

Eugen Teodorovici, director

Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti

Telefon: +40-1-30116 23

Fax: +40-1-30116 26

E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro

3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din sectiunea

a II-a din anexa nr. III.2)

3.1. Numele: Eugenia Dunca, director

Administratia Natională a Drumurilor

3.2. Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, Bucuresti

Telefon: 223 26 07

Fax: 312 09 84

E-mail: ispa@andnet.ro

4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea mentionată

la pct. 3): ca mai sus

5. Localizare

5.1. Tara beneficiară: România

5.2. Regiunea: Oltenia si Banat, judetele Mehedinti, Caras-Severin si Timis

6. Descriere

Cadrul general

Strategia generală privind infrastructura rutieră are scopul de a mentine structurile existente, incluzând reabilitarea retelei de drumuri nationale (cu acordarea prioritătii legăturilor localizate pe coridoarele paneuropene), si de a creste capacitatea de circulatie în conformitate cu cerintele actuale de trafic.

Măsura face parte dintr-un program mai larg, finantat, de asemenea, de Banca Europeană pentru Investitii (BEI): Programul de reabilitare a drumurilor nr. 4, cu un cost total estimat de peste 688 milioane euro.

Acest program prevede reabilitarea următoarelor sectoare de drum:

- Craiova-Drobeta-Turnu Severin (proiect ISPA aprobat în martie 2001);

- Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (prezenta aplicatie ISPA);

- Petrosani-Simeria (finantat de BEI);

- sectoare ale rutei Cluj-Dej-Suceava (finantat de BEI).

Administratia Natională a Drumurilor intentionează să continue modernizarea DN 6 si a ramurii de sud a Coridorului IV, care în România trece pe ruta Nădlac-Timisoara-Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat.

Proiectul de reabilitare

Proiectul de reabilitare a DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj implică modernizarea a aproximativ 163,5 km de drum existent în regiunile mai joase ale Muntilor Carpati, făcând legăt între Timisoara si Drobeta-Turnu Severin (km 332+150) si trecând prin Lugoj (km 495+800). Ultimii 35 km de-a lungul Portilor de Fier pe Dunăre reprezintă o legătură îngustă între fluviu si principala linie de cale ferată Bucuresti-Timisoara, pe de o parte, si versantii stâncosi, pe de altă parte. Drumul include două tunele si mai multe poduri si viaducte importante.

Lucrările de reabilitare includ:

- consolidarea a 132,625 km de pavaje rutiere existente, incluzând lărgirea cu 1,0 m până la 2,0 m pe ambele părti (lătimea totală - 10,0 m);

- constructia a 5 sectoare noi (2 sectoare deluroase si 3 variante de ocolire) totalizând 31,2 km cu o lătime de 12,0 m.

Drumul existent este o parte carosabilă cu două benzi (cu exceptia oraselor importante), variind în lătime între 5,70 m si 7,00 m, cu acostamente foarte înguste neasfaltate, de clasa III sau IV, la standardele nationale clasa III sau IV. Se intentionează lărgirea părtii carosabile la 7,0 m plus 1,5 m de acostamente consolidate pe fiecare parte (suprafata asfaltată de 10,0 m), la fel ca pe sectiunea adiacentă Craiova-Drobeta-Turnu Severin a DN 6, care prezintă niveluri de trafic similare, adică minimum clasa III, potrivit standardelor europene. Îmbunătătiri minore ale aliniamentului sunt incluse sistematic în lucrările de lărgire a drumului. Există o serie de exceptii de la această solutie de proiectare, după cum urmează:

- în zona Portilor de Fier, între km 331+150 si km 364+650, drumul existent trece printre principala linie de cale ferată dintre Timisoara si Bucuresti si fluviul Dunărea, pe de o parte, si o portiune stâncoasă, de cealaltă parte. La acest moment, din cauza costurilor nu se intentionează lărgirea drumului existent, desi se vor face îmbunătătiri ale structurii asfaltice;

- în regiunea deluroasă, la nord de Domasnea, între km 413+150 si km 428+800, sunt prevăzute benzi suplimentare în rampă pentru vehicule lente, pentru a îmbunătăti capacitatea si siguranta circulatiei. Acestea totalizează 3,450 m în lungime;

- repozitionarea drumului existent în două zone deluroase deosebit de dificile: (i) Dealul Plugova (de la km 388+500 la km 397+450) si (ii) Domasnea (de la km 409+100 la km 412+700), unde viteza medie este în acest moment între 20 km/h si 30 km/h. Aceste sectoare noi sunt proiectate, de asemenea, la o parte carosabilă cu două benzi, cu o lătime a părtii carosabile de 7,0 m si acostamente de 2,5 m (1,5 m asfaltat) pe fiecare parte, adică clasa III, conform standardelor europene. Fiind asezate în zone foarte deluroase, aceste sectoare includ benzi de urcare pe pantele cele mai abrupte;

- variantele de ocolire noi cu o parte carosabilă de două benzi, o suprafată asfaltată de 7,0 m si acostamente asfaltate de 2,5 m sunt menite să reducă congestionarea traficului/poluarea în zone rezidentiale si să micsoreze întârzierile în circulatie pentru vehiculele internationale de tonaj greu, în localitătile:

- Drobeta-Turnu Severin (de la km 334+850 la km 343+900);

- Mehadia (de la km 385+500 la km 388+000); si

- Caransebes (de la km 449+175 la km 455+315).

Nu este avută în vedere construirea de noi tunele. Lucrările la tunele se vor limita la reparatii si consolidare, de exemplu: colmatarea si realinierea a două tunele între Drobeta-Turnu Severin si Orsova.

În plus fată de îmbunătătirile geometrice aduse drumului, stratul asfaltic existent va fi îmbunătătit. La momentul actual acesta cuprinde:

- 24,80 km de îmbrăcăminte din beton;

- 56,20 km de îmbrăcăminte din beton cu un strat de asfalt; si

- 82,65 km de îmbrăcăminte din asfalt.

Starea pavajelor rutiere variază de la “rău” spre “foarte rău” în zonele din partea de sud si cele deluroase din partea de mijloc, arătând semne de uzură a structurii atât la constructia din beton, cât si la constructia din asfalt, la “acceptabil” spre “bun” în zonele din partea de nord, mai ales între Caransebes si Lugoj (de la km 455+500 la km 495+800), care a fost reasfaltată în anul 2000. Valorile IRI brute variază între 2 (foarte bun) si peste 10 (foarte prost). Întreaga lungime va fi consolidată cu straturi de beton asfaltic de grosimi variabile, de la 8 cm la 16 cm, în functie de nevoile impuse de traficul prevăzut până în anul 2020 si de nevoile de îmbunătătire a capacitătii de rulare. Acostamentele consolidate sunt prevăzute pe ambele părti ale drumului.

Nu sunt prevăzute lucrări pe drumul existent din interiorul municipiilor Drobeta-Turnu Severin si Caransebes, deoarece se are în vedere construirea de variante de ocolire si deoarece aceste municipii sunt în afara jurisdictiei AND. În zone locuite unde se construiesc variante de ocolire, se intentionează executarea doar a unor lucrări minime la drumul existent aflat în administrarea AND, cum ar fi peticirea/repararea, urmată de o reasfaltare a pavajelor rutiere. În zonele locuite unde nu se vor construi variante de ocolire, drumul existent va fi lărgit la 10,0 m si straturi de asfalt vor fi adăugate în functie de constrângerile impuse de existenta clădirilor în zona drumului.

Caracteristicile consolidării sunt următoarele:

- 4 cm strat de uzură din asfalt;

- 4 cm strat de binder;

- 0-8 cm strat de bază din mixtură asfaltică, în functie de capacitatea portantă a sistemului rutier.

Noi sectiuni de drum pe 31,2 km (aliniamentele de la Plugova si Domasnea, plus variantele de ocolire la Drobeta-Turnu Severin, Mehadia si Caransebes) vor fi construite cu următoarele straturi rutiere:

- 4 cm de îmbrăcăminte asfaltică;

- 4 cm de binder si asfalt;

- 23 cm de balast stabilizat cu ciment ca strat de subbază;

- 25 cm balast ca subbază;

- 15 cm strat de formă.

Doar 6 poduri cu o deschidere de 12 m sau mai putin urmează a fi reabilitate, adică lărgite, înlocuirea tabierului si a hidroizolatiei pentru 67 de poduri existente. Pe de altă parte, pentru a îmbunătăti sistemul de drenare, întretinere si protectie împotriva inundatiilor, 215 podete de mici dimensiuni urmează a fi înlocuite cu podete ce au lumina mai mare (minimum 2 m deschidere), iar cele 65 de podete de mari dimensiuni existente vor fi lungite si consolidate acolo unde este necesar.

Proiectarea întregii structuri a drumului respectă cerintele standardelor UE în domeniu, inclusiv Directiva nr. 96/53/CE privind greutătile si dimensiunile si, în particular, permite o greutate pe osie de 11,5 tone.

7. Obiective

Obiectivele generale ale proiectului sunt de a acorda asistentă României în transformarea economiei sale, în vederea pregătirii pentru integrarea în Uniunea Europeană, si sprijinirea României în perioada de preaderare, mai ales în privinta dezvoltării coridoarelor de transport prioritare pentru a sprijini reabilitarea unor sectoare de pe Coridorul paneuropean IV si integrarea lor viitoare în Reteaua transeuropeană de transport a UE.

Obiectivul direct îl constituie reabilitarea sectorului de drum Drobeta-Turnu Severin-Lugoj (163,5 km) pe DN 6. Acest sector (km 332+150 - km 495+800) este localizat pe ramura de sud a Coridorului paneuropean IV si reprezintă o verigă lipsă pe drumul european E70 de la Timisoara la Craiova, planificat a fi finalizată în etapa a IV-a (2001-2004) a strategiei de reabilitare a drumurilor nationale. De asemenea, el reprezintă o parte a infrastructurii rutiere de acces la viitorul pod peste fluviul Dunărea, de la Calafat/Vidin.

În acest sens, obiectivele sunt următoarele:

- îmbunătătirea fluentei traficului si asigurarea unei capacităti de trafic suficiente până în anul 2020, precum si întretinerea/îmbunătătirea sigurantei circulatiei;

- consolidarea pavajelor rutiere, a structurilor si a sistemului de drenare, după cum se consideră necesar în conformitate cu cerintele standardelor nationale/europene în vigoare; si

- introducerea de îmbunătătiri în privinta protectiei mediului si de măsuri corective, în relatie directă cu orice efecte negative pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului.

Viteza de circulatie de-a lungul întregului drum este, la momentul actual, aproximativ între 30 km/h si 80 km/h, cu o medie de aproximativ 60 km/h, desi la orele de vârf viteza se reduce considerabil. Se prevede că în următorii 20 de ani traficul va fi mai mult decât dublu. Acest fapt va constitui un obstacol important pentru circulatie, mai ales în zonele muntoase de la Plugova (km 388+500 - km 397+450) si Domasnea (km 409+100 - km 412+700) unde, dacă nu se vor face îmbunătătiri, viteza de circulatie va scădea la 20 km/h în viitor. În timpul iernii viteza va fi chiar mai mică.

În contextul aderării României la Uniunea Europeană, un interes special a fost arătat pregătirii si sprijinirii proiectelor de infrastructură de transport în cadrul procesului TINA. Sectiunea de drum Drobeta-Turnu Severin a fost identificată ca o importantă verigă TINA si este considerată ca punct critic în Raportul final TINA.

Măsura va contribui la dezvoltarea Coridorului paneuropean IV, cu infrastructură de bună calitate, asa cum a fost definit în Decizia Parlamentului European nr. 1.692/96/CE si în Decizia Consiliului European din 23 iulie 1996 privind Ghidul Comunitătii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport. Măsura va contribui, de asemenea, la dezvoltarea retelei de bază TINA.

Planul national pentru adoptarea acquisului, versiunea 2001, include continuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor nationale ca parte a prioritătilor pe termen mediu în sectorul de transport.

           

Indicatori fizici

Unitatea de măsură (de exemplu:

m3, ml, nr.)

 

Cantitate

Reabilitare

(132,625 km)

Realiniament si variante de ocolire(31,200 km)

Terasamente

m3

540.000

973.000

Strat de fundatie din balast

m3

221.000

117.000

Balast stabilizat cu ciment

m3

200.000

108.000

Straturi de asfalt

m3

350.000

111.000

Poduri

nr.

67

8

Podete

nr.

250

50

 

 

Data

începerii

Data intermediară a terminării

(numai DN 6)

Data de

executie

Studiul de prefezabilitate

 

 

1996

Studiul de fezabilitate

 

 

1996

Studiul de fezabilitate (DN 56A)

 

 

2000

Studiul de fezabilitate revizuit (faza 1) DN 6 & DN 56A

20 iulie 2001

10 septembrie 2001

19 ianuarie 2002

Analiza cost-beneficiu

20 iulie 2001

10 septembrie 2001

19 ianuarie 2002

Analiza financiară

20 iulie 2001

10 septembrie 2001

19 ianuarie 2002

Studiul de impact asupra mediului

20 iulie 2001

10 septembrie 2001

19 ianuarie 2002

Consultatii publice (numai pentru DN6)

7 ianuarie 2002

 

22 ianuarie 2002

Proiect tehnic detaliat (faza 2) numai pentru DN6

21 ianuarie 2002

 

19 iulie 2002

Achizitii terenuri

20 iulie 2002

 

19 septembrie 2002

Documentatie de licitatie

2 mai 2002

 

19 iulie 2002

Licitatie/Evaluare/Adjudecare contract

1 noiembrie 2002

 

30 aprilie 2003

Executie lucrări

15 mai 2003

 

15  decembrie  2005

Faza operatională

1 decembrie 2005

 

19 ianuarie 2002

 

            9. Analiza cost-beneficiu socioeconomică

Traficul actual este moderat spre mediu, variind de la 3.500 vehicule pe zi în nord la 5.500 vehicule pe zi în sud. Previziunile pentru anul 2010 indică valori de la 5.200 la 8.000 vehicule pe zi, iar în anul 2015, de la 6.400 la 8.900 vehicule pe zi.

Analiza economică a fost realizată folosindu-se tehnici cost-beneficiu standard. Analiza este în conformitate cu instructiunile Comisiei Europene din “Ghidul de analiză cost-beneficiu pentru proiecte importante în contextul politicii regionale a CE”.

Pentru analiză au fost luate în considerare patru alternative. În vederea evaluării, fiecare dintre ele a fost comparată cu o alternativă minimă, care include cheltuieli de întretinere necesare pentru mentinerea drumului într-o stare rezonabilă. Alternativele au fost evaluate luându-se în considerare o perioadă de 15 ani si un factor de actualizare de 5% si folosindu-se modelul HDM IV al Băncii Mondiale pentru scenarii de crestere mică, medie si mare. Principalele trei beneficii au fost identificate: economii de timp, costuri de exploatare a vehiculelor si reducerea cheltuielilor de întretinere.

În plus fată de analiza cost-beneficiu a fost utilizată o variantă simplificată a analizei multicriteriale, cu scopul de a se identifica importanta tuturor factorilor de impact, atât cuantificabili, cât si necuantificabili.

Asa cum a fost explicat în studiul de fezabilitate, alternativa 2 a fost preferată ca fiind cea mai viabilă, realistă si consistentă fată de celelalte lucrări de reabilitare a sectoarelor de drum adiacente.

Rezultatele analizei economice pentru varianta aleasă, alternativa 2, potrivit scenariului de crestere medie a traficului, sunt următoarele:

rata de rentabilitate economică - RRE = 14.75%;

valoarea prezentă netă - NPV = 104 milioane euro;

raportul beneficiu/cost - B/C = 1.67.

10. Elementele principale ale analizei financiare

Proiectul nu va genera venituri din taxare.

11. Analiza impactului asupra mediului

Proiectul se încadrează în clasa de dezvoltare acoperită de anexa nr. I la directivele nr. 85/337/CE si 97/11/CE. O evaluare a impactului asupra mediului a fost realizată de consultant ca parte a studiului de fezabilitate.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată în conformitate cu cerintele legislatiei române si cu directivele Uniunii Europene. Procesul de obtinere a avizului de mediu, potrivit legislatiei române, este legat în mod direct de analiza si consultarea publicului după aprobarea versiunii finale a studiului de fezabilitate. Raportul final EIA va integra comentariile inspectoratului de mediu si ale altor agentii guvernamentale, precum si pe cele ale publicului. Evaluarea impactului asupra mediului va fi finalizată până la sfârsitul anului 2001 si va respecta procedurile CE. Studiul complet de impact asupra mediului si planul de atenuare a impactului asupra mediului vor fi transmise la începutul anului 2002 autoritătilor de mediu competente.

Până acum au fost consultate inspectoratele de mediu de la Drobeta-Turnu Severin, Resita si Timisoara. Ele au oferit date privind calitatea apei, aerului si solului în zonele considerate sensibile, din care nici una nu este afectată de proiect. Aceste institutii vor efectua măsurători suplimentare si vor informa Administratia Natională a Drumurilor despre rezultate. Mai mult, un anunt a fost deja transmis spre publicare într-un ziar local, pentru a informa publicul cu privire la proiect.

În noiembrie si decembrie 2001 consultările publice vor fi organizate la nivelul municipalitătilor aflate de-a lungul drumului. Acest proces include:

- transmiterea către fiecare municipalitate a documentatiei necesare, spre a fi pusă la dispozitia publicului;

- deschiderea unui registru, pentru o perioadă de cel putin 3 săptămâni;

- întâlniri publice în fiecare municipalitate;

- închiderea registrului.

Rezultatele consultărilor publice vor fi integrate în studiul final de impact asupra mediului.

Impactul general al proiectului va fi în mod clar benefic. Cele mai multe impacturi negative vor apărea în timpul executiei lucrărilor. Antreprenorul va trebui să obtină permise pentru extragerea materialelor de constructie si pentru debarasarea de material neutilizabil, precum si pentru toate activitătile poluante, cum ar fi: folosirea echipamentului, taberele de muncă, portiunile de întretinere etc. Cerintele pentru minimizarea efectelor adverse asupra mediului ale activitătilor, altele decât cele specificate în avizul de mediu si în legislatia română, vor fi indicate în contractul antreprenorului. Este necesară o monitorizare atentă a activitătilor antreprenorului.

În final, documentatia de licitatie va include măsuri pentru protectia mediului: acestea au fost estimate la 12,15 milioane euro sau 7,5% din costul lucrărilor principale. Va fi acordată o importantă deosebită si echipamentului pentru siguranta traficului: garduri de sigurantă, semnalizări si traversări marcate.

 

            12. Cost si asistentă (în euro)

            Defalcarea estimativă a costurilor

 

Articolul

Costuri

totale

Cheltuiala indusă

înainte de aplicatie

Alte costuri

neeligibile

Cost total

eligibil

Costuri de planificare/proiectare

2.016.390

1.016.390

-

1.000.000

Achizitionare de terenuri

11.561.000

-

11.561.000

0

Articole generale (pregătirea santierului)

16.140.000

-

-

16.140.000

Lucrări principale

135.364.500

-

-

135.364.500

Centrul de utilaje si echipamente de întretinere

1.000.000

-

-

1.000.000

Asistentă tehnică

1.936.000

-

-

1.936.000

Supervizarea în timpul implementării

3.520.000

-

-

3.520.000

Cheltuieli neprevăzute1)

11.250.000

-

-

11.250.000

Taxe/Impozite2)

1.650.000

-

1.650.000

12.155.000

Actiuni de reducere a impactului asupra mediului

12.155.000

-

-

1.650.000

Altele (realocarea serviciilor)

1.650.000

-

-

1.000.000


1) Justificate corespunzător si aplicabile numai articolelor mentionate.

2) Taxele si impozitele publice se referă la plata taxei ISCLPUAT (0,7% din lucrări) pentru Inspectia Calitătii în Constructii, precum si la costurile pentru obtinerea aprobărilor si autorizatiilor. Nu includ T.V.A.

 

- euro -

Cost total

Contributia sectorului privat

Cheltuieli neeligibile

Total cheltuieli eligibile

Asistenta ISPA

Rata

asistentei

198.242.889

-

14.227.389

184.015.500

138.011.625

75

 

13. Implicarea institutiilor financiare internationale

BEI cofinantează cel de-al patrulea program de reabilitare a celor 650 km de drumuri nationale printr-un împrumut de 245 milioane euro. Această măsură este o componentă separată a programului cofinantat prin ISPA si bugetul national.

14. Conditii specifice ale măsurii

Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.

15. Planul de achizitii

Lucrările vor fi implementate conform planului de achizitii prezentat în anexa I.a.

 

ANEXA Nr. I.a

 

PLANUL

de achizitii provizoriu

 

Oferta nr.

Descrierea lucrărilor si serviciilor care vor fi licitate

Tipul contractului (lucrări, achizitii sau servicii)

Luna previzionată de lansare a licitatiei (lună/an)

Rata de rambursare

a facturilor privind contractul respectiv

1.

Lucrări de drumuri pe sectiunea Drobeta-Turnu Severin-Bahna

lucrări (cartea rosie)

octombrie 2002

75%

2.

Lucrări de drumuri pe sectiunea Bahna-Băile Herculane

lucrări (cartea rosie)

octombrie 2002

75%

3.

Lucrări de drumuri pe sectiunea Băile Herculane-Domasnea

lucrări (cartea rosie)

octombrie 2002

75%

4.

Lucrări de drumuri pe sectiunea Domasnea-Caransebes

lucrări (cartea rosie)

octombrie 2002

75%

5.

Lucrări de drumuri pe sectiunea Caransebes-Lugoj

lucrări (cartea rosie)

octombrie 2002

75%

6.

Supervizarea lucrărilor

servicii

august 2002

75%

 

            Împărtirea propusă în 5 contracte de lucrări cu valori între 20 si 60 milioane euro fiecare este în concordantă cu practica românească în privinta programelor de reabilitare a drumurilor, care s-a dovedit a fi eficientă si viabilă.

            Conditiile specifice de acordare a contractelor vor fi disponibile în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene si/sau pe Internet.

 

ANEXA Nr. II

 

PLAN DE FINANTARE

(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)

 

Titlul măsurii: Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România

Nr. ISPA: 2001/RO/16/P/PT/006

 

- euro-

Anul

Cost total

 

Costuri neeligibile

Cost eligibile

Împrumut de la IFI

Total

ISPA

Autorităti nationale

(Guvernul Romaniei)

 

1=2+3

2

3 = 5+7

(%)

4 = 3/1

5

%

6 = 5/3

7

8

9 = 8/1

(%)

 

2000

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2001

14.386.666

 

14.386.666

100

10.790.000

75

3.596.666

-

-

2002

28.826.667

 

28.826.667

100

21.620.000

75

7.206.667

-

-

2003

-

 

-

-

-

-

-

-

-

2004

48.280.000

 

48.280.000

100

36.210.000

75

12.070.000

-

-

2005

47.306.667

 

47.306.667

100

35.480.000

75

11.826.667

-

-

2006

45.215.500

 

45.215.500

100

35.911.625

75

11.303.875

-

-

Neanualizate

14.227.389

14.227.389

-

-

-

-

-

-

-

TOTAL

198.242.889

14.227.389

184.015.500

93

138.011.625

75

46.003.875

-

-

 

ANEXA Nr. III.1

 

PREVEDERI FINANCIARE

privind implementarea ISPA

 

SECTIUNEA I

Forme si rate de asistentă

 

(1) Asistenta Comunitătii prin ISPA poate fi sub formă de asistentă nerambursabilă directă, de asistentă rambursabilă sau orice altă formă de asistentă.

Asistenta rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelasi scop.

(2) Rata asistentei din partea Comunitătii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităti se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde consideră că o rată mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

Rata asistentei si suma maximă a asistentei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finantare aferent măsurii respective.

În cazul asistentei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunitătii, rata de asistentă trebuie redusă tinându-se seama de:

a) disponibilitatea cofinantării;

b) capacitatea măsurii de a genera venituri; si

c) aplicarea corespunzătoare a principiului “poluatorul plăteste”.

(3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc:

a) infrastructura a cărei folosintă implică taxe provenite de la utilizatori;

b) investitii productive în sectorul de mediu.

Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului “poluatorul plăteste”.

(4) Măsurile privind studiile preliminare si asistenta tehnică pot fi finantate în mod exceptional în proportie de 100% din costurile totale.

(5) Măsurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de tara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îsi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

 

SECTIUNEA a II-a

Angajamente

 

(1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunitătii Europene, pe baza memorandumului de finantare care va fi încheiat între Comisie si tara beneficiară.

Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele două moduri:

a) Angajamentele pentru măsurile finantate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală si sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.

Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finantare referitor la măsură. Acest angajament nu va depăsi totalul plătii în avans, prevăzută la paragraful (2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finantare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se

bazeze pe planul de finantare initial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice si ca progresul lucrărilor să demonstreze că proiectul avansează satisfăcător către finalizare si sub rezerva disponibilitătii resurselor bugetare.

b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani si pentru care asistenta Comunitătii nu depăseste 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistentei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finantare referitor la măsură. Diferenta va fi angajată în conditiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare si sub rezerva disponibilitătii resurselor bugetare.

(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finantare referitor la măsură va fi anulată.

În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util tara beneficiară si autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

 

SECTIUNEA a III-a

Plăti

 

(1) Plătile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăti intermediare sau a diferentei finale.

Plătile intermediare si plata diferentei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate si plătite, care trebuie sustinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

(2) Plătile în avans

Ca regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistentei acordate prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi plătit autoritătii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).

Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

- o primă transă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când tara beneficiară semnează memorandumul de finantare;

- diferenta este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.

Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finantare referitor la măsură. Întregul avans sau părti din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, mentionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite.

Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordate de Comunitate.

(3) Plătile intermediare

Plătile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare, si vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub rezerva următoarelor conditii:

- tara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci când este cazul, orice conditii specifice referitoare la asistentă;

- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observatiilor si recomandărilor autoritătilor de inspectie nationale si/sau comunitare;

- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare si legale care au apărut;

- a fost analizată orice îndepărtare de la planul de finantare initial;

- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.

Tara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre conditiile stipulate mai sus.

Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.

(4) Tările beneficiare trebuie să se asigure că cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie si 1 noiembrie cel mai târziu.

(5) Suma totală a plătilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu trebuie să depăsească 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mări acest procent până la 90% în cazuri justificate.

(6) Plata diferentei finale din asistenta acordată de Comunitate Plata diferentei finale din asistenta acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate si într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

- măsura a îndeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate în memorandumul de finantare;

- raportul final mentionat în sectiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;

- autoritatea desemnată sau organismul mentionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finantare;

- tara beneficiară certifică Comisiei că informatiile furnizate în cererea de plată si în raport sunt corecte;

- tara beneficiară a transmis Comisiei declaratia mentionată în apendicele B la anexa nr. III.4;

- toate măsurile de informare si publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;

- când managementul asistentei acordate pentru o măsură este conferit agentiilor de implementare din tările beneficiare în sistem descentralizat, tările beneficiare furnizează Comisiei toate informatiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunitătii privind achizitiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a contractului, si dacă au fost respectate toate conditiile specificate în memorandumul de finantare.

(7) Dacă raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor si de efectuare a plătilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finantare, partea de asistentă care reprezintă diferenta finală pentru acea măsură va fi anulată.

(8) Cererile pentru plătile intermediare si pentru plata finală prezentate de tara beneficiară sunt însotite de o declaratie a responsabilului national cu autorizarea, care specifică numai plătile legate de cheltuielile sustinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă si care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2.

(9) Toate plătile pentru asistenta acordată de Comisie prin acest memorandum de finantare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul National, desemnată de tara beneficiară să primească asemenea plăti. Ca regulă generală, plătile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de tara beneficiară, nu mai târziu de două luni de la primirea unei cereri valide si complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul National trebuie să transfere cât de repede posibil si în totalitate contributia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tării beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

Responsabilitătile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de întelegere încheiat între Comisie si tările beneficiare.

 

SECTIUNEA a IV-a

Folosirea euro

 

(1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistentă împreună cu planul de finantare relevant vor fi prezentate în euro.

(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro.

(3) Declaratiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.

Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaratia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autoritătilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite.

Comisia va informa autoritătile responsabile cu privire la această rată1).

(4) Plătile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de tara beneficiară în acest sens.

 

SECTIUNEA a V-a

Raportul final

 

Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va contine următoarele:

a) descrierea lucrărilor efectuate, însotită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări si măsurile luate cu privire la clauzele specifice continute în decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistentei financiare nerambursabile;

c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:

- data efectivă de implementare a măsurii;

- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;

- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor si beneficiilor asteptate;

- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul “poluatorul plăteste”;

- data la care măsura finantată devine operatională;

d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.

 

SECTIUNEA a VI-a

Amendamente la memorandumul de finantare

 

(1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată initial, asistenta acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăsească suma maximă stabilită în memorandumul de finantare.

O schimbare a ratei asistentei Comunitătii fată de rata acordată initial sau fată de asistenta financiară nerambursabilă maximă va necesita o modificare a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise în paragraful (3).

(2) Dacă, atunci când planul de finantare a unui proiect este amendat, angajamentele si/sau plătile Comunitătii depăsesc deja sumele mentionate în planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustările necesare tinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operatiune financiară (angajare sau plată) după acel amendament.

(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

a) amendamentele care impun o modificare substantială a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantială în planul de finantare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finantare, ca răspuns la solicitarea tării beneficiare sau la initiativa Comisiei după consultarea cu tara beneficiară. Definitia modificării “substantiale” este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor;

b) în cazul altor amendamente tara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau îsi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia si-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;

c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerată o modificare substantială a planului de finantare si a programului de cheltuieli.


http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm

 

SECTIUNEA a VII-a

Controlul financiar

 

(1) Un audit financiar corespunzător, intern si extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de către autoritătile nationale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-si putea desfăsura functia. În fiecare an un plan de audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.

(2) Fără a prejudicia verificările efectuate de tările beneficiare, serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanti autorizati corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice si financiare, inclusiv verificări prin sondaj si audituri finale.

(3) Tara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentantii ei corespunzător autorizati si/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentatiile relevante si care au legătură cu elementele finantate prin memorandumul de finantare. Tările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor să îsi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.

(4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu întelegerile privind cooperarea si coordonarea programării si metodologiei controlului dintre Comisie si tările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Recuperarea plătilor necuvenite

 

(1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenta alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând tării beneficiare să îsi facă cunoscute observatiile într-un interval specificat de timp si să corecteze orice neregulă.

(2) Ca urmare a examinării mentionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre conditiile specificate în memorandumul de finantare si în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau conditiile de implementare a măsurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implică recuperarea sumelor plătite.

(3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operatiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistentă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul si să solicite tării beneficiare să îsi înainteze observatiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă tara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

a) să reducă sau să anuleze orice avans;

b) să anuleze o parte sau întreaga asistentă acordată măsurii.

Comisia va hotărî măsura corectoare tinând seama de natura neregulii si de existenta oricăror deficiente în sistemele de management si control.

(4) Orice sumă plătită gresit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din sectiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, tara beneficiară trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate, în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunitătii.

 

SECTIUNEA a IX-a

Managementul

 

(1) Comisia trebuie să ceară tărilor beneficiare:

a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigură:

- implementarea corespunzătoare a asistentei acordate prin acest memorandum de finantare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid;

- separarea functiilor de management si control;

- că declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

b) să verifice regulat că măsurile finantate de Comunitate au fost corect realizate;

c) să prevină neregulile si să ia măsuri împotriva acestora;

d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijentei.

(2) Sistemele de management si control ale tărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special:

- regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile si cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative;

            - verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor fonduri;

            - examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite niveluri administrative.

 

SECTIUNEA a X-a

Monitorizarea

 

Tările beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

(1) Înfiintarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei întelegeri între tările beneficiare implicate si Comisie.

Autoritătile si organismele desemnate de tara beneficiară, Comisie si, unde este cazul, de BEI si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în astfel de comitete si autoritătile regionale sau locale si societătile private, în cazul în care acestea au competenta necesară pentru executarea unui proiect si dacă sunt direct implicate în acest proiect.

(2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj si, dacă este necesar, prin înfiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti astfel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relatie cu planul si cu obiectivele propuse initial si progresul realizat în domeniul managementului si în alte probleme legate de acesta.

(3) a) Pentru fiecare măsură coordonatorul national ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârsitul fiecărui an întreg de implementare.

b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

(4) Pe baza rezultatelor monitorizării si tinând seama de observatiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea tărilor beneficiare. Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în functie de natura si de importanta lor.

 

SECTIUNEA a XI-a

Transparenta în adjudecarea contractelor

 

(1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene.

(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie să fie deschisă si pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tările beneficiare ISPA.

Prin urmare, se va cere ofertantilor să îsi declare nationalitatea si să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.

b) În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinantarea de la institutii financiare internationale, si după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte tări să participe la licitatia pentru contracte.

(3) a) Tările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta si când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitatiei de participare la licitatie în Jurnalul Oficial al Comunitătii Europene si în “Monitorul Oficial” din tările beneficiare.

b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si specificatii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din tările membre sau din tările beneficiare.

c) În plus informatia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.

(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiintat pentru programul PHARE.

 

SECTIUNEA a XII-a

Transparenta în contabilitate si în rapoartele proiectelor

 

Tara beneficiară trebuie să se asigure că pentru măsura la care se referă memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate în managementul si în implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzactiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie si de către autoritătile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autoritătile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect, pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plăti pentru proiectul respectiv.

 

SECTIUNEA a XIII-a

Evaluarea ex-post

 

Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât si randamentul si eficienta asistentei si a impactului său, precum si factorii ce contribuie la succesul sau esecul implementării măsurilor, realizărilor si rezultatelor.

După finalizarea măsurilor Comisia si tările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul si eficienta utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele initiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi si la contributia măsurilor la implementarea politicilor Comunitătii în domeniul mediului sau contributia acestora la politicile privind reteaua transeuropeană extinsă si transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul măsurilor asupra mediului.


2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunitătii pentru dezvoltarea retelei de transport transeuropean.

 

ANEXA Nr. III.2

 

PREVEDERI

privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA I

Domeniul cheltuielilor

 

ISPA acordă asistentă pentru următoarele măsuri:

1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tărilor beneficiare să se alinieze la cerintele legilor Comunitătii privind protectia mediului si la obiectivele Parteneriatului de Aderare;

2. proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate sustinută, si, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1.692/962) si cele care permit tărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale la retelele transeuropene si accesul la aceste retele;

3. studii preliminare, evaluări si măsuri de asistentă tehnică, inclusiv actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile.

Acestea includ asistentă tehnică si administrativă în beneficiul mutual al Comisiei si al tărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administratiei publice nationale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.

Regulile specificate în sectiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.

 

SECTIUNEA a II-a

Definitii si concepte de bază

 

1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte

În scopul prevăzut de acest document se vor aplica următoarele definitii:

a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;

b) o etapă independentă tehnic si financiar reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operatională în întregul său.

O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect;

c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele conditii:

- trebuie să fie localizate pe acelasi curs de apă sau în aceeasi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;

- trebuie cuprinse în acelasi plan global privind cursul de apă sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate;

- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităti competente diferite.

2. Organismul responsabil cu implementarea

a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractările.

Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finantare.

Ca o consecintă, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printrun memorandum de finantare.

b) În mod normal prin acest organism se întelege beneficiarul final al asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.

c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegărilor propuse si trebuie să primească o copie de pe documentele relevante.

3. Conceptul de administratie publică

Administratia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ:

- organisme de guvernământ centrale (nivel national);

- organisme de guvernământ regionale;

- organisme de guvernământ locale.

În plus, acest concept poate include si organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ, în virtutea faptului că sunt privite ca echivalent al unor organisme publice.

4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect

a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat si până la măsurile de publicitate pentru un proiect finantat.

b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape mentionate mai sus.

c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-mentionate până în momentul în care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris în memorandumul de finantare a fost finali-

zat/definitivat.

5. Evidenta documentelor si transparenta

Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe întelegeri legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativă existenta unei evidente documentare corespunzătoare.

În scopul maximizării transparentei si pentru a permite controlul Comisiei si/sau al autoritătii nationale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare tară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidentă contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finantare.

6. Cheltuieli

Cheltuielile trebuie raportate la plătile certificate si făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din această sectiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevărată si corectă a tranzactiilor reale implicate, în concordantă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

 

SECTIUNEA a III-a

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

 

Ca regulă generală, cheltuielile legate de:

- studiile de fezabilitate;

- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului;

- pregătirea terenului;

- constructii;

- utilaje si instalatii implicate permanent în proiect;

- testare si instruire;

- managementul proiectului;

- măsurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;

- alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finantare;

- măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea

sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

 

SECTIUNEA a IV-a

Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului

 

1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectelor

a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu conditia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finantare.

b) În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelasi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercită functiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului).

2. Implicarea administratiei publice

În cazurile în care functionarii din administratia publică sunt implicati în activitătile mentionate la pct. 1 a) din această sectiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate si în concordantă cu următoarele criterii:

- functionarul a renuntat temporar la statutul său de functionar în administratia publică;

- cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programărilor în timp);

- cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere;

- contractul trebuie să fie limitat în timp si nu trebuie să depăsească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din sectiunea a VIII-a;

- dispozitiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achizitii publice ale Comunitătii.

 

SECTIUNEA a V-a

Pregătirea terenului si constructiile

 

a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului si lucrările de constructie sau părti din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

În cazul în care sunt implicati functionari ai administratiei publice, se aplică prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.

b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii:

- costuri privind munca (salarii brute si nete);

- cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada constructiilor;

- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;

- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordantă cu standardele contabile general recunoscute;

- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus în administratia publică.

c) Ca regulă generală, costurile trebuie să fie evaluate la pretul pietei.

 

SECTIUNEA a VI-a

Achizitii, închirieri de echipamente si active necorporale (licente software etc.)

 

1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente care vor fi permanent instalate si fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordantă cu conventiile standard de contabilitate.

b) Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare si este neeligibilă.

2. Achizitiile de active necorporale

Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului si lucrările de constructie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile.

b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achizitionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosintă si dacă sunt specificate în memorandumul de finantare.

4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publică

a) Cheltuielile privind achizitia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administratia publică nu sunt eligibile.

b) Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administratia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

 

SECTIUNEA a VII-a

Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adăugată

 

Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Cheltuieli administrative

 

1. Principii generale

Ca regulă generală, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile pentru asistentă (inclusiv asistentă tehnică), cu exceptia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară si fizică, evaluarea si prevenirea neregulilor si a cheltuielilor care intră sub incidenta obligatiilor de recuperare a sumelor pierdute.

Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin măsuri de asistentă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I.

Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în memorandumul de finantare.

2. Comitetul de organizare si monitorizare

a) Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative.

b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

- servicii de traducere;

- închirierea de săli de conferinte si aranjamentele auxiliare;

- închirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice necesare;

- procurarea documentatiei si a facilitătilor aferente;

- taxe pentru participarea expertilor;

- cheltuieli pentru călătorii.

c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile.

3. Întâlniri la cererea Comisiei

Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

 

SECTIUNEA a IX-a

Alte tipuri de cheltuieli

 

1. Managementul si supervizarea proiectului

Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 si 2 din sectiunea a IV-a.

2. Costuri financiare

Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finantarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.

Garantiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate si aprobate în memorandumul de finantare.

Tările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiză a riscurilor că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achizitionarea directă a unor bunuri.

4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate

a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil.

b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă definită în memorandumul de finantare.

c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar si în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

5. Măsuri de publicitate si informare

Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.

 

SECTIUNEA a X-a

Perioada de eligibilitate

 

1. Limita initială de timp privind eligibilitatea

Limita initială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferentiat, în conformitate cu următoarele situatii:

a) Când selectia proiectului, licitatia si contractarea de către tările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la data la care memorandumul de finantare a proiectului este semnat de Comisie.

În caz exceptional, când finantarea proiectului este realizată printr-o combinatie fie de la B.E.I., fie de la altă institutie finantatoare si asistenta financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu altă institutie finantatoare, pentru fiecare proiect. Ca regulă generală,

această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data mentionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele conditii:

- lucrările si contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finantare;

- B.E.I. sau altă institutie finantatoare certifică respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene.

b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale tărilor candidate pe baze descentralizate4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistentă de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu conditia ca cererea să poată fi considerată completă.

Plătile făcute înainte de data specificată la pct. a) si b) de mai sus sunt neeligibile.

2. Modificări ale proiectelor

a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală cu sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substantială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind “substantiale”.

Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică si pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus.

b) Pentru orice altă modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).

c) Cererea pentru modificări si informatiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii si a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.

3. Timpul limită final privind eligibilitatea

a) Data finală a eligibilitătii este specificată, ca regulă generală, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.

b) Data finală depinde de plătile făcute de organismul responsabil cu implementarea.

c) Data finală a eligibilitătii este prevăzută în memorandumul de finantare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finală împreună cu raportul final si o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful (6) din sectiunea a III-a din anexa nr. III.1 si în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finantare.

d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni.

 

SECTIUNEA a XI-a

Cererile de plată

 

Cererile de plată prezentate Comisiei de tările beneficiare au la bază facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a II-a.

În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate si certificate de responsabilul national cu autorizarea.

Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.


3) Vezi art. 12 (1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

4) Vezi art. 12 (2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999.

 

 

ANEXA Nr. III, 3a)

 

Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar si fizic 

INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE – ISPA

 CERERE DE PLATĂ

            A. Tipul plătii

 Plăti peste 80%

Plăti intermediare

Plăti ale balantei finale

B. Fondul National / Identificarea contului

Numele:

Adresa:

Persoană de contact:

Telefon:

E-mail:

Denumirea băncii:

Sediul băncii:

Codul postal:

Numărul contului:

 

 

 

Fax:

 

 

 

Oras:

Codul scurt:

C. Măsuri

Titlul măsurii:

Codul măsurii ISPA:

Numărul memorandumului de finantare curent:

Data:

 

Codul national de referintă:

D. Autoritatea responsabilă cu implementarea

Denumirea:

Sediul:

Cod postal:

Persoană de contact:

Telefon:

E-mail:

Oras:

E. Cheltuieli intervenite si plăti ISPA

a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:

b) În această cerere de plată:

c) =a)+b) cheltuieli cumulative la data:

d) Plăti cerute de această cerere:

e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate:

Totalul plătilor ISPA primite de Fondul National (NF) până la data:

 

            F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)

 

Categorii de cheltuieli*)

Cheltuieli

în

memorandumul

de finantare curent

Cheltuieli confirmate anterior

Cheltuieli confirmate în această cerere de plată până la data

.......…

Totalul cheltuielilor confirmate

 

Rata de executie

financiară

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

Taxe de proiectare

 

 

 

 

 

Pregătirea terenului

 

 

 

 

 

Principalele lucrări

 

 

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

 

 

Asistentă tehnică

 

 

 

 

 

Supervizare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 

O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.


*) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicatiei pentru asistentă sau asa cum specifică modificările acestuia.

 

            G. Indicatorii fizici ai executiei

 

Tipul lucrării

Indicatori fizici*)

Executia fizică până la data plătilor  anterioare

Până la (data)

Până la (data)

Rata executiei fizice (%)

Unitatea

Cantitatea

Executia fizică referitoare la această cerere de plată

Executia fizică referitoare la solicitarea totală înaintată

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicatiei pentru asistentă sau asa cum specifică modificările acestuia.

 

O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.

 

H. Scurtă descriere a lucrărilor efectuate

 

I. Conditii specifice referitoare la măsură (art. 8 din memorandumul de finantare)

 

Referitor la conditii specifice, dacă acestea există, si modul în care acestea au fost îndeplinite.

 

J. Observatii si recomandări ale autoritătilor de inspectie nationale sau comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)

 

Precizati câteva observatii si recomandări sumare, dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), si modul în care acestea au fost îndeplinite.

 

K. Probleme tehnice, financiare si legislative (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)

 

Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul de finantare original si explicatii cu privire la actiunile întreprinse pentru corectare.

 

L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenta oferită de Comunitate

 

Panouri ridicate la locul executiei? Da      ¨ Nu      ¨

Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:

Presă      ¨ Televiziune      ¨ Radio      ¨

Alte mijloace audiovizuale      ¨

Tipul documentatiei scrise, disponibilă pentru public

 

 

M. Confirmarea responsabilului national cu autorizarea

 

Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă la articolele deja plătite pentru realizarea investitiilor aprobate si că nu sunt rezultat al schimbării proiectului sau al lucrărilor efectuate în afara celor prevăzute în cadrul descrierii măsurii si că documentele originale privind plătile indicate în listele anexate sunt păstrate de Fondul National sau de autoritatea responsabilă cu implementarea, stampilate si disponibile în vederea consultării si verificării.

Data: Semnătura si autentificarea

 

ANEXA LA CEREREA DE PLATA

 

            Facturi*)

 

Titlul masurii:

Codul ISPA:

Memorandum de finantare nr.:

Codul national:

Data:

Furnizor si contract

Factura nr. …

Data

Chitanta nr. …

Data

Valoarea

Observatii

 

 

 

 

 

 

 

Total:

 

 

 

 

 

 


*) Copii stampilate correct de pe evidentele contabile referitoare la cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de palta transmisa responsabilului national cu autorizarea.

            Verificări si controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare) 

Controlul fizic al lucrărilor

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

Controlul financiar

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

Data:

Concluzii:

Institutia responsabilă:

 

ANEXA Nr. III.3.b)

 

Model pentru formularul care va fi înaintat comitetului de monitorizare

 

FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA

 

A. Identificarea măsurii

Denumirea măsurii:

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

Codul ISPA al măsurii:

Memorandum de finantare nr.:                                                                                       Data:

Contributia asistentei ISPA:

 

B. Executia financiară Planul de plăti

Anul

Costuri eligibile

Plati efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

Diferente/cost total (%)

Estimarea

acceptată

initial

Estimarea

acceptată

în prezent

(până

în prezent)

(%)

(de la data)

(%)

 

(%)

 

(1)

(2)

(3)

(4)=(3)/(2)

(5)

(6)=(5)/(2)

(7)=(3)+(5)

(8)=(7)/(2)

(9)=[(7)-(2)]/total (2)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Schimbare propusă în planul de finantare: Da  Nu

Transmisă deja Comisiei Europene la data de:

Urmează să fie transmisă Comisiei Europene în data de:

Va fi prezentată Comitetului de monitorizare (anexati planul si motivele modificării lui)

C. Executia pe categorii de cheltuieli

Categoria de cheltuieli (ca în cererea de plată) *)

Decizia curentă

Plăti efectuate

Cheltuieli viitoare

Total cheltuieli

(până în prezent)

(%)

(de la data)

(%)

 

(%)

(1)

(2)

(3)=(2)/(1)

(4)

(5)=(4)/(1)

(6)=(2)+(4)

(7)=(6)/(1)

Proiectare

 

 

 

 

 

 

 

Organizare de santier

 

 

 

 

 

 

 

Lucrări

 

 

 

 

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

 

 

 

 

Asistentă tehnică

 

 

 

 

 

 

 

Supervizare

 

 

 

 

 

 

 

Altele (specificări)

 

 

 

 

 

 

 

Total :

 

 

 

 

 

 

 


*) Este de dorit si o defalcare pe contract.

 D. Executia fizică

Tipul lucrarilor *)

Indicatori fizici

Executia fizica pana la data comitetului de monitorizare anterior 

Progress in executia fizica de la comitetul de monitorizare anterior

Executia fizica totala pana la comitetul de monitorizare actual

Procentul de executie fizica (%)

Executia fizica pana la incheierea masurii

Tipul

Cantitatea

(1)

(2)

(3)

(4)=(2)+(3)

(5)=(4)/(1)

(6)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Este de dorit si o defalcare pe contract. 

            E. Motive pentru întârziere si diferente

 

 

            F. Data prevăzută pentru finalizare

 

În memorandumul de finantare initial:

În memorandumul de finantare actual:

Data prevăzută pentru finalizare:

Data modificată ce urmează să fie propusă Comitetului de monitorizare:

 

            De anexat, dacă este necesar, informatii referitoare la:

            - adjudecarea contractelor;

            - aspecte legate de protectia mediului;

            - conditii stabilite în memorandumul de finantare;

            - probleme apărute pe parcurs. 

 

ANEXA Nr. III.3.c)

 

Model pentru solicitarea de modificări

PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

            1. Identificarea măsurii

Denumirea măsurii:

Autoritatea responsabilă cu implementarea:

Codul ISPA al măsurii:

Memorandum de finantare nr.:

Data:

Contributia asistentei ISPA:

 

2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii

Data curentă:

Data propusă pentru finalizare:

            3. Schimbări propuse în planul de finantare *

- euro -

Anul

Cheltuieli eligibile totale conform memorandumului de finantare în vigoare

Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale

2000

 

 

2001

 

 

2002

 

 

2003

 

 

2004

 

 

2005

 

 

2006

 

 

Total:

 

 

Solicitare de crestere a asistentei                                         Da o                          Nu o

Suma solicitată drept crestere (euro)


*) De anexat planul de finantare modificat. 

            4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii

Categoria cheltuielii*)

Costuri totale eligibile curente

Modificarea solicitată

Costuri totale eligibile propuse

Proiectare

 

 

 

Organizare de santier

 

 

 

Lucrări

 

 

 

Utilaje si echipamente

 

 

 

Asistentă tehnică

 

 

 

Supervizare

 

 

 

Altele (specificări)

 

 

 

Total:

 

 

 


*) Este de dorit si o defalcare pe contract.

5. Modificări ale indicatorilor fizici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            6. Modificări ale caracteristicilor măsurii

  

7. Motive pentru modificările propuse

 

Propunerea de modificare:

Data înaintării solicitării de modificare:

Semnătura coordonatorului national ISPA

 

ANEXA Nr. III.4

 

ACORD

privind cerintele minime de control financiar aplicabile măsurilor finantate prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

            Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile măsurilor finantate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistentei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finantare si implementate de administratia tării beneficiare.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

1. Sistemele de control si management ale tării beneficiare trebuie:

a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistentei în concordantă cu obiectivele managementului financiar adecvat;

b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validitătii solicitărilor pentru plătile intermediare si plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;

c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător;

d) să specifice institutiile si responsabilitătile si, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării;

e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea actiunilor si a proiectelor;

f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei proiectului, în particular în ceea ce priveste managementul financiar.

2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineste cerintele mentionate în apendicele A.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

1. Tările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor si proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru:

a) a verifica eficienta sistemelor de management si control în vigoare;

b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.

2. Tările beneficiare trebuie să organizeze o distributie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză.

3. La selectia măsurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere:

a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveste tipul si mărimea lor;

b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii;

c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităti de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităti de implementare si beneficiarii finali să fie subiectul aceluiasi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

Pe parcursul controalelor tările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor:

a) aplicarea practică si eficacitatea sistemelor de management si control;

b) corespondenta dintre înregistrări si documentele justificative la nivelul beneficiarului final si al autoritătilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;

c) existenta unui sistem de audit adecvat;

d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plăti) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerintelor Comunitătii, în ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale lucrărilor executate;

e) utilizarea proiectului este în concordantă cu cea descrisă în solicitarea de cofinantare din partea Comunitătii;

f) contributiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finantare si sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;

g) a fost făcută disponibilă cofinantarea natională corespunzătoare;

h) măsurile cofinantate au fost implementate în concordantă cu prevederile memorandumului de finantare corespunzător măsurii finantate.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

            Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinări ulterioare si actiunile corective si preventive, care sunt necesare.

 

SECTIUNEA a 6-a

 

            Fiecare tară beneficiară si Comisia trebuie să se consulte cel putin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel national si comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului care vor fi aplicate si trebuie să tină seama de controalele recente, de rapoartele si comunicările autoritătilor nationale, ale Comisiei si Curtii Europene de Conturi.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

1. Tările beneficiare trebuie să asigure investigarea si solutionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor nationale sau comunitare.

2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost solutionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autoritătii de implementare în cauză, tara beneficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în conditiile prevăzute în anexa nr. III.5.

3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în fata persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabilă pentru

control în tara beneficiară.

Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, solutionat corespunzător înseamnă adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.

4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

1. Tara beneficiară va prezenta Comisiei o declaratie elaborată de o persoană sau de o organizatie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plătii finale referitoare la măsura finantată. Declaratia  va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenti si va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plătii finale, a legalitătii si regularitătii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale privind cheltuielile.

2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveste managementul si controlul sau frecventa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plătii finale, declaratia trebuie să se refere la aceste circumstante si să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a impactului financiar.

În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării si rectificării neregulilor într-o perioadă specificată.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

            Tările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveste aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerintele sectiunii a 2-a si incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute în sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

            Comisia si tara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare tară beneficiară.

 

SECTIUNEA a 11-a

 

            1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor cofinantate de Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele si evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.

            2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidentele contabile mentionate în paragraful 1.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

            Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordantă cu prevederile relevante ale legislatiei nationale si comunitare.

            Aceste informatii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atributiilor lor în cadrul tării beneficiare sau în cadrul institutiilor comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atributiilor respective.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

            Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate în sistemele de procesare a datelor.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

            Prevederile acestui acord nu împiedică tările beneficiare să aplice proceduri nationale de control mai riguroase decât cele descrise aici.

 

Apendicele A

 

DESCRIEREA SUCCINTĂ

a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător

 

Un sistem de audit corespunzător, descris în sectiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistentă când:

1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzător furnizează informatii detaliate despre plătile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinantat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de plată; înregistrările vor fi sustinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi).

2. În cazul cheltuielilor care au doar partial legătură cu operatiunile cofinantate de Comunitate există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinantate de Comunitate si celelalte operatiuni. Justificări similare există, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri.

3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile, procedurile de licitatie si contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.

4. La raportarea plătilor către o autoritate intermediară informatiile mentionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaratie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate.

Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autoritătilor intermediare.

5. Autoritătile intermediare vor tine înregistrări contabile pentru fiecare proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare dată de beneficiarii finali. La raportare către ofiterul financiar mentionat în paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritătile intermediare vor prezenta o listă cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistentă, împreună cu informatiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel putin o identificare completă a proiectului si a beneficiarului final, data aprobării asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si plătite, perioada acoperită de cheltuieli si suma cheltuielilor pe măsuri si subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autoritătile desemnate si baza pentru pregătirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.

6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autoritătii desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate în paragraful 4 constituie documentatia justificativă pentru înregistrările contabile ale autoritătii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, mentionată în paragraful 5.

7. În cazurile în care una sau mai multe autorităti intermediare intervin între beneficiarul final si autoritătile desemnate fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentatie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportând institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect.

8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritătile implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si justifica propriile înregistrări contabile si sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială si pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.

 

Apendicele B

 

MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI

care trebuie anexată la cererea finală de plată

 

Către Comisia Europeană

Directoratul General

REGIO

Subiect: <Măsura finantată prin ISPA - numărul si localizarea>

 

1. Subsemnatul, .................................... (Se specifică numele, functia si serviciul) am examinat declaratia finală de plată pentru ..................................., (Se indică măsura finantată prin ISPA si perioada acoperită.) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară.

Scopul controlului

2. Am condus controlul în concordantă cu prevederile CMCF, am planificat si am executat controlul în vederea obtinerii unei asigurări rezonabile că declaratia finală de cheltuieli si cererea de plată a sumelor provenite din asistenta comunitară nu contin declaratii false ....... . (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)

Observatii

3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se vor indica limitările controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări si asistenta comunitară corespunzătoare acestora.)

4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control national sau din partea Comunitătii la care am avut acces au dezvăluit o frecventă scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor.

Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autoritătile de management si nu par să afecteze suma provenită din asistenta comunitară, cu următoarele exceptii:

a) ............................................................

b) ............................................................

c) .................................................... etc.

(Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător si, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor si mărimea sumelor provenite din asistenta comunitară, care par să fie afectate de acestea.).

 Concluzii

În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecventa erorilor depistate este redusă si toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. a) În urma controlului si a concluziilor oricărui control national sau din partea Comunitătii la care am avut acces, opinia mea este că declaratia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordantă cu reglementările si cu prevederile programului si solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecventa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 si/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător si la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat si pe concluziile oricărui control national sau din partea Comunitătii la care am avut acces, este că declaratia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordantă cu reglementările si prevederile programului si solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară pare să fie validă.

În cazul în care există limitări majore ale controlului sau frecventa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător:

5. c) Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 si/sau a frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt în pozitia de a exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitară.

 

ACORD

cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA

 

SECTIUNEA 1

 

            Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în tara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre tările beneficiare ori dintre Comisie si tările beneficiare cu privire la problemele penale.

 

SECTIUNEA a 2-a

 

            (1) Tările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finantare:

            - prevederile stabilite de lege, reglementările sau actiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finantate prin ISPA;

            - lista cuprinzând autoritătile si organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor autorităti si organisme si la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.

            (2) Tările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informatiile furnizate prin îndeplinirea cerintelor paragrafului (1).

            (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de tările beneficiare si trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate.

Aceasta trebuie să rămână în contact cu tările beneficiare atâta timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei sectiuni.

 

SECTIUNEA a 3-a

 

            Neregulă înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finantare, rezultând dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitătii si/sau a legilor nationale relevante ori o grupă de cheltuială nejustificată.

 

SECTIUNEA a 4-a

 

(1) În timpul celor două luni după sfârsitul fiecărui trimestru tările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii administrative sau judiciare.

Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind:

- măsura finantată prin ISPA;

- prevederile care au fost încălcate, natura si suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost plătite gresit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor în care eroarea sau neglijenta este descoperită înaintea plătii si nu conduce la pedepse administrative sau judiciare;

- suma totală si distributia acesteia între diferitele surse de finantare;

- perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă;

- practicile folosite pentru comiterea neregulii;

- felul în care a fost descoperită neregula;

- autoritătile nationale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;

- consecintele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plătilor si posibilitătile de recuperare;

- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula si, dacă este cazul, tara beneficiară si tertele tări implicate;

- identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informatii nu au relevantă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.

(2) Dacă unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor si maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tările beneficiare trebuie, pe cât posibil, să furnizeze informatiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.

(3) Dacă reglementările nationale prevăd confidentialitatea investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instante judecătoresti competente.

 

SECTIUNEA a 5-a

 

            Fiecare tară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei si, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că:

            - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său; si/sau

            - arată că un nou mal praxix a fost implicat (folosit).

 

SECTIUNEA a 6-a

 

            În timpul celor două luni după sfârsitul fiecărui trimestru tările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând:

            - sumele care au fost sau se asteaptă să fie recuperate;

            - măsurile interimare luate de tara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite gresit;

            - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;

            - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;

            - orice suspendări ale acuzărilor judiciare.

            Tările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.

 

SECTIUNEA a 7-a

 

            Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referintă, tările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeasi limită de timp stabilită în paragraful (1) din sectiunea a 4-a.

 

SECTIUNEA a 8-a

 

            Atunci când autoritătile competente din tara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să initieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite gresit, Comisia poate să decidă să ramburseze tării beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.

 

SECTIUNEA a 9-a

 

            (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu tara beneficiară în scopul suplimentării informatiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate în sectiunea a 6-a si, în particular, despre posibilitatea de recuperare.

            (2) Independent de contactele mentionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze tările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte tări beneficiare.

            (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentantii tărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunitătii, pentru a examina împreună cu acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1) din această sectiune, în special cu privire la învătămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire si la procedurile legale.

            (4) La cererea unei tări beneficiare sau a Comisiei tările beneficiare si Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.

 

SECTIUNEA a 10-a

 

            Comisia trebuie să informeze cu regularitate tările beneficiare, în cadrul conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de nereguli, împărtite pe tipuri si pe sume (valoric).

 

SECTIUNEA a 11-a

 

(1) Tările beneficiare si Comisia trebuie să ia toate precautiile necesare pentru a se asigura că informatiile pe care le schimbă rămân confidentiale.

(2) Informatiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din tările beneficiare sau din cadrul institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea, decât dacă tările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.

(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor tări beneficiare sau institutii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.

(4) Informatiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidentialitătii profesionale si vor fi protejate în acelasi mod în care informatii similare sunt protejate de legislatia natională a tărilor beneficiare care le primesc si de către prevederile corespondente aplicabile institutiilor Comunitătii.

În plus aceste informatii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autoritătile care le-au furnizat si-au dat acordul expres si cu conditia ca prevederile în vigoare în tările beneficiare în care se găseste institutia beneficiară să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.

(5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedică folosirea, în orice actiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitătii în domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din tările beneficiare care a furnizat aceste informatii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire.

            (6) Când o tară beneficiară notifică Comisiei că o persoană fizică sau juridică, al cărei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeste că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toti cei cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere.

 

SECTIUNEA a 12-a

 

            Sumele recuperate trebuie distribuite între tările beneficiare si Comisie în conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja făcute de acestea.

 

SECTIUNEA a 13-a

 

            Verificările si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunitătii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în sectiunea a 3-a, trebuie pregătite si conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autoritătile competente din tările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul si scopul verificărilor si al inspectiilor mentionate în această anexă, astfel încât autoritătile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii tării beneficiare implicate pot participa la verificările si inspectiile pe loc.

În plus, dacă tara beneficiară implicată doreste, verificările si inspectiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie si autoritătile competente ale tării beneficiare.

 

SECTIUNEA a 14-a

 

Verificările si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme nationale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli.

Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări si inspectii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete folosite în scopuri de afaceri.

Când este strict necesar să se stabilească unde si dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări si inspectii la alti operatori economici implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia despre faptele care fac subiectul verificărilor si inspectiilor pe loc.

 

SECTIUNEA a 15-a

 

(1) Verificările si inspectiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilitătii si autoritătii Comisiei, de către oficialii sau de alti angajati ai acesteia, împuterniciti corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei si numiti în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiară în cadrul procesului de înfrătire institutională - twinning – poate să participe la aceste verificări si inspectii.

Inspectorii Comisiei îsi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care le atestă identitatea si pozitia, împreună cu un document care să indice subiectul si scopul verificării si inspectiei pe loc.

Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură stabilite de legile tării beneficiare implicate.

(2) Sub rezerva întelegerii cu tara beneficiară Comisia poate cere asistenta oficialilor din tările beneficiare ca observatori si poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistentă tehnică.

Comisia trebuie să se asigure că toti oficialii si organismele mentionate mai sus prezintă toate garantiile cu privire la competenta tehnică, independenta si respectarea secretului profesional.

 

SECTIUNEA a 16-a

 

(1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleasi conditii cu inspectorii administratiei nationale si în conformitate cu legislatia natională, la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăsurarea corespunzătoare a inspectiilor pe loc. Acestia se pot folosi de toate facilitătile de inspectie ca si inspectorii administratiei nationale si pot face copii în special de pe documentele relevante.

Verificările si inspectiile pe loc pot privi, în particular:

- registre si documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene si conditii, omitere de plăti, declaratii privind materialele folosite si munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;

- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;

- verificări fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale operatiunilor finalizate;

- prelevarea si verificarea de mostre;

- progresul lucrărilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea si utilizarea investitiilor finalizate;

- documente contabile si bugetare;

- implementarea tehnică si financiară a proiectelor subsidiare.

(2) Dacă este cazul, este în sarcina tării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precautie corespunzătoare, în conformitate cu legislatia natională, în special pentru protejarea probelor.

 

SECTIUNEA a 17-a

 

(1) Informatiile comunicate sau obtinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate în acelasi mod în care informatiile similare sunt protejate de legislatia natională a tării beneficiare care le primeste si de prevederile corespunzătoare aplicabile institutiilor comunitare. Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din institutiile Comunitătii sau din tările beneficiare, a căror functie necesită cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitătii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor financiare ale Comunitătii în toate tările beneficiare. Când o tară beneficiară intentionează să folosească în alte scopuri informatiile obtinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările si inspectiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea tării beneficiare de la care informatia respectivă a fost obtinută.

(2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autoritătilor competente ale tării pe al cărei teritoriu au fost efectuate verificările si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspectiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere să informeze autoritatea sus-mentionată despre rezultatele unor asemenea verificări si inspectii.

(3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se tine seama de cerintele procedurale specificate în legislatia natională a tării beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate în sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale tării beneficiare în care folosirea lor se dovedeste necesară, în acelasi mod si în aceleasi conditii ca si rapoartele întocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie să fie subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea aceeasi valoare ca acestea. Când o inspectie este desfăsurată în comun, inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati să contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei.

 

SECTIUNEA a 18-a

 

Când operatorii economici la care se face referire în sectiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspectii pe loc, tara beneficiară implicată, actionând în conformitate cu regulile nationale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îsi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.

Este de datoria tării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislatia natională.

 

ANEXA Nr. III.6

 

CERINTELE

privind informarea si publicitatea

 

Regulile stabilite în prezenta anexă referitoare la informare si publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite în acest memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistentă financiară ISPA.

 

Regulile privind detaliile întelegerii referitoare la informare si publicitate

 

1. Obiective si scop

Măsurile de informare si publicitate privind asistenta acordată prin ISPA au ca scop:

- să mărească constientizarea si transparenta publică fată de activitătile Comunitătii Europene;

- să informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre posibilitătile ISPA

Informarea si publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistentă financiară. Tinta măsurilor de informare si publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii beneficiari, inclusiv:

- autoritătile regionale, locale sau publice;

- partenerii sociali si economici;

- organizatiile neguvernamentale;

- operatorii si promotorii de proiect;

- orice alte părti interesate despre oportunitătile oferite de ISPA.

2. Principii generale

Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate.

Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop.

Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente si să colaboreze cu departamentele Comisiei.

Măsurile de informare si publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenta ISPA este aprobată. Comisia îsi rezervă dreptul să initieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, dacă tara beneficiară nu îsi îndeplineste obligatiile stabilite în prezenta

anexă.

3. Îndrumări privind activitătile de informare si publicitate

În afară de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare si publicitate:

3.1. Media

Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitătii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.

Pentru aceasta lansarea formală a proiectelor si fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio si televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegatiile Comisiei în tările beneficiare implicate.

3.2. Actiunile de informare

Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii, târguri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin ISPA, trebuie să mentioneze explicit participarea Comunitătii Europene.

Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunitătii Europene în sălile de conferintă si sigla Comunitătii Europene pe documente.

Delegatiile Comisiei în tările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea si desfăsurarea unor asemenea evenimente.

3.3. Material informativ

Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să contină pe copertă o indicatie clară a siglei Comunitătii Europene atunci când se foloseste si o siglă natională, regională sau locală.

Când publicatia include o prefată aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din tara beneficiară, cât si, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunitătii Europene este clară.

Aceste publicatii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părtilor interesate.

Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor audiovizuale sau de pe paginile web.

4. Obligatii ale tărilor beneficiare

Informarea si publicitatea trebuie să facă obiectul unei serii coerente de măsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Tările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentantii Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activităti legate de ISPA.

Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele mentionate:

a) Informarea referitoare la proiect

Măsurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a constientiza publicul general în privinta asistentei acordate de Comunitatea Europeană prin ISPA.

Organismul responsabil trebuie să publice continutul proiectelor în cea mai adecvată formă si să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală si regională si să le tină la dispozitie părtilor interesate.

Măsurile prompte vor include:

- panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor;

- plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general,

care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.

b) Informatii generale referitoare la ISPA

În plus fată de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreună cu coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informatiilor generale despre asistenta ISPA alocată tării lor, subliniind implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel putin o dată pe an si să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual.

Informarea va avea forma unor brosuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si conferinte de înstiintare la un nivel corespunzător.

Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor si/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant.

Aceasta trebuie actualizată anual si transmisă televiziunilor sau posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor părti interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.

5. Activitatea comitetelor de monitorizare

Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informatii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii Comisiei.

Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia si cu delegatiile acesteia în tările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.

Reprezentantii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate si plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).

Măsurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate presedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materi- ale de acest fel vor fi transmise Comisiei.

Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informatiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.

6. Prevederi finale

Organismul responsabil poate în orice moment să desfăsoare actiuni suplimentare pe care le consideră necesare.

Acesta trebuie să consulte Comisia si să o informeze despre initiativele pe care le are, astfel încât Comisia să poată participa în mod corespunzător la îndeplinirea acestora.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia sa la locul de desfăsurare, va asigura asistentă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba natională. Acesta va contine îndrumări detaliate în formă electronică (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la organismul responsabil sau la coordonaorul national ISPA.

Măsuri speciale privind panourile de publicitate si plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare si publicitate:

1. Panourile de publicitate

Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăsurare a lucrărilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spatiu rezervat indicatiilor privind participarea Comunitătii Europene.

Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operatiunilor desfăsurate.

Sectiunea panoului de publicitate rezervată Comunitătii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- trebuie să ocupe cel putin 50% din suprafata totală a panoului de publicitate;

- trebuie să poarte sigla Comunitătii Europene si să cuprindă textul următor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat.

Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunte implicarea sa în finantarea proiectului, asistenta acordată de Comunitatea Europeană trebuie anuntată pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei Europene se aplică prin analogie.

Panourile de publicitate trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor si trebuie să fie înlocuite cu o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile pct. 2.

2. Plăcile comemorative

Plăcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie să fie accesibile publicului general. În afara siglei Comunitătii Europene asemenea plăci trebuie să mentioneze contributia Comunitătii Europene la proiect. Trebuie folosit textul următor ca model pentru continutul cerut:

 

“Acest proiect a fost cofinantat cu ..... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ............................ costul total al proiectului a fost de ....................................... si contributia totală (se mentionează anul) (moneda natională) a Comunitătii Europene a fost de ........................... .” (moneda natională)

 

Exemplu:

 

Titlul proiectului

Localizarea

Sigla europeană

Finantat de:

Uniunea Europeană (asistentă financiară nerambursabilă) ............ euro ................................ (moneda natională)

IFI (împrumut) ............ euro ................................ (moneda natională)

Autoritatea de implementare:

{Ministerul ...}

{Agentia ...}

Beneficiar: {Denumirea beneficiarului}

supervizare si management: {Denumirea firmei}

Contractant: {Denumirea contractantului}

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002

 

            În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

            Presedintele României decretează:

 

            Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit între Guvernul României si Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura “Reabilitarea sectiunii Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului national DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România”, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 si la Bucuresti la 17 aprilie 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 14 aprilie 2003.

Nr. 231.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R1-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind montarea, punerea în functiune, utilizarea, repararea si verificarea tehnică a macaralelor”

 

În aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul industriei si resurselor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Prescriptia tehnică PT R1-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind montarea, punerea în functiune, utilizarea, repararea si verificarea tehnică a macaralelor”, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 14 martie 2003.

Nr. 144.


*) Anexa se publică ulterior.