MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 776         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 5 noiembrie 2003

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

            Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

            Decizia nr. 355 din 23 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Regulamentului privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282 din 15 decembrie 1969, cu modificările si completările ulterioare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            523/808/351. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, al ministrului sănătătii si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor, jeleurilor si marmeladelor de fructe, precum si piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

 

            606. - Ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantă la clădiri”

 

            607. - Ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clădiri”

 

            620/567. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului si al ministrului administratiei si internelor privind aprobarea modelului Registrului exploatatiilor agricole

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

            312. - Decizie pentru retragerea, la cerere, a unor avize de retransmisie

 

            313. - Decizie pentru retragerea, la cerere, a unor avize de retransmisie

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 344

din 18 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Anca Lavinia Stănică în Dosarul nr. 1.766/2003 al Tribunalului Dolj - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate garantat de Constitutie, termenul de notificare prevăzut în cadrul procedurii prealabile speciale fiind necesar pentru clarificarea definitivă a situatiei juridice a imobilelor care fac obiectul Legii nr. 10/2001. Pe de altă parte, se consideră că este de competenta exclusivă a legiuitorului de a reglementa termene procedurale si sanctiuni pentru nerespectarea acestora, respectiv decăderea din dreptul de a solicita măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Se mai arată că exceptia de neconstitutionalitate este cu atât mai nefondată cu cât petenta nu pierde posibilitatea de a-si valorifica dreptul de proprietate pe calea unei actiuni în revendicare, potrivit dreptului comun.

CURTEA,

            având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

            Prin Încheierea din 3 martie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.766/2003, Tribunalul Dolj - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Anca Lavinia Stănică.

            În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 încalcă dreptul de proprietate privată prin instituirea unui termen restrictiv de 6 luni în care proprietarul îsi poate revendica dreptul de proprietate.

            Raportat la dispozitiile art. 480 din Codul civil, precum si la cele referitoare la imprescriptibilitatea dreptului de proprietate, se consideră că textul de lege criticat stabileste că există un drept de proprietate prescriptibil (în cazul în care acest drept de proprietate trebuie revendicat de la stat) si un drept de proprietate imprescriptibil (în cazul în care acesta trebuie revendicat de la o persoană de drept privat), în acest fel statul având o pozitie privilegiată de natură a contraveni dispozitiilor constitutionale.

            Tribunalul Dolj - Sectia civilă apreciază că legiuitorul are atributii exclusive de a stabili termenele si căile de atac, putând să prevadă reguli deosebite în considerarea unor situatii deosebite. Astfel, prin Legea nr. 10/2001 se instituie o procedură prealabilă specială, care în mod firesc prevede si anumite limite, precum si sanctiunea ce apare în cazul nerespectării acestora.

            Se apreciază că art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 prevede sanctiunea decăderii, neputându-se deduce ideea prescriptibilitătii dreptului de proprietate. Prescriptia si decăderea sunt două notiuni total diferite, prin însesi efectele pe care le produc. Asa fiind, petenta nu a pierdut posibilitatea exercitării actiunii pe calea dreptului comun, independent de procedura prealabilă stabilită prin Legea nr. 10/2001.

            În concluzie, instanta apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

            Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 18 1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

            Guvernul arată că după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 actiunea în revendicare a imobilelor preluate fără titlu în conditiile dreptului comun nu mai poate fi primită, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, cei interesati trebuind să recurgă la procedura administrativă prevăzută în noua lege.

            Se apreciază că termenul prevăzut pentru notificarea persoanelor juridice detinătoare ale imobilelor care intră sub incidenta acestei legi este un termen de decădere si nu de prescriptie. Instituind acest termen de decădere, legiuitorul a făcut aplicarea art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia dreptul de proprietate este garantat, însă continutul si limitele acestuia sunt stabilite prin lege.

            Prin Legea nr. 10/2001 s-a creat singura posibilitate pentru persoanele interesate de a exercita dreptul de a-si recupera imobilele ce intră sub incidenta acestei legi. În lipsa acestor prevederi, bunurile imobile ar fi putut fi revendicate oricând, în conditiile dreptului comun, inducându-se astfel o stare de insecuritate a circuitului civil. Se mai apreciază că, tocmai în vederea asigurării posibilitătii exercitării dreptului la restituirea imobilelor prevăzute de legea în discutie, termenul pentru depunerea notificărilor a fost prelungit succesiv prin cele două ordonante. Prin urmare, se apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este neîntemeiată.

            Avocatul Poporului consideră că asigurarea securitătii circuitului civil nu s-ar putea realiza dacă legea nu ar fi stabilit un termen în care să se formuleze notificarea în vederea retrocedării imobilelor preluate abuziv de către stat.

            Pe de altă parte, dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naste în viitor, prin aplicarea dispozitiilor legale continute de legea specială, astfel încât se consideră că dispozitiile art. 135 din Constitutie nu sunt încălcate, deoarece prevederile privind ocrotirea si inviolabilitatea proprietătii se aplică numai după restituirea imobilelor care fac obiectul Legii nr. 10/2001.

            Se consideră astfel că prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 sunt constitutionale.

            Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

            examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

            Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

            Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are următorul continut:

            - Art. 21 alin. (5): “Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.”

            Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 145/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001, termenul pentru depunerea notificărilor a fost prelungit succesiv cu câte 3 luni.

            Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale:

            - Art. 135 alin. (1) si (6): “(1) Statul ocroteste proprietatea. [...]

            (6) Proprietatea privată este, în conditiile legii, inviolabilă.”

            Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile Legii nr. 10/2001 au instituit o procedură administrativă sui-generis având ca obiect restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, detinute la data intrării în vigoare de persoanele juridice prevăzute la art. 20 alin. (1).

            Declansarea procedurii are loc pe calea unei notificări adresate de către persoana îndreptătită persoanei juridice detinătoare, iar, dacă aceasta din urmă nu este cunoscută, primăriei în a cărei rază teritorială se află imobilul sau institutiei care a efectuat privatizarea, respectiv Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, ministerul de resort sau autoritatea administratiei publice locale, în cazul în care imobilul se află în patrimoniul unei societăti comerciale privatizate cu respectarea dispozitiilor legale.

            Pentru evitarea perpetuării stării de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridică a unor asemenea imobile, Legea nr. 10/2001 a instituit un termen de 6 luni de la data intrării sale în vigoare, în interiorul căruia trebuie trimisă notificarea, termen prelungit în două rânduri cu câte 3 luni. Sanctiunea nerespectării sale constă în pierderea dreptului de a solicita în justitie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

            Textul de lege criticat este considerat a fi în contradictie cu art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, întrucât, în opinia autorului exceptiei, prin instituirea acestui termen, statul îsi încalcă obligatia, constitutional asumată, de a ocroti proprietatea care astfel încetează a mai fi inviolabilă.

            O atare critică este evident nefondată în situatiile în care obiectul notificării îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu. Asa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluări proprietarul initial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în această calitate, este îndreptătit să exercite toate prerogativele dreptului său asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate, nemaiavând calitatea de proprietar la data notificării persoanei juridice detinătoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are cum să invoce încălcarea - pe calea reglementării care sanctionează nerespectarea termenului de trimitere a notificării - unui drept pe care nu-l mai are.

            Asadar, sub acest aspect, nu există nici o contradictie între textul de lege prevăzut de alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 si principiul constitutional al inviolabilitătii dreptului de proprietate consacrat de art. 135 alin. (6) din Legea fundamentală, motiv pentru care Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

            În ceea ce priveste imobilele preluate fără un titlu valabil de către stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, persoanele care au fost deposedate de aceste imobile si-au păstrat calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situatii nu există temeiuri care să impună si să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstitutională.

            În argumentarea criticii sale autorul exceptiei pleacă de la o premisă gresită constând în absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstractie de prevederile art. 41 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora “continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege”, ca si de acelea ale art. 135 alin. (6) care consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, “în conditiile legii”.

            Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este, asadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constată că prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale.

            Într-adevăr, recunoasterea sine die a posibilitătii persoanei interesate de a declansa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietătii imobiliare, admisibil pe termen scurt, în considerarea finalitătii reparatorii urmărite, dar intolerabil, într-un stat de drept, o perioadă îndelungată sau nelimitată.

            Întrucât imprescriptibilitatea, chiar dacă este consacrată cu titlu de principiu în legislatia noastră, nu tine de esenta dreptului de proprietate imobiliară si, ca atare, nu este consacrată de Constitutie, Curtea apreciază că legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, să deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăti calificarea reglementării respective ca fiind neconstitutională.

            Pe de altă parte, independent de ratiunile înfătisate, împrejurarea că persoana interesată, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască termenul de notificare, ca si consecintele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigentei legale dă expresie propriei sale culpe, cu atât mai putin scuzabilă cu cât respectivul termen a fost prelungit de două ori, iar, potrivit principiului “nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, lipseste de îndreptătire critica reglementării în cauză.

            Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicată de Anca Lavinia Stănică în Dosarul nr. 1.766/2003 al Tribunalului Dolj - Sectia civilă.

            Definitivă si obligatorie.

            Pronuntată în sedinta publică din data de 18 septembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 355

din 23 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Regulamentului privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282 din 15 decembrie 1969, cu modificările si completările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Consiliului de Ministri nr. 2.282/1969, exceptie ridicată de Gabriel Ene în Dosarul nr. 2.367/2003 al Tribunalului Brăila - Sectia penală. La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 250 C/2003, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicată de Florian Dorin Covaliov în Dosarul nr. 2.674/2003 al Tribunalului Brăila – Sectia penală. La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 250 C/2003 la Dosarul nr. 249 C/2003, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece dispozitiile criticate nu fac parte din categoria prevederilor legale care pot constitui obiectul controlului de constitutionalitate, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 19 mai 2003, pronuntate în dosarele nr. 2.367/2003 si nr. 2.674/2003, Tribunalul Brăila - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotărârii Consiliului de Ministri nr. 2.282/1969, exceptie ridicată de Gabriel Ene si, respectiv, de Florian Dorin Covaliov în cadrul unor contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arată că dispozitiile cuprinse în actul normativ criicat sunt neconstitutionale, deoarece prin nepublicarea acestuia în Buletinul Oficial al României la data adoptării sale sunt încălcate prevederile art. 78 din Constitutie, referitoare la intrarea în vigoare a legii.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, Tribunalul Brăila - Sectia penală constată că Regulamentul privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive a fost adoptat printr-o hotărâre a Consiliului de Ministri, adică printr-un act având o fortă juridică asemănătoare actualei ordonante a Guvernului, si deci poate fi atacată cu exceptia de neconstitutionalitate potrivit art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992, republicată. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată în cauză, instanta apreciază că aceasta are un caracter pur formal, neputând  conduce la contestarea executării măsurii, deoarece în caz de admitere a exceptiei executarea s-ar considera efectuată în baza prevederilor Legii nr. 23/1969. Considerând însă că exceptia nu este inadmisibilă, sesizează Curtea Constitutională cu solutionarea ei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât, potrivit prevederilor art. 144 din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, competenta Curtii Constitutionale priveste exclusiv neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor, iar nu a unui act normativ de nivelul unei hotărâri a Guvernului, cum este Regulamentul privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282/1969. Se mai arată că, după intrarea în vigoare a Constitutiei, având în vedere în special prevederile art. 72 alin. (3) lit. f), art. 107 alin. (4) si art. 150 alin. (1), dispozitiile Regulamentului privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282/1969, referitoare la regimul executării pedepselor, au devenit neaplicabile. Din cuprinsul regulamentului au rămas în vigoare numai acele dispozitii cu caracter militar (organizarea, paza penitenciarelor etc.) pentru care, potrivit prevederilor ultimei teze a alin. (4) al art. 107 din Constitutie (“Hotărârile care au caracter militar se comunică numai institutiilor interesate”), nu există obligatia publicării în Monitorul Oficial al României.

Avocatul Poporului consideră că exceptia este inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională decide numai asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor. Ca atare, neconstitutionalitatea hotărârilor Guvernului nu poate fi atacată în cadrul contenciosului constitutional, ci doar în cadrul celui administrativ.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Examinând exceptia ridicată, Curtea Constitutională constată că, potrivit competentei sale, această autoritate publică hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti cu privire la “neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor”, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Legea fundamentală, dispozitie preluată si de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. De aceea, verificarea continutului hotărârilor Guvernului intră în competenta instantelor judecătoresti de contencios administrativ, care pot să statueze, cu ocazia controlului specific, asupra conformitătii dispozitiilor acestora cu actul normativ cu fortă juridică superioară, respectiv legea.

Astfel fiind, instanta de judecată, conform alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, trebuia să res- pingă exceptia, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională. Întrucât instanta de judecată nu a aplicat aceste dispozitii legale, Curtea urmează să respingă această exceptie ca fiind inadmisibilă.

În subsidiar, este de observat că, potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, “Dispozitiile Regulamentului privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282 din 15 decembrie 1969, cu modificările si completările ulterioare, sunt si rămân abrogate”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Regulamentului privind executarea unor pedepse si a măsurii arestării preventive, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 2.282/1969, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Gabriel Ene si Florian Dorin Covaliov în dosarele nr. 2.367/2003 si, respectiv, nr. 2.674/2003 ale Tribunalului Brăila - Sectia penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 septembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALEcopyrightdsc.net

 

MINISTERUL AGRICULTURII,

PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

Nr. 523 din 11 august 2003

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 808 din 27 august 2003

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU

PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 351 din 20 octombrie 2003

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor, jeleurilor si marmeladelor de fructe, precum si piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei generale de implementare si reglementare din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată si modificată prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, ale Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, ministrul sănătătii si presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor, jeleurilor si marmeladelor de fructe, precum si piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Sănătătii si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, prin directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficiile judetene pentru protectia consumatorilor, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului sănătătii si familiei nr. 121/382/2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la atura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului de castane îndulcit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 27 septembrie 2001.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor,

apelor si mediului,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul sănătătii,

Mircea Beuran

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Rovana Plumb

 

 

ANEXĂ

 

NORME

cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor, jeleurilor si marmeladelor de fructe, precum si piureului de castane îndulcit, destinate consumului uman

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme se aplică produselor definite în anexa nr. 1.

(2) Prezentele norme nu se aplică în cazul produselor destinate fabricării produselor de panificatie, patiserie sau a biscuitilor.

Art. 2. - Normele generale privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. 1, în următoarele conditii:

1. a) Denumirile din anexa nr. 1 se aplică doar produselor cuprinse în această anexă si sunt utilizate, în cazul comercializării, pentru a le desemna.

b) Denumirile din anexa nr. 1 pot fi totusi folosite, ca o alternativă si conform traditiei, pentru a desemna alte produse care nu pot fi confundate cu cele definite în anexa nr. 1.

2. a) Denumirea produsului este însotită de mentiunea privind fructul sau fructele utilizate, în ordinea descrescătoare a ponderii materiilor prime utilizate în fabricatie.

b) În cazul produselor fabricate din trei sau mai multe fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită prin cuvintele “amestec de fructe”, printr-o mentiune similară sau prin cea a numărului de fructe utilizate.

3. Etichetarea cuprinde indicarea continutului de fructe, incluzând cuvintele “preparat cu... grame de fructe pentru 100 grame” de produs finit. În cazul utilizării extractelor apoase, calculul se face după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor.

4. a) Etichetarea cuprinde indicarea continutului total de zaharuri, incluzând cuvintele lucontinutul total de zaharuri... grame pentru 100 grame”, cifra indicată reprezentând valoarea determinată cu ajutorul refractometrului la 20şC pentru 100 grame produs finit, supus unei tolerante de ± 3 grade refractometrice.

b) Continutul de zaharuri nu se indică în cazul în care zaharurile (glucidele) sunt prezentate prin etichetarea nutritională, conform legislatiei în vigoare.

5. Elementele descrise la pct. 3 si la pct. 4 lit. a) apar în acelasi câmp vizual cu denumirea produsului si în caractere clare, vizibile.

6. În cazul în care continutul rezidual de dioxid de sulf este mai mare de 10 mg/kg, se indică prezenta acestuia pe etichetă, în lista ingredientelor.

Art. 3. - La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 pot fi utilizate doar ingredientele enumerate în anexa nr. 2 si materiile prime care sunt conforme cu prevederile din anexa nr. 3.

Art. 4. - Se autorizează comercializarea produselor definite în anexa nr. 1, dacă sunt conforme definitiilor si conditiilor stabilite în prezentele norme, începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acestora.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

DENUMIREA PRODUSELOR, CARACTERISTICI SI DEFINITII

 

1. Definitii

a) Gemul este un amestec cu consistentă de gel, obtinut din zaharuri, pulpa si/sau piureul uneia sau mai multor specii de fructe si apă.

Gemul de citrice poate fi obtinut din fructul întreg, tăiat în fâsii si/sau felii.

Cantitatea de pulpă si/sau de piure utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum:

- 350 grame în general;

- 250 grame în cazul coacăzelor rosii, al scoruselor, al fructelor de crusin/patachină, al coacăzelor negre, al măceselor si al gutuilor;

- 150 grame în cazul ghimbirului;

- 160 grame în cazul merelor anacard;

- 60 grame în cazul fructelor pasiunii.

b) Gemul extra este un amestec cu consistentă de gel, obtinut din zaharuri, pulpa neconcentrată a uneia sau mai multor specii de fructe si apă.

Gemul extra de măcese si cel fără sâmburi de zmeură, mure, coacăze negre, afine si coacăze rosii poate fi obtinut, în întregime sau partial, din piureul neconcentrat din fructele respective.

Gemul extra de citrice poate fi obtinut din fructul întreg, tăiat în fâsii si/sau felii.

Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea gemului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveti si rosii.

Cantitatea de pulpă utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum:

- 450 grame în general;

- 350 grame în cazul coacăzelor rosii, al scoruselor, al fructelor de crusin/patachină, al coacăzelor negre, al măceselor si al gutuilor;

- 250 grame în cazul ghimbirului;

- 230 grame în cazul merelor anacard;

- 80 grame în cazul fructelor pasiunii.

c) Jeleul este un amestec cu consistentă de gel, obtinut din zaharuri si sucul si/sau extractele apoase din una sau mai multe specii de fructe..Cantitatea de suc si/sau extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite în cazul fabricării gemului. Aceste cantităti se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.

d) Jeleul extra este produsul gelificat obtinut prin fierberea cu zaharuri a sucului de fructe si/sau a extractelor apoase de fructe, dintr-o singură specie sau mai multe specii de fructe.

Cantitatea de suc de fructe si/sau de extracte apoase utilizată la fabricarea a 1.000 grame de produs finit nu trebuie să fie inferioară celei stabilite pentru fabricarea gemului extra. Aceste cantităti se calculează după scăderea masei apei utilizate la prepararea extractelor apoase.

Fructele care nu se pot utiliza în amestec cu alte fructe la producerea jeleului extra sunt următoarele: mere, pere, prune cu sâmbure aderent, pepene galben, pepene verde, struguri, dovleac, castraveti si rosii.

e) Marmelada este un amestec cu consistentă de gel, obtinut din apă, zaharuri si unul sau mai multe dintre produsele următoare, obtinute din citrice: pulpă, piure, suc, extracte apoase si coaja fructelor.

Cantitatea de citrice utilizată pentru fabricarea a 1.000 grame de produs finit trebuie să fie de minimum 200 grame, din care cel putin 75 grame trebuie să provină din endocarp.

f) Denumirea marmeladă jeleu desemnează produsul care nu contine materii insolubile, cu exceptia unor mici cantităti de coajă măruntită.

g) Piureul de castane îndulcit este un amestec cu consistentă de gel, obtinut din apă, zahăr si cel putin 380 grame de piure de castane (Castanea sativa) la 1.000 grame de produs finit.

2.a) Produsele definite la pct. 1 trebuie să prezinte un continut de substantă uscată solubilă egal cu 60% sau mai mult, determinată cu ajutorul refractometrului, cu exceptia acelor produse în care zaharurile au fost total sau partial înlocuite cu îndulcitori.

b) În anumite cazuri se pot folosi denumirile produselor de la pct. 1 si în situatii în care continutul de substantă uscată solubilă este sub 60%.

c) În cazul amestecurilor de fructe, continutul minim stabilit la pct. 1 pentru diferitele specii de fructe trebuie să fie redus proportional cu procentele de utilizare.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

INGREDIENTE

 

La fabricarea produselor definite în anexa nr. 1 la norme se pot utiliza următoarele ingrediente:

- miere, conform definitiei din actele normative în vigoare, în toate produsele, ca înlocuitor total sau partial al zaharurilor;

- suc de fructe, numai în gem;

- suc de citrice, în produsele obtinute din alte specii de fructe, numai în gem, gem extra, jeleu si jeleu extra;

- suc de fructe rosii, numai în gem si în gem extra obtinut din măcese, căpsuni, zmeură, agrise, coacăze rosii, prune si rubarbă;

- suc de sfeclă rosie, numai în gem si jeleu obtinut din căpsuni, zmeură, agrise, coacăze rosii si prune;

- uleiuri esentiale de citrice, numai în marmeladă si marmelada jeleu;

- uleiuri si grăsimi comestibile ca agenti antispumare, în toate produsele;

- pectină lichidă, în toate produsele;

- coajă de citrice, în gem, gem extra, jeleu si jeleu extra;

- frunze de Pelargonium odoratissimum, în gem, gem extra, jeleu si jeleu extra, în cazul în care sunt obtinute din gutui;

- băuturi spirtoase, vin si vin licoros, nuci, plante aromatice, condimente, vanilie si extracte de vanilie, în toate produsele;

- vanilină, în toate produsele.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

MATERII PRIME

 

1. Definitii

În cadrul prezentelor norme se aplică următoarele definitii:

a) Fruct:

- fructul proaspăt, sănătos, fără deteriorări, continând toate elementele constitutive esentiale si suficient de copt pentru a putea fi utilizat după aplicarea procedeelor de spălare, îndepărtare a petelor, a vârfului si a cozii;

- în cadrul prezentelor norme, rosiile, părtile comestibile ale tulpinilor de rubarbă, morcovii, cartofii dulci, castravetii, dovlecii, pepenii galbeni si pepenii verzi se consideră ca fiind fructe;

- termenul ghimbir defineste rădăcina comestibilă a plantei de ghimbir în stare proaspătă sau conservată.

Ghimbirul poate fi uscat sau conservat în sirop.

b) Pulpă (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără coajă, seminte, sâmburi si alte astfel de elemente, care poate fi tăiată sau zdrobită, dar care nu a fost transformată în piure.

c) Piure (de fructe): partea comestibilă a fructului întreg, dacă este cazul fără coajă, seminte, sâmburi si alte astfel de elemente, care a fost transformată în piure prin pasare sau prin alt procedeu similar.

d) Extract apos (din fructe)

Extractele apoase din fructele care sunt supuse pierderilor în timpul procesului normal de fabricatie contin toate componentele solubile în apă ale fructului utilizat.

e) Zaharuri

Se autorizează următoarele zaharuri:

1. zaharurile definite conform actelor normative în vigoare;

2. sirop de fructoză;

3. zaharuri extrase din fruct;

4. zahăr nerafinat.

2. Tratamentul materiilor prime

a) Produsele definite la pct. 1 lit. a), b), c) si d) pot fi

supuse următoarelor tratamente:

- încălzire, refrigerare sau congelare;

- liofilizare;

- concentrare, în măsura în care tehnic este posibil;

- cu exceptia materiilor prime utilizate la fabricarea produselor “extra”, se admite utilizarea dioxidului de sulf (E220) sau a sărurilor acestuia (E221, E222, E223, E224, E226 si E227) ca auxiliari tehnologici, cu conditia să nu se depăsească, în produsele definite la pct. 1 din anexa nr. 1 la norme, continutul maxim de dioxid de sulf stabilit prin actele normative în vigoare.

b) Caisele si prunele utilizate la fabricarea gemului pot fi tratate prin alte procedee de deshidratare decât cele de liofilizare.

c) Coaja de citrice se poate conserva în saramură.

 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantă la clădiri”

 

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu modificările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 71 din 14 octombrie 2002 al Comitetului tehnic de specialitate “Fizica constructiilor si cerinte functionale pentru constructii”,

ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică “Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantă la clădiri”, indicativ NP-069-02, elaborată de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti si prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin Caietul 1 “Prevederi generale” din reglementarea tehnică “Normativ pentru alcătuirea si executarea învelitorilor la constructii”, indicativ C37-1988, aprobată prin Ordinul directorului general al Institutului Central de Cercetare, Proiectare si Directivare în Constructii - ICCPDC nr. 4 din 10 ianuarie 1989, îsi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Directia generală tehnică în constructii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Marius Sorin Ovidiu Bota,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 606.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome luMonitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clădiri”

 

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu modificările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 72 din 14 octombrie 2002 al Comitetului tehnic de specialitate “Fizica constructiilor si cerinte functionale pentru constructii”,

ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică “Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la clădiri”, indicativ NP-040-02, elaborată de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti si prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin Ordinul ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 15/N din 22 aprilie 1993 pentru aprobarea reglementării tehnice “Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor”, indicativ C 246-1993, îsi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Directia generală tehnică în constructii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Marius Sorin Ovidiu Bota,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 aprilie 2003.

Nr. 607.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome luMonitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI

Nr. 620 din 8 septembrie 2003

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 567 din 15 octombrie 2003

 

ORDIN

privind aprobarea modelului Registrului exploatatiilor agricole

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 127.281/2003, întocmit de Directia generală de implementare si reglementare,

tinând seama de obiectivele prevăzute în Strategia agricolă si rurală pentru aderarea României la Uniunea Europeană de a initia în anul 2003 un registru cuprinzător, centralizat al tuturor exploatatiilor agricole, ca o componentă necesară a introducerii Sistemului integrat de administrare si control,

având în vedere necesitatea transpunerii în legislatia românească a prevederilor Reglementării Consiliului Europei nr. 3.508/1992, cu modificările ulterioare, privind implementarea în România a unui sistem integrat de administrare si control până în anul 2007,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si ale art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor,

ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului si ministrul administratiei si internelor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul Registrului exploatatiilor agricole, denumit în continuare Registru, cuprinzând formularul de cerere de înscriere a datelor si procedurile de înregistrare si completare a acestora, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Formularul cererii de înscriere în Registru se completează de către producătorii agricoli care detin sau administrează teren cu destinatie agricolă cu o suprafată mai mare de 0,3 ha, precum si de către exploatatiile agricole, astfel cum sunt definite la art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 166/2002.

(2) Conform prezentului ordin, exploatatiile agricole sunt forme de organizare a proprietătii si de utilizare eficientă a terenurilor cu destinatie agricolă, prin care se pun în valoare pământul, animalele si celelalte mijloace de productie specifice, în vederea executării de lucrări, prestări de servicii si obtinerii eficiente de produse agricole.

Art. 3. - Registrul constituie criteriul principal al eligibilitătii în vederea obtinerii sprijinului direct al statului si a sprijinului comunitar, ce se acordă producătorilor agricoli care detin si administrează terenuri cu destinatie agricolă, indiferent de modul de detinere si exploatare a acestora, precum si pentru speciile de animale detinute.

Art. 4. - (1) Solicitantii vor completa cererile de înscriere în Registru pentru suprafetele pe care le detin pe raza judetului unde există exploatatia respectivă.

(2) Producătorii agricoli care detin sau administrează exploatatii agricole cu suprafete de teren sau puncte de lucru în mai multe judete vor depune cereri de înscriere în judetele respective.

(3) Specialistii centrelor agricole, ai oficiilor judetene de consultantă agricolă, al municipiului Bucuresti si aiserviciilor comunitare pentru cadastru si agricultură comunale, orăsenesti sau municipale sprijină producătorii agricoli pentru completarea cererilor de înscriere în Registru si au obligatia verificării datelor înscrise în acestea.

(4) Primăriile localitătilor, prin serviciile comunitare pentru cadastru si agricultură, cu sprijinul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie, vor asigura planurile parcelare în vederea completării cererilor de înscriere în Registru ale producătorilor agricoli prevăzuti la alin. (2).

Art. 5. - Cererile de înscriere în Registru vor fi vizate de către primarul localitătii, de specialistul serviciului comunitar pentru cadastru si agricultură si de specialistul centrului agricol.

Art. 6. - Cererile pentru înscrierea în Registru se completează în 3 exemplare, astfel: unul se transmite la directia pentru agricultură si dezvoltare rurală judeteană sau a municipiului Bucuresti, al doilea se păstrează la primăria localitătii respective si al treilea rămâne la solicitant.

Art. 7. - Registrul se va centraliza, în format electronic, de către directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti si va fi constituit în bază de date computerizată.

Art. 8. - Datele din Registru se introduc în calculator pe baza unui program informatic unitar în întreaga tară.  Acest program va fi realizat de către Agentia Natională de Consultantă Agricolă, sub coordonarea autoritătii specializate pentru Sistemul integrat de administrare si control.

Art. 9. - Programul informatic, cu procedurile de înregistrare si securizare a datelor din Registru, va fi transmis directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti de Agentia Natională de Consultantă Agricolă, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - Directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti asigură necesarul de formulare de cerere de înscriere în Registru pentru toate exploatatiile agricole, pe care le difuzează prin centrele agricole.

Art. 11. - Directorii directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti răspund de organizarea, asigurarea cu personal si echipamente, de respectarea procedurilor de înregistrare si de securitatea datelor înscrise în Registru.

Art. 12. - Datele centralizate din Registru se transmit lunar, în baza programului informatic, la autoritatea specializată pentru Sistemul integrat de administrare si control din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului.

Art. 13. - Programul informatic se reactualizează annual sau ori de câte ori survin modificări fată de situatia înregistrată anterior.

Art. 14. - Cu data prezentului ordin se abrogă orice dispozitii contrare.

Art. 15. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publică,

Gabriel Oprea

 

ANEXĂ*)

 

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru retragerea, la cerere, a unor avize de retransmisie

 

            Consiliul National al Audiovizualului decide:

 

Articol unic. - În conformitate cu prevederile art. 8 lit. c) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 12/2003, se retrag, la cerere, avizele de retransmisie ale următoarei societăti:

- Societatea Comercială “ CONY SAT” - S.A., cerere înregistrată la Consiliul National al Audiovizualului cu nr. 9.210 din 21 octombrie 2003.

 

Nr. crt.

Nr. avizului

Data avizului

Localitatea în care este situată statia

Judetul în care este situată statia

Localităti

din retea

1.

A0480

24 aprilie 2003

Modelu

Călărasi

Modelu

2.

A0481

24 aprilie 2003

Mărăcineni

Buzău

Mărăcineni

3.

A0489

24 aprilie 2003

Albestii de Muscel

Arges

Albestii de Muscel, Leresti, Schitu Golesti, Valea Mare-Pravăt

 

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

 

Bucuresti, 28 octombrie 2003.

Nr. 312.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru retragerea, la cerere, a unor avize de retransmisie

 

            Consiliul National al Audiovizualului decide:

 

Articol unic. - În conformitate cu prevederile art. 8 lit. c) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 12/2003, se retrag, la cerere, avizele de retransmisie ale următoarei societăti:

- Societatea Comercială “MEDIA POST” - S.R.L., cerere înregistrată la Consiliul National al Audiovizualului cu nr. 9.259 din 22 octombrie 2003.

 

 

Nr. crt.

Nr. avizului

Data avizului

Localitatea în care este situată statia

Judetul în care este situată statia

Localităti

din retea

1.

A0886

7 august 2003

Rozavlea

Maramures

Rozavlea, Sieu

2.

A0883

7 august 2003

Săcel

Maramures

Săcel

3.

A0884

7 august 2003

Sălistea

Maramures

Sălistea

 

 

 

 

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

 

Bucuresti, 28 octombrie 2003.

Nr. 313.