MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 171 (XV) - Nr. 781 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 6 noiembrie 2003

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 366 din 30 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind rãspunderea materialã a militarilor, aprobatã prin Legea nr. 25/1999

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

9. - Decizie a ministrului finantelor publice pentru aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe profit, coroborate cu Reglementãrile contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

443. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat privind aprobarea Cerintelor minime pentru containerele destinate protectiei informatiilor clasificate, pentru mecanismele de închidere, sistemele cu cifru si încuietorile acestora

1.588. - Decizie a directorului general al Autoritãtii Nationale a Vãmilor privind modificarea Deciziei directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 879/2002 privind aplicarea procedurii de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

31. - Circularã pentru modificarea si completarea Regulamentului Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificãrile si completãrile ulterioare

32. – Circularã privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, valabil în luna noiembrie 2003

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 366

din 30 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind rãspunderea materialã a militarilor, aprobatã prin Legea nr. 25/1999

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind rãspunderea materialã a militarilor, aprobatã prin Legea nr. 25/1999, exceptie ridicatã de Radu Mihail în Dosarul nr. 13.330/2002 al Tribunalului Prahova – Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal rãspunde autorul exceptiei – Radu Mihail, personal si asistat de avocat Mirela Serbaniuc, cu împuternicire avocatialã la dosar, lipsã fiind cealaltã parte - Inspectoratul Judetean de Politie Prahova, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorului exceptiei solicitã admiterea acesteia asa cum a fost formulatã în fata instantei de judecatã, sustinând, pe de-o parte, cã Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, care reglementeazã raporturile de muncã, s-a emis cu încãlcarea dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, iar pe de altã parte, cã dispozitiile ordonantei în discutie contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), coroborat cu art. 49, ale art. 125, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, întrucât îngrãdesc accesul liber la justitie, prin faptul cã seful sau comandantul unitãtii este atât emitentul deciziei de imputare, cât si cel care solutioneazã contestatiile împotriva acestor decizii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind, pe de-o parte, cã Ordonanta Guvernului nr. 121/1998 a fost emisã cu respectarea dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. l), întrucât vizeazã aspecte particulare care tin de raporturile de muncã, iar pe de altã parte, cã dispozitiile ordonantei nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, deoarece, potrivit art. 43 din ordonantã, persoanele care se considerã lezate într-un drept legitim se pot adresa instantei judecãtoresti competente.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 8 aprilie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 13.330/2002, Tribunalul Prahova - Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind rãspunderea materialã a militarilor, aprobatã prin Legea nr. 25/1999, exceptie ridicatã de contestatorul Radu Mihail în cadrul unei cauze administrative în contradictoriu cu intimatul, Inspectoratul Judetean de Politie Prahova.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstitutionale, deoarece acestea “instituie o procedurã derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce priveste persoanele prin intermediul cãrora se administreazã actul de justitie, modalitãtile de sesizare si solutionare, termenele de adresare si cãile de atac, instituind un sistem judiciar paralel”, derogând astfel de la prevederile art. 16 din Constitutie, conform cãrora cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, precum si de la prevederile titlului III, capitolul VI “Autoritatea judecãtoreascã” din Constitutie, care stabilesc, începând cu art. 125, “cã justitia se realizeazã prin Curtea Supremã de Justitie si celelalte instante judecãtoresti stabilite de lege, fiind interzisã înfiintarea de instante extraordinare”.

Conform sustinerilor autorului, dispozitiile criticate îngrãdesc accesul liber la justitie, întrucât aceeasi entitate care a stabilit elementele rãspunderii materiale se pronuntã si asupra legalitãtii si temeiniciei mãsurii, ceea ce contravine si art. 49 din Constitutie.

Pe de altã parte, autorul exceptiei sustine cã dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 contravin si prevederilor art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, întrucât doar Parlamentul este în drept sã adopte legi organice în categoria cãrora intrã si cele privind regimul general al raporturilor de muncã, sindicatele si protectia socialã. Totodatã apreciazã cã dispozitiile criticate contravin si prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, deoarece se ajunge la situatia “în care aceeasi autoritate sã fie si judecãtor si parte interesatã”, fiind încãlcat astfel principiul judecãrii în mod echitabil de cãtre o instantã independentã si impartialã.

Tribunalul Prahova - Sectia comercialã si de contencios administrativ opineazã în sensul cã exceptia deneconstitutionalitate ridicatã este “întemeiatã în parte”, deoarece dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 nu contravin prevederilor art. 16 si 49 din Constitutie, dar încalcã dispozitiile art. 72 alin. (3) din Legea fundamentalã, conform cãrora doar Parlamentul este în drept sã adopte legi organice în categoria cãrora intrã si cele privind regimul general al raporturilor de muncã, sindicatele si protectia socialã.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilã fatã de dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, întrucât vizeazã în realitate aspecte în legãturã cu modul de aplicare a dispozitiilor legale ce reglementeazã rãspunderea patrimonialã si procedura de contestare a unei dispozitii de imputare, în raport cu dispozitiile art. 63 din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, iar nu aspecte de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 121/1998.

Astfel, exceptia a fost ridicatã în cadrul unei actiuni în contencios administrativ, având ca obiect solutionarea contestatiei pe care autorul exceptiei a introdus-o împotriva unei decizii de imputare emise de Inspectoratul Judetean de Politie Prahova pentru recuperarea unor cheltuieli de scolarizare, în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 121/1998, la data de 31 octombrie 2002, datã la care contestatorul nu mai avea calitatea de cadru militar, ci aceea de politist -functionar public civil, cu statut special, reglementat prin Legea nr. 360/2002, care la art. 63, în legãturã cu rãspunderea politistilor pentru pagubele cauzate patrimoniului unitãtii, face trimitere la legislatia aplicabilã personalului civil.

Avocatul Poporului apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispozitiile legale criticate instituie rãspunderea materialã a militarilor, fãrã a face vreo diferentiere în cadrul aceleiasi categorii de persoane, iar asa cum a statuat Curtea Constitutionalã în mod constant în jurisprudenta sa, principiul egalitãtii nu înseamnã uniformitate (deciziile nr. 70/1993, nr. 102/2000 si nr. 107/2000).

Suportarea cheltuielilor de întretinere pe timpul scolarizãrii, contraprestatia din partea beneficiarului întretinerii si conditiile de restituire în eventualitatea intervenirii anumitor situatii se stabilesc prin conventie încheiatã între cele douã pãrti, materializatã si prin angajamentul asumat, iar împrejurãrile legate de conditiile de încheiere a conventiei, legalitatea clauzelor sale, motivele încetãrii activitãtii sau cuantumul cheltuielilor de întretinere ce urmeazã a fi restituite constituie probleme de fapt, a cãror stabilire intrã în competenta exclusivã a instantei judecãtoresti învestite cu solutionarea litigiului.

În ceea ce priveste neconstitutionalitatea Ordonantei Guvernului nr. 121/1998, raportatã la prevederile art. 21 si 125 din Constitutie, apreciazã cã aceasta nu poate fi retinutã, deoarece dispozitiile criticate reglementeazã o procedurã specialã privind contestarea deciziilor de imputare, cu caracter administrativ-jurisdictional, instituind modalitãti specifice de contestare în cadrul unui sistem de cãi de atac succesive, iar potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, persoanele care se considerã lezate într-un drept legitim se pot adresa instantei judecãtoresti competente, potrivit legii. Referitor la procedurile administrativ-jurisdictionale, prin Decizia nr. 1/1994, Curtea Constitutionalã a statuat, de principiu, cã instituirea unor asemenea proceduri nu contravine dispozitiilor constitutionale, atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacatã în fata unei instante judecãtoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu duce la înlãturarea interventiei instantelor judecãtoresti. În acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, în legãturã cu aplicarea art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, a statuat cã “ratiuni de flexibilitate si eficientã, care sunt pe deplin compatibile cu protectia drepturilor omului, pot justifica interventia anterioarã a unor organe administrative”. (Cazul Le Compte, Van Leuven si De Meyere contra Belgiei, 1981).

În ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998, raportatã la prevederile art. 72 alin. (3) din Constitutie, apreciazã cã raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã trebuie reglementate prin lege organicã, dar aceasta numai în ceea ce priveste regimul general, nu si cel special, cum este cel privind rãspunderea materialã a militarilor, asa cum a statuat Curtea Constitutionalã prin Decizia nr. 64/1999.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 121 din 28 august 1998 privind rãspunderea materialã a militarilor (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998), aprobatã prin Legea nr. 25 din 26 ianuarie 1999 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999).

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia apreciazã cã prin dispozitiile legale criticate sunt încãlcate urmãtoarele prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1): “Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri...”;

- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertãtile cetãtenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantã cu Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacã existã neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementãrile internationale.”;

- Art. 21: “Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertãti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea sigurantei nationale, a ordinii, a sãnãtãtii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertãtilor cetãtenilor; desfãsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitãti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie sã fie proportionalã cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãtii.”;

- Art. 72 alin. (3) lit. l): “Prin lege organicã se reglementeazã: [...] l) regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã;”;

- Art. 125 alin. (1): “Justitia se realizeazã prin Curtea Supremã de Justitie si prin celelalte instante judecãtoresti stabilite de lege.”

De asemenea, autorul exceptiei sustine cã se încalcã si prevederile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, potrivit cãrora “Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instantã independentã si impartialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate împotriva sa. [...]”.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmãtoarele:

1. În ceea ce priveste pretinsa neconstitutionalitate extrinsecã a Ordonantei Guvernului nr. 121/1998, sustinerile autorului exceptiei, conform cãrora dispozitiile criticate ar contraveni art. 72 alin. (3) lit. l) din Legea fundamentalã, sunt neîntemeiate, deoarece, asa cum reiese si din titlu, Ordonanta Guvernului nr. 121/1998, aprobatã prin Legea nr. 25/1999, reglementeazã rãspunderea materialã a militarilor, deci un regim special, în timp ce art. 72 alin. (3) din Constitutie prevede cã raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã trebuie reglementate prin lege organicã, dar aceasta numai în ceea ce priveste regimul general. În acelasi sens este si Decizia nr. 2/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 13 ianuarie 1995, prin care Curtea Constitutionalã a statuat cã

“art. 72 alin. (1) din Constitutie stabileste cã Parlamentul poate adopta trei categorii de legi, si anume: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Cât priveste legile organice, art. 72 alin. (2) stabileste domeniile, iar la lit. l) aratã cã prin asemenea legi se reglementeazã «regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã». Este deci evident cã folosirea termenului general circumscrie domeniul legilor organice la principiile (regulile) comune, fundamentale, care privesc raporturile de muncã, sindicatele si protectia socialã. Firesc, aspectele partiale, particulare, eventual mai mãrunte, pot fi reglementate si prin legi ordinare sau chiar prin acte normative inferioare acestora, în conformitate însã cu acest regim general”.

2. Referitor la celelalte sustineri ale autorului exceptiei, Curtea constatã cã dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 121/1998, care reglementeazã conditiile, cazurile si sanctiunile care se aplicã militarilor atunci când este angajatã rãspunderea materialã a acestora, respectã întocmai prevederile si principiile Legii fundamentale.

Astfel, dupã ce prin art. 2 din ordonantã se reglementeazã conditiile în care se poate angaja rãspunderea materialã a militarilor, iar cap. III instituie, pentru toti militarii fatã de care s-a angajat rãspunderea materialã, o procedurã prealabilã de cercetare si stabilire a pagubei, datã în sarcina comandantului sau sefului unitãtii respective, cap. IV reglementeazã cãile de atac - contestatia si plângerea -, care se depun la unitatea ce are în evidentã debitul si

care se solutioneazã de comandantul sau seful unitãtii care a emis decizia de imputare.

Având în vedere cã art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998 prevede cã persoanele care se considerã lezate într-un drept legitim se pot adresa instantei judecãtoresti competente, sustinerile autorului, conform cãrora dispozitiile legale criticate ar contraveni art. 21 si 49 din Constitutie, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, sunt neîntemeiate, întrucât accesul liber la justitie, incluzând dreptul oricãrei persoane de a se adresa instantei judecãtoresti competente pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime, precum si dreptul de a stãrui în continuarea procesului judiciar declansat pânã la solutionarea definitivã a acestuia printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, inclusiv exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege, nu este restrâns prin dispozitiile criticate, ci, dimpotrivã, este garantat prin prevederile art. 43 din ordonantã.

Totodatã, nici critica referitoare la încãlcarea art. 125 din Constitutie nu este întemeiatã, întrucât, în jurisprudenta sa referitoare la procedurile administrativ-jurisdictionale, Curtea Constitutionalã a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, cu valoare de principiu, cã instituirea unor asemenea proceduri nu contravine dispozitiilor constitutionale, atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacatã în fata unei instante judecãtoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu duce la înlãturarea interventiei instantelor judecãtoresti, în acelasi sens fiind si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cazul Le Compte, Van Leuven si De Meyere contra Belgiei, 1981).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind rãspunderea materialã a militarilor, aprobatã prin Legea nr. 25/1999, exceptie ridicatã de Radu Mihail în Dosarul nr. 13.330/2002 al Tribunalului Prahova - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 30 septembrie 2003.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DECIZIE

pentru aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unor prevederi legale privind impozitul pe profit, coroborate cu Reglementãrile contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

Se aprobã solutiile prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezenta decizie, referitoare la aplicarea unitarã a prevederilor unor articole din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificãrile si completãrile ulterioare, coroborate cu Reglementãrile contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, adoptate de Comisia centralã fiscalã constituitã în baza Ordinului ministrului finantelor publice nr. 718/2003, în sedintele din 26, 29 si 30 septembrie 2003.

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucuresti, 8 octombrie 2003.

Nr. 9.

---

*) Anexa se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 bis în afara abonamentului, si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NATIONAL AL INFORMATIILOR SECRETE DE STAT

ORDIN

privind aprobarea Cerintelor minime pentru containerele destinate protectiei informatiilor clasificate, pentru mecanismele de închidere, sistemele cu cifru si încuietorile acestora

În temeiul:

- art. 1 alin. (4) lit. g) si art. 3 alin. (6) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea si functionarea Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, aprobatã prin Legea nr. 101/2003;

- pct. 88 si 90 din Normele privind protectia informatiilor clasificate ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 353/2002;

- art. 122 si 127 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate în România, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 585/2002,

directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobã Cerintele minime pentru containerele destinate protectiei informatiilor clasificate, pentru mecanismele de închidere, sistemele cu cifru si încuietorile acestora, prezentate în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

Bucuresti, 31 octombrie 2003.

Nr. 443.

AUTORITATEA NATIONALÃ DE CONTROL

AUTORITATEA NATIONALÃ A VÃMILOR

DECIZIE

privind modificarea Deciziei directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 879/2002 privind aplicarea procedurii de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice

Având în vedere prevederile art. 73 alin. (2) si (4) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.114/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 19 noiembrie 2001,

directorul general al Autoritãtii Nationale a Vãmilor emite urmãtoarea decizie:

Articol unic. - Anexa la Normele metodologice privind procedura de decontare a datoriei vamale prin mijloace informatice, aprobatã prin Decizia directorului general al Directiei Generale a Vãmilor nr. 879/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 19 iulie 2002, se înlocuieste cu anexa care face parte integrantã din prezenta decizie.

p. Directorul general al Autoritãtii Nationale a Vãmilor,

Ion Stoica

Bucuresti, 29 octombrie 2003.

Nr. 1.588.

---

*) Anexa se transmite unitãtilor si institutiilor de drept public si privat îndreptãtite.

ANEXÃ

Nr. crt.	Biroul vamal
1.	Alba Iulia
2.	Albita
3.	Alexandria
4.	Arad
5.	Bacãu
6.	Baia Mare
7.	Bãneasa
8.	Bistrita
9.	Bors
10.	Botosani
11.	Brãila
12.	Brasov
13.	Bucuresti Antrepozite
14.	Bucuresti Gara de Nord
15.	Bucuresti Oficiul Postal 6
16.	Buzãu
17.	Calafat
18.	Cãlãrasi
19.	Cenad
20.	Cluj - Napoca
21.	Constanta Port
22.	Constanta Sud - Agigea
23.	Craiova
24.	Curtici
25.	Deva
26.	Drobeta-Turnu Severin
27.	Episcopia Bihorului
28.	Focsani
29.	Galati Docuri
30.	Giurgiu Autostradã
31.	Giurgiu Zona Liberã
32.	Halmeu Feroviar
33.	Halmeu Rutier
34.	Iasi
35.	Jimbolia
36.	Lugoj
37.	Mangalia
38.	Medias
39.	Miercurea - Ciuc
40.	Moravita
41.	Nãdlac
42.	Negru Vodã
43.	Odorheiu Secuiesc
44.	Oltenita
45.	Oradea Bazã
46.	Orsova
47.	Ostrov
48.	Otopeni Cãlãtori
49.	Pascani
50.	Petea
51.	Piatra - Neamt
52.	Pitesti
53.	Ploiesti
54.	Portile de Fier I
55.	Râmnicu Vâlcea
56.	Resita
57.	Satu Mare
58.	Sculeni
59.	Sfântu Gheorghe
60.	Sibiu
61.	Sighet
62.	Siret
63.	Slatina
64.	Slobozia
65.	Suceava
66.	Târgoviste
67.	Târgu Jiu
68.	Târgu Mures
69.	Timisoara Bazã
70.	Timisoara - Aeroport
71.	Târguri si Expozitii
72.	Tulcea
73.	Turnu Mãgurele
74.	Valea lui Mihai
75.	Vaslui
76.	Zalãu
77.	Zona Liberã Brãila
78.	Zona Liberã Curtici
79.	Zona Liberã Galati

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

pentru modificarea si completarea Regulamentului Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificãrile si completãrile ulterioare

În baza art. 11 si 12 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul art. 50 din Legea nr. 101/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Banca Nationalã a României emite prezenta circularã.

Art. I. - Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

- Dupã litera f) a alineatului 2 al articolului 18 se introduce litera g) cu urmãtorul cuprins:

“g) asociatii/actionarii casei de schimb valutar – pentru operatiuni valutare ce decurg din acordarea, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, de credite propriilor case de schimb valutar, organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si având ca obiect unic de activitate schimbul valutar pentru persoane fizice.”

Art. II. - Punctul II.9 alineatul 3 din Normele privind functionarea pietei valutare - N.R.V.1 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, va avea urmãtorul cuprins: “Rezidentii pot participa la piata valutarã interbancarã cu ordine de cumpãrare de valutã pentru rambursarea creditelor si achitarea dobânzilor si comisioanelor aferente unui credit sau împrumut în valutã acordat de o bancã rezidentã sau de o societate de credit ipotecar rezidentã, precum si pentru cumpãrarea de sume în valutã, în situatia în care nu detin disponibilitãti proprii în conturile lor deschise la bãnci, pentru plãti în favoarea altor rezidenti decurgând din acte de comert derulate în zone libere si din acordarea de credite în valutã de cãtre societãtile de credit ipotecar.”

Art. III. - Normele privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V.2 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La punctul II.3.2, litera b) va avea urmãtorul cuprins:

“b) solicitantul, constituit conform Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, trebuie sã prezinte dovada existentei disponibilitãtilor bãnesti în moneda nationalã si/sau în valute convertibile în contul casei de schimb valutar. Atât la înfiintare, cât si pe parcursul functionãrii, disponibilitãtile bãnesti în moneda nationalã si/sau în valute convertibile trebuie sã fie în echivalent de minimum 75.000 euro. La stabilirea nivelului disponibilitãtilor bãnesti în echivalent euro vor fi utilizate cursurile pietei valutare comunicate de Banca Nationalã a României pentru data la care se face evaluarea.

Disponibilitãtile bãnesti pot proveni din: sumele depuse ca aport în numerar la constituirea capitalului social, alte elemente de capitaluri proprii rezultate din activitatea de schimb valutar, majorãrile ulterioare de capital social, precum si din împrumuturi primite exclusiv de la asociatii/actionarii casei de schimb valutar, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Sumele pe care asociatii/actionarii casei de schimb valutar le pun la dispozitia casei de schimb valutar sub forma creditelor trebuie sã provinã din disponibilitãti proprii si nu din alte împrumuturi.

Operatiunile de schimb valutar ale caselor de schimb valutar se vor efectua numai cu disponibilitãtile bãnesti ale acestora mentionate la alin. 1.”

2. Punctul V.29 se abrogã.

3. Punctul VII.41 va avea urmãtorul cuprins:

“41. În cazul retragerii autorizatiei de functionare unei case de schimb valutar, actionarii/asociatii acesteia îsi pierd dreptul de a înfiinta ori de a participa la capitalul social al altei case de schimb valutar pentru o perioadã de 5 ani.”

Art. IV. - Normele privind importul si exportul fizic de instrumente de platã sub formã de numerar - N.R.V. 7 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Punctul III.6 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“6. Persoanele fizice pot introduce sau scoate în/din România sume efective de maximum 500.000 lei/persoanã/cãlãtorie, cu exceptia persoanelor fizice rezidente în Republica Moldova ori în România, care pot introduce sau scoate în/din România cu ocazia cãlãtoriilor efectuate în cele douã tãri sume efective de maximum 17.000.000 lei/persoanã/cãlãtorie.”

2. Punctul III.7 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“7. La iesirea/intrarea din/în România, persoanele fizice mentionate la pct. 6 de mai sus au obligatia sã declare autoritãtii vamale sumele în moneda nationalã care depãsesc limita de 500.000 lei/persoanã/cãlãtorie, respectiv 17.000.000 lei/persoanã/cãlãtorie, si sã le depunã la autoritatea vamalã românã, care va întocmi chitante de consemnare.”

Art. V. - (1) Prevederile art. III pct. 1 se aplicã tuturor caselor de schimb valutar care vor solicita autorizatia de functionare de la Banca Nationalã a României dupã data publicãrii prezentei circulare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Casele de schimb valutar care detin autorizatii de functionare emise de Banca Nationalã a României si cele aflate în proces de autorizare la Banca Nationalã a României trebuie sã atingã nivelul disponibilitãtilor bãnesti prevãzut la art. III pct. 1 în termen de 180 de zile calendaristice de la data publicãrii prezentei circulare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. VI. - (1) În maximum 15 zile calendaristice calculate de la termenul prevãzut la art. V alin. (2), casele de schimb valutar care detin autorizatii de functionare emise de Banca Nationalã a României (anterior si ulterior publicãrii prezentei circulare) si care au/si-au completat disponibilitãtile bãnesti la nivelul prevãzut la art. III pct. 1 vor solicita reautorizarea de cãtre Banca Nationalã a României - Directia reglementare si autorizare.

(2) Cererea de reautorizare va fi însotitã de urmãtoarele documente:

a) dovada existentei disponibilitãtilor bãnesti în moneda nationalã si/sau în valute convertibile, în conturile deschise la institutii de credit din România si/sau în casieriile casei de schimb valutar/punctelor de schimb valutar;

b) extrasul din registrul societãtilor, emis de oficiul registrului comertului cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de data depunerii cererii de reautorizare la Banca Nationalã a României;

c) fotocopia ultimei autorizatii de functionare emise de Banca Nationalã a României.

(3) În cel mult 60 de zile calendaristice calculate de la termenul prevãzut la alin. (1), Banca Nationalã a României - Directia reglementare si autorizare va proceda la reautorizarea caselor de schimb valutar prevãzute la alin. (1), dacã sunt îndeplinite prevederile prezentei circulare si ale Normelor privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V.2 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. VII. - (1) În maximum 15 zile calendaristice calculate de la termenul prevãzut la art. V alin. (2), casele de schimb valutar care detin autorizatii de functionare emise de Banca Nationalã a României si care nu si-au completat disponibilitãtile bãnesti la nivelul prevãzut la art. III pct. 1 îsi vor înceta definitiv activitatea de schimb valutar si vor notifica în scris aceasta Bãncii Nationale a României - Directia reglementare si autorizare, cu restituirea originalului autorizatiei de functionare în cauzã, urmând a fi radiate din evidentele Bãncii Nationale a României privitoare la casele de schimb valutar autorizate de Banca Nationalã a României.

(2) Casele de schimb valutar care nu vor solicita reautorizarea ori cele care nu au fost reautorizate deoarece nu au îndeplinit conditiile prevãzute de prezenta circularã si de Normele privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul României - N.R.V.2 la Regulamentul Bãncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 395 din 31 decembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cele care nu vor notifica încetarea definitivã a activitãtii de schimb valutar vor fi radiate, din oficiu, din evidentele Bãncii Nationale a României privitoare la casele de schimb valutar autorizate de Banca Nationalã a României, concomitent cu retragerea autorizatiei de functionare.

GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISÃRESCUcopyrightdsc.net

Bucuresti, 31 octombrie 2003.

Nr. 31.

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

privind nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, valabil în luna noiembrie 2003

Având în vedere prevederile Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României si tinând seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente,

Banca Nationalã a României hotãrãste:

Pentru luna noiembrie 2003 nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României este de 20,19% pe an.

p. GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

EMIL IOTA GHIZARI

Bucuresti, 3 noiembrie 2003.

Nr. 32.