MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 367         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 mai 2003

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

216. - Lege privind aderarea României la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980

 

Conventie europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor

 

313. - Decret pentru promulgarea Legii privind aderarea României la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980

 

217. - Lege pentru prevenirea si combaterea violentei în familie

 

314. - Decret privind promulgarea Legii pentru prevenirea si combaterea violentei în familie

 

220. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în  sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică

 

318. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă  functii de demnitate publică

 

221. - Lege pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

319. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

222. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere

 

320. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aderarea României la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - România aderă la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980.

Art. 2. - Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare România formulează următoarea declaratie: “În conformitate cu dispozitiile art. 2 paragraful 1 din conventie, se desemnează Ministerul Justitiei ca autoritate centrală pentru ducerea la îndeplinire a functiilor prevăzute în conventie.”

Art. 3. - Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare România formulează următoarea rezervă: “În conformitate cu dispozitiile art. 17 paragraful 1 din conventie, în cazurile prevăzute la art. 8 si 9, recunoasterea si executarea hotărârilor privind încredintarea copiilor vor putea fi refuzate pentru motivele cuprinse în art. 10 din conventie.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 17 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

GHEORGHE BUZATU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 216.

 

Consiliul Europei

Seria tratatelor europene - nr. 105

 

CONVENTIE EUROPEANĂ

asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor*)

 

Luxembourg, 20 mai 1980

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,

recunoscând că în statele membre ale Consiliului Europei luarea în considerare a interesului copilului este de o importantă decisivă în materie de hotărâri privind încredintarea sa,

considerând că instituirea de măsuri destinate facilitării recunoasterii si aplicării hotărârilor privind încredintarea copilului va avea drept efect asigurarea unei mai bune protectii a interesului copiilor,

considerând că este de dorit, în acest scop, să se sublinieze că dreptul la vizită al părintilor este corolarul normal al dreptului la încredintare,

constatând numărul crescând al cazurilor în care unii copii au fost deplasati fără drept peste o granită internatională si dificultătile întâlnite pentru solutionarea în mod adecvat a problemelor ridicate de aceste cazuri,

dornice să introducă dispozitii potrivite care să permită restabilirea încredintării copiilor atunci când această încredintare a fost întreruptă în mod arbitrar,

convinse de oportunitatea de a lua, în acest scop, măsurile adaptate la diferite nevoi si la diferite împrejurări,

dornice să stabilească relatii de cooperare judiciară între autoritătile lor,

au convenit cele ce urmează:

 

*) Traducere.

 

ARTICOLUL 1

 

În sensul prezentei conventii, se întelege prin:

a) copil - o persoană, indiferent de cetătenie, cu conditia să nu fi împlinit încă vârsta de 16 ani si să nu aibă dreptul de a-si stabili ea însăsi resedinta, conform legii resedintei obisnuite sau a cetăteniei ori conform legii interne a statului solicitat;

b) autoritate - orice autoritate judiciară sau administrativă;

c) hotărâre referitoare la încredintare - orice hotărâre a unei autorităti, în măsura în care decide asupra îngrijirii persoanei copilului, inclusiv dreptul de a-i stabili resedinta, precum si asupra dreptului la vizită;

d) deplasare fără drept - deplasarea unui copil peste o granită internatională prin încălcarea unei hotărâri referitoare la încredintarea sa, pronuntată într-un stat contractant si executorie într-un asemenea stat; de asemenea, se consideră deplasare fără drept:

(i) neînapoierea unui copil peste o granită internatională la încheierea perioadei exercitării unui drept la vizită referitor la acel copil sau la încheierea unei sederi temporare pe un alt teritoriu decât cel în care se exercită încredintarea sa;

(ii) o trecere declarată ulterior ilicită în sensul art. 12.

 

TITLUL I

Autorităti centrale

ARTICOLUL 2

 

1. Fiecare stat contractant va desemna o autoritate centrală care va exercita functiile prevăzute în prezenta conventie.

2. Statele federale si statele în care mai multe sisteme de drept sunt în vigoare au dreptul de a desemna mai multe autorităti centrale a căror competentă o stabilesc.

3. Orice desemnare efectuată prin aplicarea prezentului articol trebuie să fie comunicată secretarului general al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Autoritătile centrale ale statelor contractante trebuie să coopereze între ele si să promoveze o întelegere între autoritătile competente ale tărilor respective. Ele trebuie să actioneze cu toată promptitudinea necesară.

2. În vederea facilitării aplicării prezentei conventii, autoritătile centrale ale statelor contractante:

a) asigură transmiterea cererilor de informatii care provin de la autoritătile competente si care privesc problemele de drept sau de fapt referitoare la procedurile în curs;

b) îsi comunică reciproc, la cerere, informatii privind dreptul lor referitor la încredintarea copiilor si la evolutia lui;

c) se informează reciproc asupra dificultătilor susceptibile să apară cu prilejul aplicării conventiei si se străduiesc să înlăture, în măsura posibilului, obstacolele din calea aplicării ei.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Orice persoană care a obtinut într-un stat contractant o hotărâre referitoare la încredintarea unui copil si care doreste să obtină într-un alt stat contractant recunoasterea sau executarea acestei hotărâri se poate adresa în acest scop, prin cerere, autoritătii centrale a fiecărui stat contractant.

2. Cererea trebuie să fie însotită de documentele mentionate la art. 13.

3. Autoritatea centrală sesizată, dacă este alta decât autoritatea centrală a statului solicitat, transmite documentele acesteia din urmă pe cale directă si fără întârziere.

4. Autoritatea centrală sesizată poate refuza interventia sa atunci când conditiile cerute de prezenta conventie nu sunt îndeplinite în mod evident.

5. Autoritatea centrală sesizată îl informează fără întârziere pe solicitant asupra solutionării cererii sale.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Autoritatea centrală a statului solicitat ia sau ordonă în cel mai scurt termen toate dispozitiile pe care le consideră potrivite, sesizând, dacă este cazul, autoritătile sale competente, pentru:

a) a găsi locul unde se află copilul;

b) a evita, în special prin măsurile provizorii necesare, ca interesele copilului sau ale solicitantului să fie lezate;

c) a asigura recunoasterea sau executarea hotărârii;

d) a asigura predarea copilului către reclamant atunci când se acordă executarea hotărârii;

e) a informa autoritatea solicitantă asupra măsurilor luate si a solutiilor date.

2. Atunci când autoritatea centrală a statului solicitat are motive să creadă că copilul se află pe teritoriul altui stat contractant, ea transmite documentele autoritătii centrale a acestui stat, pe cale directă si fără întârziere.

3. Cu exceptia cheltuielilor de repatriere, fiecare stat contractant se angajează să nu ceară de la solicitant nici o plată pentru orice măsură luată în contul acestuia în temeiul paragrafului 1 al prezentului articol de autoritatea centrală a acestui stat, inclusiv cheltuielile procesuale si, când este cazul, cheltuielile necesitate de participarea unui avocat.

4. Dacă recunoasterea sau executarea este refuzată si dacă autoritatea centrală a statului solicitat consideră că trebuie să dea curs cererii solicitantului de a introduce în acest stat o actiune pe fond, această autoritate pune totul în aplicare pentru a asigura reprezentarea solicitantului în această procedură în conditii nu mai putin favorabile decât cele de care poate beneficia o persoană care este rezidentă si cetătean al acestui stat si, în acest scop, poate sesiza în special autoritătile competente.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Sub rezerva acordurilor private încheiate între autoritătile centrale interesate si a dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol:

a) comunicările adresate autoritătii centrale a statului solicitat sunt redactate în limba sau în una dintre limbile oficiale ale acestui stat ori vor fi însotite de o traducere în această limbă;

b) autoritatea centrală a statului solicitat trebuie totusi să accepte comunicările redactate în limba franceză sau engleză ori însotite de o traducere în una dintre aceste limbi.

2. Comunicările emise de autoritatea centrală a statului solicitat, inclusiv rezultatele anchetelor efectuate, pot fi redactate în limba sau în una dintre limbile oficiale ale acestui stat ori în limba franceză sau engleză.

3. Orice stat contractant poate exclude aplicarea în întregime sau în parte a dispozitiilor paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol. Atunci când un stat contractant a făcut această rezervă, orice alt stat contractant poate să o aplice, de asemenea, în privinta acestui stat.

 

TITLUL II

Recunoasterea si executarea hotărârilor si restabilirea încredintării copilului

ARTICOLUL 7

 

Hotărârile referitoare la încredintare, pronuntate într-un stat contractant, sunt recunoscute si, atunci când sunt executorii în statul de origine, sunt puse în executare în orice alt stat contractant.

 

ARTICOLUL 8

 

1. În caz de deplasare fără drept, autoritatea centrală a statului solicitat va trece imediat la restituirea copilului:

a) atunci când în momentul introducerii cererii în statul în care hotărârea a fost pronuntată sau la data deplasării fără drept, dacă aceasta a avut loc anterior, copilul, precum si părintii săi aveau numai cetătenia acelui stat si copilul avea resedinta obisnuită pe teritoriul statului mentionat; si

b) când o autoritate centrală a fost sesizată asupra cererii de restituire în termen de 6 luni începând de la data deplasării fără drept.

2. Dacă, conform legii statului solicitat, nu se pot satisface dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol fără interventia unei instante, nici unul dintre motivele de refuz prevăzute de prezenta conventie nu se va aplica în procedura judiciară.

3. Dacă un acord omologat de o autoritate competentă a survenit între persoana căreia îi este încredintat copilul si o altă persoană pentru a-i acorda acesteia din urmă dreptul la vizită si când, la încheierea perioadei convenite, copilul, fiind dus în străinătate, nu este restituit persoanei care îl avea în încredintare, se trece la restabilirea dreptului la încredintare conform paragrafului 1 lit. b) si paragrafului 2 ale prezentului articol. Acelasi lucru se face în cazul hotărârii autoritătii competente care acordă acelasi drept unei persoane care nu are încredintarea copilului.

 

ARTICOLUL 9

 

1. În alte cazuri de deplasare fără drept decât cele prevăzute de art. 8 si dacă o autoritate centrală a fost sesizată în termen de 6 luni începând de la data deplasării, recunoasterea si executarea nu pot fi refuzate

decât:

a) dacă, atunci când este vorba despre o hotărâre pronuntată în absenta pârâtului sau a reprezentantului său legal, cererea de chemare în judecată sau un act echivalent nu a fost comunicat ori notificat reclamantului potrivit legii sau în timp util pentru a se putea apăra; totusi această absentă a comunicării sau notificării nu va constitui un motiv de refuz al recunoasterii sau executării atunci când comunicarea ori notificarea nu s-a produs deoarece pârâtul a tăinuit locul unde se găseste persoana care a initiat actiunea în statul de origine;

b) dacă, atunci când este vorba despre o hotărâre pronuntată în absenta pârâtului sau a reprezentantului său legal, competenta autoritătii care a luat-o nu este întemeiată:

(i) pe resedinta obisnuită a pârâtului; sau

(ii) pe ultima resedintă obisnuită comună a părintilor copilului, cu conditia ca unul dintre ei să aibă încă resedinta obisnuită;

sau

(iii) pe resedinta obisnuită a copilului;

c) dacă hotărârea este incompatibilă cu o hotărâre referitoare la încredintare, devenită executorie în statul solicitat înainte de deplasarea copilului, cu conditia ca acel copil să nu aibă resedinta obisnuită pe teritoriul statului solicitant în anul ce precedă deplasarea sa.

2. Dacă nici o autoritate centrală nu a fost sesizată, dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol sunt aplicabile atunci când recunoasterea si executarea sunt cerute într-un termen de 6 luni începând de la deplasarea fără drept.

3. În nici un caz hotărârea nu poate face obiectul unui examen de fond.

 

ARTICOLUL 10

 

1. În alte cazuri decât cele prevăzute la art. 8 si 9, recunoasterea, precum si executarea pot fi refuzate nu numai din motivele prevăzute la art. 9, ci si datorită unuia dintre motivele următoare:

a) dacă se constată că efectele hotărârii sunt clar incompatibile cu principiile fundamentale de drept ce actionează asupra familiei si copiilor în statul solicitat;

b) dacă se constată că din cauza schimbării împrejurărilor care includ trecerea timpului, dar exclud simpla schimbare a resedintei copilului în urma unei deplasări fără drept, efectele hotărârii de bază nu mai sunt conforme interesului copilului;

c) dacă în momentul introducerii actiunii în statul de origine:

i(i) copilul avea cetătenia statului solicitat sau resedinta obisnuită în acest stat, în timp ce nici una dintre aceste legături nu există cu statul de origine;

(ii) copilul avea în acelasi timp cetătenia statului de origine si a statului solicitat si resedinta sa obisnuită în statul solicitat;

d) dacă hotărârea este incompatibilă cu o hotărâre pronuntată fie în statul solicitat, fie într-un stat tert, fiind executorie în statul solicitat, în urma unei proceduri initiate înainte de introducerea cererii de recunoastere sau de executare si dacă refuzul este conform interesului copilului.

2. În aceleasi cazuri procedura de recunoastere, precum si procedura de executare pot fi suspendate pentru unul dintre următoarele motive:

a) dacă hotărârea de origine face obiectul unui recurs ordinar;

b) dacă o procedură privind încredintarea copilului, initiată înainte ca procedura în statul de origine să fie introdusă, este în curs în statul solicitat;

c) dacă o altă hotărâre referitoare la încredintarea copilului face obiectul unei proceduri de executare sau oricărei alte proceduri referitoare la recunoasterea acestei hotărâri.

 

ARTICOLUL 11

 

1. Hotărârile asupra dreptului la vizită si dispozitiile hotărârilor referitoare la încredintare care privesc dreptul la vizită sunt recunoscute si puse în executare în aceleasi conditii ca celelalte hotărâri referitoare la încredintare.

2. Totusi autoritatea competentă a statului solicitat poate stabili modalitătile de aplicare si de exercitare a dreptului la vizită, tinând cont în special de angajamentele luate de părti pe această temă.

3. Atunci când nu s-a hotărât asupra dreptului la vizită sau când recunoasterea ori executarea hotărârii referitoare la încredintare este refuzată, autoritatea centrală a statului solicitat poate sesiza autoritătile sale competente pentru a decide asupra dreptului la vizită, la cererea persoanei care invocă acest drept.

 

ARTICOLUL 12

 

Atunci când, la data la care copilul este deplasat peste o granită internatională, nu există o hotărâre executorie asupra încredintării pronuntată într-un stat contractant, dispozitiile prezentei conventii se aplică la orice hotărâre ulterioară referitoare la încredintarea acestui copil si care declară deplasarea ilegală, pronuntată într-un stat contractant la cererea oricărei persoane interesate.

 

TITLUL III

Procedura

ARTICOLUL 13

 

1. Cererea privind recunoasterea sau executarea într-un alt stat contractant a unei decizii referitoare la încredintare trebuie să fie însotită:

a) de un document care abilitează autoritatea centrală a statului solicitat să actioneze în numele reclamantului sau să desemneze în acest scop un alt reprezentant;

b) de un exemplar al hotărârii care reuneste conditiile necesare autenticitătii sale;

c) când este vorba despre o hotărâre pronuntată în absenta pârâtului sau a reprezentantului său legal, de orice document de natură să stabilească faptul că cererea de chemare în judecată sau un act echivalent a fost comunicat ori notificat, potrivit legii, pârâtului;

d) dacă este cazul, de orice document care stabileste că, conform legii statului de origine, decizia este executorie;

e) dacă este posibil, de un raport indicând locul în care s-ar putea afla copilul în statul solicitat;

f) de propuneri asupra modalitătilor de restabilire a încredintării copilului.

2. Documentele mentionate mai sus trebuie să fie însotite, dacă este cazul, de o traducere conform regulilor prevăzute la art. 6.

 

ARTICOLUL 14

 

Orice stat contractant aplică pentru recunoasterea si executarea unei hotărâri referitoare la încredintare o procedură simplă si rapidă. În acest scop el veghează ca cererea de exequatur să poată fi introdusă în temeiul unei simple cereri.

 

ARTICOLUL 15

 

1. Înainte de a decide asupra aplicării paragrafului 1 lit. b) al art. 10, autoritatea reprezentând statul solicitat:

a) trebuie să ia cunostintă de punctul de vedere al copilului, exceptând cazul când există o imposibilitate practică, în special în privinta vârstei si capacitătii de discernământ a acestuia; si

b) poate cere efectuarea de anchete potrivite.

2. Cheltuielile anchetelor efectuate într-un stat contractant revin statului în care sunt efectuate.

3. Cererile de anchetă si rezultatele lor pot fi adresate autoritătii respective prin intermediul autoritătilor centrale.

 

ARTICOLUL 16

 

Pentru atingerea scopurilor prezentei conventii, nici o legalizare sau formalitate similară nu poate fi cerută.

 

TITLUL IV

Rezerve

ARTICOLUL 17

 

1. Orice stat contractant poate face o rezervă conform căreia, în cazurile prevăzute la art. 8 si 9 sau la unul dintre aceste articole, recunoasterea si executarea hotărârilor referitoare la încredintare vor putea fi refuzate

pentru acele motive prevăzute la art. 10 care vor fi indicate în rezervă.

2. Recunoasterea si executarea hotărârilor pronuntate într-un stat contractant, care au făcut rezerva prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol, pot fi refuzate în orice alt stat contractant pentru unul dintre motivele aditionale indicate în această rezervă.

 

ARTICOLUL 18

 

Orice stat contractant poate face rezerva conform căreia nu este legat de dispozitiile art. 12. Dispozitiile prezentei conventii nu se aplică hotărârilor prevăzute la art. 12 care au fost pronuntate într-un stat contractant care a făcut această rezervă.

 

TITLUL V

Alte instrumente

ARTICOLUL 19

 

Prezenta conventie nu împiedică invocarea unui alt instrument international care leagă statul de origine de statul solicitat sau a dreptului cutumiar al statului solicitat pentru a obtine recunoasterea ori executarea unei sentinte.

ARTICOLUL 20

 

1. Prezenta conventie nu aduce atingere angajamentelor pe care un stat contractant si le poate asuma fată de un stat necontractant în temeiul unui instrument international privind materiile reglementate de prezenta conventie.

2. Atunci când două sau mai multe state contractante au stabilit ori sunt în curs să stabilească o legislatie uniformă în domeniul încredintării copiilor sau un sistem deosebit de recunoastere ori de executare a hotărârilor în acest domeniu, vor avea dreptul să aplice între ele această legislatie sau acest sistem, în locul prezentei conventii ori al oricărei părti a acesteia. Pentru a se prevala de această dispozitie, aceste state vor trebui să notifice decizia lor secretarului general al Consiliului Europei. Orice modificare sau revocare a acestei hotărâri trebuie, de asemenea, să fie notificată.

 

TITLUL VI

Clauze finale

ARTICOLUL 21

 

Prezenta conventie este deschisă semnării statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 22

 

1. Prezenta conventie va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data la care 3 state membre ale Consiliului Europei îsi vor fi dat consimtământul de a fi legate prin conventie conform dispozitiilor art. 21.

2. Pentru orice stat membru care îsi va exprima ulterior consimtământul de a fi legat prin conventie, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

 

ARTICOLUL 23

 

1. După intrarea în vigoare a prezentei conventii, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei să adere la prezenta conventie printr-o hotărâre luată cu majoritatea de voturi prevăzută la art. 20 lit. d) din statut si în unanimitate de reprezentantii statelor contractante având drept de a face parte din comitet.

2. Pentru orice stat care aderă, conventia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 24

 

1. Orice stat poate, în momentul semnării sau depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să desemneze teritoriul ori teritoriile cărora li se va aplica prezenta conventie.

2. Orice stat poate, în orice alt moment succesiv, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei conventii la orice alt teritoriu desemnat în declaratie. Conventia va intra în vigoare în privinta acestui teritoriu în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de către secretarul general.

3. Orice declaratie dată în virtutea celor două paragrafe precedente va putea fi retrasă, în ceea ce priveste orice teritoriu desemnat în această declaratie, prin notificare adresată secretarului general. Retragerea va avea efect din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

ARTICOLUL 25

 

1. Un stat care cuprinde două sau mai multe unităti teritoriale în care sisteme de drept diferite se aplică în materie de încredintare a copiilor si de recunoastere si executare a hotărârilor referitoare la încredintare poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să declare că prezenta conventie se va aplica la toate acele unităti teritoriale ori la una sau mai multe dintre ele.

2. El poate, în orice moment după aceea, printr-o declaratie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei conventii la orice altă unitate teritorială desemnată în declaratie. Conventia va intra în vigoare fată de această unitate teritorială în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de către secretarul general.

3. Orice declaratie dată în temeiul celor două paragrafe precedente va putea fi retrasă, în ceea ce priveste orice unitate teritorială desemnată în această declaratie, prin notificare adresată secretarului general. Retragerea va avea efect din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

ARTICOLUL 26

 

1. În privinta unui stat care, în materie de încredintare a copiilor, are două sau mai multe sisteme de drept de aplicare teritorială:

a) referirea la legea resedintei obisnuite sau a cetăteniei unei persoane trebuie să fie înteleasă ca referire la sistemul de drept stabilit de reguli în vigoare în acest stat sau, în lipsa acestor reguli, la sistemul cu care persoana respectivă are legăturile cele mai strânse;

b) referirea la un stat de origine sau la un stat solicitat trebuie să fie înteleasă, după caz, ca referire la unitatea teritorială în care hotărârea a fost pronuntată sau la unitatea teritorială în care recunoasterea ori executarea hotărârii sau restabilirea încredintării este cerută.

2. Paragraful 1 lit. a) al prezentului articol se aplică, de asemenea, mutatis mutandis la statele care, în materie de încredintare a copiilor, au două sau mai multe sisteme de drept de aplicare personală.

 

ARTICOLUL 27

 

1. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să declare că uzează de una sau mai multe rezerve ce figurează la

paragraful 3 al art. 6, la art. 17 si la art. 18. Nu este admisă nici o altă rezervă.

2. Orice stat contractant care a formulat o rezervă în temeiul paragrafului precedent poate să o retragă în întregime sau partial, adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

ARTICOLUL 28

 

La sfârsitul celui de-al treilea an care urmează datei intrării în vigoare a prezentei conventii si, la initiativa sa, în orice alt moment după această dată, secretarul general al Consiliului Europei va invita reprezentantii autoritătilor centrale desemnate de statele contractante să se reunească în vederea studierii si facilitării functionării conventiei. Orice stat membru al Consiliului Europei care nu este parte la conventie va putea fi reprezentat de un observator. Lucrările fiecăreia dintre aceste reuniuni vor face obiectul unui raport care va fi adresat spre informare Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.

 

ARTICOLUL 29

 

1. Orice parte poate, în orice moment, să denunte prezenta conventie, adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denuntarea va avea efect din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

 

ARTICOLUL 30

 

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei si oricărui stat care a aderat la prezenta conventie:

a) orice semnătură;

b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) orice dată de intrare în vigoare a prezentei conventii conform art. 22, 23, 24 si 25;

d) orice alt act, notificare sau comunicare având legătură cu prezenta conventie.

Drept care subsemnatii, autorizati în acest scop, au semnat prezenta conventie.

Adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980, în limbile franceză si engleză, cele două texte având aceeasi valabilitate, într-un singur exemplar care va fi depus la arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copia conformă fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei si oricărui alt stat invitat să adere la prezenta conventie.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aderarea României la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor,  adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aderarea României la Conventia europeană asupra recunoasterii si executării hotărârilor în materie de încredintare a copiilor si de restabilire a încredintării copiilor, adoptată la Luxembourg la 20 mai 1980, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 313.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru prevenirea si combaterea violentei în familie

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritătii familiale, bazată pe prietenie, afectiune si întrajutorare morală si materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national.

(2) Statul actionează pentru prevenirea si combaterea violentei în familie, potrivit dispozitiilor art. 175, 176, 179-183, 189-191, 193, 194, 197, 198, 202, 205, 206, 211, 305-307, 309, 314-316, 318 si altele asemenea din Codul penal, ale Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistentă socială si alte prevederi legale în aceeasi materie, precum si prevederilor prezentei legi.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, violenta în familie reprezintă orice actiune fizică sau verbală săvârsită cu intentie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoacă o suferintă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. 

(2) Constituie, de asemenea, violentă în familie împiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertătile fundamentale.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, prin membru de familie se întelege:

a) sotul;

b) ruda apropiată, astfel cum este definită la art. 149 din Codul penal.

Art. 4. - De efectele prezentei legi beneficiază si persoanele care au stabilit relatii asemănătoare acelora dintre soti sau dintre părinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale.

Art. 5. - Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu celeritate cazurile de violentă în familie.

Art. 6. - (1) Autoritătile prevăzute la art. 5 vor asigura pregătirea si perfectionarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz si pentru instrumentarea cazurilor de violentă în familie.

(2) Serviciul de reintegrare socială si supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat – asistenti sociali si psihologi -, capabil să desfăsoare programe de terapie si consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instantelor, în conditiile legii.

Art. 7. - (1) Comunitătile locale, prin reprezentanti legali, precum si autoritătile administratiei publice locale asigură conditii pentru consolidarea familiei, pentru prevenirea conflictelor si a violentelor în familie.

(2) În cazul declansării unor violente, comunitătile locale, prin reprezentanti legali, precum si autoritătile administratiei publice vor acorda sprijinul logistic, informational si material Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

(3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate în actiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. (1) si (2).

(4) Organizatiile neguvernamentale, precum si oricare alte persoane juridice implicate în actiuni caritabile, care fac dovada că desfăsoară programe de asistentă pentru victimele violentei în familie, vor putea beneficia de subventii de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale, în conditiile legii.

 

CAPITOLUL II

Agentia Natională pentru Protectia Familiei

 

Art. 8. - (1) Se înfiintează Agentia Natională pentru Protectia Familiei, denumită în continuare agentie, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătătii si Familiei.

(2) Obiectivele agentiei sunt:

a) promovarea valorilor familiale, a întelegerii si întrajutorării în familie, prevenirea si combaterea violentei în relatiile dintre membri;

b) sprijinirea membrilor de familie aflati în dificultate ca urmare a actelor de violentă în familie;

c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătătii si de reinsertie socială;

d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice;

e) protejarea victimelor si, în special, a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidentialităti identitătii lor, precum si prin măsuri de protectie psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului;

f) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale, în scopul prevenirii si combaterii violentei în familie.

(3) Sediul agentiei, organizarea, functionarea si finantarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) La nivelul fiecărui judet si al sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, prin hotărâre a Guvernului, structuri în subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

Art. 9. - (1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii si protectiei victimelor violentei în familie, agentia are următoarele atributii:

a) elaborarea, fundamentarea si aplicarea strategiei si a programelor în domeniul îngrijirii si protectiei victimelor violentei în familie;

b) controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu, precum si al activitătii unitătilor care îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea sa;

c) finantarea sau, după caz, cofinantarea programelor specifice în domeniul apărării si consolidării familiei, precum si a îngrijirii si protectiei victimelor violentei în familie;

d) înfiintarea de adăposturi si de linii telefonice de urgentă pentru victimele violentei în familie;

e) instruirea, autorizarea si coordonarea activitătii profesionale a asistentilor familiali;

f) organizarea de cursuri de cunoastere a formelor de violentă în familie;

g) efectuarea de studii si cercetări, elaborarea de strategii, prognoze, realizarea si publicarea de materiale stiintifice si promotionale specifice;

h) realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violentă în familie;

i) implicarea si sprijinirea initiativelor partenerilor sociali în rezolvarea problemei violentei în familie;

j) înfiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei în familie;

k) înfiintarea de centre de asistentă destinate agresorilor.

(2) Agentia decontează cheltuielile legate de adăposturi, consiliere juridică si psihosocială, servicii medicale de urgentă, telefoane de urgentă si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei în familie.

Art. 10. - (1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale în domeniul violentei în familie si reglementează metodologia de actiune în cazurile care necesită interventia asistentilor familiali.

(2) Agentia elaborează standardele de calitate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei în familie si normele metodologice corespunzătoare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Ministrul sănătătii si familiei prezintă annual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevăzute la alin. (2).

Art. 11. - (1) Agentia este condusă de un director, cu rang de secretar de stat, care este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului sănătătii si familiei, cu avizul ministrului muncii si solidaritătii sociale.

(2) Pe lângă director functionează un consiliu de coordonare, cu rol consultativ, numit de ministrul sănătătii si familiei.

 

CAPITOLUL III

Asistentii familiali

 

Art. 12. - (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale.

(2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitătii lor se realizează de către agentie.

(3) Agentia stabileste criterii de vârstă, pregătire profesională, sănătate fizică si mentală, precum si de moralitate pentru ocuparea functiei de asistent familial.

Art. 13. - (1) În activitatea lor asistentii familiali au următoarele atributii:

a) identifică si tin evidenta familiilor în care apar conflicte ce pot cauza violente;

b) urmăresc desfăsurarea activitătii de prevenire a violentei în familie;

c) identifică solutii neviolente prin legătura cu persoanele în cauză;

d) solicită sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care generează violentă în familie;

e) monitorizează respectarea drepturilor persoanelor nevoite să recurgă la serviciile adăposturilor.

(2) În cazul în care constată acte de violentă în familie împotriva minorilor, asistentii familiali sunt obligati să acorde de îndată asistenta necesară si să sesizeze Autoritatea Natională pentru Protectia Copilului si Adoptie, respectiv serviciul public specializat de la nivel local.

Art. 14. - Asistentii familiali instrumentează cazul împreună cu persoana desemnată de Ministerul de Interne, în conditiile prevăzute la art. 5.

Art. 15. - Ministerul de Interne si agentia vor stabili împreună procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si a asistentilor familiali în prevenirea si monitorizarea cazurilor de violentă în familie.

 

CAPITOLUL IV

Măsuri de prevenire si combatere a violentei în familie

 

Art. 16. - (1) Persoanele desemnate de autoritătile publice pentru instrumentarea cazurilor de violentă în familie vor avea următoarele atributii principale:

a) monitorizarea cazurilor de violentă în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită; culegerea informatiilor asupra acestora; întocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a părtilor sau reprezentantilor acestora;

b) informarea si sprijinirea lucrătorilor politiei care în cadrul activitătii lor specifice întâlnesc situatii de violentă în familie;

c) identificarea situatiilor de risc pentru părtile implicate în conflict si îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;

d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

e) îndrumarea părtilor aflate în conflict în vederea medierii;

f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii;

g) instrumentarea cazului împreună cu asistentul familial.

(2) În cazul comiterii actelor de violentă în familie, organele de politie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie sau a unei autorităti.

(3) Lucrătorul de politie va anunta imediat autoritatea competentă la nivel local, în legătură cu situatia victimei.

Art. 17. - Ministerul Sănătătii si Familiei împreună cu Ministerul de Interne elaborează si difuzează materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei în familie.

Art. 18. - Ministerul Educatiei si Cercetării realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si în colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinti si copii, în vederea prevenirii violentei în familie.

 

CAPITOLUL V

Medierea în cazurile de violentă în familie

 

Art. 19. - Cazurile de violentă în familie pot fi supuse medierii la cererea părtilor. Persoanele cu atributii în instrumentarea unui caz de violentă în familie vor îndruma părtile în acest sens.

Art. 20. - (1) Prevenirea situatiilor conflictuale si medierea între membrii familiei se realizează prin intermediul consiliului de familie sau de către mediatori autorizati.

(2) Medierea nu împiedică desfăsurarea procesului penal sau aplicarea dispozitiilor prezentei legi.

Art. 21. - (1) Consiliul de familie este asociatia fără personalitate juridică si fără scop patrimonial, formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exercitiu, conform legii.

(2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care, potrivit legii, sunt în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate ori care, pentru a participa la lucrările consiliului de familie, ar trebui să încalce interdictia de a părăsi localitatea.

(3) În consiliul de familie participă si tutorii, pentru membrul de familie pe care îl reprezintă.

Art. 22. - Întrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial.

 

CAPITOLUL VI

Centrele pentru adăpostirea victimelor violentei în familie

 

Art. 23. - (1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violentei în familie, denumite în continaure adăposturi, sunt unităti de asistentă socială, de regulă fără personalitate juridică, care asigură protectie, găzduire, îngrijire si consiliere victimelor violentei în familie, nevoite să recurgă la acest serviciu de asistentă socială.

(2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgentă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.

(3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.

(4) Organizarea si functionarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale, cu avizul agentiei si cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu si a normelor metodologice prevăzute la art. 10 alin. (2).

(5) Adăposturile pot fi publice sau private, în functie de natura finantării. Înfiintarea adăposturilor publice revine consiliilor judetene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si consiliilor locale, cu avizul agentiei.

(6) În cazul acordării de subventii adăposturilor private, institutia care a acordat subventia participă la administrarea acestora sau, după caz, controlează folosirea fondurilor astfel alocate.

(7) Adăposturile publice constituie domeniul privat al comunitătii. Prevederile alin. (6) se aplică si pentru aceste adăposturi.

(8) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale, cu respectarea standardelor de calitate, atât victimei, cât si minorilor aflati în îngrijirea acesteia: protectie împotriva agresorului, îngrijire medicală, hrană, cazare, asistentă psihologică si consiliere juridică, pe o perioadă determinată, până la rezolvarea situatiei familiale. În cazul persoanelor care nu îsi pot asigura singure cazarea si hrana, acestea vor avea drept de sedere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizatiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesională, internarea minorilor în asezăminte sociale etc.

Art. 24. - (1) Corpurile gardienilor publici înfiintate pe lângă consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigură paza adăposturilor publice din zona de competentă.

(2) La primirea în adăpost se aduc la cunostintă victimei mijloacele juridice prin care să-si protejeze bunurile rămase la agresor, cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă, prin expertiză judiciară. Consultanta juridică este gratuită, iar primarul poate asigura suportarea, cel putin în parte, a cheltuielilor corespunzătoare.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică si pentru obtinerea certificatelor medico-legale.

(4) Toate adăposturile trebuie arondate la un spital sau altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală si psihiatrică. Arondarea se face de către consiliul local sau, după caz, de către consiliul judetean, cu acordul Ministerului Sănătătii si Familiei si al proprietarului adăpostului. Arondarea este o conditie fără de care nu se poate acorda avizul de functionare a adăpostului, prevăzut la art. 23 alin. (4).

(5) Ministerul de Interne, prin unitătile de politie, va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atributiilor ce le revin, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 25. - Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament si reabilitare se face numai cu acordul acestora. Pentru minori acordul este dat de părinti sau de tutorele legal.

 

CAPITOLUL VII

Măsuri de protejare a victimelor violentei în familie

 

Art. 26. - (1) În cursul urmăririi penale sau al judecătii instanta de judecată, la cererea victimei sau din oficiu, ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârsit un act de violentă cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru, poate dispune, în mod provizoriu, una dintre măsurile prevăzute la art. 113 si 114 din Codul penal, precum si măsura interzicerii de a reveni în locuinta familiei.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) încetează la disparitia stării de pericol care a determinat luarea acestora.

Art. 27. - (1) Măsurile prevăzute la art. 26 se dispun de instanta de judecată prin încheiere motivată.

(2) Câte un exemplar al încheierii se înmânează părtilor, iar în cazul lipsei unei părti, încheierea se afisează la usa locuintei.

(3) Încheierea instantei poate fi atacată separat cu recurs, în termen de 3 zile de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsă. Recursul nu este suspensiv de executare.

Art. 28. - Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute la art. 26 poate cere oricând, în cursul procesului penal, instantei competente să judece fondul cauzei revocarea măsurii când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat.

 

CAPITOLUL VIII

Sanctiuni

 

Art. 29. - (1) Constituie contraventii, dacă, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctionează cu amendă între 10.000.000 lei si 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului familial, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferintă vizibilă, pentru înlăturarea consecintelor violentelor;

b) nesesizarea de către asistentul familial, în conditiile prevăzute la art. 13 alin. (2), a Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, respectiv a serviciului public specializat de la nivel local;

c) schimbarea destinatiei adăpostului.

(2) Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă între 5.000.000 lei si 10.000.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care conditiile care au determinat internarea au dispărut.

(3) Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă între 5.000.000 lei si 10.000.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima.

(4) Contraventiile se constată si sanctiunile se aplică, conform legii, de către asistentii familiali, primar sau împuternicitii acestuia.

(5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia art. 28 si 29.

Art. 30. - Agentia poate aplica, atunci când constată încălcarea de către asistentii familiali a obligatiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare si functionare a adăposturilor, următoarele sanctiuni:

a) avertisment;

b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a functionării adăpostului pe termen de 1-3 luni;

c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea adăpostului.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale

 

Art. 31. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Sănătătii si Familiei, standardele si normele metodologice prevăzute la art. 10 alin. (2).

(2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 24 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 217.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru prevenirea si combaterea violentei în familie

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru prevenirea si combaterea violentei în familie si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 314.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a

Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 decembrie 2002, cu următoarele modificări si completări:

1. Alineatul (2) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“(2) Promovarea în conditiile legii a persoanelor încadrate pe functia de debutant, precum si a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior.”

2. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Ordonatorii principali de credite pot aproba o dată pe trimestru, în limita numărului maxim de posturi prevăzut în anexele la Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 si cu încadrarea în nivelul alocatiilor bugetare aprobate pentru cheltuielile cu salariile, numai pentru posturile vacante, utilizarea unui număr mai mare de posturi de nivel inferior prin reducerea corespunzătoare a unui număr de posturi de nivel superior, precum si modificarea în ceea ce priveste calitatea acestor posturi, de functionar public sau contractual, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(2) Prevederile alin. (1) privind modificarea în ceea ce priveste calitatea posturilor se aplică în mod corespunzător si ordonatorilor principali de credite din administratia publică locală, numai cu avizul Ministerului Administratiei Publice, prin Agentia Natională a Functionarilor Publici.”

3. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Anexele nr. Ia, IIa, IIIa, IV/1a-IV/11a, V/1a, V/2a, VI/1a si VI/2a*) la prezenta ordonantă de urgentă înlocuiesc, începând cu data de 1 ianuarie 2003 si până la 30 septembrie 2003, anexele nr. I, II, III/3, IV/1-IV/11, V/1, V/2, VI/1, VI/2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Anexele nr. VII/1a, VII/2a si VIIIa*) la prezenta ordonantă de urgentă înlocuiesc, începând cu data de 1 ianuarie 2003 si până la 30 septembrie 2003, anexele nr. II/1, II/2 si III la Legea nr. 154/1998, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Anexele nr. Ib, IIb, IIIb, IV/1b-IV/11b, V/1b, V/2b, VI/1b si VI/2b*) la prezenta ordonantă de urgentă înlocuiesc, începând cu data de 1 octombrie 2003 si până la 31 decembrie 2003, anexele nr. Ia, IIa, IIIa, IV/1a-IV/11a, V/1a, V/2a, VI/1a, VI/2a din aceeasi ordonantă.

(4) Anexele nr. VII/1b, VII/2b si VIIIb*) la prezenta ordonantă de urgentă înlocuiesc, începând cu data de 1 octombrie 2003 si până la 31 decembrie 2003, anexele nr. VII/1a, VII/2a si VIIIa din aceeasi ordonantă.”

4. La anexa nr. Ia, asteriscul de la capitolul I va avea următorul cuprins:

“*) Salariile de bază stabilite pentru functiile prevăzute la cap. I lit. B se utilizează pentru salarizarea functiilor de altă specialitate decât cele specifice din cadrul altor institutii centrale, precum si pentru salarizarea personalului din aparatul propriu al prefecturilor, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia secretarilor prevăzuti la cap. II din anexa nr. IIa.”

5. Titlul capitolului II din anexa nr. Ia va avea următorul cuprins:

“II. Salarii de bază pentru functii de conducere si de executie de specialitate specifice serviciilor Parlamentului, Administratiei Prezidentiale1), Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului National al Audiovizualului”

6. La anexa nr. Ib, asteriscul de la capitolul I va avea următorul cuprins:

“*) Salariile de bază stabilite pentru functiile prevăzute la cap. I lit. B se utilizează pentru salarizarea functiilor de altă specialitate decât cele specifice din cadrul altor institutii centrale, precum si pentru salarizarea personalului din aparatul propriu al prefecturilor, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia secretarilor prevăzuti la cap. II din anexa nr. IIa.”

7. Titlul capitolului II din anexa nr. Ib va avea următorul cuprins:

“II. Salarii de bază pentru functii de conducere si de executie de specialitate specifice serviciilor Parlamentului, Administratiei Prezidentiale1), Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului National al Audiovizualului”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 24 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 220.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 318.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După litera c) a alineatului (2) al articolului 70 se introduce litera c1) cu următorul cuprins:

“c1) veniturile obtinute din activităti economice realizate în legătură cu scopul si cu obiectul de activitate ale unitătilor de administrare a bazelor sportive;”

2. Alineatele (9), (11) si (12) ale articolului 80 vor avea următorul cuprins:

“(9) Ministerul Tineretului si Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive nationale si cluburile sportive din subordinea sa, precum si prin unitătile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în conditiile legii.

.…………………………………………………………………………..

(11) Unitătile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, functionează ca unităti fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea si întretinerea bazelor sportive de interes national, precum si prestarea de servicii pentru activitatea sportivă si de tineret.

(12) Sursele de finantare a complexurilor sportive nationale provin din:

a) subventii de la bugetul de stat;

b) venituri obtinute din activităti economice realizate în legătură cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora;

c) donatii si sponsorizări;

d) alte venituri, în conditiile legii;

e) sume rămase din venituri extrabugetare din exercitiul financiar precedent.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 13 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 221.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 319.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 82 din 24 august 2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere, adoptată în temeiul art. 1 lit. F pct. 7 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 30 august 2000, cu următoarele modificări si completări:

1. Titlul ordonantei va avea următorul cuprins:

“ORDONANTĂ

privind autorizarea agentilor economici care desfăsoară activităti de reparatii, de reglare, de modificări constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor uzate”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Prevederile prezentei ordonante se aplică tuturor agentilor economici care desfăsoară activităti prin care se pot influenta parametrii constructivi, functionali si de calitate ai vehiculelor rutiere, fată de reglementările legale referitoare la conditiile tehnice privind admiterea si mentinerea în circulatie a acestora pe drumurile publice.

(2) În sensul prezentei ordonante, prin activităti care pot influenta parametrii constructivi, functionali si de calitate ai vehiculelor rutiere se întelege:

a) activităti de reparatii, întretinere si reglări functionale ale vehiculelor rutiere;

b) activităti de reparatii, reconditionări, montări, verificări si etalonări ale componentelor si echipamentelor vehiculelor rutiere;

c) modificări constructive si reconstructia vehiculelor rutiere;

d) activităti de dezmembrare a vehiculelor rutiere uzate, în vederea comercializării si reciclării.

(3) Activitătile mentionate la alin. (2) se pot desfăsura numai în ateliere specializate, în baza autorizatiei tehnice de functionare.

(4) Autorizatia tehnică de functionare este documentul prin care se atestă capabilitatea tehnică a agentului economic de a efectua, în conformitate cu legislatia în vigoare, activitătile prevăzute la alin. (2).”

3. După articolul 1 se introduce articolul 11 cu următorul cuprins:

“Art. 11. - În sensul prezentei ordonante, termenii utilizati în cuprinsul acesteia au următoarele semnificatii:

a) agent economic - persoana fizică sau juridică autorizată să efectueze activitătile mentionate la art. 1 alin. (2);

b) activitate de reparatii a vehiculelor rutiere – activitatea specifică ce presupune operatii de înlocuire a cel putin unei componente a vehiculului cu o componentă nouă, identică sau similară cu componenta de prim montaj, de origine sau de uz general, si/sau operatii de reconditionare a unei componente din unul dintre sistemele vehiculului, efectuată în conformitate cu documentatia tehnică specifică a producătorilor de vehicule;

c) activitate de reglare - activitatea specifică ce presupune realizarea sau refacerea stării unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite conditii impuse;

d) activitate de reconstructie - activitatea de productie industrială de vehicule rutiere în care se folosesc piese, ansambluri sau subansambluri noi ori reconditionate, pe un flux de fabricatie, cu tehnologii si sisteme de asigurare a calitătii certificate de organisme competente;

e) onorabilitate - situatia în care se găseste conducătorul activitătii autorizate, care nu a fost condamnat pentru infractiuni penale grave si care actionează în mod etic si responsabil în raport cu beneficiarii;

f) modificări constructive - activitatea ce are ca rezultat schimbarea parametrilor constructivi, functionali sau de calitate ai vehiculului rutier si/sau a componentelor acestuia fată de tipul omologat;

g) neutralitate - situatia în care se găseste un agent economic care, prin activitatea desfăsurată, nu generează conflict de interese;

h) dezmembrare - activitatea specifică ce presupune demontarea vehiculului rutier si/sau a subansamblurilor acestuia în componente, în vederea comercializării sau a reciclării acestora.”

4. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Autorizatia tehnică de functionare se eliberează de către Regia Autonomă ÇRegistrul Auto RomânČ, organism tehnic specializat al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, denumit în continuare R.A.R., având în vedere raportul de evaluare a capabilitătii tehnice a agentului economic, întocmit de personalul propriu certificat pentru evaluarea conformitătii pe baza reglementărilor si normelor tehnice elaborate de ministerul respectiv.

(2) Activitatea agentilor economici care verifică si/sau etalonează tahografe, aparate de taxat si limitatoare de viteză este conditionată de asigurarea cerintelor de obiectivitate si neutralitate a agentului respectiv în raport cu utilizatorii aparatelor.

(3) Autorizatia tehnică de functionare se acordă agentilor economici care îndeplinesc conditiile de dotare, documentatie tehnică si tehnologii corespunzătoare, au angajat personal calificat corespunzător lucrărilor pe care le execută, iar conducătorul activitătilor prevăzute la art. 1 îndeplineste conditiile de onorabilitate si de capacitate profesională.

(4) Autorizatia tehnică de functionare diferentiază agentii economici pe clase, în functie de complexitatea activitătii pe care o execută si/sau de mărcile ori tipurile de vehicule rutiere pentru care desfăsoară aceste activităti.

(5) Agentii economici care desfăsoară activităti specifice în termenul de garantie a vehiculelor noi trebuie să aibă si abilitarea din partea producătorului vehiculului rutier respectiv sau din partea reprezentantului autorizat al acestuia.

(6) Valabilitatea autorizatiei tehnice de functionare este conditionată de mentinerea de către titularul acesteia a conditiilor care au stat la baza acordării autorizatiei tehnice de functionare.

(7) Autorizatia tehnică de functionare poate fi suspendată, partial sau total, în cazul nerespectării uneia dintre conditiile care au stat la baza acordării acesteia, până la remedierea deficientelor semnalate.

(8) Autorizatia tehnică de functionare se anulează în cazul în care deficientele semnalate, care au condus la suspendarea partială sau totală a acesteia, nu au fost remediate la termenele stabilite în decizia de suspendare a autorizatiei tehnice de functionare.”

5. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art. 3 - (1) Conformitatea activitătilor prevăzute la art. 1, executate, se verifică prin inspectie cu dispozitive, echipamente si tehnologii specifice, care să garanteze că vehiculul supus acestor activităti corespunde conditiilor si reglementărilor legale privind admiterea si mentinerea în circulatie a vehiculelor rutiere.

(2) Agentii economici sunt obligati să înregistreze si să mentină dovezi care să demonstreze conformitatea activitătilor executate cu conditiile tehnice si de calitate impuse. Registrele de evidentă a activitătilor vor contine si rezultatele inspectiilor efectuate în conditiile alin. (1).”

6. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Echipamentele, piesele de schimb si materialele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia mediului, utilizate de agentii economici care desfăsoară activitătile prevăzute la art. 1, trebuie să fie certificate sau omologate în conformitate cu reglementările legale, după caz.”

7. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. - Agentii economici care efectuează activitătile prevăzute la art. 1 sunt obligati să elibereze beneficiarului certificate de garantie pentru lucrările executate, care să includă, dacă este cazul, si duratele de garantie aferente componentelor noi ori reconditionate utilizate, în conformitate cu reglementările legale.”

8. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) Activitatea de reconstructie a vehiculelor rutiere se poate efectua numai de agenti economici - persoane juridice - care desfăsoară o activitate de productie industrială în domeniu si care au certificat un sistem de management al calitătii, în conformitate cu modelul aplicabil din seria de standarde SR EN ISO 9000.

(2) Autorizarea tehnică a activitătii de dezmembrare a vehiculelor rutiere uzate este conditionată de respectarea conditiilor speciale de reutilizare, reciclare sau valorificare a pieselor, componentelor si materialelor de exploatare rezultate ca urmare a dezmembrării, în scopul prezervării si ameliorării calitătii mediului, al sigurantei circulatiei rutiere si pentru conservarea energiei, după caz.”

9. După articolul 6 se introduce articolul 61 cu următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Constituie contraventii, în măsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni, si se sanctionează cu amendă următoarele fapte:

a) efectuarea activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (2) fără autorizatia tehnică de functionare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;

b) efectuarea activitătilor prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru care autorizatia tehnică de functionare a fost suspendată total sau partial, cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2) si ale art. 4, cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei; d) nerespectarea prevederilor art. 5, cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2) Cuantumurile amenzilor prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei.

(3) Contraventiile prevăzute la alin. (1) se constată si se sanctionează de către personalul împuternicit în acest scop de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, autoritatea competentă în domeniul transporturilor.

(4) Dispozitiile referitoare la sanctionarea contraventiilor la prezenta ordonantă se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

(5) Împotriva procesului-verbal de suspendare sau anulare a autorizatiei tehnice de functionare agentii economici pot face contestatii adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal.

(6) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei este obligat să răspundă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii contestatiilor mentionate la alin. (5).

(7) În cazul în care agentii economici sanctionati nu sunt multumiti de modul de solutionare a contestatiilor de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, se pot adresa cu plângere instantelor judecătoresti, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

10. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei actualizează reglementările si normele tehnice privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatii, reglare si/sau desfăsoară activitatea de reconstructie a vehiculelor rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 536/1997, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 9 decembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Reglementările si normele tehnice prevăzute la alin. (1) se actualizează în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante.

(3) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se reactualizează periodic de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, în functie de evolutia legislatiei din Uniunea Europeană.

(4) La actualizarea reglementărilor si normelor tehnice Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei va solicita si punctul de vedere al asociatiilor profesionale din domeniu, constituite conform legii.

(5) Autorizatiile tehnice de functionare eliberate de R.A.R. înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonante rămân valabile până la primul audit de supraveghere.”

Art. II. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Ordonanta Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere, astfel cum a fost modificată si completată prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 10 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ALEXANDRU ATHANASIU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 22 mai 2003.

Nr. 222.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care prestează servicii de reparatie, de reglare si/sau desfăsoară activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 21 mai 2003.

Nr. 320.