MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 134         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 3 martie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

181. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2003, pentru judetul Harghita

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

657/2002. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Programului de ameliorare a efectivelor de porcine din România

 

658/2002. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase comerciale si gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori

 

203. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate în domeniul colectării creantelor bugetului de stat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2003, pentru judetul Harghita

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 30 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si al art. 19 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2003 cu suma de 1.000.000 mii lei, pentru judetul Harghita, din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2003, si alocarea acesteia Consiliului Local al Comunei Mădăras, judetul Harghita.

Art. 2. - Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2003.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 februarie 2003.

Nr. 181.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Programului de ameliorare a efectivelor de porcine din România

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 146.574 din 24 decembrie 2002 al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice, în temeiul art. 24 din Legea zootehniei nr. 72/2002, în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

 

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de ameliorare a efectivelor de porcine din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Directia generală de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice si Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu” vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 24 decembrie 2002.

Nr. 657.

 

ANEXĂ

 

PROGRAM

de ameliorare a efectivelor de porcine din România

 

În ultimii ani pe plan mondial s-a înregistrat o rată anuală de crestere a efectivelor de porci de 1,9%, a numărului de porci sacrificati de 2,5% si a cantitătii de carne de 3%, ajungându-se la peste 950 milioane de porci si circa 80 milioane tone carne.

În România, în conditiile trecerii la economia de piată, efectivele de porcine au înregistrat modificări atât sub aspect numeric (de la 11.671 mii capete în anul 1989 la 6.700 mii capete în anul 2002), cât si sub aspectul structurii de proprietate si dimensionale a exploatatiilor.

Astfel, în anul 2002 sectorul privat are o pondere de 97%, iar sectorul de stat de 3%. Dimensiunea medie a exploatatiilor este de 2,44 capete. Doar 15,73% din efective sunt crescute în exploatatii mai mari de 500 de capete si 1% în exploatatii cu dimensiuni cuprinse între 100 si 500 de capete.

Datele referitoare la rezultatele ameliorării genetice în ultimii 30 de ani pun în evidentă un progres genetic de 250 g/zi pentru sporul de crestere între 25 kg si sacrificare, un consum de furaje mai redus cu 45 kg pentru realizarea  greutătii de sacrificare, o reducere a grosimii slăninii până la 11-12 mm si cresterea procentului de carne în carcasă cu peste 6%.

Pentru a pune în aplicare realizările stiintei în domeniul ameliorării porcinelor si a deschide perspectivele continuării cu succes a cercetărilor stiintifice este necesar un program de ameliorare-cadru, suplu si flexibil, care să permită punerea în valoare a cunostintelor acumulate si să stimuleze initiativele individuale, în vederea realizării obiectivelor urmărite în ameliorarea populatiilor de porcine.

I. Scopul si obiectivele programului de ameliorare Scop

Programul national de ameliorare a porcinelor vizează:

- coordonarea la nivel national a managementului resurselor genetice;

- maximizarea progresului genetic la nivelul companiilor de ameliorare sau al fermelor de elită si producerea sistematică de scroafe hibride, astfel încât să se obtină porci pentru sacrificare cu viteză mare de crestere, cu un consum redus de furaje si cu procent mare de carne în carcasă;

- cresterea numărului de porci sacrificati pe scroafă pe an.

Obiective

Pentru rasele materne:

- număr de purcei vii pe fătare - 12;

- număr de fătări pe an - 2,2;

- spor mediu zilnic în testare (30-100 kg) - 600 g/zi;

- consum de furaj combinat/kg spor - 3 kg;

- % carne în carcasă - 56%.

Pentru rasele paterne:

- spor mediu zilnic în testare (30-100 kg) - 600 g/zi;

- consum de furaj combinat/kg spor - 2,8 kg;

- % carne în carcasă - 59%.

Pentru scroafe hibride:

- număr de purcei întărcati pe fătare - 9,5;

- număr de fătări pe an - 2,2.

Pentru porci comerciali:

- spor mediu zilnic (30-100 kg) - 700 g/zi;

- consum de furaj combinat/kg spor - 3,5 kg;

- % carne în carcasă - 55-57%.

II. Structura programului de ameliorare

(Rase, structura sistemului, principii de metodică)

Ameliorarea genetică a efectivelor de porcine se bazează pe existenta companiilor de ameliorare si a fermelor de elită cu programe proprii de ameliorare si difuzarea materialului de reproductie de rasă pură către fermele de productie.

Rasele utilizate în programul de ameliorare

Materialul biologic existent si cuprins în această activitate este reprezentat de rasele: Marele Alb, Landrace, ca rase materne, si Duroc, Linia Sintetică 345 Peris si Hampshire, ca rase paterne. Pot fi angajate si unele rase sau linii perfectionate de pe plan mondial.

Structura sistemului de ameliorare

Structura sistemului de ameliorare a porcinelor presupune existenta unei piramide a ameliorării, în trei trepte.

Treapta I (vârful piramidei) cuprinde companiile de ameliorare, fermele de elită si fermele de multiplicare. Ele concentrează nucleele cele mai valoroase din principalele rase materne si paterne, care îndeplinesc cerintele minime pentru acreditare, prevăzute în normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproductie.

Efectivul matcă din această categorie de unităti trebuie să asigure reproducătorii necesari la nivel national. Se prevede ca acesta să detină o pondere de maximum 5% (materne 3% si paterne 2%) din matca totală. Pentru obtinerea unui progres genetic maxim la acest nivel al piramidei ameliorării se elaborează si se aplică programe de ameliorare proprii fiecărei unităti de selectie, fundamentate stiintific, care să maximizeze precizia si intensitatea selectiei si să minimizeze intervalele între generatii.

Progresul genetic realizat se difuzează în fermele de productie direct prin vierii si materialul seminal livrat, iar prin scrofite, prin intermediul fermelor de hibridare.

Treapta a II-a este reprezentată de fermele de hibridare care au ca obiectiv producerea de scrofite si, eventual, vierusi si livrarea acestora la fermele de productie din treapta a III-a.

Dimensionarea efectivelor matcă aflate în această treaptă se face în functie de necesarul de înlocuire din fermele de productie.

Înlocuirea mătcii si aprecierea materialului de reproductie se fac în conformitate cu prevederile normelor tehnice.

Treapta a III-a este reprezentată de fermele de productie (ferme pentru producerea de purcei si ferme complexe, cu toate sectoarele) si efectivele apartinând gospodăriilor populatiei.

La nivelul acestei trepte se aplică, în general, încrucisări prin utilizarea de vieri din rasele paterne sau vieri hibrizi si femele hibride din încrucisările simple sau rotationale, realizându-se astfel hibrizi comerciali destinati tăierii.

Metodica de ameliorare a raselor de porcine

În ameliorarea efectivelor de porcine se utilizează două metode: ameliorarea în rasă curată si ameliorarea prin încrucisare.

Ameliorarea în rasă curată

Progresele realizate în lucrările de ameliorare genetică au evidentiat importanta specializării raselor pe directii diferite de productie.

Specializarea pe directie maternă, respectiv pentru productia de purcei, ia în considerare utilizarea raselor caracterizate prin performante superioare de reproductie, mentinându-se o pondere corespunzătoare a selectiei pentru performantele de crestere si carcasă. Rasele incluse în această directie de specializare sunt reprezentate de Marele Alb, Landrace si liniile specializate realizate în cadrul programelor de ameliorare ale fermelor de elită. Specializarea pe directie paternă, respectiv pentru productie mare de carne în carcasă, viteză mare de crestere si consum specific redus, ia în considerare utilizarea raselor caracterizate prin performante superioare în această privintă. Rasele incluse în această directie de specializare sunt: Duroc, Hampshire si Linia Sintetică 345 Peris si liniile specializate realizate în cadrul programelor de ameliorare ale fermelor de elită.

În vederea estimării valorii de ameliorare, animalele se supun testării după performante proprii de la nastere până la realizarea greutătii de 100 kg, cu limite între 80 si 105 kg si o vârstă maximă de 181 de zile.

Estimarea valorii de ameliorare pentru performantele de productie si reproductie se face prin aplicarea metodologiei BLUP - model animal, pe baza informatiilor care iau în considerare ascendentii, performantele proprii, rudele colaterale si descendentii.

Ameliorarea prin încrucisare

Valorificarea eficientă a raselor în programele de hibridare presupune:

- stabilirea combinabilitătilor optime pentru realizarea de hibrizi comerciali prin încrucisări duble si rotationale;

- producerea de hibrizi comerciali din combinabilităti optime, prin încrucisarea în trepte sau rotatională în fermele de crestere intensivă, semiintensivă si extensivă.

Adoptarea sistemului de plată a porcilor de tăiere în functie de proportia de carne în carcasă se impune ca o necesitate obiectivă, determinând stimularea prin mijloace economice a procesului de ameliorare genetică a efectivelor de porcine.

III. Conservarea resurselor genetice

Diversificarea genetică existentă se reduce foarte rapid în conditiile procesului de ameliorare, în care un număr redus de rase s-a evidentiat si corespunde sub aspectul indicilor tehnico-economici si calitativi.

În aceste conditii mentinerea unor populatii de porcine autohtone ca rezervă de gene pentru porcul biologic (ecologic, bioporcul) impune adoptarea unor măsuri de conservare.

Populatiile din această categorie prezintă un efectiv redus si sunt crescute în arii geografice restrânse, unele dintre acestea constituind si porci pentru autoconsum. Populatiile vizate în acest scop sunt: rasa Mangalita si rasa Bazna.

Metodologia de conservare in situ si ex situ a resurselor genetice este elaborată de institutul de cercetare de profil, luându-se în considerare evitarea derivei genetice prin asigurarea unei mărimi efective corespunzătoare. Tinându-se seama de indicii de productie scăzuti, care au determinat reducerea numerică a acestor populatii, este necesară acordarea de compensatii crescătorilor care întretin acest stoc genetic.

IV. Cadrul institutional

Pornind de la actuala organizare si păstrând realizările meritorii înregistrate în ameliorarea genetică a efectivelor de porcine din România, tranzitia la economia de piată si cerintele integrării României în Uniunea Europeană impun adaptarea structurilor si legislatiei existente la cadrul institutional si reglementările practicate pe plan international, care permite, printre altele:

- protejarea si sustinerea functionării fermelor de elită si a celor care realizează lucrări de conservare si prezervare a patrimoniului genetic, cu participarea domeniului public;

- liberalizarea initiativelor în aplicarea diferitelor metodici de ameliorare si încrucisare si stimularea competitiei între diferite companii;

- asigurarea neutralitătii si obiectivitătii în controlul performantelor de productie si a evaluărilor genetice, prin îmbunătătirea serviciilor de măsurare, omologare si certificare a valorii zootehnice;

- îmbunătătirea serviciilor de reproductie, în special prin utilizarea însământărilor artificiale.

În aplicarea programului de ameliorare sunt implicate următoarele institutii si organizatii:

- ferme de elită, de multiplicare si hibridare;

- unităti de însământări artificiale;

- institutii pentru controlul performantelor;

- institutii de cercetare;

- asociatii ale crescătorilor.

Fermele de elită, de multiplicare si hibridare organizează cresterea si ameliorarea efectivelor de porcine în conformitate cu normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproductie si cu programele proprii de ameliorare.

Unitătile pentru însământări artificiale pot functiona ca societăti independente sau în cadrul unor ferme din structura piramidală, dacă sunt acreditate, în conformitate cu prevederile legale. Au rolul de a asigura transmiterea rapidă a progresului genetic realizat în prima treaptă spre treptele inferioare.

Institutiile pentru controlul performantelor sunt reprezentate la nivel central de Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu”, iar la nivel judetean, de oficiile pentru ameliorare si reproductie în zootehnie. Atributiile lor sunt stabilite prin actele normative de înfiintare si cuprind în principal următoarele:

- Agentia Natională pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu”:

- elaborează norme tehnice pentru organizarea si efectuarea controlului oficial al performantelor de productie;

- întretine si dezvoltă un sistem informatic pentru ameliorarea porcinelor;

- editează publicatii anuale cu rezultatele controlului oficial;

- efectuează inspectia de stat în domeniu.

- Oficiile judetene pentru ameliorare si reproductie în zootehnie:

- acreditează fermele de elită, multiplicare si hibridare, precum si unitătile de însământări artificiale;

- organizează si efectuează controlul oficial al performantelor;

- întretin si dezvoltă un sistem informatic pentru ameliorarea porcinelor;

- atestă performantele si eliberează certificatele de origine si valoare productivă;

- efectuează inspectia de stat în domeniu.

Institutiile de cercetare elaborează metodologii moderne de selectie si estimare a valorii de ameliorare si programe de conservare pentru populatiile reduse numeric. Asigură suportul stiintific pentru realizarea de noi creatii biologice. Asociatiile crescătorilor, în cadrul actiunilor de reprezentare a intereselor crescătorilor, au următoarele atributii:

- participă la stabilirea obiectivelor si la elaborarea programelor de ameliorare;

- sprijină crescătorii în procurarea materialului biologic de valoare si în organizarea reproductiei prin însământări artificiale;

- stabilesc relatii cu alte organizatii din tară si din străinătate.

V. Cadrul legislativ

Cadrul legislativ al lucrărilor de ameliorare a porcinelor are în vedere alinierea legislatiei din domeniu la normativele si directivele Uniunii Europene.

Activitatea de ameliorare la porcine se desfăsoară în conformitate cu Legea zootehniei nr. 72/2002 si cu Normele tehnice privind aprecierea materialului de reproductie la porcine.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase

comerciale si gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 146.575 din 24 decembrie 2002 al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice,

în temeiul art. 5 din Legea zootehniei nr. 72/2002, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase comerciale si gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 24 decembrie 2002.

Nr. 658.

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE DE CALITATE

privind ouăle de viermi de mătase comerciale si gogosile de viermi de mătase crude, din specia Bombyx mori

 

A. Norme tehnice de calitate privind ouăle de viermi de mătase comerciale din specia Bombyx mori

1. Generalităti

1.1. Obiectul si domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentele norme se referă la ouăle de viermi de mătase din specia Bombyx mori L, din care se obtin gogosile de mătase crude destinate industrializării.

1.1.2. Ouăle industriale de viermi de mătase se obtin prin:

a) încrucisare industrială simplă între două rase pure;

b) încrucisare triplă între un hibrid simplu si o rasă pură;

c) încrucisare cvadruplă între 2 hibrizi simpli.

Rasele pure utilizate ca genitori în hibridare apartin grupei de rase chineze (larve albe, fără semne larvare, gogosi ovale, albe, galbene) si grupei de rase japoneze (larve cu semne larvare, gogosi alungite, centurate, culoare albă sau galbenă).

1.2. Clasificare

Ouăle de viermi de mătase se clasifică în două tipuri:

a) hibernate, cu diapauză, care se utilizează în cresterile de viermi de mătase în anul următor producerii lor;

b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL si care se utilizează pentru cresterile de viermi de mătase în anul producerii lor.

2. Conditii tehnice de calitate

Ouăle de viermi de mătase trebuie să îndeplinească următoarele conditii de calitate:

 

Caracteristici

Ouă hibernate

Ouă nehibernate

Culoare

- cenusie cu nuantă violacee, în cazul hibrizilor la care genitorii apartin grupei de rase japoneze

- cenusie cu nuantă verzuie, în cazul hibrizilor la care genitorii apartin grupei de rase chineze

Mărimea (nr. de ouă/g)

1.650-1. 800

1.600-1.900

Ecloziune, % minim (în două zile)

90

90

Impurităti:

 

 

- ouă nefecundate, seci si sparte, % maxim

1

3

- hârtie, praf, nisip etc., % maxim

1

1

- infestare cu pebrina (Nosema bombycis), % maxim

0,5

0,5

 

B. Norme tehnice de calitate privind gogosile de viermi de mătase crude din specia Bombyx mori

1. Generalităti

1.1. Obiectul si domeniul de aplicare

1.1.1. Prezentele norme se referă la gogosile de mătase din specia Bombyx mori L, care sunt destinate industrializării.

1.1.2. Gogosile de mătase destinate industrializării se obtin ca rezultat al cresterii viermilor de mătase, efectuată în microferme sericicole sau de crescătorii particulari.

1.2. Clasificare

Gogosile de mătase destinate industrializării se clasifică în două categorii: I si II.

2. Conditii tehnice de calitate

Gogosile de mătase trebuie să îndeplinească conditiile de calitate mentionate în tabelul nr. 1.

 

Tabelul nr. 1

 

Caracteristici

Calitatea I

Calitatea II

Autenticitate  gogosi cu conformatie (formă) si culoare caracteristice rasei sau hibridului, % (masă) minim

98

98

Consistenta învelisului mătăsos

Tare

Se admit maximum 1% gogosi cu învelisul slab

Slabă

Se admit maximum 3% gogosi cu învelisul foarte slab

Gogosi cu defecte mici, % (masă) maxim

4 (masă)

Nu se normează

Gogosi cu defecte mijlocii, % (masă) maxim, din care:

 

 

- gogosi cu pete, atlasări si cicatrice

3

Nu se normează

- gogosi cu crisalidă moartă înainte de etufare

Lipsă

30

Gogosi cu defecte mari, % (masă) maxim

Lipsă

30

Gogosi perforate, % (masă) maxim

Lipsă

2

Gogosi duble sau triple, % (masă) maxim

Lipsă

2

 

Scamă, % (masă) maxim

1

1

Impurităti, % (masă) maxim

0,3

0,3

Umiditate %

 

 

- de livrare

59-63

59-63

- de referintă

61

61

 

Defectele mici, mijlocii si mari care se iau în considerare la încadrarea gogosilor crude în clase de calitate sunt specificate în tabelul nr. 2.

 

Tabelul nr. 2

 

Defecte mici

Defecte mijlocii

Defecte mari

Pete exterioare cu dimensiuni de 5-10 mm

Pete exterioare si din interior între 11-15 mm pe maximum un sfert din suprafata învelisului gogosii

Petele exterioare si din interior

să nu depăsească un sfert din

suprafata învelisului gogosii

Atlasări si cicatrice cu dimensiuni de 5-10 mm

Atlasări si cicatrice cu dimensiuni de 11-15 mm pe maximum un sfert din suprafata învelisului gogosii Gogosi cu crisalidă moartă înainte de etufare

Atlasări si cicatrice cu dimensiuni de peste 15 mm

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate în domeniul colectării creantelor bugetului de stat

 

În temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, având în vedere dispozitiile art. 161 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, precum si ale Ordonantei Guvernului nr. 7/1995 privind stabilirea regimului unor formulare tipizate din domeniul financiar, republicată,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă modelele, caracteristicile de tipărire, difuzare, utilizare si păstrare ale formularelor tipizate, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul ordin, care înlocuiesc modelele, caracteristicile de tipărire, difuzare, utilizare si păstrare ale formularelor cu aceleasi coduri din anexele nr. 1a) si 1b) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, nr. 1.801/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 si 268 bis din 20 noiembrie 1995, cu modificările si completările ulterioare:

1. Chitantă - MFP cod 14.13.11.99 - formular cu regim special de înseriere si de numerotare;

2. Înstiintare de plată - MFP cod 14.13.09.99;

3. Somatie - MFP cod 14.13.28.99;

4. Adeverintă de primire a somatiei - MFP cod 14.13.29.99;

5. Proces-verbal privind comunicarea somatiei – MFP cod 14.13.29.99/a;

6. Titlu executoriu - MFP cod 14.13.30.99;

7. Proces-verbal privind cheltuielile de executare – MFP cod 14.13.35.99;

8. Adresă de înfiintare a popririi - MFP cod 14.13.12.99;

9. Adresă de înfiintare a popririi asupra disponibilitătilor din conturi bancare - MFP cod 14.13.12.99/a;

10. Proces-verbal de sechestru pentru bunuri mobile si anexa la procesul-verbal de sechestru - MFP cod 14.13.13.99;

11. Proces-verbal de sechestru pentru bunuri imobile - MFP cod 14.13.34.99;

12. Proces-verbal de numire administrator sechestru - MFP cod 14.13.14.99;

13. Proces-verbal de predare-primire - MFP cod 14.13.32.99;

14. Anunt privind vânzarea pentru bunuri mobile – MFP cod 14.13.15.99;

15. Anunt privind vânzarea pentru bunuri imobile - MFP cod 14.13.15.99/a;

16. Proces-verbal de licitatie pentru bunuri mobile - MFP cod 14.13.33.99;

17. Proces-verbal de licitatie pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri - MFP cod 14.13.33.99/a;

18. Proces-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile supuse executării silite - MFP cod 14.13.37.99;

19. Proces-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare silită - MFP cod 14.13.38.99;

20. Proces-verbal de constatare a stării de insolvabilitate - MFP cod 14.13.16.99;

21. Proces-verbal de constatare a împlinirii termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită - MFP cod 14.13.39.99;

22. Notă privind compensarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor obligatii de plată către bugetul de stat - MFP cod 14.13.41.99;

23. Borderou de adăugare-scădere a obligatiilor fiscale - MFP cod 14.13.24.99.

Art. 2. - Anexele nr. 1a) si 1b) la Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, nr. 1.801/1995, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu 12 pozitii, cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul ordin:

1. Proces-verbal privind calculul accesoriilor pentru neplata/nevărsarea la termen a obligatiilor fată de bugetul de stat din anul curent - MFP cod 14.13.45.99/a;

2. Proces-verbal privind calculul accesoriilor pentru neplata/nevărsarea la termen a obligatiilor fată de bugetul de stat din anul precedent - MFP cod 14.13.45.99/b;

3. Decizie privind măsuri asigurătorii - MFP cod 14.13.02.99;

4. Adresă de înfiintare a popririi asigurătorii - MFP cod 14.13.12.99/b;

5. Adresă de înfiintare a popririi asigurătorii asupra disponibilitătilor bănesti - MFP cod 14.13.12.99/c;

6. Proces-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu - MFP cod 14.13.46.99;

7. Proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile si anexa la procesul-verbal de sechestru asigurător - MFP cod 14.13.13.99/a;

8. Proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile - MFP cod 14.13.34.99/a;

9. Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri - MFP cod 14.13.36.99/a - formular cu regim special de înseriere si de numerotare;

10. Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile - MFP cod 14.13.36.99 - formular cu regim special de înseriere si de numerotare;

11. Notă privind restituirea unor sume de la bugetul de stat - MFP cod 14.13.41.99/a;

12. Proces-verbal privind calculul dobânzilor pentru nesolutionarea în termenul legal a cererilor de compensare/restituire depuse de plătitori - MFP cod 14.13.44.99.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Formularele se tipăresc de către Compania Natională “Imprimeria Natională” - S.A. sau se emit prin intermediul aplicatiilor informatice ale Ministerului Finantelor Publice, după caz, conform modelelor prezentate în anexele nr. 1 si 2 la prezentul ordin, urmând să se distribuie de către Ministerul Finantelor Publice, prin Directia generală a serviciilor administrative, patrimoniu si arhivare, directiilor generale ale finantelor publice judetene, Directiei generale a finantelor publice a municipiului Bucuresti, Directiei generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov si Directiei Generale a Vămilor.

(2) În cazul în care formularele se emit prin intermediul aplicatiilor informatice ale Ministerului Finantelor Publice, organele emitente nu vor mai solicita formulare tipărite.

Art. 5. - Directia generală de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor, Directia generală de îndrumare si control fiscal, Directia generală de proceduri fiscale, Directia generală a tehnologiei informatiei, Directia generală a serviciilor administrative, patrimoniu si arhivare, Directia de buget si contabilitate internă, Directia generală de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti, Directia Generală a Vămilor, precum si unitătile lor subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 17 februarie 2003.

Nr. 203.

*) Anexele nr. 1 si 2 se publică ulterior.