MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 165 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 17 martie 2003

SUMAR

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

252/2002. - Ordin privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate în baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

CONSILIUL CONCURENTEI

ORDIN

privind punerea în aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei, elaborate în baza Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat

În baza:

- Decretului nr. 1.075/2001 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

- prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) si (2) si ale art. 29 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, precum si ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

presedintele Consiliului Concurentei emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - În urma aprobãrii în plenul Consiliului Concurentei si ca urmare a avizului favorabil al Consiliului Legislativ, se pun în aplicare urmãtoarele regulamente si instructiuni:

- Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii;

- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii în sectoare industriale nespecifice;

- Instructiuni privind ajutorul de stat acordat sub forma garantiilor.

Art. 2. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmãri punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin împreunã cu regulamentele si instructiunile prevãzute la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,

THEODOR VALENTIN PURCÃREA

Bucuresti, 23 decembrie 2002.

Nr. 252.

REGULAMENT MULTISECTORIAL

privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii

INTRODUCERE

Scopul notificãrii si autorizãrii ajutoarelor de stat acordate de autoritãtile publice sau de organismele care administreazã surse ale statului este de a urmãri mãsura în care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu concurential normal, într-o economie de piatã în care preturile produselor si tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si ofertã.

Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un ajutor existent trebuie sã fie notificatã Consiliului Concurentei. Fãrã autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.

Elaborarea unui cadru juridic care reglementeazã materia ajutorului de stat reprezintã continuarea armonizãrii legislatiei românesti cu legislatia europeanã, parte a procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã.

La 13 februarie 2002 Comisia Europeanã a aprobat o reformã majorã, mai rapidã, mai simplã si mai riguroasã de stabilire a sistemului de control privind sprijinul guvernamental pentru investitiile mari din Uniunea Europeanã. Asa-numitul Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investitii va crea o transparentã mai mare si va reduce nivelul total al subventiilor acordate în Uniunea Europeanã, în beneficiul unei concurente sãnãtoase, precum si în beneficiul contribuabilului. Reforma va creste responsabilitatea statelor membre în implementarea reglementãrilor privind ajutorul de stat.

Pentru România introducerea unor reglementãri specifice ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii reprezintã un pas necesar, în primul rând în analiza impactului pe care îl au aceste proiecte, cât si în necesitatea stabilirii unor reguli în concordantã cu normele europene în domeniu.

Deoarece Comisia Europeanã a elaborat un nou Cadru multisectorial privind ajutorul regional pentru proiectele mari de investitii, conceput ca un instrument de analizã mult mai flexibil, mai simplu si mai transparent, pentru completarea legislatiei ajutorului de stat din tara noastrã a fost necesarã elaborarea a douã regulamente privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii, care se aplicã diferentiat ca datã, în functie de sectoare:

- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii în sectoare industriale nespecifice - se aplicã de la data publicãrii pânã la data de 31 decembrie 2003, cu exceptia sectoarelor siderurgic, autovehiculelor si fibrelor sintetice;

- Regulament multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii - se aplicã de la data publicãrii pentru sectoarele siderurgic, autovehiculelor si fibrelor sintetice si de la data de 1 ianuarie 2004 pentru celelalte sectoare.

În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adoptã prezentul regulament.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Domeniul de aplicare

Art. 1. - (1) Prezentul regulament se aplicã ajutorului de stat regional acordat pentru proiecte mari de investitii în sectoare industriale, altele decât cele prevãzute la alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2004 pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã.

(2) Pentru sectorul siderurgic, asa cum este definit în anexa nr. 1, sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, si sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, prezentul regulament se aplicã de la data publicãrii lui.

Art. 2. - Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii (IMM) reprezintã cadrul general care se aplicã ajutoarelor de stat regionale. În consecintã, prezentul regulament vine în completarea acestuia cu reguli particulare aplicabile acelei categorii speciale de ajutoare de stat regionale pe care o reprezintã ajutoarele de stat regionale pentru proiecte mari de investitii, altele decât cele care sunt prevãzute de art. 3 si 4.

Art. 3. - Sectoarele specifice, cum sunt: agricultura, pescuitul, transporturile si cel al cãrbunelui, vor fi supuse reglementãrilor specifice. Pânã la adoptarea acestor reglementãri Consiliul Concurentei va aplica prevederile Legii nr. 143/1999, cu completãrile ulterioare, si ale regulamentelor emise în aplicarea acestei legi.

Art. 4. - Prezentul regulament nu se aplicã ajutoarelor de stat pentru restructurare, care sunt reglementate de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate în dificultate.

Art. 5. - Prezentul regulament nu afecteazã aplicarea urmãtoarelor regulamente:

a) Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;

b) Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protectia mediului înconjurãtor.

Definitii

Art. 6. - Termenii folositi în prezentul regulament sunt definiti în art. 7-11.

Proiect de investitii

Art. 7. - Proiectul de investitii reprezintã o investitie initialã în sensul art. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM. Un proiect de investitii nu trebuie divizat în mod artificial în subproiecte cu scopul de a se sustrage prevederilor prezentului regulament. În sensul prezentului regulament, un proiect de investitii include toate investitiile fixe dintr-o anumitã locatie, efectuate de una sau mai multe întreprinderi într-o perioadã de 3 ani. În sensul prezentului regulament, o locatie de productie reprezintã o serie de elemente de capital fix indivizibile din punct de vedere economic, care îndeplinesc o functie tehnicã precisã, unite printr-o legãturã fizicã sau functionalã si care au obiective clar identificate, cum ar fi fabricarea unui anumit produs. Acolo unde douã sau mai multe produse sunt fabricate din aceleasi materii prime, unitãtile de fabricatie a produselor vor fi considerate drept o singurã locatie de productie. Cheltuieli eligibile

Art. 8. - Cheltuielile eligibile vor fi determinate în conformitate cu prevederile în acest sens din Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM.

Plafonul ajutorului regional

Art. 9. - Plafonul ajutorului regional reprezintã intensitatea maximã a ajutorului autorizatã pentru companiile mari la momentul acordãrii ajutorului. Intensitãtile maxime ale ajutorului sunt determinate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM si cu harta regionalã aprobatã de Comisia Europeanã.

Produs implicat

Art. 10. - Produsul implicat reprezintã produsul planificat prin proiectul de investitii si, atunci când este cazul, substituentii sãi, apreciati fie de cãtre consumatori, pe criterii de caracteristici, pret si utilizare a produsului, fie de cãtre producãtori, prin intermediul flexibilitãtii instalatiilor de productie. Dacã proiectul implicã un produs intermediar si o parte semnificativã din productia intermediarã nu este vândutã pe piatã, se va considera cã produsul implicat va include si produsele intermediare.

Consum aparent

Art. 11. - (1) Consumul aparent al produsului implicat reprezintã productia plus importurile minus exporturile.

(2) În ceea ce priveste cresterea medie anualã a consumului aparent al produsului respectiv, atunci când va fi cazul, va fi luatã în considerare orice modificare semnificativã a acestei tendinte.

(3) Atunci când proiectul de investitii se referã la un sector de servicii, în scopul de a determina mãrimea si evolutia pietei, Consiliul Concurentei va folosi, în locul consumului aparent, cifra de afaceri referitoare la serviciile implicate, pe baza unei segmentãri a pietei general acceptate în legãturã cu serviciile în cauzã si pentru care datele statistice sunt deja disponibile.

CAPITOLUL II

Cerintele notificãrii

Art. 12. - În scopul notificãrii, furnizorii de ajutoare de stat vor respecta prevederile Legii nr. 143/1999, cu completãrile ulterioare, si ale Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificãrii unui ajutor de stat.

Art. 13. - Conform prezentului regulament, nu este solicitatã nici o notificare în avans a ajutorului aflat sub anumite praguri pentru proiectele mari de investitii, cu conditia ca ajutorul sã fie acordat în conformitate cu o schemã de ajutor aprobatã de cãtre Consiliul Concurentei.

Art. 14. - Intentia de acordare a unui ajutor individual trebuie notificatã în fiecare caz, evaluarea realizându-se pe baza regulilor prevãzute în cap. III si în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevãzute în Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM.

Art. 15. - Proiectele cofinantate din fonduri de preaderare vor fi luate în considerare ca suma totalã a ajutorului (din fonduri de preaderare plus fonduri de cofinantare).

Art. 16. - Pentru notificarea intentiei de acordare a ajutoarelor conform prezentului regulament, furnizorii de ajutor de stat vor folosi formularul specific de notificare, cuprins în anexa nr. 4.

CAPITOLUL III

Niveluri pentru proiecte mari de investitii

Art. 17. - Fãrã a contraveni prevederilor Regulamentului privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM si fãrã a contraveni obligatiei de notificare prevãzute în art. 19 sau în dispozitiile tranzitorii prevãzute în cap. VII, ajutoarele de stat regionale privind investitiile care implicã cheltuieli eligibile corespunzãtoare pragurilor valorice stabilite în continuare vor face obiectul unui plafon regional diminuat conform urmãtoarei scale:

Cheltuieli eligibile	Plafon regional ajustat
Pânã la echivalentul în lei a 50 milioane euro	100% din plafonul regional
Pentru valoarea cuprinsã între echivalentul în lei a 50 milioane euro si echivalentul în lei a 100 milioane euro	50% din plafonul regional
Pentru ceea ce depãseste echivalentul în lei a 100 milioane euro	34% din plafonul regional

Art. 18. - (1) Astfel, suma admisibilã ca ajutor de stat pentru un proiect care depãseste echivalentul în lei a 50 milioane euro va fi calculatã conform formulei: suma maximã a ajutorului de stat = R x (50 + 0,50B + 0,34C), unde:

R reprezintã plafonul regional neajustat prevãzut de Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru IMM; B reprezintã cheltuielile eligibile între echivalentul în lei a 50 milioane euro si echivalentul în lei a 100 milioane euro;

C reprezintã cheltuielile eligibile peste echivalentul în lei a 100 milioane euro.

(2) Ca exemplu, pentru o companie mare care investeste echi valentul în lei a 80 milioane euro într-o zonã în care plafonul regional neajustat este de 50% echivalent subventie netã (ESN), suma maximã admisibilã ca ajutor de stat va fi echivalentul în lei a 32,5 milioane euro echivalent subventie netã, care corespunde unei intensitãti a ajutorului de stat de 40,6% echivalent subventie netã. Pentru o companie mare care investeste echivalentul în lei a 160 milioane euro în aceeasi zonã, suma maximã admisibilã ca ajutor de stat va fi echivalentul în lei a 47,7 milioane euro echivalent subventie netã, care corespunde unei intensitãti a ajutorului de stat de 29,8% echivalent subventie netã.

Art. 19. - Furnizorii de ajutor de stat sunt obligati sã notifice fiecare caz de investitie regionalã dacã ajutorul propus este mai mare decât maximul ajutorului admisibil pe care o investitie a cãrei valoare este echivalentul în lei a 100 milioane euro o poate obtine pe scala si conform regulilor prevãzute la art. 17.

Art. 20. - (1) Proiectele individuale care trebuie notificate nu pot beneficia de ajutoare de stat acordate sub forma investitiilor în oricare dintre urmãtoarele situatii:

a) beneficiarul ajutorului de stat totalizeazã mai mult de 25% din vânzãrile produsului înainte sau dupã investitie; sau

b) capacitatea de productie creatã de proiectul de investitie este mai mare de 5% din piatã, mãsuratã folosindu-se datele de consum aparent al produsului vizat, numai dacã rata de crestere anualã medie a consumului aparent pe ultimii 5 ani nu a fost superioarã ratei de crestere anualã medie a produsului intern brut (PIB) al Spatiului Economic European (SEE) si al tãrilor candidate.

(2) Furnizorului ajutorului de stat îi incumbã sarcina probei cã beneficiarul ajutorului de stat nu se încadreazã în situatiile prevãzute la alin. (1) lit. a) si b). Dacã furnizorul de ajutor de stat demonstreazã cã beneficiarul de ajutor de stat creeazã, printr-o realã inovatie, un nou produs pe piatã, conditiile stabilite la alin. (1) lit. a) si b) nu se aplicã si ajutorul va fi autorizat în conformitate cu scala prevãzutã la art. 17.

Art. 21. - (1) Intensitatea maximã admisibilã a ajutorului de stat pe care un proiect notificabil o poate obtine conform prevederilor art. 17 poate fi mãritã prin înmultirea cu 1,15 dacã proiectul este cofinantat din resurse ale fondurilor structurale (respectiv de preaderare).

(2) Rata de cofinantare trebuie sã fie de cel putin 25% din totalul cheltuielilor publice.

Art. 22. - Majorarea sumei totale a ajutorului de stat, rezultatã conform art. 21, nu trebuie sã conducã la o intensitate a ajutorului de stat mai mare decât intensitatea maximã admisibilã a ajutorului pentru o investitie a cãrei valoare este echivalentul în lei a 100 milioane euro, adicã 75% din plafonul regional neajustat.

CAPITOLUL IV

Interzicerea ajutorului de stat în proiecte de investitii pentru sectorul siderurgic

Art. 23. - (1) Sectorul siderurgic este definit în anexa nr. 1 si include sectorul siderurgic asa cum era definit de Tratatul de instituire a Comunitãtii Europene a Cãrbunelui si Otelului (Tratatul CECO), precum si subsectoarele tevi tubulare si tevi mari sudate, care nu erau acoperite de Tratatul CECO, dar care fac parte dintr-un proces integrat de productie si care au caracteristici similare cu sectorul siderurgic.

(2) Datoritã caracteristicilor specifice ale sectorului siderurgic, în special datoritã structurii sale, supracapacitãtii existente la nivel european si mondial, nivelului mare al capitalizãrii, localizãrii majoritãtii fabricilor de otel în regiuni eligibile pentru ajutor de stat regional, sumelor substantiale din fondurile publice destinate restructurãrii sectorului otelului si conversiei zonelor siderurgice, ajutorul pentru investitii în acest sector, indiferent de dimensiunea investitiei, este interzis.

CAPITOLUL V

Proiectele de investitii în sectoare cu dificultãti structurale, altele decât cel al siderurgiei

Art. 24. - (1) La începutul anului 2004 sectoarele cu dificultãti structurale vor fi specificate pe o listã de sectoare anexatã la prezentul regulament. Nici un ajutor regional supus prevederilor acestui capitol nu va fi autorizat în sectoarele mentionate.

(2) Pentru a putea elabora lista de sectoare dificultãtile structurale grave vor fi evaluate pe baza datelor consumului aparent, la un nivel corespunzãtor clasificãrii CPA în SEE sau, dacã o asemenea informatie nu este disponibilã, pe baza oricãrei alte segmentãri a pietei general acceptate pentru produsele respective si pentru care datele statistice sunt deja disponibile. Se considerã cã existã probleme structurale serioase atunci când sectorul respectiv este în declin; un indiciu relevant privind declinul în cadrul sectorului poate apãrea dacã rata medie anualã de crestere a consumului aparent în SEE în ultimii 5 ani este negativã.

(3) Lista sectoarelor va fi actualizatã periodic, dupã o frecventã care va fi determinatã la data la care aceastã listã va fi stabilitã.

Art. 25. - (1) De la 1 ianuarie 2004 pentru sectoarele incluse în lista sectoarelor cu serioase probleme structurale trebuie notificate la Consiliul Concurentei toate ajutoarele regionale de investitii privind proiecte de investitii implicând cheltuieli eligibile peste un nivel care urmeazã sã fie stabilit la data elaborãrii listei sectoarelor, nivel care, în principiu, ar putea fi echivalentul în lei a 25 milioane euro, dar poate varia de la un sector la altul.

2) Consiliul Concurentei va examina aceste notificãri în concordantã cu urmãtoarele reguli: în primul rând, proiectul de ajutor de stat trebuie sã fie în conformitate cu criteriile generale de evaluare stabilite în Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM; în al doilea rând, cheltuielile eligibile, asa cum sunt definite conform art. 8 si care depãsesc suma care va fi determinatã la data stabilirii listei sectoarelor, nu vor fi eligibile pentru ajutor de stat pentru investitii, cu exceptia cazurilor la care se referã art. 26.

Art. 26. - Prin derogare de la art. 25, Consiliul Concurentei poate autoriza acordarea de ajutoare de stat pentru investitii în sectoare incluse în lista mentionatã, pe baza intensitãtilor ajutorului stabilite în art. 17-22, cu conditia ca furnizorul de ajutor de stat sã demonstreze cã, desi sectorul este considerat în declin, piata produsului respectiv este în crestere rapidã. Se presupune cã piata pentru produsul respectiv este în crestere rapidã în cazul în care consumul aparent în ultimii 5 ani - la un nivel stabilit pe baza clasificãrii Prodcom din SEE si tãrile candidate sau, dacã aceste informatii nu sunt disponibile, la un nivel stabilit pe baza unei alte segmentãri a pietei general acceptate pentru produsele implicate si pentru care datele statistice sunt deja disponibile - este în crestere în termeni valorici la o ratã de crestere egalã cu sau superioarã mediei anuale a PIB în SEE si tãrile candidate.

CAPITOLUL VI

Monitorizarea

Art. 27. - (1) Asigurarea transparentei modului efectiv de acordare a ajutoarelor de stat se va face în concordantã cu prevederile legislatiei în vigoare privind procedurile de monitorizare, inventariere si raportare a ajutoarelor de stat, precum si cu atributiile ce revin Oficiului Concurentei în acest domeniu.

(2) De asemenea, formularul postmonitorizare prevãzut în anexa nr. 5 va fi completat si depus la Consiliul Concurentei în cazurile în care se solicitã acest lucru prin decizia Consiliului Concurentei de autorizare a ajutorului de stat.

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii

Art. 28. - (1) Pânã la data aplicãrii listei de sectoare prevãzute la art. 24 si fãrã a prejudicia aplicarea prezentului regulament:

a) intensitatea maximã a ajutorului pentru ajutorul regional pentru investitii în sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, acordat conform unei scheme aprobate în favoarea acelor proiecte care implicã fie cheltuieli eligibile peste echivalentul în lei a 50 milioane euro, fie o valoare a ajutorului peste echivalentul în lei a 5 milioane euro, exprimati în echivalent subventie brutã, va fi egalã cu 30% din plafonul ajutorului regional. Intentiile de acordare a unui ajutor individual trebuie notificate în fiecare caz si vor fi evaluate pe baza acestei reguli si în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevãzute în Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentruIMM;

b) nici o cheltuialã apãrutã în contextul proiectelor de investitii în sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, nu va fi eligibilã pentru ajutorul regional pentru investitii.

(2) Înainte de data de aplicare a listei sectoarelor la care se referã art. 24, se va decide dacã si în ce mãsurã sectorul autovehiculelor, asa cum este definit în anexa nr. 2, si sectorul fibrelor sintetice, asa cum este definit în anexa nr. 3, trebuie incluse în lista sectoarelor.

Art. 29. - Înainte de data de 31 decembrie 2003 Consiliul Concurentei va analiza oportunitatea includerii ajutorului pentru sectorul constructiilor de nave în sfera de aplicare a prezentului regulament, precum si în lista de sectoare.

Art. 30. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1

DEFINITIA

sectorului siderurgic în sensul Regulamentului multisectorial privind ajutorul de stat regional

pentru proiecte mari de investitii

Sectorul siderurgic, în acceptiunea prezentului regulament, reprezintã agentii economici implicati în producerea produselor din

otel prezentate în lista urmãtoare:

Produsul	Nomenclatorul european combinat(codul CN)
Fontã brutã	7201
Feroaliaje	7202 11 20, 7202 11 80, 7202 99 11
Produse feroase obtinute prin reducerea directã a minereului de fier sau a altor produse feroase spongioase	7203
Fier si oteluri nealiate	7206
Produse semifabricate din fier sau din oteluri nealiate	7207 11 11, 7207 11 14, 7207 11 16, 7207 12 10, 7207 19 11, 7207 19 14, 7207 19 16, 7207 19 31, 7207 20 11, 7207 20 15, 7207 20 17, 7207 20 32, 7207 20 51, 7207 20 55, 7207 20 57, 7207 20 71
Produse laminate plate din fier sau din oteluri nealiate	7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37, 7208 38, 7208 39, 7208 40, 7208 51, 7208 52, 7208 53, 7208 54, 7208 90 10, 7209 15 00, 7209 16, 7209 17, 7209 18, 7209 25 00, 7209 26, 7209 27, 7209 28, 7209 90 10, 7210 11 10, 7210 12 11, 7210 12 19, 7210 20 10, 7210 30 10, 7210 41 10, 7210 49 10, 7210 50 10, 7210 61 10, 7210 69 10, 7210 70 31, 7210 70 39, 7210 90 31, 7210 90 33, 7210 90 38, 7211 13 00, 7211 14, 7211 19, 7211 23 10, 7211 23 51, 7211 29 20, 7211 90 11, 7212 10 10, 7212 10 91, 7212 20 11, 7212 30 11, 7212 40 10, 7212 40 91, 7212 50 31, 7212 50 51, 7212 60 11, 7212 60 91
Bare si tije din fier sau din oteluri nealiate, cu deformãri de productie, laminate la cald	7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91, 7213 99
Alte bare si tije din fier sau din oteluri nealiate	7214 20 00, 7214 30 00, 7214 91, 7214 99, 7215 90 10
Profile din fier sau din oteluri nealiate	7216 10 00, 7216 21 00, 7216 22 00, 7216 31, 7216 32, 7216 33, 7216 40, 7216 50, 7216 99 10
Oteluri inoxidabile	7218 10 00, 7218 91 11, 7218 91 19, 7218 99 11, 7218 99 20
Produse laminate plate din oteluri inoxidabile	7219 11 00, 7219 12, 7219 13, 7219 14, 7219 21, 7219 22, 7219 23 00, 7219 24 00, 7219 31 00, 7219 32, 7219 33, 7219 34, 7219 35, 7219 90 10, 7220 11 00, 7220 12 00, 7220 20 10, 7220 90 11, 7220 90 31
Bare si tije din oteluri inoxidabile	7221 00, 7222 11, 7222 19, 7222 30 10, 7222 40 10, 7222 40 30
Produse laminate plate din alte oteluri aliate	7225 11 00, 7225 19, 7225 20 20, 7225 30 00, 7225 40, 7225 50 00, 7225 91 10, 7225 92 10, 7225 99 10, 7226 11 10, 7226 19 10, 7226 19 30, 7226 20 20, 7226 91, 7226 92 10, 7226 93 20, 7226 94 20, 7226 99 20
Bare si profile din alte oteluri aliate	7224 10 00, 7224 90 01, 7224 90 05, 7224 90 08, 7224 90 15, 7224 90 31, 7224 90 39, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90, 7228 10 10, 7228 10 30, 7228 20 11, 7228 20 19, 7228 20 30, 7228 30 20, 7228 30 41, 7228 30 49, 7228 30 61, 7228 30 69, 7228 30 70, 7228 30 89, 7228 60 10, 7228 70 10, 7228 70 31, 7228 80
Palplanse	7301 10 00
Sine si traverse de cale feratã	7302 10 31, 7302 10 39, 7302 10 90, 7302 20 00, 7302 40 10, 7302 10 20
Tevi, conducte si profile tubulare fãrã sudurã	7303, 7304
Tevi si conducte din fier sau din otel (sudate sau nituite), cu diametrul exterior de peste 406,4 mm	7305

ANEXA Nr. 2

DEFINITIA

industriei autovehiculelor în sensul Regulamentului multisectorial privind ajutorul de stat regional

pentru proiecte mari de investitii

Industria autovehiculelor reprezintã dezvoltarea, fabricarea si asamblarea autovehiculelor, motoarelor pentru autovehicule si modulelor sau subsistemelor pentru astfel de autovehicule ori motoare, fie în mod direct de cãtre producãtor, fie de cãtre un furnizor care realizeazã o primã asamblare a componentelor si, în acest ultim caz, numai în contextul unui proiect complex.

a) Autovehicule

Termenul autovehicule reprezintã masinile pentru transportul persoanelor, dube, camioane, tractoare de sosea, autobuze, autocare si alte vehicule comerciale. Acest termen nu include masinile de curse, vehicule care se folosesc în afara soselelor (de exemplu, vehicule destinate folosirii pe zãpadã sau transportului de persoane la jocurile de golf), motociclete, remorci, tractoare forestiere si pentru agriculturã, caravane, vehicule speciale (de exemplu, masini pentru pompieri, ateliere mobile), camioane de descãrcare, mijloace de transport de muncã (de exemplu, cãrucioare, motostivuitoare, camioane cu platformã) si vehicule militare pentru armatã.

b) Motoare pentru autovehicule

Termenul motoare pentru autovehicule reprezintã motoare de compresie si aprindere, precum si motoare electrice si turbine, motoare pe gaz si alte motoare pentru autovehicule.

c) Module si subsisteme

Un modul sau un subsistem reprezintã un set de componente primare pentru un vehicul ori un motor care este produs, asamblat sau pregãtit de un furnizor care realizeazã o primã asamblare a componentelor si care sunt furnizate printr-un sistem de comandã computerizat sau prin sistemul just-in-time. Sistemele logistice de furnizare si depozitare si operatiunile subcontractate care reprezintã o verigã a fluxului de productie, cum este vopsirea subansamblurilor, trebuie, de asemenea, sã fie clasificate printre aceste module si subsisteme.

d) Furnizorul care realizeazã o primã asamblare a componentelor

Un furnizor care realizeazã o primã asamblare a componentelor reprezintã un furnizor, independent sau nu, care aprovizioneazã un producãtor, care împarte responsabilitatea pentru design si dezvoltare si care produce, asambleazã sau furnizeazã unui producãtor de vehicule subansambluri sau module pe parcursul fazei de fabricatie sau asamblare. Ca parteneri industriali, astfel de furnizori sunt deseori legati de un producãtor printr-un contract pe o duratã aproximativ egalã cu durata de viatã a modelului implicat (de exemplu, pânã când modelul este remodelat). Un furnizor care realizeazã o primã asamblare a componentelor poate, de asemenea, sã furnizeze servicii, în special servicii logistice, cum este organizarea unui centru de furnizare.

e) Proiectul complex

Un producãtor poate, în actuala locatie a investitiei ori în unul sau mai multe parcuri industriale dintr-o zonã geograficã relativ apropiatã, sã integreze unul sau mai multe proiecte ale furnizorilor care realizeazã o primã asamblare a componentelor pentru furnizarea modulelor sau subsistemelor pentru vehiculele sau motoarele produse. Un proiect complex reprezintã acel proiect care reuneste astfel de proiecte. Un proiect complex dureazã pe toatã perioada proiectului de investitii al producãtorului de vehicule. Investitia furnizorului care realizeazã o primã asamblare a componentelor este integratã în definitia proiectului global dacã cel putin jumãtate din profitul rezultat din aceastã investitie este transferat producãtorului implicat.

ANEXA Nr. 3

DEFINITIA

industriei fibrelor sintetice în sensul Regulamentului multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii

În sensul prezentului regulament, sectorul fibrelor sintetice este definit dupã cum urmeazã:

a) extragerea/texturizarea tuturor tipurilor generice de fibre si firelor bazate pe poliester, poliamidã, acril sau propilenã, indiferentde utilizarea lor finalã; sau

b) polimerizarea (inclusiv policondensarea) acolo unde este integratã cu extragerea în ceea ce priveste echipamentele utilizate; sau

c) orice proces suplimentar legat de instalatiile simultane de extragere/texturizare de cãtre un viitor beneficiar sau de cãtre o altã companie a grupului din care acesta face parte, în cadrul activitãtii specifice implicate, este în mod normal integrat cu o astfel de capacitate la nivelul echipamentelor utilizate.

ANEXA Nr. 4

FORMULAR DE NOTIFICARE

SECTIUNEA 1

Furnizorul ajutorului de stat

1.1. Informatii despre autoritatea publicã care face notificarea

1.1.1. Denumirea si adresa autoritãtii publice care face notificarea

1.1.2. Numele, numãrul de telefon si de fax, e-mail, functia persoanei de contact pentru informatii suplimentare.

SECTIUNEA a 2-a

Beneficiarul ajutorului de stat

2.1. Structura companiei sau a companiilor care investesc în proiect

2.1.1. Identitatea beneficiarului ajutorului de stat

2.1.2. Dacã identitatea legalã a beneficiarului ajutorului de stat este diferitã de întreprinderea/întreprinderile care finanteazã proiectul sau care primeste/primesc ajutorul, descrieti, de asemenea, si aceste diferente.

2.1.3. Identificati grupul de companii din care face parte beneficiarul ajutorului de stat, descrieti structura grupului si structura actionariatului fiecãrei companii-mamã.

2.2. Pentru compania/companiile care investeste/investesc în proiect furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari:

2.2.1. cifra de afaceri totalã, cifra de afaceri din Spatiul Economic European si tãrile candidate, cifra de afaceri în România;

2.2.2. profitul net si fluxul de numerar, pe o bazã consolidatã;

2.2.3. locurile de muncã totale în Spatiul Economic European si tãrile candidate, precum si în România;

2.2.4. defalcarea pe piatã a vânzãrilor: în România, în Spatiul Economic European si tãrile candidate si în afara Spatiului Economic European si tãrilor candidate;

2.2.5. declaratiile de audit financiar si bilantul contabil pentru ultimii 3 ani.

2.3. Dacã investitia se realizeazã într-o companie industrialã existentã, furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari ai societãtii:

2.3.1. cifra de afaceri;

2.3.2. profitul net si fluxul de numerar;

2.3.3. locurile de muncã totale;

2.3.4. defalcarea pe piatã a vânzãrilor: în România, în Spatiul Economic European si tãrile candidate si în afara Spatiului Economic European si tãrilor candidate.

SECTIUNEA a 3-a

Prevederi privind ajutorul din fonduri publice

Pentru fiecare mãsurã de ajutor din fonduri publice furnizati urmãtoarele:

3.1. Detalii:

3.1.1. titlul schemei (sau indicati dacã este un ajutor individual);

3.1.2. baza legalã (lege, hotãrâre a Guvernului);

3.1.3. entitatea publicã care acordã ajutorul;

3.1.4. dacã baza legalã este o schemã de ajutor aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul si data deciziei de autorizare.

3.2. Forma ajutorului propus:

3.2.1. ajutorul propus este sub formã bãneascã, subventii, reducerea contributiei la asigurãrile sociale, scutirea de la plata datoriilor, împrumuturi cu dobândã scãzutã, amânarea de la plata impozitelor etc.;

3.2.2. furnizati conditiile atasate la plãtile privind ajutorul.

3.3. Cuantumul ajutorului propus:

3.3.1. suma nominalã a ajutorului si echivalentul subventiei nete si brute;

3.3.2. mãsura de ajutor este subiect al impozitului/profit (sau alte impozite directe). Dacã este numai partial, specificati în ce mãsurã;

3.3.3. furnizati o listã completã a plãtilor ajutorului propus.

Pentru schema de ajutor din fondurile publice furnizati urmãtoarele:

3.4. Caracteristicile mãsurilor de ajutor:

3.4.1. Este vreuna dintre mãsurile de ajutor de stat din totalul acestora încã nedefinitã? Dacã da, specificati.

3.4.2. Indicati care dintre mãsurile enumerate mai sus nu constituie ajutor de stat si care este motivul.

3.5. Finantarea din surse comunitare (Banca Europeanã de Investitii, fonduri de preaderare si alte fonduri):

3.5.1. Ajutoarele mentionate mai sus vor fi cofinantate din fonduri comunitare? Explicati.

3.5.2. Pentru acelasi proiect de investitii s-a solicitat sprijin si de la alte institutii de finantare europene sau internationale? Dacã da, pentru ce sumã.

3.6. Cumularea mãsurilor de ajutor din fonduri publice:

3.6.1. echivalentul subventiei brute estimat (înainte de impozitare) a mãsurilor de ajutor combinate;

3.6.2. echivalentul subventiei nete estimat (dupã impozitare) a mãsurilor de ajutor combinate.

SECTIUNEA a 4-a

Proiectele finantate

4.1. Localizarea proiectului:

4.1.1. Specificati regiunea, adresa.

4.2. Durata proiectului:

4.2.1. Specificati data demarãrii proiectului de investitii si data finalizãrii.

4.2.2. Specificati data planificatã pentru începerea noului proces de productie si anul pânã la care poate fi realizatã întreaga productie.

4.3. Descrierea proiectului:

4.3.1. Specificati tipul proiectului si dacã este o unitate nouã sau o extindere a capacitãtii uneia existente sau altceva.

4.3.2. Prezentati o scurtã descriere generalã a proiectului.

4.4. Defalcarea costurilor proiectului:

4.4.1. Specificati costul total al cheltuielilor de capital ce urmeazã a fi investit si amortizat dupã derularea proiectului.

4.4.2. Prezentati o defalcare detaliatã a cheltuielilor care sunt asociate proiectului de investitii - cheltuielile de capital si cheltuielile de investitii care nu pot fi amortizate dupã încetarea perioadei de viatã a proiectului de investitii.

4.5. Finantarea costurilor totale ale proiectului:

4.5.1. Indicati finantarea costurilor totale ale proiectului de investitii.

SECTIUNEA a 5-a

Caracteristicile produsului si ale pietei

5.1. Caracterizarea produsului (produselor) cuprins în proiect:

5.1.1. Specificati produsul (produsele) care se va produce ca urmare a acordãrii ajutorului pânã la terminarea investitiei si sectorul sau subsectorul relevant cãruia îi apartine produsul (produsele) respectiv (indicati codul potrivit nomenclatorului Prodcom sau CPA, pentru proiectele în sectoarele de prestãri de servicii).

5.1.2. Ce produse vor fi înlocuite? Dacã aceste produse înlocuite nu sunt fabricate în acelasi loc, indicati unde sunt produse în mod curent.

5.1.3. Ce alte produse pot fi fabricate cu noile facilitãti obtinute cu putine sau chiar fãrã costuri aditionale?

5.2. Consideratii privind capacitatea de productie:

5.2.1. Cuantificati impactul proiectului asupra capacitãtii de productie maxime a beneficiarului ajutorului în Spatiul Economic European si celelalte tãri candidate (la nivelul grupului), pentru fiecare produs (în unitãti pe an în anul precedent anului de începere si terminare a proiectului).

5.2.2. Furnizati o estimare a capacitãtii totale de productie pentru producãtorii din Spatiul Economic European si tãrile candidate, pentru fiecare produs.

5.3. Informatii privind piata:

5.3.1. Furnizati pentru fiecare dintre ultimii 6 ani financiari informatii privind consumul aparent pentru produsul (produsele) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informatii, care sã provinã de la alte surse.

5.3.2. Furnizati pentru urmãtorii 3 ani financiari o previziune a evolutiei consumului aparent (productia plus importurile minus exporturile) aferent produsului (produselor) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice din surse independente privind aceste informatii.

5.3.3. Piata relevantã este în declin? Care este motivul? Dacã nu, de ce?

5.3.4. Furnizati o estimare a cotei de piatã (valoricã) a beneficiarului ajutorului ori a grupului din care beneficiarul ajutorului face parte, în anul care precedã anul initial, si data privind finalizarea proiectului.

ANEXA Nr. 5

FORMULAR PENTRU MONITORIZAREA AJUTORULUI DE STAT

Acest formular va fi completat si prezentat Consiliului Concurentei de cãtre Oficiul Concurentei în cazurile în care s-a solicitat acest lucru prin decizia de autorizare a ajutorului de stat.

a) Titlul schemei (sau indicati dacã este un ajutor individual)

b) Autoritatea publicã furnizoare a ajutorului

c) Dacã baza legalã este o schemã aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul si data deciziei de autorizare.

d) Specificati regiunea si localitatea unde se desfãsoarã proiectul.

e) Specificati numele societãtii, dacã este IMM sau întreprindere mare, si, dacã este cazul, numele companiei care o controleazã.

f) Specificati tipul proiectului si dacã este vorba despre o unitate nouã sau despre o extindere a capacitãtii uneia existente sau altceva.

g) Specificati costul total si costul eligibil al cheltuielilor ce urmeazã a fi investite pe durata derulãrii proiectului.

h) Suma nominalã a ajutorului si echivalentul subventiei brute si nete

i) Furnizati conditiile legate de plata ajutorului, dacã este cazul.

j) Specificati produsele sau serviciile si codul acestora potrivit clasificãrii Prodcom sau CPA, pentru proiecte în sectoarele de prestãri de servicii.

REGULAMENT MULTISECTORIAL

privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii în sectoare industriale nespecifice

INTRODUCERE

- Regulament multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii în sectoarele industriale nespecifice - se aplicã de la data publicãrii pânã la data de 31 decembrie 2003, cu exceptia sectoarelor siderurgic, autovehiculelor si fibrelor sintetice;

În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adoptã prezentul regulament.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Domeniul de aplicare

Art. 1. - Prezentul regulament se aplicã ajutorului de stat regional acordat pentru proiecte mari de investitii în sectoarele industriale nespecifice pânã la data de 31 decembrie 2003.

Art. 2. - Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii (IMM) reprezintã cadrul general care se aplicã ajutoarelor de stat regionale. Ca urmare, prezentul regulament cuprinde reguli specifice aplicabile ajutoarelor de stat regionale acordate pentru proiectele mari de investitii, altele decât cele care sunt prevãzute la art. 3 si 4.

Art. 3. - (1) Sectoarele specifice, cum ar fi: agricultura, piscicultura, constructiile de nave, transporturile, vor fi acoperite de reguli specifice, cu exceptia sectorului textil, care va fi singurul sector supus prevederilor prezentului regulament. Pânã la adoptarea acestor reguli specifice, Consiliul Concurentei va aplica Legea nr. 143/1999, cu completãrile ulterioare, si regulamentele în vigoare pentru aplicarea acesteia.

(2) Sectoarele privind siderurgia, autovehiculele si fibrele sintetice vor fi acoperite de Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii.

Art. 4. - Prezentul regulament nu se aplicã:

a) ajutorului regional pentru investitii acordat doar pentru crearea de locuri de muncã, asa cum este prevãzut în Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM;

b) ajutorului pentru restructurare, care va fi acoperit de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate în dificultate.

Art. 5. - Prezentul regulament nu va afecta aplicarea:

a) Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare;

b) Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Art. 6. - Conform prezentului regulament, Consiliul Concurentei va stabili, de la caz la caz, o intensitate maximã admisibilã a ajutorului pentru proiectele care cad sub incidenta obligatiei de notificare. Aceasta poate conduce la intensitãti ale ajutorului situate sub plafonul regional aplicabil.

Definitii

Proiect de investitii

Art. 7. - (1) Proiect de investitii reprezintã o investitie initialã în capital/active fixe, în legãturã cu crearea unei noi unitãti, extinderea unei unitãti existente sau demararea unei activitãti care implicã o schimbare fundamentalã în produsul sau în procesul de fabricatie al unei unitãti existente, prin rationalizare, diversificare sau modernizare.

(2) Proiectul de investitii poate lua si forma achizitionãrii unei unitãti care a fost închisã sau care ar fi fost închisã dacã nu ar fi fost cumpãratã, dar nu include achizitia activelor unei companii aflate în dificultate financiarã, caz în care se aplicã Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate în dificultate.

(3) Un proiect de investitii nu trebuie divizat în mod artificial în subproiecte cu scopul de a eluda obligatia de notificare.

Costul total al proiectului

Art. 8. - Costul total al proiectului reprezintã totalul cheltuielilor efectuate de o întreprindere pentru a dobândi, în cadrul proiectului de investitii, noi imobilizãri corporale si necorporale care vor fi amortizate pe durata lor de viatã sau luate în locatie financiarã (leasing).

Cheltuieli eligibile

Art. 9. - Cheltuielile eligibile vor fi determinate în conformitate cu prevederile în acest sens din Regulamentul privind ajutorul de stat regional si pentru IMM.

Locul de muncã

Art. 10. - (1) Locul de muncã reprezintã locul de muncã permanent cu normã întreagã sau echivalent ori cu normã redusã.

(2) Locul de muncã poate fi un loc de muncã nou sau un loc de muncã existent care este mentinut, în mãsura în care cel din urmã este în mod direct legat de proiectul de investitii; acesta ar necesita o sumã semnificativã pentru recalificare profesionalã si nu ar mai exista la începutul unui nou proces de productie în afara acestei investitii.

Piata relevantã

Art. 11. - (1) Piata relevantã a produsului, pentru determinarea cotei de piatã, cuprinde produsele prevãzute de proiectul de investitii si, atunci când este cazul, substituentii sãi, apreciati de consumatori pe criterii de caracteristici, pret si utilizare a produsului sau apreciati de producãtori prin intermediul flexibilitãtii instalatiilor de productie.

(2) Dacã investitia implicã fabricarea produselor intermediare, piata relevantã poate reprezenta piata pentru produsul final, dacã cea mai mare parte din productia intermediarã nu este vândutã pe piata liberã.

(3) Dacã investitia implicã fabricarea produselor intermediare, piata relevantã poate fi piata pentru produsul final dacã cea mai mare parte din productie nu este vândutã pe piata liberã.

(4) Piata geograficã relevantã cuprinde teritoriul national si, de obicei, Spatiul Economic European si tãrile candidate sau, în mod alternativ, orice parte semnificativã a acestora dacã conditiile de concurentã în acea zonã pot fi suficient de bine distinse de cele din alte zone ale Spatiului Economic European si tãrilor candidate. Atunci când este cazul, piata relevantã poate fi consideratã a fi globalã.

Supracapacitatea structuralã

Art. 12. - (1) Supracapacitatea structuralã existã atunci când rata de utilizare a capacitãtii sectorului/subsectorului în cauzã, calculatã ca medie a ultimilor 5 ani, este mai micã cu cel putin 2% decât cea a industriei în totalitate. Sectorul sau subsectorul va fi definit în conformitate cu nivelul cel mai de jos al Clasificãrii activitãtilor din economia nationalã (CAEN).

(2) Supracapacitate structuralã semnificativã existã atunci când diferenta în comparatie cu media pentru industrie este mai mare de 5 puncte procentuale.

Piata în declin

Art. 13. - (1) Piata pentru produsele în cauzã este în declin dacã în ultimii 5 ani rata medie anualã de crestere a consumului aparent aferent produselor respective este cu cel putin 10% mai micã decât media anualã a industriei prelucrãtoare în totalitate din Spatiul Economic European si tãrile candidate, doar dacã nu existã o evolutie ascendentã puternicã în legãturã cu rata de crestere a cererii pentru produsele respective.

(2) Piata în declin absolut este aceea în care rata medie anualã de crestere a consumului aparent în ultimii 5 ani este negativã.

CAPITOLUL II

Cerintele notificãrii

Art. 14. - (1) Prezentul regulament impune furnizorilor de ajutor de stat obligatia notificãrii, conform Legii nr. 143/1999, cu completãrile ulterioare, si ale Regulamentului privind forma, continutul si alte detalii ale notificãrii ajutorului de stat, a oricãrei intentii de acordare a unui ajutor regional pentru investitii în cadrul unei scheme aprobate, atunci când unul sau altul dintre urmãtoarele douã criterii sunt îndeplinite:

a) costul total al proiectului este cel putin echivalentul în lei a 50 milioane euro, 15 milioane euro în cazul proiectelor realizate în sectorul textil si intensitatea cumulatã a ajutorului, inclusiv orice cofinantare din fonduri de preaderare, exprimatã ca procent din costurile eligibile ale investitiei, este cel putin 50% din plafonul ajutorului regional pentru companii mari în zona respectivã si ajutorul pentru locurile de muncã create sau pentru mentinerea acestora ajunge pânã la cel putin echivalentul în lei a 40.000 euro si 30.000 euro în cazul proiectelor realizate în sectorul textil; sau

b) ajutorul total este cel putin echivalentul în lei a 50 milioane euro.

(2) Cerinta de notificare se aplicã, de asemenea, si intentiilor de acordare a ajutorului individual.

Formularul de notificare

Art. 15. - Formularul standard de notificare este prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament.

CAPITOLUL III

Reguli de evaluare

Art. 16. - (1) Consiliul Concurentei va determina intensitatea maximã admisibilã a ajutorului pentru o intentie de acordare a ajutorului de stat în conformitate cu formula de calcul prezentatã în art. 20.

(2) O serie de factori de ajustare vor fi aplicati plafonului regional în conformitate cu cele 3 criterii specifice de evaluare mentionate în art. 17, 18 si 19, în scopul calculãrii intensitãtii maxime admisibile a ajutorului pentru proiectul respectiv.

(3) Referitor la al treilea criteriu, cel al impactului regional, va fi posibilã aplicarea unui coeficient pozitiv sau bonus, în functie de importanta avantajelor estimate a fi realizate prin proiectul de investitie în zona consideratã.

(4) Problema viabilitãtii unui proiect de investitie anume tinede aprecierea exclusivã a furnizorului ajutorului de stat. Consiliul Concurentei poate totusi, dacã considerã necesar, sã solicite informatii asupra viabilitãtii unui proiect de investitie. Totodatã, dacã este cazul, Consiliul Concurentei va utiliza informatii din surse exterioare independente pentru a aprecia efectele probabile asupra concurentei pe piata relevantã. Dacã obtinerea de informatii din surse exterioare ridicã dificultãti, Consiliul Concurentei va acorda un rol preponderent argumentãrii furnizorului ajutorului de stat.

Trei criterii de evaluare

Concurenta

Art. 17. - (1) Autorizarea ajutorului pentru întreprinderi care îsi desfãsoarã activitatea în sectoarele cu supracapacitate de productie structuralã comportã anumite riscuri în ceea ce priveste denaturarea concurentei. Orice extindere a capacitãtii care nu este compensatã de reduceri ale capacitãtii de productie pe alte planuri va agrava problema supracapacitãtii structurale. Dacã o asemenea extindere este ajutatã, atunci beneficiarul ajutorului ar putea rãmâne cu un exces de capacitate pe care sã nu o poatã folosi în viitor sau beneficiarul ajutorului ar putea începe un rãzboi al preturilor, astfel încât sã-i înlãture pe ceilalti producãtori de pe piata relevantã. Pe de altã parte, acest lucru ar putea ameninta numãrul locurilor de muncã. De aceea, factorul concurentã va presupune o analizã a proiectului propus, si anume dacã acesta se va desfãsura în cadrul unui sector sau subsector care suferã de supracapacitate structuralã.

(2) Pentru a stabili dacã sectorul/subsectorul considerat este sau nu afectat de supracapacitate structuralã, Consiliul Concurentei va lua în considerare, la nivel national, decalajul dintre rata medie de utilizare a capacitãtilor de productie ale industriei prelucrãtoare în ansamblu si rata de utilizare a capacitãtilor în sectorul/subsectorul în cauzã. Pentru stabilirea variatiilor cicliceale ratelor de utilizare referitoare la capacitãtile de productie, perioada de referintã avutã în vedere va cuprinde ultimii 5 ani pentru care sunt disponibile date.

(3) Dacã datele relative la utilizarea capacitãtilor sunt insuficiente, Consiliul Concurentei va examina dacã investitiile avute în vedere sunt realizate pe o piata aflatã în declin. În acest scop, Consiliul Concurentei va compara evolutia consumului aparent al produsului/produselor în cauzã (adicã productia nationalã plus importurile, minus exporturile) cu rata de crestere a industriei prelucrãtoare în ansamblu la nivel national.

(4) Pentru a stabili dacã investitia avutã în vedere va avea ca rezultat o crestere de capacitate, capacitatea luatã în considerare reprezintã capacitatea totalã maximã a potentialului beneficiar (si/sau, dacã este cazul, a grupului cãruia îi apartine) pentru fabricarea produsului în cauzã. În toate situatiile capacitatea viabilã va include capacitatea temporar nefolositã (adicã capacitatea ce ar putea fi reactivatã în caz de crestere a vânzãrilor), dar va exclude capacitatea învechitã si neexploatatã (însemnând capacitate neutilizatã si care nu va putea fi utilizatã fãrã o altã investitie substantialã suplimentarã).

(5) În conditiile în care, înainte de a solicita ajutorul, compania detine o parte importantã din piata produsului (produselor) respectiv, ceea ce, în sensul acestui regulament, înseamnã cel putin 40%, existã riscul ca prin acordarea nivelului maxim de ajutor, permis în mod normal în regiunea în cauzã, sã distorsioneze în mod nejustificat concurenta. În asemenea circumstante întreprinderea ar trebui, în principiu, sã primeascã un ajutor inferior celui pe care l-ar putea solicita în situatia normalã, chiar dacã investitia contribuie la dezvoltarea regionalã. Totusi pot exista si exceptii de la aceastã regulã generalã, cum ar fi cazul în care compania creeazã, printr-o inovatie originalã, un nou produs pe piatã.

Raportul capital/fortã de muncã

Art. 18. - (1) În mãsura în care ajutorul regional este, de regulã, acordat sub forma unor subventii de capital, proiectele cu o mare intensitate a investitiei de capital au tendinta fireascã de a se orienta cãtre zonele asistate. Chiar dacã este vorba de o evolutie pozitivã, aceastã politicã nu contribuie în mod necesar la crearea de numeroase locuri de muncã si nici la reducerea somajului. Numai proiectele cu foarte mare intensitate a investitiei de capital vor fi vizate de acest criteriu. Notiunea de locuri de muncã salvate si mentinute nu este pertinentã decât atunci când este demonstrat cã aceste locuri de muncã sunt direct legate de proiectul de investitie în cauzã, caz în care intentia de ajutor poate fi apreciatã ca ajutor pentru investitie, iar nu ca ajutor pentru creare de locuri de muncã.

(2) În aplicarea acestui criteriu se va tine cont si de posibilul efect al ajutorului de distorsionare a concurentei prin pretul produsului final. Gratie ajutoarelor, întreprinderile pentru care cheltuielile de capital reprezintã o parte importantã a costurilor totale pot reduce semnificativ costul lor pe unitatea de produs si ar putea obtine astfel un avantaj considerabil asupra concurentilor care nu beneficiazã de ajutor de stat. Cu cât intensitatea capitalisticã a proiectului de investitii beneficiind de ajutor de stat este mai mare, cu atât efectele de distorsionare a concurentei imputabile subventiilor de capital riscã sã fie mai pronuntate.

Impactul regional

Art. 19. - În timp ce criteriul concurentei si raportul capital/fortã de muncã servesc la evaluarea potentialelor efecte de distorsionare a concurentei, impactul regional ia în calcul efectele benefice asupra economiei regiunii asistate. Consiliul Concurentei considerã cã crearea de locuri de muncã poate servi drept indicator al contributiei proiectului la dezvoltarea regiunii respective.

Când o investitie mare de capital creeazã doar un numãr limitat de locuri de muncã directe, aceeasi investitie poate crea un numãr semnificativ de locuri de muncã indirecte în regiunea asistatã respectivã si în orice regiune adiacentã. În acest context crearea de locuri de muncã se referã la locuri de muncã create în mod direct datoritã proiectului si la locurile de muncã create de furnizorii si clientii beneficiarului de ajutor ca rãspuns la investitia acordatã.

Formula de calcul

Art. 20. - Formula completã de calcul este obtinutã prin multiplicarea plafonului de ajutor regional cu coeficientii rezultati în urma examinãrii celor 3 factori mentionati anterior si care sunt reprezentati de simbolurile urmãtoare:

R = intensitatea maximã a ajutorului autorizat, pentru companii mari, în zona asistatã în cauzã (plafonul regional);

T = factorul concurentã;

I = factorul capital/fortã de muncã;

M = factorul impact regional.

Formula intensitãtii maxime admisibile pentru ajutor este:

R x T x I x M

Nici un proiect nu va putea primi ajutor mai mare decât îi permite plafonul regional [vezi art. 21 lit. c)].

Art. 21. - Urmãtorii factori de ajustare se vor aplica fiecãrui criteriu de evaluare:

a) factorul concurentã:

(i) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãtii 0,25 într-un sector ce se confruntã cu o supracapacitate de productie structuralã gravã si/sau o scãdere absolutã a cererii

(ii) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãtii 0,50 într-un sector ce se confruntã cu o supracapacitate de productie structuralã si/sau o piatã în declin si susceptibile sã consolideze o cotã de piatã ridicatã

(iii) proiecte ce au ca efecte extinderea capacitãtii 0,75 într-un sector ce se confruntã cu o supracapacitate de productie structuralã gravã si/sau o piatã în declin

(iv) fãrã efectele negative probabile enumerate 1,00 la pct. (i)-(iii)

b) factorul capital/fortã de muncã:

Capital nou/locuri de muncã (suma totalã a capitalului propus împãrtitã la numãrul de locuri de muncã create sau salvate) (mii euro)	Factor
<200	1,0
200-400	0,9
401-700	0,8
701-1000	0,7
>1000	0,6

c) factorul impact regional:

(i) grad înalt al creãrii de locuri de muncã 1,5 indirecte (adicã locuri de muncã înfiintate de furnizorii si clientii directi ai beneficiarului

în regiunea asistatã unde este localizatã compania sau în orice regiune adiacentã), pentru fiecare loc de muncã creat de beneficiarul ajutorului (mai mult de 100%)

(ii) grad mediu al creãrii de locuri de muncã 1,25 indirecte (adicã locuri de muncã înfiintate de furnizorii si clientii directi ai beneficiarului în regiunea asistatã unde este localizatã compania sau în orice regiune adiacentã), pentru fiecare loc de muncã creat de beneficiarul ajutorului (50-100%)

(iii) grad scãzut al creãrii de locuri de muncã 1,0 indirecte (adicã locuri de muncã înfiintate de furnizorii si clientii directi ai beneficiarului în regiunea asistatã unde este localizatã compania sau în orice regiune adiacentã), pentru fiecare loc de muncã creat de beneficiarul ajutorului (sub 50%)

CAPITOLUL IV

Procedura de evaluare a ajutoarelor de stat de cãtre Consiliul Concurentei

Art. 22. - Consiliul Concurentei va lua o decizie în conformitate cu prevederile art. 8 si 12 din Legea nr. 143/1999, fie de autorizare a ajutorului, fie de deschidere a unei proceduri de investigatie în termen de o lunã de la primirea unei notificãri complete, perioadã mentionatã în art. 9 din Legea nr. 143/1999.

Notificarea trebuie sã urmãreascã formatul standard prezentat în anexã.

Art. 23. - În cazul în care Consiliul Concurentei initiazã o procedurã de investigatie conform art. 8 din Legea nr. 143/1999, Consiliul Concurentei va lua o decizie finalã într-o perioadã de 4 luni de la decizia de deschidere a procedurii. Consiliul Concurentei va lua în considerare toate probele care pot fi adunate în aceastã perioadã, inclusiv informatii de la tertii interesati sau orice alte elemente suplimentare care nu au fost luate în considerare pe parcursul investigatiei initiale. Astfel, perioada maximã de investigare într-un caz individual nu trebuie sã depãseascã 5 luni.

CAPITOLUL V

Monitorizarea

Art. 24. - (1) Având în vedere “natura sensibilã” a marilor investitii mobiliare implicate în astfel de proiecte, este esentialã existenta unui mecanism care sã ajute la asigurarea cã nivelul ajutorului plãtit efectiv beneficiarului este în conformitate cu decizia Consiliului Concurentei.

(2) Pentru fiecare proiect de ajutor autorizat de cãtre Consiliul Concurentei în aplicarea prezentului regulament, Consiliul Concurentei va solicita orice act privitor la ajutorul de stat, încheiat între furnizor si beneficiar, care sã continã o clauzã referitoare la rambursarea ajutorului în caz de nerespectare a contractului (actul privind ajutorul), ori ca ultima platã a ajutorului (25%) sã fie fãcutã doar când beneficiarul a arãtat furnizorului cã a satisfãcut conditiile de executie a proiectului în concordantã cu decizia Consiliului Concurentei si, în conditiile în care Consiliul Concurentei, pe baza informatiilor prezentate de cãtre furnizor privind implementarea proiectului, în termen de 60 de zile (lucrãtoare), sã-si fi dat acordul sau sã nu fi formulat nici o obiectie privitoare la ultima ratã a plãtii ajutorului.

(3) O copie de pe actul juridic prin care se acordã ajutorul de stat, încheiat între furnizor si beneficiar, trebuie transmisã Oficiului Concurentei (si Consiliului Concurentei) imediat dupã ce acesta a fost semnat de pãrti.

Art. 25. - În vederea asigurãrii concordantei cu prevederile deciziei Consiliului Concurentei, furnizorul, în cooperare cu beneficiarul, trebuie sã furnizeze Oficiului Concurentei o datã cu raportarea anualã asupra desfãsurãrii proiectului, incluzând informatii privind subventiile deja vãrsate, si orice raport provizoriu privind derularea ajutorului si un raport final indicând realizarea obiectivelor în termenii stabiliti, a investitiilor si conformitatea cu orice conditie specificã stabilitã de autoritatea furnizoare a ajutorului de stat.

ANEXÃ

FORMULARUL

de notificare a ajutoarelor de stat care cad sub incidenta Regulamentului multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii în sectoare industriale nespecifice

Introducere

Acest formular specificã informatiile care trebuie furnizate de notificator când notificã la Consiliul Concurentei un proiect mare de investitii localizat într-o zonã asistatã, cãruia i se aplicã regulile de notificare prevãzute în Regulamentul multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat pentru proiecte mari de investitii.

Notificatorul trebuie sã tinã cont cã:

a) toate informatiile solicitate conform acestui formular trebuie sã fie furnizate. Cu toate acestea, dacã partea notificatoare, cu bunã-credintã, este în imposibilitate de a formula un rãspuns la o întrebare sau poate furniza doar date generale în ceea ce priveste informatia disponibilã, va trebui sã indice si motivele pentru care face acest lucru;

b) notificarea este incompletã atunci când nu sunt completate toate punctele sau nu sunt oferite explicatii asupra motivelor pentru care nu a fost posibilã furnizarea de informatii complete si va deveni efectivã la data la care toate informatiile sunt înregistrate;

c) Consiliul Concurentei poate cere furnizorului si beneficiarului ajutorului sã furnizeze informatii suplimentare si/sau explicatii la informatiile furnizate în formularul de notificare pentru a facilita evaluarea initialã.

Documente însotitoare

a) o copie de pe proiectul de act normativ care stabileste ajutorul de stat; dacã acesta este indisponibil, o copie de pe întelegerea preconizatã privind ajutorul de stat. Dacã acest proiect este indisponibil la data notificãrii, el va trebui sã fie depus imediat ce este posibil acest lucru, dar nu mai târziu de data la care a fost transmis beneficiarului;

b) copii de pe cele mai recente rapoarte si bilanturi contabile ale beneficiarului (beneficiarilor) ajutorului si, dacã beneficiarul face parte dintr-un grup de firme, copii de pe cele mai recente rapoarte si bilanturi contabile ale grupului;

c) o listã si o scurtã descriere a continutului tuturor analizelor, rapoartelor, studiilor si anchetelor pregãtite de beneficiar (beneficiari) în scopul evaluãrii sau analizãrii propunerii de ajutor de investitii, cu respectarea conditiilor de concurentã, concurentilor (actuali si potentiali) si conditiilor de piatã. Fiecare punct de pe listã va trebui sã continã numele si functia autorului.

Procedura de notificare

Datele financiare cerute trebuie sã fie furnizate în moneda nationalã, indicându-se cursul de schimb leu/euro în cazul celor provenite de pe alte piete.

Formularul de notificare va fi transmis cãtre Consiliul Concurentei la urmãtoarea adresã:

Palatul Parlamentului - Consiliul Concurentei

Calea 13 Septembrie nr. 1, sectorul 5, Bucuresti

Confidentialitate

Furnizorul si/sau beneficiarul ajutorului de stat trebuie sã fie informati de faptul cã orice informatie solicitatã poate fi folositã drept bazã pentru fundamentarea unei decizii în cazul respectiv.

Pãrtile care notificã trebuie sã specifice care sunt acele informatii incluse în formularul de notificare care nu trebuie publicate sau divulgate pe altã cale cãtre terte persoane, prin marcarea lor cu “Secret de afaceri”. De asemenea, pãrtile care notificã trebuie sã prezinte motivele pentru care aceste informatii nu trebuie divulgate sau publicate. Oricum, dacã o informatie secretã este necesarã pentru fundamentarea deciziei, Consiliul Concurentei trebuie sã consulte mai întâi furnizorul si/sau beneficiarul ajutorului de stat în legãturã cu publicarea acelor pãrti din decizie care contin respectiva informatie.

Controlul ulterior al autorizãrii

Consiliul Concurentei recunoaste faptul cã acele informatii solicitate în formularul de notificare nu pot fi ex ante în totalitate exacte.

Furnizorului si/sau beneficiarului ajutorului de stat li se solicitã prezentarea celei mai bune estimãri a lor si furnizarea unei justificãri privind informatiile ce urmeazã a fi prezentate. Proiectul de investitii care va fi finantat va fi supus unui control ulterior care îi permite Consiliului Concurentei/Oficiului Concurentei sã verifice exactitatea informatiilor prezentate în formularul de notificare.

SECTIUNEA 1

Furnizorul ajutorului de stat

1.1. Informatii despre autoritatea publicã care face notificarea

1.1.1. Denumirea si adresa autoritãtii care face notificarea

1.1.2. Numele, numãrul de telefon si de fax, e-mail, pozitia ocupatã de persoana ce urmeazã a fi contactatã în caz de cercetãri suplimentare.

SECTIUNEA a 2-a

Beneficiarul ajutorului de stat

2.1. Structura companiei sau a companiilor care investesc în proiect

2.1.1. Identitatea beneficiarului ajutorului de stat

2.1.3. Identificati grupul de întreprinderi din care face parte beneficiarul ajutorului de stat, descrieti structura grupului si structura actionariatului fiecãrei companii-mamã.

2.2. Pentru întreprinderea/întreprinderile care investeste/investesc în proiect furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari:

2.2.1. cifra de afaceri totalã, cifra de afaceri din Spatiul Economic European si tãrile candidate, cifra de afaceri în România;

2.2.2. profitul net si fluxul de numerar, pe o bazã consolidatã;

2.2.3. locurile de muncã totale, în Spatiul Economic European si tãrile candidate si în România;

2.2.4. defalcarea pe piatã a vânzãrilor în România, în Spatiul Economic European si tãrile candidate si în afara Spatiului Economic European si tãrilor candidate.

2.3. Dacã investitia priveste o instalatie industrialã existentã, furnizati urmãtoarele date pentru ultimii 3 ani financiari ai societãtii:

2.3.1. cifra de afaceri;

2.3.2. profitul net si fluxul de numerar;

2.3.3. locurile de muncã totale;

2.3.4. defalcarea pe piatã a vânzãrilor în România, în Spatiul Economic European si tãrile candidate si în afara Spatiului Economic European si tãrilor candidate.

SECTIUNEA a 3-a

Prevederi privind ajutorul din fonduri publice

Pentru fiecare mãsurã de ajutor din fonduri publice furnizati urmãtoarele:

3.1. Detalii:

3.1.1. titlul schemei (sau indicati dacã este un ajutor individual);

3.1.2. baza legalã (lege, hotãrâre a Guvernului);

3.1.3. entitatea publicã care acordã ajutorul;

3.1.4. dacã baza legalã este o schemã de ajutor aprobatã de Consiliul Concurentei, furnizati numãrul si data deciziei de autorizare.

3.2. Forma ajutorului de stat propus:

3.2.1. ajutorul de stat propus este sub formã bãneascã, subventii, reducerea contributiei la asigurãrile sociale, scutirea de la plata datoriilor, împrumuturi cu dobândã scãzutã, amânarea de la plata impozitelor etc.;

3.2.2. furnizati conditiile atasate la plãtile privind ajutorul.

3.3. Cuantumul ajutorului propus:

3.3.1. suma nominalã a ajutorului si echivalentul subventiei nete si brute;

3.3.2. mãsura de ajutor este subiect al impozitului/profit (sau altor impozite directe). Dacã numai partial, în ce mãsurã;

3.3.3. furnizati o listã completã a plãtilor ajutorului propus.

Pentru schema de ajutor din fondurile publice furnizati urmãtoarele:

3.4. Caracteristicile mãsurilor de ajutor:

3.4.1. Este vreuna dintre mãsurile de ajutor de stat din totalul acestora încã nedefinitã? Dacã da, specificati.

3.4.2. Indicati care dintre mãsurile enumerate mai sus nu constituie ajutor de stat si care este motivul.

3.5. Finantarea din surse comunitare (Banca Europeanã de Investitii, fonduri de preaderare si alte fonduri)

3.5.1. Mãsurile mentionate mai sus trebuie sã fie finantate si de fonduri comunitare. Explicati.

3.5.2. Pentru acelasi proiect de investitii s-a solicitat sprijin si de la alte institutii de finantare europene sau internationale. Dacã da, pentru ce sumã.

3.6. Cumularea mãsurilor de ajutor din fonduri publice:

3.6.1. echivalentul subventiei brute estimat (înainte de impozitare) al mãsurilor de ajutor combinate;

3.6.2. echivalentul subventiei nete estimat (dupã impozitare) al mãsurilor de ajutor combinate.

SECTIUNEA a 4-a

Proiectele finantate

Informatiile ce vor fi furnizate în aceastã parte sunt utilizate inter alia pentru determinarea rezultatului evaluãrii factorului capital-muncã al notificãrii depuse.

4.1. Localizarea proiectului

4.1.1. Specificati regiunea, adresa.

4.2. Durata proiectului

4.2.1. Specificati data demarãrii proiectului de investitii si data finalizãrii.

4.2.2. Specificati data planificatã pentru începerea noului proces de productie si anul pânã la care poate fi realizatã întreaga productie

4.3. Descrierea proiectului

4.3.1. Specificati tipul proiectului si dacã este o unitate nouã sau o extindere a capacitãtii uneia existente sau altceva.

4.3.2. Prezentati o scurtã descriere generalã a proiectului.

4.4. Defalcarea costurilor proiectului

4.4.1. Specificati costul total al cheltuielilor de capital ce urmeazã a fi investit si amortizat dupã perioada de viatã a proiectului.

4.4.2. Prezentati, prin completarea tabelului de mai jos, o defalcare detaliatã a cheltuielilor care sunt asociate proiectului de investitii - cheltuielile de capital si cheltuielile de investitii care nu pot fi amortizate dupã încetarea perioadei de viatã a proiectului de investitii.

Capital	Cheltuieli totale				Cheltuieli eligibile
Capital	Anul 1	Anul 2	Anul 3	etc.	Anul 1	Anul 2	Anul 3	etc.
Pãmânt
Clãdiri
Instalatii, masini
Unelte
Necorporale*)
Altele (specificati)

*) Pentru întreprinderile mari anumite categorii de investitii necorporale pot fi incluse în cheltuielile eligibile de capital, care nu depãsesc oricum 25% din cheltuielile totale eligibile de capital, în conformitate cu Regulamentul pentru ajutor de stat regional si ajutorul de stat pentru IMM.

Investitii care nu pot fi amortizate

Fond de rulment complementar
Cercetare-dezvoltare
Costuri de demarare a activitãtii
Altele (specificati)

Total

4.5. Finantarea costurilor totale ale proiectului

4.5.1. Indicati finantarea costurilor totale ale proiectului de investitii prin completarea urmãtorului tabel:

Resurse interne	Cuantum
Aporturi în capital	Anul 1	Anul 2	Anul 3	etc.
Împrumuturi de la institutii financiare private
Împrumuturi de la institutii financiare publice
Fonduri publice (nationale sau comunitare)
Altele (specificati)
Total

4.6. Crearea de locuri de muncã

4.6.1. Prin proiect se creeazã locuri de muncã permanente noi? Dacã da, furnizati numãrul locurilor de muncã ce urmeazã a fi create si precizati în care perioadã si descrieti locurile de muncã ce urmeazã a fi create.

4.7. Pãstrarea locurilor de muncã existente

4.7.1. Prin proiect se mentin locurile de muncã existente?

Dacã da, furnizati numãrul locurilor de muncã ce urmeazã a fi mentinute si precizati în care perioadã si descrieti locurile de muncã ce urmeazã a fi mentinute.

4.7.2. Explicati în detaliu numãrul de ore si costurile medii pentru recalificarea fortei de muncã (excluzând salariile lectorilor), necesare pentru mentinerea locurilor de muncã permanente.

4.7.3. Explicati care dintre aceste locuri de muncã ar putea reprezenta un risc iminent dacã proiectul nu se va aplica.

SECTIUNEA a 5-a

Precizãri privind capacitatea de productie si piata (pietele) afectate

Informatiile ce urmeazã a fi furnizate în aceastã sectiune servesc la evaluarea proiectului de ajutor prin raportare la concurentã. Definitiile pietei relevante, supracapacitãtii de productie structurale si pietei în declin sunt date în art. 11-13 din regulament.

5.1. Caracterizarea produsului (produselor) cuprins în proiect 5.1.1. Specificati produsul (produsele) care se va produce ca urmare a acordãrii ajutorului pânã la terminarea investitiei (indicati codul european CN) si sectorul sau subsectorul cãruia îi apartine produsul respectiv (indicati codul european NACE)

5.1.2. Ce produse vor fi înlocuite? Dacã aceste produse înlocuite nu sunt fabricate în acelasi loc, indicati unde sunt produse în mod curent.

5.1.3. Ce alte produse pot fi fabricate în noua instalatie fãrã nici un cost suplimentar sau cu costuri suplimentare mici.

5.2. Caracterizarea pietei geografice relevante

5.2.1. Specificati care este piata geograficã atunci când aceasta este diferitã de cea a Spatiului Economic European si a celorlalte tãri candidate.

5.2.2. De ce este consideratã piata geograficã diferitã de cea a Spatiului Economic European si a celorlalte tãri candidate?

5.3. Consideratii privind capacitatea de productie

5.3.1. Cuantificati impactul proiectului asupra capacitãtii de productie maxime a beneficiarului ajutorului în Spatiul Economic European si celelalte tãri candidate (la nivelul grupului) pentru fiecare produs (în unitãti pe an în anul precedent anului de începere si terminare a proiectului).

5.3.2. Se va furniza o estimare a ratei de utilizare a capacitãtii în Spatiul Economic European si în celelalte tãri candidate (sau a pietei geografice relevante) a (sub)sectoarelor pentru ultimii 5 ani. Ce proportie a acestei capacitãti pe parcursul acestei perioade este justificatã de beneficiarul ajutorului si care a fost rata de utilizare în (sub)sectorul relevant.

5.4. Informatii privind piata

5.4.1. Furnizati pentru fiecare dintre ultimii 5 ani financiari informatii privind consumul real (productia plus importurile minus exporturile) pentru produsul (produsele) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informatii, care sã provinã de la alte surse.

5.4.2. Furnizati pentru urmãtorii 3 ani financiari o previziune a evolutiei consumului real (productia plus importurile minus exporturile) aferent produsului (produselor) respectiv. Dacã sunt disponibile, se vor furniza date statistice privind aceste informatii, care sã provinã de la alte surse.

5.4.3. Piata relevantã este în declin? Care este motivul? Dacãnu, de ce?

5.4.4. Furnizati o estimare a cotei de piatã (valoricã) a beneficiarului ajutorului ori a grupului din care beneficiarul ajutorului face parte, în anul care precedã anul de demarare, si data privind finalizarea proiectului.

SECTIUNEA a 6-a

Impactul regional

6.1. Informatii privind locurile de muncã create de furnizorii si clientii beneficiarului ajutorului

6.1.1. În opinia Consiliului Concurentei si/sau a beneficiarului ajutorului, care dintre cele 3 optiuni descrie mai bine nivelul locurilor de muncã create de furnizorii si clientii beneficiarului ajutorului:

(i) nivelul ridicat al creãrii locurilor de muncã pentru fiecare loc de muncã creat de cãtre beneficiarul ajutorului (mai mult decât 100%);

(ii) nivelul mediu al creãrii locurilor de muncã pentru fiecare loc de muncã creat de cãtre beneficiarul ajutorului (între 50% si 100%);

(iii) nivelul redus al creãrii locurilor de muncã pentru fiecare loc de muncã creat de cãtre beneficiarul ajutorului (mai putin de 50%)?

6.1.2. Justificati si explicati rãspunsul la întrebarea anterioarã.

6.1.3. Furnizati în completare o listã a posibililor furnizori pentru productia nouã din cadrul regiunii asistate si/sau al regiunilor asistate.

6.1.4. Furnizati în completare o listã a posibililor clienti pentru productia nouã din cadrul regiunii asistate si/sau al regiunilor asistate.

INSTRUCTIUNI

privind ajutorul de stat acordat sub forma garantiilor

În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,

Consiliul Concurentei adoptã prezentele instructiuni.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Prezentele instructiuni stabilesc regimul ajutorului de stat acordat sub forma garantiilor în aplicarea dispozitiilor Legii nr. 143/1999, cu completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege. Garantiile sunt, de regulã, legate de un împrumut, credit, emisiune de obligatiuni etc., care urmeazã a fi contractate între un împrumutãtor si un împrumutat.

Aceste instructiuni acoperã toate formele de garantii, indiferent de temeiul lor juridic si de tranzactia la care se referã. Ajutorul de stat poate fi acordat sub forma garantiilor individuale sau în cadrul unor scheme. În majoritatea cazurilor, de eventualul ajutor de stat implicat într-o astfel de operatiune beneficiazã cel care obtine împrumutul.

Totusi, în anumite împrejurãri, poate fi vorba si de un ajutor de stat acordat împrumutãtorului.

Prezentele instructiuni nu se aplicã garantiilor acordate în vederea obtinerii creditelor pentru export.

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare

SECTIUNEA 1

Ajutorul de stat pentru împrumutat

1.1. De regulã beneficiarul ajutorului este împrumutatul.

Garantia de stat dã posibilitatea împrumutatului sã obtinã conditii financiare mai bune pentru un împrumut decât cele care sunt în mod normal disponibile pe pietele financiare. De obicei, beneficiind de o garantie de stat, împrumutatul poate obtine niveluri mai scãzute ale dobânzii si/sau sã ofere mai putine garantii. În unele cazuri împrumutatul, fãrã o garantie de stat, nu ar putea gãsi o institutie financiarã dispusã sã îl împrumute în orice conditii.

Garantiile de stat pot astfel sã faciliteze crearea unor noi afaceri si sã dea posibilitatea unor întreprinderi sã obtinã resurse financiare în scopul de a desfãsura noi activitãti sau, pur si simplu, sã rãmânã în activitate, în loc sã fie eliminate sau restructurate, creându-se astfel distorsiuni ale concurentei. În felul acesta garantiile de stat intrã sub incidenta legii.

1.2. O garantie de stat prezintã pentru beneficiar avantajul cã riscul asociat cu garantia este suportat de stat. Aceastã preluare a riscului de cãtre stat ar trebui în mod normal sã fie remuneratã printr-o primã adecvatã. Atunci când statul renuntã la o asemenea primã, existã, în acelasi timp, un avantaj pentru întreprindere si o pierdere de resurse publice. Prin urmare, chiar dacã nu se fac nici un fel de plãti de cãtre stat în contul unei garantii, totusi ea poate reprezenta ajutor de stat, în conformitate cu art. 2 din lege. În caz afirmativ, valoarea ajutorului se determinã în momentul în care garantia este acordatã, iar nu în momentul în care ea este invocatã sau în momentul când se efectueazã plãti în conformitate cu conditiile garantiei.

1.3. De asemenea, constituie ajutor de stat sub forma unei garantii si conditiile mai favorabile de finantare obtinute de întreprinderile ale cãror statute legale exclud falimentul sau alte proceduri de insolvabilitate ori oferã o garantie de stat explicitã sau prevãd acoperirea pierderilor de cãtre stat.

1.4. Ajutor de stat este si achizitionarea de cãtre stat a unei participatii la capitalul social al unei societãti comerciale când ceasta este însotitã de o rãspundere nelimitatã asumatã de stat pentru obligatiile sociale.

1.5. La fel ca si în alte forme de ajutor potential, garantiile acordate de stat în mod direct, respectiv prin autoritãtile publice centrale sau locale, precum si garantiile acordate de întreprinderi sau institutii aflate sub influenta dominantã a autoritãtilor publice (CEC, casa de pensii, Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate etc.) pot constitui ajutor de stat.

SECTIUNEA a 2-a

Ajutorul de stat pentru cel care acordã împrumutul

2.1. În anumite cazuri poate beneficia de ajutor si împrumutãtorul.

2.2. În spetã, dacã o garantie este acordatã ex post cu privire la un împrumut ori altã obligatie financiarã existentã deja, fãrã ca termenii sau conditiile acestui împrumut ori acestei obligatii financiare sã fie modificati, sau dacã un împrumut garantat este folosit pentru a rambursa un altul, negarantat, cãtre aceeasi institutie de credit, atunci poate sã fie un ajutor pentru împrumutãtor, prin aceea cã se mãreste securitatea împrumuturilor. Un asemenea ajutor poate sã favorizeze împrumutãtorul si sã distorsioneze concurenta si, de aceea, intrã sub incidenta legii.

CAPITOLUL III

Valoarea ajutorului de stat

3.1. În cazul unei garantii de stat individuale, elementul de ajutor trebuie evaluat prin referire la detaliile garantiei si împrumutului (sau altui tip de obligatie financiarã). Factorii relevanti includ în special durata si valoarea garantiei si împrumutului, riscul neachitãrii de cãtre împrumutat, pretul plãtit de cãtre împrumutat pentru garantie, natura oricãrei alte asigurãri date, conditiile si momentul în care statul va fi solicitat sã plãteascã datoria creatã în urma împrumutului si mijloacele (de exemplu, declararea falimentului), care sã fie folosite de cãtre stat pentru a recupera sumele datorate de împrumutat, dupã executarea garantiei.

3.2. Echivalentul-subventie al unei garantii pentru un împrumut acordat într-un anumit an poate fi:

a) calculat în acelasi mod ca echivalentul-subventie al unui împrumut acordat în conditii preferentiale, bonificatia de dobândã reprezentând diferenta dintre dobânda pietei si dobânda obtinutã datoritã garantiei de stat, dupã ce orice prime plãtite au fost deduse; sau

b) luat ca diferentã între suma principalã garantatã încã nerambursatã înmultitã cu factorul de risc (probabilitatea de a nu rambursa) si orice primã plãtitã, adicã (suma garantatã nerambursatã x riscul) - prima; sau

c) calculat prin orice altã metodã obiectivã justificatã si general acceptatã.

Pentru garantiile individuale prima metodã ar trebui sã fie, în principiu, forma standard de calcul, iar pentru schemele de garantii, cea de-a doua.

3.2.1. Factorul de risc trebuie sã se bazeze pe experienta anterioarã privind frecventa nerambursãrii unor împrumuturi date în circumstante similare (sectorul, mãrimea firmei, nivelul activitãtii economice generale). Echivalentele-subventie anuale vor trebui actualizate la valoarea lor prezentã, folosindu-se nivelul ratei de actualizare, apoi adunate pentru a se obtine echivalentul-subventie total.

3.2.2. Atunci când în momentul acordãrii împrumutului existã o mare probabilitate ca împrumutatul sã nu-l poatã rambursa (de exemplu, pentru cã are dificultãti financiare), valoarea garantiei poate fi la fel de mare ca si suma acoperitã efectiv de acea garantie.

3.3. Dacã o obligatie financiarã este acoperitã în întregime de o garantie de stat, împrumutãtorul este mai putin stimulat sã evalueze în mod corespunzãtor, sã asigure si sã minimizeze riscul care decurge din operatia de împrumut si, în special, sã evalueze în mod corect gradul de solvabilitate al împrumutatului. O astfel de evaluare a riscului poate, de asemenea, sã nu fie efectuatã nici de cel care garanteazã, din lipsa mijloacelor necesare.

Aceastã lipsã de stimulare care minimalizeazã riscul de neplatã a împrumutului poate încuraja împrumutãtorii sã contracteze împrumuturi cu un risc comercial mai mare decât normal si poate astfel mãri valoarea garantiilor cu risc mare din portofoliul statului.

3.4. Un procent de cel putin 20% din valoarea împrumutului, care sã nu fie acoperit de o garantie de stat, este o limitã corespunzãtoare pentru a determina împrumutãtorul sã evalueze în mod corect gradul de solvabilitate al împrumutatului si sã minimizeze în acest fel riscul asociat tranzactiei. Prin urmare, Consiliul Concurentei va examina în mod critic orice garantii care acoperã în întregime (sau aproape în întregime) o tranzactie financiarã.

3.5. În cazul schemelor privind garantii de stat, caracteristicile specifice ale cazurilor individuale pot sã nu fie cunoscute în momentul în care se evalueazã schema. În aceste conditii elementul de ajutor este evaluat prin referire la prevederile schemei care privesc, printre altele, suma maximã si durata împrumuturilor, categoria de întreprindere si tipul proiectului eligibil, garantia soli- citatã împrumutatilor, prima care trebuie plãtitã si ratele dobânzii obtinute de acestia.

CAPITOLUL IV

Conditiile care exclud existenta ajutorului de stat

4.1. O garantie individualã sau o schemã de garantii instituitã de stat nu intrã sub incidenta legii atunci când prin aceasta nu se conferã un avantaj special numai anumitor agenti economici ori anumitor bunuri, servicii sau regiuni. În asemenea cazuri nu este necesarã notificarea cãtre Consiliul Concurentei.

4.2. De asemenea, o garantie de stat individualã nu constituie ajutor de stat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) împrumutatul nu se aflã în dificultate financiarã;

b) împrumutatul este, în principiu, capabil sã obtinã un împrumut în conditii de piatã de pe pietele financiare, fãrã nici o interventie a statului;

c) garantia este acordatã în legãturã cu o operatiune financiarã precisã, se referã la o sumã maximã determinatã, nu acoperã mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau din altã obligatie financiarã, cu exceptia obligatiunilor si altor instrumente similare, si nu este nelimitatã în timp;

d) garantia implicã plata unei prime la pretul pietei. Acest pret este determinat, printre altele, de suma si de durata garantiei, garantiile oferite de cãtre împrumutat, situatia sa financiarã, sectorul de activitate, perspective, de nivelul riscului de neplatã si dealte conditii economice.

4.3. O schemã de garantie de stat nu constituie ajutor de stat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:

a) schema nu permite ca garantiile sã fie acordate împrumutatilor care se aflã în dificultate financiarã;

b) beneficiarii împrumutului sunt, în principiu, capabili sã obtinã un împrumut în conditii de piatã de pe pietele financiare, fãrã nici o interventie a statului;

c) garantiile sunt acordate în legãturã cu o operatiune financiarã precisã, se referã la o sumã maximã determinatã, nu acoperã mai mult de 80% din împrumutul de rambursat sau din altã obligatie financiarã, cu exceptia obligatiunilor si altor instrumente similare, si nu sunt nelimitate în timp;

d) conditiile schemei se bazeazã pe o evaluare realistã a riscului, astfel încât primele plãtite de agentii economici beneficiari sã asigure autofinantarea schemei;

e) schema prevede conditiile în care viitoarele garantii vor fi acordate, precum si analiza, cel putin o datã pe an, a finantãrii generale a schemei;

f) primele acoperã atât riscurile obisnuite asociate cu acordarea garantiilor, cât si costurile administrative ale schemei si permit obtinerea unui randament normal al capitalului initial, eventual furnizat de cãtre stat, la demararea schemei.

4.4. Nerespectarea conformitãtii cu oricare dintre conditiile prezentate la pct. 4.2 si 4.3 nu înseamnã cã acea garantie individualã sau schemã de garantie este în mod automat privitã ca ajutor de stat. Dacã furnizorul are vreo îndoialã cu privire la faptul cã o garantie sau o schemã planificatã este sau nu ajutor de stat, aceasta va trebui notificatã.

4.5. Existã situatii în care se planificã folosirea garantiilor de stat pentru a da posibilitatea agentilor economici, si în special întreprinderilor mici si mijlocii, sã obtinã împrumuturi pe care piata nu le-ar oferi. Întreprinderile care se gãsesc în faza de început a activitãtii, care cunosc o crestere rapidã sau sunt de mici dimensiuni nu oferã siguranta necesarã pentru a garanta un împrumut sau a obtine o garantie. Ele pot intra în categoria întreprinderilor cu mare risc, al cãror prag de rentabilitate nu poate fi atins decât pe termen lung si/sau având o ratã deosebit de mare de esec.

Acesta poate fi cazul proiectelor care privesc produse sau procedee noi si inovatoare. Aceste circumstante nu excepteazã, în general, garantiile de stat de la incidenta legii. Garantiile de stat acordate în asemenea conditii vor fi, în consecintã, notificate Consiliului Concurentei la fel ca si garantiile de stat acordate în alte circumstante.

CAPITOLUL V

Compatibilitatea ajutorului de stat în forma garantiilor cu mediul concurential

5.1. Garantiile de stat ce intrã sub incidenta legii sunt analizate de Consiliul Concurentei în scopul determinãrii compatibilitãtii acestora cu mediul concurential. Înainte ca o asemenea evaluare a compatibilitãtii sã poatã fi fãcutã, beneficiarul ajutorului trebuie sã fie identificat. Acesta poate fi împrumutatul, împrumutãtorul sau amândoi.

5.2. În majoritatea cazurilor garantia contine ajutor pentru împrumutat. Consiliul Concurentei va analiza dacã acest ajutor este sau nu compatibil cu mediul concurential, în conformitate cu aceleasi reguli care se aplicã la mãsurile privind ajutorul de stat acordat sub alte forme. Criteriile concrete pentru evaluarea compatibilitãtii sunt prevãzute în regulamentele Consiliului Concurentei emise în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, referitoare la ajutoarele de stat având obiectiv orizontal, regional si sectorial. Analiza va lua în considerare, în special, intensitatea ajutorului, caracteristicile beneficiarilor si obiectivele urmãrite.

5.3. Consiliul Concurentei autorizeazã ajutorul de stat sub forma garantiilor numai dacã executarea lor este, din punct de vedere contractual, legatã de conditii specifice ce pot merge pânã la declararea obligatorie a falimentului beneficiarului sau orice altã procedurã similarã. Aceste conditii vor trebui sã fie agreate de cãtre Consiliul Concurentei, în cadrul notificãrii, în momentul în care garantia se acordã. În cazul în care furnizorul de ajutor doreste sã acorde garantia în conditii diferite decât cele convenite în momentul notificãrii, Consiliul Concurentei considerã acordarea garantiei ca un nou ajutor de stat ce trebuie notificat în conformitate cu art. 6 din lege, cu completãrile ulterioare.

5.4. Atunci când garantia reprezintã ajutor pentru împrumutãtor, un asemenea ajutor poate constitui, în principiu, ajutor de operare. Acesta este considerat, în general, incompatibil cu mediul concurential.

CAPITOLUL VI

Consecintele încãlcãrii art. 6 si 7 din lege, respectiv ale nerespectãrii obligatiei de notificare si clauzei suspensive

6.1. Atunci când furnizorii nu respectã obligatia notificãrii prevãzutã la art. 6 si, respectiv, clauza suspensivã prevãzutã în art. 7 din lege, cu completãrile ulterioare, elementul de ajutor al garantiei trebuie calificat drept ilegal, în conformitate cu art. 16 din lege.

6.2. Atunci când ajutorul a fost acordat în mod ilegal, beneficiarii ajutorului de stat au de fãcut fatã unui anumit risc. Dacã în urma analizei Consiliul Concurentei stabileste cã ajutorul de stat este imcompatibil în sensul legii, va dispune recuperarea, rambursarea sau suspendarea acestuia, potrivit prevederilor art. 17 din lege, chiar dacã aceasta înseamnã declararea falimentului împrumutatului.

6.3. Garantiile diferã de alte mãsuri ale ajutorului de stat, cum ar fi împrumuturi nerambursabile sau exceptãrile de la plata taxelor si impozitelor, în mãsura în care, atunci când este vorba despre o garantie, statul intrã, de asemenea, într-o relatie juridicã cu împrumutãtorul. De aceea trebuie sã se ia în considerare dacã un ajutor de stat acordat în mod ilegal are consecinte în privinta tertilor. În cazul unor garantii pentru împrumuturi, aceasta priveste, în principal, institutiile financiare de credit. În cazul unor garantii pentru obligatiunile emise pentru a obtine finantarea unor întreprinderi, aceasta priveste institutiile financiare implicate în emisiunea de obligatiuni.

6.4. Avându-se în vedere cele mentionate la pct. 6.3, împrumutãtorii pot avea un interes în a verifica, ca o mãsurã standard de prevedere, cã reglementãrile privind ajutorul de stat au fost respectate ori de câte ori au fost acordate garantii.

CAPITOLUL VII

Rapoartele care trebuie prezentate Oficiului Concurentei de cãtre furnizori si beneficiari

7.1. Avându-se în vedere cã pietele financiare sunt în continuã dezvoltare si cã valoarea garantiilor este greu de evaluat, activitatea de monitorizare, în conformitate cu art. 26 din lege, a ajutoarelor de stat sub forma garantiilor de stat autorizate de Consiliul Concurentei este de o importantã deosebitã.

7.2. Pe lângã datele uzuale privind cheltuielile, raportãrile transmise anual Oficiului Concurentei trebuie sã ofere, atât pentru scheme, cât si pentru garantiile individuale, date privind suma totalã a garantiilor de stat încã nerambursate, suma totalã plãtitã de stat în contul debitorilor restanti în anul precedent prin executarea garantiilor (valoare netã, luându-se în considerare sumele recuperate) si primele plãtite de beneficiari pentru garantiile de stat din acelasi an. Aceste informatii vor fi de folos în calcularea ratei de nerambursare ce va fi utilizatã pentru a se evalua viitoarele garantii si, dacã este necesar, primele care vor fi plãtite în viitor.

7.3. Consiliul Concurentei poate folosi asemenea informatii pentru a solicita furnizorului de ajutor mãsuri corespunzãtoare, în conformitate cu art. 13 si 19 din lege, în scopul de a modifica un ajutor de stat existent, dacã acesta denatureazã mediul concurential si afecteazã aplicarea corespunzãtoare a acordurilor internationale la care România este parte.