MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 206         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 31 martie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 36 din 30 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 din Codul civil

 

            Decizia nr. 94 din 6 martie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1075 din Codul civil

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            297. - Hotărâre pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu

 

            299. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            214. - Ordin al ministrului turismului privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2002, rectificat, al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.), aflat în coordonarea Ministerului Turismului

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

            60. - Decizie pentru modificarea Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 21/2003 privind publicitatea si teleshoppingul la produse medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 36

din 30 ianuarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 din Codul civil

 

Nicolae Popa - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Maria Stefan în Dosarul nr. 112/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal sunt prezenti autorul exceptiei, precum si părtile Elena Brătianu, Adina Maria Ioana Missirliu, Eleonora Brătianu si Ana Maria Schafer prin avocat Niculae Rădulescu-Botică.

Autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, depunând în sustinere note scrise.

Reprezentantul celorlalte părti solicită respingerea exceptiei, ca inadmisibilă, pentru aceleasi motive care au fost arătate în raportul întocmit în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca inadmisibilă, arătând că textul legal criticat nu are legătură cu speta dedusă judecătii.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 8 mai 2002, pronuntată în Dosarul nr. 112/2000, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Maria Stefan.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei consideră că dispozitiile art. 480 din Codul civil contravine prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie, întrucât a dobândit imobilul ce face obiectul actiunii în revendicare aflate pe rolul instantei de fond, prin contract de vânzare-cumpărare încheiat cu statul român, “care este obligat să garanteze contra evictiunii”.

            Instanta de judecată, constatând că în cauză ambele părti detin titluri de proprietate valabile asupra imobilului în litigiu si întrucât în spete similare instantele de judecată au pronuntat solutii contradictorii, “datorită multiplelor interpretări ce pot fi date textelor legale aplicabile în cauză”, consideră necesar a fi sesizată Curtea Constitutională.

            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

            Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, arătând că articolul 480 din Codul civil - text cu aplicare generală, în care se defineste dreptul de proprietate - cuprinde, de fapt, o dispozitie similară cu cea din art. 41 alin. (1) din Constitutie.

            Avocatul Poporului arată că dispozitiile legale invocate sunt constitutionale, constatând că, în spetă, “autorul exceptiei de neconstitutionalitate contestă modul de interpretare si practica neunitară a instantelor judecătoresti, în solutionarea unor cazuri similare”.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 480 din Codul civil, text care are următoarea redactare: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însă în limitele determinate de lege”.

Autorul exceptiei sustine că prevederile criticate încalcă art. 41 alin. (2) din Constitutie.

În spetă, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti are de solutionat o cauză în care ambele părti detin titluri de proprietate valabile asupra unui apartament. Titlul pârâtei este dobândit în temeiul Legii nr. 112/1995, prin cumpărarea imobilului aflat în patrimoniul statului, în vreme ce reclamantii invocă o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă prin care proprietatea le este retrocedată. Actiunea reclamantelor în constatarea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, încheiat de către pârâtă, fusese respinsă, ca nefondată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, fată de cuprinsul art. 480 din Codul civil, ne aflăm în prezenta unei definitii a dreptului de proprietate ce nu are a fi aplicată în rezolvarea unui litigiu privind contestarea ori recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui bun. Invocarea acestui text în litigiul ce urmează să fie solutionat de Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti nu are nici o concludentă.

Potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.

Asa fiind, Curtea urmează să respingă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor acestui text, ca inadmisibilă, în temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

            Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 480 din Codul civil, exceptie ridicată de Maria Stefan în Dosarul nr. 112/2000 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 30 ianuarie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 94

din 6 martie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1075 din Codul civil

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1075 din Codul civil, exceptie ridicată de Petru Tarara în Dosarul nr. 78/2002 al Judecătoriei Tulcea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

            Prin Încheierea din 12 martie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 78/2002, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1075 din Codul civil. Exceptia a fost ridicată de Petru Tarara, pârât într-o cauză civilă ce are ca obiect o cerere de evacuare.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispunerea evacuării, în temeiul dispozitiilor art. 1075 din Codul civil, aduce atingere principiului inviolabilitătii domiciliului, a vietii intime, familiale si private, consacrat prin prevederile art. 26 si 27 din Constitutie.

Judecătoria Tulcea, retinând că dispozitiile legale criticate sunt incidente în cauză, apreciază că acestea nu fac decât să reglementeze sanctiunea în cazul neexecutării unor obligatii de a face sau de a nu face, astfel că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, Curtea Constitutională a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul, considerând că temeiul actiunii în evacuare îl constituie art. 572-580 din Codul de procedură civilă si nu art. 1075 din Codul civil, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esentă, că dispozitia cuprinsă în art. 1075 din Codul civil se aplică numai obligatiilor de a face intuitu personae, altele decât cele care au ca obiect predarea unui bun în cadrul unei actiuni reale, asa cum este actiunea în evacuare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat nu încalcă prevederile constitutionale invocate. Astfel, arată că, în cazul în care, în spetă, s-ar dispune evacuarea, incident în cauză ar fi art. 27 alin. (2) lit. a) din Constitutie, prin care se instituie una dintre exceptiile de la principiul inviolabilitătii domiciliului.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1075 din Codul civil, care au următoarea redactare: “Orice obligatie de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări în caz de neexecutare din partea debitorului”.

            În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

            - Art. 26: “(1) Autoritătile publice respectă si ocrotesc viata intimă, familială si privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”;

- Art. 27: “(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile.

Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în resedinta unei persoane fără învoirea acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situatii:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoresti;

b) pentru înlăturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

c) pentru apărarea sigurantei nationale sau a ordinii publice;

d) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege.

(4) Perchezitiile în timpul noptii sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant.”

Examinând exceptia, Curtea retine că instanta de judecată a fost învestită să solutioneze o cerere de evacuare întemeiată pe dispozitiile art. 1075 din Codul civil. Aceste dispozitii legale reglementează situatia în care debitorul nu execută de bunăvoie o obligatie de a face sau de a nu face, caz în care creditorul poate cere executarea silită a acestei obligatii. Fată de acest aspect, Curtea Constitutională observă că temeiul actiunii îl reprezintă dispozitiile art. 572-580 din Codul de procedură civilă, care se referă la predarea silită de bunuri mobile sau imobile, iar nu cele ale art. 1075 din Codul civil.

Sub această rezervă, Curtea, analizând pe fond exceptia de neconstitutionalitate, constată că nu se poate retine vreo legătură semnificativă între art. 26 din Constitutie si textul de lege criticat. Prevederile

constitutionale mentionate impun autoritătilor publice obligatia constitutională de a respecta si ocroti viata intimă, familială si privată împotriva oricăror atentate din partea oricui. Aceasta înseamnă că nimeni nu se poate amesteca în viata intimă, familială sau privată a persoanei, fără consimtământul explicit si liber exprimat al acesteia. În jurisprudenta sa, concretizată în Decizia nr. 40 din 7 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 30 noiembrie 1993, si Decizia nr. 136 din 7 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 25 ianuarie 1994, Curtea Constitutională a statuat mai mult, în sensul că respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private nu se asigură în detrimentul altor cetăteni sau al autoritătilor, iar respectul vietii private poate fi exercitat numai atunci când el corespunde cerintelor moralei si ordinii publice si nu aduce atingere drepturilor altora.

În legătură cu încălcarea art. 27 din Constitutie privind inviolabilitatea domiciliului, Curtea constată că nici această critică nu poate fi retinută, deoarece textul constitutional prevede si unele exceptii de la regula inviolabilitătii, precum situatia executării unei hotărâri judecătoresti. Curtea observă că, în spetă, dacă instanta de judecată va dispune evacuarea autorului exceptiei, aceasta se va face printr-o hotărâre judecătorească si, prin urmare, sunt pe deplin respectate prevederile constitutionale ale art. 27 alin. (2) lit. a) teza a doua.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA,

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1075 din Codul civil, exceptie ridicată de Petru Tarara în Dosarul nr. 78/2002 al Judecătoriei Tulcea.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 6 martie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru înfiintarea, organizarea si functionarea Gărzii Nationale de Mediu

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează Garda Natională de Mediu, institutie publică cu personalitate juridică, finantată de la bugetul de stat, care functionează sub autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, prin preluarea si reorganizarea Gărzii de Mediu din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si a inspectiei silvice din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

(2) Garda Natională de Mediu are următoarea structură organizatorică:

a) Comisariatul General al Gărzii Nationale de Mediu, cu sediul în municipiul Bucuresti;

b) Comisariatul Municipiului Bucuresti al Gărzii Nationale de Mediu;

c) comisariatele judetene ale Gărzii Nationale de Mediu

d) Comisariatul de Mediu al Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”.

Art. 2. - Garda Natională de Mediu este un corp specializat de control si inspectie, cu atributii în urmărirea respectării prevederilor legale în domeniul protectiei mediului, silviculturii si cinegetic, cu statut specific, care se organizează potrivit prezentei hotărâri.

Art. 3. - În îndeplinirea atributiilor ce îi revin Garda Natională de Mediu cooperează cu autoritătile administratiei publice centrale si locale, cu reprezentanti ai societătii civile, cu persoane juridice si fizice, în limitele legii.

Art. 4. - (1) Garda Natională de Mediu este condusă de un comisar general, functie asimilată, ca salarizare, secretarului de stat, numit prin decizie a primului-ministru la propunerea ministrului apelor si protectiei mediului.

(2) În exercitarea atributiilor sale comisarul general emite ordine si decizii cu caracter intern.

(3) Comisarul general are în subordine 2 comisari generali adjuncti, numiti si revocati din functie de către comisarul general, în conditiile legii.

(4) Structura organizatorică a Gărzii Nationale de Mediu cuprinde un număr de 644 de posturi prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - (1) Comisarii-sefi ai comisariatelor judetene, Comisariatului Municipiului Bucuresti si al Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” se subordonează direct comisarului general al Gărzii Nationale de Mediu, care îi numeste si îi revocă din functie, în conditiile legii.

(2) În îndeplinirea atributiilor lor comisarii-sefi actionează din ordinul conducătorului autoritătii centrale pentru protectia mediului, al comisarului general sau la sesizarea prefectului, conform legii.

Art. 6. - Spatiul si patrimoniul necesare desfăsurării activitătii Comisariatului General al Gărzii Nationale de Mediu, comisariatelor judetene, al municipiului Bucuresti si al Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” se preiau pe bază de protocol de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor sau de la alte institutii subordonate ori aflate sub autoritatea celor două ministere.

Art. 7. - Garda Natională de Mediu are următoarele atributii principale în domeniul protectiei mediului, silviculturii si cinegetic:

a) controlează activitătile cu impact major asupra mediului înconjurător, constată încălcările prevederilor actelor normative în domeniul protectiei mediului si aplică sanctiunile contraventionale prevăzute de acestea;

b) participă la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu, stabileste cauza acestora si aplică sanctiunile contraventionale prevăzute de lege, inclusiv oprirea unor instalatii si/sau suspendarea unor activităti pe perioade determinate, atunci când este pusă în pericol sănătatea cetătenilor sau când poluările depăsesc limitele admise de legislatia de mediu;

c) sesizează organele de urmărire penală si colaborează cu unitătile de politie si/sau de jandarmerie la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;

d) cooperează, pe bază de protocoale, cu toate autoritătile cărora le-au fost stabilite, potrivit legii, atributii referitoare la protectia mediului;

e) controlează investitiile în domeniul mediului în toate fazele de executie si are acces la întreaga documentatie;

f) constată încălcările privind implementarea prevederilor amenajamentelor silvice în domeniul mediului si aplică sanctiunile contraventionale prevăzute de lege;

g) constată si sanctionează faptele de natură contraventională prevăzute de legislatia din domeniul silvic cu privire la exploatarea si comercializarea materialului lemnos;

h) constată si sanctionează contraventiile la legislatia cinegetică cu privire la gestionarea fondurilor de vânătoare, evaluarea efectivelor de vânat si exercitarea vânătorii;

i) constată si sanctionează actele de braconaj, precum si alte fapte care constituie contraventii la legislatia în vigoare în domeniul cinegetic.

Art. 8. - (1) Garda Natională de Mediu exercită control operativ, tematic si inopinat, potrivit atributiilor prevăzute la art. 7.

(2) În îndeplinirea atributiilor ce le revin comisarii Gărzii Nationale de Mediu sunt învestiti cu exercitiul autoritătii publice a statului, în virtutea căruia au următoarele drepturi:

a) să aibă acces deplin, în conditiile legii, în orice situatie, în amplasamentele si incintele în care se desfăsoară o activitate generatoare de impact negativ asupra mediului;

b) să legitimeze în vederea stabilirii identitătii persoanele care încalcă dispozitiile legale din domeniile de competentă ale Gărzii Nationale de Mediu;

c) să conducă la sediul organelor de politie persoanele a căror identitate nu a putut fi stabilită, suspecte de săvârsirea unor fapte ilegale;

d) să efectueze, împreună cu organele de politie, controale ale mijloacelor de transport, când există indicii cu privire la săvârsirea unor infractiuni în domeniul mediului, silviculturii, vânătorii si pescuitului;

e) să retină, împreună cu organele de politie, în vederea efectuării primelor cercetări, persoanele suspecte si mijloacele de transport folosite pentru săvârsirea unor infractiuni la legislatia de mediu;

f) să retină în vederea confiscării, pe baza constatărilor efectuate, bunurile si mijloacele de transport folosite sau rezultate în urma săvârsirii faptelor ilegale;

g) să participe, după caz, împreună cu organele competente la controlul specific în punctele de trecere a  frontierei de stat.

Art. 9. - Actele de constatare a contraventiilor, întocmite de comisarii Gărzii Nationale de Mediu, sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale privind regimul juridic al contraventiilor, cu toate efectele prevăzute de legislatia în vigoare.

Art. 10. - (1) Personalul de conducere, de specialitate si de executie al Gărzii Nationale de Mediu are calitatea de functionar public sau de personal contractual, după caz, potrivit legii, în limita posturilor stabilite prin prezenta hotărâre si a bugetului aprobat.

(2) Personalul Gărzii Nationale de Mediu poartă uniformă cu însemne distinctive si este dotat cu armament de serviciu pe care are dreptul să-l utilizeze si obligatia să-l păstreze în conditiile legii. Pentru îndeplinirea atributiilor foloseste autovehicule inscriptionate corespunzător si alte mijloace din dotare.

(3) Modelul de uniformă, însemnele distinctive, normele de dotare cu armament si munitie, mijloacele de transport, aparatura tehnică adecvată si alte mijloace de lucru se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) Comisariatul General al Gărzii Nationale de Mediu elaborează programele si organizează pregătirea profesională initială si periodică a personalului Gărzii Nationale de Mediu.

(5) Armamentul de serviciu din dotarea personalului Gărzii Nationale de Mediu se asigură din disponibilitătile Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne sau ale altor institutii autorizate, pe baza protocoalelor încheiate cu acestea.

(6) Programul de pregătire si de tragere cu armamentul din dotare se realizează în cooperare cu unitătile Ministerului Apărării Nationale, Ministerului de Interne sau ale altor institutii autorizate, pe baza protocoalelor încheiate cu acestea.

Art. 11. - (1) Numărul maxim de posturi, precum si fondurile necesare functionării Gărzii Nationale de Mediu în anul 2003 se asigură din bugetul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si prin preluarea, conform art. 50 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, a numărului de posturi si a alocatiei bugetare corespunzătoare de la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

(2) Se autorizează ministerele prevăzute la alin. (1) să actualizeze, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, structura posturilor si a cheltuielilor cu salariile, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă, la solicitarea celor două ministere, modificări în structura bugetului de stat pe anul 2003, respectiv în bugetul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor.

Art. 12. - Regulamentul de organizare si functionare, drepturile si îndatoririle de serviciu ale personalului de specialitate al Gărzii Nationale de Mediu se aprobă, în conditiile legii, prin ordin al comisarului general, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 13. - Încadrarea pe functie si salarizarea personalului Gărzii Nationale de Mediu se fac în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 191/2002 privind cresterile salariale ce se vor acorda în

anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică si Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale functionarilor publici, precum si cu celelalte prevederi legale în vigoare.

Art. 14. - (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeasi dată se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.167/2001 privind înfiintarea Gărzii de Mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 12 decembrie 2001, si art. 19 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 23 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

Ministrul apărării nationale,

Ioan Mircea Pascu

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 martie 2003.

Nr. 297.

 

ANEXĂ*)

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

            În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 49 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificările ulterioare,

 

            Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

            Articol unic. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, cu modificările ulterioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Radu Damian,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 13 martie 2003.

Nr. 299.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

            Art. 1. - Activitatea de prevenire si combatere a traficului de persoane, precum si activitatea de protectie si asistentă a victimelor acestui trafic se desfăsoară în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 678/2001, cu modificările ulterioare, ale prezentului regulament si ale Planului national de actiune pentru combaterea traficului de fiinte umane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.216/2001, denumit în continuare Plan national de actiune.

            Art. 2. - Autoritătile publice cooperează în permanentă cu organizatiile neguvernamentale române si străine, precum si cu organizatiile interguvernamentale, pentru desfăsurarea de activităti specifice prevenirii traficului de persoane, în special pentru constientizarea opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane si consecintelor acestuia.

 

CAPITOLUL II

Prevenirea traficului de persoane

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 3. - Activitatea de prevenire a traficului de persoane se desfăsoară de către institutiile prevăzute în Legea nr. 678/2001, în prezentul regulament si în Planul national de actiune, potrivit competentelor.

Art. 4. - Institutiile prevăzute la art. 3, în colaborare cu organizatiile neguvernamentale române si străine care desfăsoară activităti în domeniu, vor lua măsuri pentru realizarea si difuzarea de materiale de informare, documentare, materiale video, pliante, panouri, în vederea informării populatiei, la nivel national si regional, cu privire la fenomenul traficului de persoane.

 

SECTIUNEA a 2-a

Grupul interministerial de lucru pentru coordonarea si evaluarea activitătii de prevenire si combatere a traficului de persoane

 

Art. 5. - (1) Pentru desfăsurarea unitară, coordonarea si evaluarea activitătilor de prevenire si combatere a traficului de persoane, se constituie, în cadrul Comitetului National de Prevenire a Criminalitătii, fără personalitate juridică, Grupul interministerial de lucru pentru coordonarea si evaluarea activitătii de prevenire si combatere a traficului de persoane, denumit în continuare Grup interministerial.

(2) Grupul interministerial are următoarele atributii principale:

a) analizează cauzele traficului de persoane si conditiile care favorizează fenomenul traficului de persoane, precum si structura, starea si dinamica acestuia, pe baza datelor oferite de institutiile abilitate;

b) evaluează efectele măsurilor legislative si ale altor măsuri luate în domeniul prevenirii si combaterii traficului de persoane;

c) analizează datele si informatiile în domeniu pe baza cărora formulează propuneri pentru modificarea si completarea legislatiei, precum si propuneri pentru elaborarea de noi acte normative în domeniul prevenirii si combaterii traficului de persoane;

d) elaborează strategii de prevenire împreună cu institutiile implicate si cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfăsoară activităti în domeniu;

e) sprijină programele locale de prevenire si combatere a traficului de persoane;

f) urmăreste îndeplinirea atributiilor stabilite în Planul national de actiune si formulează propuneri pentru îndeplinirea acestor atributii;

g) întocmeste materialul de informare care urmează să fie pus, de către misiunile diplomatice si consulare ale României în străinătate, la dispozitia victimelor traficului de persoane;

h) întocmeste materiale de informare cuprinzând drepturile victimelor traficului de persoane, care urmează să fie puse la dispozitie acestora de autoritătile cu atributii în acest sens;

i) elaborează trimestrial rapoarte de activitate pe care le supune atentiei institutiilor interesate;

j) realizează trimestrial evaluări ale activitătii de prevenire si combatere a traficului de persoane, pe baza datelor puse la dispozitie de institutiile implicate si de asociatiile si fundatiile ce desfăsoară activităti în domeniu;

k) asigură o bună colaborare între institutiile statului si asociatiile si fundatiile cu activitate în domeniu;

l) elaborează si prezintă periodic rapoarte de activitate Comitetului National de Prevenire a Criminalitătii.

Art. 6. - (1) Grupul interministerial este compus din 4 reprezentanti ai Ministerului de Interne, dintre care cel putin un reprezentant al Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog, si câte un reprezentant al următoarelor autorităti publice, desemnat prin ordin al conducătorului institutiei din care face parte:

a) Ministerul Justitiei;

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Public;

d) Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale;

e) Ministerul Educatiei si Cercetării;

f) Ministerul Administratiei Publice;

g) Ministerul Sănătătii si Familiei;

h) Ministerul Tineretului si Sportului;

i) Ministerul Culturii si Cultelor;

j) Autoritatea Natională pentru Protectia Copilului si Adoptie.

(2) Coordonatorul Grupului interministerial este directorul general al Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog din cadrul Ministerului de Interne.

Art. 7. - (1) Grupul interministerial se întruneste lunar si ori de câte ori este nevoie.

(2) Lucrările Grupului interministerial sunt conduse de coordonatorul grupului, iar în lipsa acestuia, de o persoană desemnată de acesta.

(3) La lucrările Grupului interministerial pot participa si reprezentanti ai altor autorităti sau institutii publice decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1), specialisti, precum si reprezentanti ai asociatiilor si fundatiilor care desfăsoară activităti în domeniul prevenirii traficului de persoane si al asistentei si consilierii victimelor acestui trafic.

(4) Secretariatul Grupului interministerial este asigurat de Secretariatul general al Ministerului de Interne.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale

 

 

Art. 8. - Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale elaborează periodic buletine statistice, diferentiate pe sexe, privind somerii, rata somajului, persoanele cuprinse în cursuri de calificare, recalificare si perfectionare, precum si persoanele care parcurg procesul de mediere a muncii în vederea ocupării, pe care le transmite Grupului interministerial si institutiilor prevăzute în art. 6 alin. (1).

Art. 9. - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă organizează anual, la nivel national, burse ale locurilor de muncă pentru someri.

Art. 10. - Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă colaborează cu institutiile cu atributii în aplicarea Planului national de actiune la elaborarea de materiale de informare asupra riscurilor pe care le prezintă traficul de persoane, ce vor fi prezentate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Art. 11. - Victimele traficului si persoanele îndreptătite la venitul minim garantat din zonele defavorizate, precum si alte persoane cu risc ridicat de a fi traficate se cuprind ca “grup tintă” în Programul national de ocupare a fortei de muncă si în Programul national de formare profesională anual.

Art. 12. - În judetele în care functionează centrele de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane, prevăzute în art. 32 din Legea nr. 678/2001, programele anuale de ocupare a fortei de muncă si de formare profesională pentru “grupul tintă” prevăzut în art. 11 sunt elaborate de agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene, pe baza propunerilor centrelor, aprobate de consiliile judetene.

Art. 13. - Persoanele cu risc ridicat de a fi traficate si victimele traficului de persoane beneficiază cu prioritate de serviciile oferite de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă, respectiv de agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene, în special de agentiile în a căror rază functionează centre de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane, potrivit nomelor legale privind sistemul asigurărilor de somaj si a stimulării ocupării fortei de muncă.

Art. 14. - Programele speciale de scurtă durată pentru initierea sau formarea profesională a persoanelor cazate în centre de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane se întocmesc de agentiile pentru ocuparea fortei de muncă judetene în a căror rază functionează centrele, se aprobă de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă si se includ în Programul national de ocupare a fortei de muncă si în Programul national de formare profesională anual.

Art. 15. - Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Finantelor Publice studiază oportunitatea unor măsuri de stimulare a agentilor economici care angajează atât persoane cu risc ridicat de a fi traficate, cât si victime ale traficului, care au absolvit cursuri, formulând propuneri în acest sens.

 

SECTIUNEA a 4-a

Atributiile Ministerului Educatiei si Cercetării
 
            Art. 16. - Pentru prevenirea traficului de persoane Ministerul Educatiei si Cercetării ia măsuri pentru:

a) includerea în cadrul programei disciplinei “Cultură civică” a unor referiri clare care vizează explicit problema traficului de persoane;

b) realizarea în cadrul orelor de cultură civică a unor recomandări cu referire specială la problematica traficului de persoane;

c) includerea în cadrul orelor de dirigentie a unor teme privind traficul de persoane;

d) organizarea la casele corpului didactic, la palatele si cluburile copiilor si în unitătile de învătământ preuniversitar a unor actiuni de informare si prevenire asupra traficului de persoane, cu participarea, după caz, a unor reprezentanti ai Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, Ministerului Sănătătii si Familiei, Ministerului Justitiei, ai asociatiilor, fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale române, străine si internationale, care desfăsoară activităti în domeniul prevenirii traficului de persoane, sau chiar a unor victime ale traficului de persoane;

e) consilierea părintilor si a profesorilor în cadrul unor seminarii menite să limiteze riscul implicării copiilor si tinerilor în traficul de persoane;

f) dezvoltarea activitătilor extrascolare si oferirea de alternative educationale elevilor si tinerilor proveniti din familii dezorganizate, predispusi la abandon scolar si familial;

g) orientarea profesională si a carierei elevilor si tinerilor, constând în informare, documentare si consultantă vizând integrarea scolară si profesională a acestora;

h) reintegrarea elevilor victime ale traficului de persoane în sistemul educational, în functie de specificul traumei suferite;

i) organizarea de seminarii de formare metodică a profesorilor si consilierilor scolari cu tema “Participarea scolii la prevenirea si combaterea traficului de persoane”;

j) distribuirea în reteaua scolară a unor materiale informative cu privire la fenomenul traficului de persoane: cauze, consecinte, riscuri etc.;

k) organizarea unor actiuni cu caracter regional, national si international privind problematica traficului de persoane si rolul scolii în prevenirea acestui fenomen;

l) sprijinirea de campanii mass-media, destinate elevilor si tinerilor, care să exemplifice si să explice cauzele, dimensiunile, consecintele si amploarea acestui fenomen;

m) introducerea în planurile manageriale ale inspectorilor scolari generali, inspectorilor generali adjuncti si ale directorilor unitătilor de învătământ a unor obiective care să vizeze prevenirea si combaterea traficului de persoane.

Art. 17. - Ministerul Educatiei si Cercetării initiază si desfăsoară programe scolare pentru prevenirea analfabetismului si abandonului scolar în rândul persoanelor cu risc crescut de a fi traficate.

Art. 18. - Împreună cu Ministerul Sănătătii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetării organizează în institutiile de învătământ campanii de informare si educare referitoare la riscurile si efectele bolilor cu transmitere sexuală.

 

SECTIUNEA a 5-a

Atributiile Ministerului Afacerilor Externe

 

Art. 19. - Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, Ministerul Afacerilor Externe este abilitat să întocmească o listă cu statele care prezintă potential ridicat sub aspectul traficului de persoane, care se comunică

Grupului interministerial si, la cerere, institutiilor interesate.

Art. 20. - Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul de Interne vor adopta măsurile necesare, în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României al cetătenilor străini în legătură cu care există indicii temeinice că ar fi implicati în traficul de persoane.

Art. 21. - Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României acordă asistentă, la cerere, cetătenilor români victime ale traficului de persoane, aflati pe teritoriul tării în care functionează respectivele misiuni sau oficii.

Art. 22. - (1) Ministerul Afacerilor Externe asigură difuzarea către cei interesati, prin intermediul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale României în străinătate, a unor materiale de informare privind drepturile

persoanelor victime ale traficului de persoane, potrivit legislatiei române si a statului de resedintă.

(2) Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în străinătate asigură informarea organelor judiciare străine cu privire la reglementările române în materie.(3) Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale

României în străinătate asigură publicarea, inclusiv prin mijloace electronice proprii, a informatiilor referitoare la legislatia natională si a statului străin în domeniu, precum si a adreselor centrelor de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane sau asimilate acestora.

 

SECTIUNEA a 6-a

Atributiile Ministerului de Interne

 

Art. 23. - (1) Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, cu sprijinul altor ministere, realizează si mentine în actualitate baza de date privind fenomenul traficului de persoane, monitorizează si evaluează periodic acest fenomen.

(2) Ministerul de Interne realizează studii privind cauzele si evolutia traficului de persoane la nivel national, pe care le prezintă institutiilor interesate si Grupului interministerial.

(3) Ministerul de Interne organizează culegerea de date si informatii în legătură cu fenomenul traficului de persoane, verificarea, prelucrarea si stocarea acestora.

Art. 24. - (1) Ministerul de Interne asigură, la cerere, pe teritoriul României protectia fizică a persoanelor victime ale traficului, care sunt părti în procesul penal.

(2) Sumele necesare asigurării protectiei fizice a persoanelor prevăzute la alin. (1) se suportă de Ministerul de Interne din fondurile bugetare alocate anual cu această destinatie.

Art. 25. - Inspectoratul General al Politiei, cu aprobarea ministrului de interne, publică semestrial informatiile statistice si rapoartele de evaluare ale Ministerului de Interne cu privire la fenomenul traficului de persoane la nivel national.

Art. 26. - (1) Ministerul de Interne asigură, prin structurile sale specializate, la toate punctele de trecere a frontierei de stat a României, personal special instruit pentru identificarea si preluarea victimelor, în vederea îndrumării acestora către institutiile specializate.

(2) Cercetarea cazurilor de trafic de persoane se efectuează de ofiteri anume desemnati, specializati în audierea victimelor traficului. Audierea femeilor victime ale traficului de persoane se realizează, de regulă, de ofiteri femei.

(3) Ministerul de Interne organizează cursuri de formare si specializare a personalului propriu implicat în cercetarea cazurilor de trafic de persoane si în audierea victimelor traficului.

Art. 27. - Ministerul de Interne ia măsuri pentru:

a) informarea populatiei în zonele de risc ridicat despre fenomenul traficului de persoane;

b) identificarea persoanelor implicate în desfăsurarea de activităti legate de migratia ilegală si traficul de persoane, precum si a locurilor de desfăsurare a acestor activităti;

c) sprijinirea programelor alternative organizate de institutiile abilitate pentru victimele traficului care nu doresc să se întoarcă în tara de origine.

Art. 28. - Pentru sesizarea cazurilor de trafic si pentru asistenta victimelor traficului, Ministerul de Interne înfiintează o linie telefonică permanentă, cu apeluri gratuite.

 

SECTIUNEA a 7-a

Atributiile Ministerului Justitiei

 

Art. 29. - Ministerul Justitiei si Ministerul Public, pe baza datelor proprii, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină si a conditiilor care favorizează traficul de persoane.

Art. 30. - În vederea prevenirii si combaterii traficului de persoane, Ministerul Justitiei:

a) realizează periodic studii pentru evaluarea efectelor măsurilor legislative asupra fenomenului traficului de persoane;

b) asigură pregătirea si perfectionarea magistratilor în domeniul combaterii traficului de persoane;

c) contribuie la realizarea de strategii nationale si locale pentru prevenirea traficului de persoane;

d) asigură desfăsurarea în bune conditii a cooperării judiciare internationale în materie;

e) urmăreste perfectionarea cadrului legislativ intern în materie;

f) asigură asistenta de specialitate pentru elaborarea actelor normative în materie si pentru implementarea acestora;

g) elaborează si promovează proiecte de acte normative în materii conexe prevenirii si combaterii traficului de persoane;

h) participă, alături de institutiile prevăzute în art. 6 alin. (1), la realizarea de campanii de informare a opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane.

 

SECTIUNEA a 8-a

Atributiile Ministerului Administratiei Publice

 

Art. 31. - (1) Ministerul Administratiei Publice sprijină si coordonează activitatea centrelor de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane.

(2) Centrele de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane trebuie să dispună de personal specializat în lucrul cu victimele traficului. Personalul specializat îsi desfăsoară activitatea pe baza unui ghid de lucru elaborat de institutiile abilitate împreună cu organizatiile neguvernamentale.

(3) Regulile de conduită a personalului din centrele de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei publice.

Art. 32. - (1) Ministerul Administratiei Publice elaborează materiale privind măsurile de prevenire si combatere a traficului de persoane, desfăsurate pe plan local, pe care le prezintă Grupului interministerial.

(2) Ministerul Administratiei Publice realizează si difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potentiale victime ale traficului de persoane.

 

SECTIUNEA a 9-a

Atributiile Ministerului Sănătătii si Familiei

 

Art. 33. - Ministerul Sănătătii si Familiei:

a) organizează, în cadrul comunitătilor vulnerabile, campanii de informare si educare referitoare la bolile cu transmitere sexuală;

b) ia măsuri pentru informarea persoanelor asupra riscurilor căsătoriilor de convenientă.

Art. 34. - Ministerul Sănătătii si Familiei împreună cu Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul Tineretului si Sportului desfăsoară programe educationale, de sănătate si psihologice, având drept tintă grupurile de risc, copiii străzii si copiii institutionalizati.

Art. 35. - Ministerul Sănătătii si Familiei participă, potrivit competentelor legale, împreună cu alte institutii abilitate si cu organizatiile neguvernamentale la desfăsurarea de campanii de informare a opiniei publice asupra cauzelor, riscurilor si consecintelor traficului de persoane.

 

SECTIUNEA a 10-a

Atributii ale altor ministere

 

Art. 36. - Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Tineretului si Sportului desfăsoară, potrivit competentelor, programe culturale si educative pentru întărirea sentimentului demnitătii umane si protectiei propriei persoane, precum si programe de educatie extrascolară pentru părinti si copii, privind combaterea violentei împotriva fetelor si femeilor.

Art. 37. - Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale si Institutul National de Statistică promovează programe pentru combaterea sărăciei si somajului.

Art. 38. - Ministerul Culturii si Cultelor, prin intermediul cultelor religioase, ia măsurile necesare pentru constientizarea societătii cu privire la consecintele traficului de persoane.

 

CAPITOLUL III

Metodologia de repatriere a cetătenilor români victime ale traficului de persoane

 

Art. 39. - Misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, sunt responsabile de aplicarea metodologiei de repatriere a cetătenilor români victime ale traficului de persoane.

Art. 40. - Misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, pun la dispozitie victimelor traficului de persoane materiale informative privind drepturile pe care le au, procedurile judiciare, precum si conditiile si regulile de cazare existente în centrele de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane din tară.

Art. 41. - (1) De îndată ce intră în posesia unei informatii privind existenta în tara de resedintă a unor cetăteni români victime ale traficului de persoane, misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, solicită autoritătilor locale competente datele de identificare a persoanelor în cauză, precum si alte informatii utile în vederea repatrierii, în special:

a) dacă persoana în cauză posedă pasaport sau alt document de identitate;

b) dacă persoana care urmează să fie repatriată doreste acest lucru si dacă dispune de mijloacele necesare procurării biletului de transport.

(2) Pentru identificarea victimei misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, transmit Directiei relatii consulare a Ministerului Afacerilor Externe si Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor informatiile obtinute potrivit alin. (1).

(3) În situatia în care persoana în cauză nu dispune de pasaport sau de un alt document de identitate, Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor asigură identificarea acesteia si comunică misiunii diplomatice sau oficiului consular, prin intermediul Directiei relatii consulare, imediat sau în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării, aprobarea pentru eliberarea documentului de călătorie în vederea repatrierii.

(4) Misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare, pot aproba, în baza art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările si completările ulterioare, eliberarea titlurilor de călătorie pentru victimele traficului de persoane, cu scutire de plata taxelor consulare.

Art. 42. - După eliberarea documentelor de identitate si obtinerea documentului de transport, misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, comunică Inspectoratului General al Politiei de Frontieră numele si prenumele persoanei, numărul si seria documentului de identitate, mijlocul de transport, punctul de frontieră prin care urmează să intre în tară, data si ora sosirii la punctul de frontieră, precum si solicitarea victimei de a fi cazată într-un centru de asistentă si consiliere a victimelor traficului.

Art. 43. - (1) Misiunile diplomatice, respectiv oficiile consulare ale României în străinătate, colaborează cu autoritătile locale pentru asigurarea cazării si întretinerii victimelor traficului de persoane, până la repatrierea acestora, precum si a biletului de transport.

(2) În situatia în care în statul de resedintă nu este posibilă cazarea gratuită a persoanelor prevăzute la alin. (1), părintii sau rudele apropiate ale acestora vor fi anuntate să transmită la misiunea diplomatică, respectiv la oficiul consular, sau să depună la casieria Ministerului Afacerilor Externe contravaloarea costului cazării, biletului de transport si întretinerii până la data repatrierii.

(3) Dacă persoana care urmează să fie repatriată în baza prezentei metodologii sau familia acesteia nu dispune de mijloacele necesare achitării contravalorii cazării, întretinerii si biletului de transport, suma respectivă va fi transferată în contul Ministerului Afacerilor Externe de consiliul local din localitatea de domiciliu a acesteia.

(4) După efectuarea transferului, misiunea diplomatică, respectiv oficiul consular, pe baza instructiunilor primite de la Centrala Ministerului Afacerilor Externe, va achita costurile aferente repatrierii si întretinerii minimale zilnice a persoanei în cauză.

Art. 44. - (1) Ministerul de Interne si Ministerul Administratiei Publice vor comunica Ministerului Afacerilor Externe adresele centrelor de asistentă si protectie a victimelor traficului de persoane, precum si măsurile concrete pe care le iau autoritătile române pentru asistenta si protectia cetătenilor străini victime ale traficului de persoane.

(2) Pe baza elementelor mentionate la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile sale diplomatice, respectiv oficiile consulare, face demersurile necesare pentru aplicarea reciprocitătii în asigurarea asistentei si protectiei cetătenilor români victime ale traficului de persoane în străinătate.

 

CAPITOLUL IV

Asistenta si protectia victimelor traficului de persoane

 

Art. 45. - Inspectoratul General al Politiei de Frontieră comunică datele privitoare la victimele traficului de persoane, primite potrivit art. 42, punctului de frontieră unde urmează să sosească victima, pentru ca aceasta să fie preluată de ofiterii special desemnati, precum si unitătii de politie în a cărei rază functionează centrul de asistentă si consiliere în care victima a solicitat să fie cazată, pentru a prelua victima de la punctul de frontieră si pentru a-i asigura protectia fizică până la cazarea în centru.

Art. 46. - (1) Ofiterii special desemnati vor aduce la cunostintă victimelor de îndată faptul că au dreptul să depună plângere împotriva persoanelor care le-au traficat, precum si să se constituie parte vătămată si parte civilă în procesul penal, întocmind despre aceasta un proces-verbal semnat de victimă si de persoana care l-a întocmit.

(2) Dacă persoana nu cunoaste limba română, i se va pune la dispozitie, în mod gratuit, un interpret.

Art. 47. - În cazul în care starea de sănătate si starea psihică a victimei permit, ofiterii special desemnati vor lua o declaratie victimei, cu acordul acesteia, cu privire la fapta a cărei victimă este, la făptuitori, precum si la orice alte împrejurări care prezintă interes pentru activitatea organelor judiciare.

Art. 48. - Dacă victima a solicitat să fie cazată într-un centru de asistentă si consiliere, aceasta va fi cazată, de regulă, în centrul solicitat de aceasta sau în centrul cel mai apropiat de localitatea sa de domiciliu, în functie de capacitatea de cazare si de gradul de ocupare ale acestor centre.

Art. 49. - La primirea în centru victimelor li se vor aduce la cunostintă drepturile si obligatiile pe perioada sederii în centru.

Art. 50. - (1) Durata cazării victimei într-un centru de asistentă si consiliere nu poate depăsi 10 zile.

(2) Durata cazării poate fi prelungită, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult până la 3 luni sau, după caz, pe perioada procesului penal.

Art. 51. - După expirarea termenelor prevăzute în art. 50 alin. (1) si (2), dacă victimele doresc să beneficieze în continuare de asistentă si există posibilităti de cazare, conducerea centrului poate aproba rămânerea victimei în centru pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

Art. 52. - (1) Centrele sunt amenajate si dotate astfel încât să ofere conditii optime de cazare si igienă personală, hrană, asistentă psihologică si medicală.

(2) Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigură de către asistentii sociali din aparatul consiliului local în a cărui rază teritorială îsi desfăsoară activitatea centrele informatii si consiliere pentru a beneficia de facilitătile asigurate prin lege.

Art. 53. - (1) Persoanelor vătămate prin infractiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001, cu modificările ulterioare, precum si altor victime ale acestor infractiuni li se acordă o protectie si o asistentă specială, fizică, juridică si socială.

(2) Personalul centrelor de asistentă si protectie si lucrătorii Ministerului de Interne asigură respectarea vietii private si a confidentialitătii identitătii victimelor traficului de persoane primite în centre.

(3) Programele de asistentă derulate în centre vor urmări recuperarea fizică, psihologică si socială a victimelor infractiunilor prevăzute în Legea nr. 678/2001, cu modificările ulterioare.

(4) Minorilor li se acordă protectie si asistentă specială, în raport cu vârsta lor.

(5) Femeilor victime ale traficului de persoane, precum si celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infractiuni li se acordă o protectie si o asistentă socială specifică.

Art. 54. - (1) Victimele traficului de persoane primite în centrele de asistentă si protectie sunt informate cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicabile, precum si cu privire la posibilitatea de a beneficia, potrivit legii, de măsuri specifice de protectie a martorilor.

(2) Personalul specializat din cadrul centrelor are obligatia de a aduce la cunostintă persoanelor prevăzute la art. 43 din Legea nr. 678/2001 că au dreptul să primească asistentă juridică obligatorie pentru a putea să îsi exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, si să îsi sustină cererile si pretentiile civile fată de persoanele care au săvârsit infractiunile prevăzute în Legea nr. 678/2001, în care ele sunt implicate.

Art. 55. - Autoritătile române facilitează cetătenilor străini victime ale traficului de persoane întoarcerea în tara lor de origine fără nici o întârziere nejustificată si le asigură transportul în deplină securitate până la frontiera statului român, dacă nu este prevăzut altfel în acordurile bilaterale sau multilaterale la care România este parte.

Art. 56. - (1) Pentru asigurarea securitătii lor fizice victimele traficului de persoane, cetăteni străini, pot fi cazate în centrele special amenajate potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 iar solicitantii unei forme de protectie în România pot fi cazati în centrele special amenajate, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Victimele traficului de persoane, cetăteni străini, sunt informate în locurile de cazare, într-o limbă pe care o înteleg, cu privire la procedurile judiciare si administrative aplicate.

(3) Persoanele cazate potrivit alin. (1) pot beneficia de consiliere psihică si psihologică, precum si de asistentă medicală si socială, într-o limbă pe care o înteleg.

Art. 57. - În cazul în care străinii victime ale traficului de persoane nu posedă nici un document de identitate, li se facilitează de către Directia relatii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sau de către organele competente ale Ministerului Administratiei Publice eliberarea unui nou pasaport sau titlu de călătorie, după caz.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 58. - (1) În cazul aducerii în România de către o companie de transport de victime ale traficului de persoane, cunoscând caracterul ilicit al traficului, compania de transport este obligată să asigure cazarea si întretinerea acestora pe perioada stabilită de Ministerul de Interne si să suporte transportul lor până la frontiera română, potrivit legii.

(2) Minorilor cetăteni străini care însotesc victimele traficului de persoane sau care sunt ei însisi victime li se aplică, în mod corespunzător, prevederile referitoare la minori din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002.

Art. 59. - Asociatiile si fundatiile care fac dovada că desfăsoară programe de servicii de asistentă socială pentru victimele traficului de persoane, cum ar fi: cazare, hrană, consiliere psihică, psihologică si juridică, asistentă medicală, vor putea beneficia de subventii de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale, în conditiile legii.

Art. 60. - (1) Institutiile prevăzute în art. 6 alin. (1) îsi desemnează reprezentantii în Grupul interministerial în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentului regulament.

(2) În acelasi termen numele reprezentantilor se comunică Secretariatului Grupului interministerial în vederea convocării pentru prima întrunire.

(3) La prima întrunire Grupul interministerial adoptă regulamentul propriu de functionare.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TURISMULUI

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2002, rectificat, al Institutului National

de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.), aflat în coordonarea Ministerului Turismului

 

            În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului, al Legii nr. 292/2002 privind stabilirea modalitătii de aprobare a bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, precum si al art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică,

            ministrul turismului emite următorul ordin:

            Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002, rectificat, al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.), aflat în coordonarea Ministerului Turismului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

            Art. 2. - Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.) reprezintă limite maxime si nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea prin ordin al ministrului turismului, după obtinerea avizului Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

            Art. 3. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea contraventională în conditiile legii.

            Art. 4. - Directia generală economică, administrativă si resurse umane si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.) vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

            Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul turismului,

Matei-Agathon Dan

 

Bucuresti, 6 martie 2003.

Nr. 214.

 

ANEXĂ*)

 

BUGETUL

de venituri si cheltuieli pe anul 2002, rectificat al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism (I.N.C.D.T.)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 21/2003 privind publicitatea si teleshoppingul la produse medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive

 

            Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului public si de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,

            în scopul clarificării si în vederea evitării unor posibile erori de interpretare a prevederilor art. 6 alin. (2) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 21/2003, în temeiul art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002,

            membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

            Articol unic. - Articolul 6 alineatul (2) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 21 din 28 ianuarie 2003 privind publicitatea si teleshoppingul la produse medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 4 martie 2003, se modifică si va avea următorul cuprins:

            “(2) Este interzisă difuzarea de publicitate si teleshopping care înfătisează medici, stomatologi, farmacisti sau asistente medicale care recomandă sau avizează medical produse medicamentoase, tratamente medicale, vitamine, suplimente alimentare, nutrienti, suplimente nutritive sau produse de larg consum, cu exceptia produselor de igienă personală.”

 

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

 

Bucuresti, 18 martie 2003.

Nr. 60.